Raport Anual 2021

RAPORT ANUAL PRIVIND EVOLUȚIA TRAFICULUI DE PERSOANE ÎN ANUL 2021
Raport Anual privind

fenomenul traficului
de persoane în anul
2021
București, 2022
1
ANITP ROMÂNIA
https://anitp.mai.gov.ro/
Colectivul de autori
Ana-Maria TAMAȘ
Adrian PETRESCU
Cristina STEPANESCU
Mihaela NIȚĂ
Marius BURCEA
Dragoș ENE
Mădălina GEORGESCU
Simona IONESCU
2
ANITP ROMÂNIA
LISTA ABREVIERILOR UTILIZATE ÎN TEXT:

ADPARE Asociația pentru Dezvoltarea Practicilor Alternative de Reintegrare și Educație
ANABI Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate
ANDPDCA Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții
ANITP Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane
ANOFM Agenția Națională de Ocupare a Forței de Muncă
ARV Acord de Recunoaștere a Vinovăției
CAEN Clasificarea Activităților din Economia Națională
CCPI Centrul de Cooperare Polițienească Internațională
CEPOL Agenția Uniunii Europene pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii
CoE Consiliul Europei
COM Comisia Europeană
DCCO Direcția de Combatere a Criminalității Organizate
DGASPC Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului
DIICOT Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism
DRP Departamentul pentru Românii de Pretutindeni
FP Phoenix Focal point (RO: Punct Focal) Phoenix
GRETA Grup Experți CoE pentru acțiunea împotriva traficului de ființe umane
ICAT Grup de Coordonare Inter-Agenții împotriva Traficului de Persoane
ICMPD Centrul Internațional pentru Dezvoltarea Politicilor de Migrație
IGI Inspectoratul General pentru Imigrări
IGPR Inspectoratul General al Poliției Române
IJM International Justice Mission
IM Inspecția Muncii
JIT Joint Investigation Team (RO:Echipă Comună de Investigații)
MAE Ministerul Afacerilor Externe
MNIR Mecanism Național de Identificare și Referire
MMJS Ministerul Muncii și Protecției Sociale
MP Ministerul Public
NCA National Crime Agency (RO: Agenția Națională împotriva Criminalității Marea
OAP Britanie)
Operational Action Plan (RO: Plan Operațional de Acțiune)
OEA Ordin European de Anchetă
OIM Organizația Internațională pentru Migrație
ONG Organizație Non Guvernamentală
ONU Organizația Națiunilor Unite
OSCE Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa
3
ANITP ROMÂNIA
OSCE-ODIHR OSCE- Biroul pentru Instituțiile Democratice și Drepturile Omului

UE Uniunea Europeană
UNODC Biroul Organizației Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate
PNA Plan Național de Acțiune
SEPCA Asociația directorilor de poliție din Sud-Estul Europei
SM State Membre
SNITP Strategia Națională Împotriva Traficului de Persoane
TFU Trafic de Ființe Umane
4
ANITP ROMÂNIA
LISTA FIGURILOR UTILIZATE ÎN TEXT

Figura 1 Distribuția longitudinală a populației victimelor traficului de persoane pentru perioada 2017-
2021 .............................................................................................................................................................. 9
Figura 2 Diferite dimensiuni ale populației victimelor traficului de persoane înregistrate în 2021 ........... 10
Figura 3 Distribuția victimelor înregistrate în 2021 în funcție de sex și vârstă........................................... 11
Figura 4 Piramida vârstelor pentru victimele înregistrate în 2021 ............................................................. 12
Figura 5 Distribuția principalelor formelor de exploatare în rândul victimelor minori în 2021 ................ 13
Figura 6 Distribuția principalelor state de destinație în cazurile victimelor traficului de minori ............... 14
Figura 7 Figura 8 Piramida vârstelor pentru victimele minori .................................................................... 15
Figura 9 Distribuția principalelor forme de exploatare în rândul victimelor de sex feminin...................... 16
Figura 10 Distribuția formelor de exploatare în rândul victimelor de sex masculin .................................. 17
Figura 12 Distribuția victimelor înregistrate în 2021 în funcție de relația acestora cu recrutorul ............ 18
Figura 13 Distribuția victimelor în funcție de principalele forme de exploatare........................................ 19
Figura 14 Distribuția victimelor traficului de persoane în funcție de județele de proveniență ................. 20
Figura 15 Distribuția persoanelor condamnate pentru infracțiuni de trafic de persoane/ minori în funcție
de principalele forme de exploatare........................................................................................................... 22
Figura 16 Distribuția pe sex și vârstă a victimelor beneficiare de cel puțin un serviciu de asistență,
identificate în 2021 ..................................................................................................................................... 31
5
ANITP ROMÂNIA
Cuprins
1. Introducere ........................................................................................................................................... 8
2. Descrierea populației victimelor ........................................................................................................... 9
2.1. Dimensiunea traficului de persoane ............................................................................................. 9
2.2. Profilul victimelor ......................................................................................................................... 9
2.2.1. Victimele copii .............................................................................................................. 12
2.2.2. Victimele femei ............................................................................................................ 15
2.2.3. Victimele bărbați .......................................................................................................... 17
2.3. Recrutarea și exploatarea ........................................................................................................... 18
2.4. Origine și destinație .................................................................................................................... 19
3. Traficul de persoane în sistemul judiciar și punitiv ............................................................................. 22
3.1. Sistemul judiciar anti-trafic văzut în cifre ................................................................................... 22
3.2. Cooperare internațională judiciară ............................................................................................. 22
4. Politici publice și măsuri anti-trafic la nivel național și european ..................................................... 24
4.1. Strategia Națională Împotriva Traficului de Persoane 2018-2022.............................................. 24
4.2. Strategia Uniunii Europene de combatere a traficului de persoane 2021-2025 ........................ 24
4.3. Strategia Uniunii Europene privind drepturile copiilor............................................................... 25
4.4. Strategia Uniunii Europene de combatere a criminalității organizate pentru perioada 2021-
2025 26
4.5. Evaluări europene și internaționale în materie de trafic de persoane ....................................... 27
5. Pregătirea specialiștilor ....................................................................................................................... 28
6. Protecția și asistența oferită victimelor traficului de persoane .......................................................... 30
6.1. Referirea transnaţională a victimelor ......................................................................................... 30
6.2. Programul de coordonare a victimelor în procesele penale ...................................................... 30
6.3. Asistența oferită victimelor traficului de persoane înregistrate în 2021 .................................... 31
7. Prevenirea traficului de persoane....................................................................................................... 33
7.1. Campanii de informare cu privire la riscurile asociate traficului de persoane ........................... 33
7.2. Linia TELVERDE antitrafic 0800.800.678 ..................................................................................... 41
7.3. Reflectarea traficului de persoane în mass media (inclusiv new-media) ................................... 42
8. Relații internaționale și afaceri europene........................................................................................... 44
9. Fonduri externe nerambursabile ........................................................................................................ 48
6
ANITP ROMÂNIA
10. Concluzii și recomandări ................................................................................................................. 50

10.1 Concluzii ...................................................................................................................................... 50
10.2 Recomandări ............................................................................................................................... 51
ANEXE.......................................................................................................................................................... 53
Anexa 1 Situația statistică a victimelor traficului de persoane identificate și înregistrate în SIMEV în
anul 2021 ................................................................................................................................................ 53
Anexa 2 Date privind rezultatele cantitative ale efortului judiciar anti-trafic în 2021 ........................... 60
Anexa 3 Monitorizarea victimelor incluse în programul de coordonare în procesele penale .............. 62
Anexa 4 Monitorizarea victimelor incluse în programe de asistență în anul 2021 ................................ 64
7
ANITP ROMÂNIA
1. Introducere
Analize privind probabilitatea de manifestare a unui fenomen infracțional, dimensiunea și efectele
acestuia la nivel economic, social sau de altă natură pot fi realizate într-un timp îndelungat și necesită
rigori specifice de ordin metodologic și științific. Traficul de persoane este un fenomen infracțional
transnațional și multifactorial generat de factori prezenți atât în statele de origine cât și în statele de
destinație: 1)Factorii de vulnerabilitate prezenți în statul de origine precum sărăcia și lipsa resurselor de
trai, educația precară, instabilitatea politică sau tranziția, delicvența juvenilă și devianța, lipsa
oportunităților de muncă, educație formală și informală precară, dependența de sistemul social de
ajutorare precum și alți factori de natură individuală (percepția câștigurilor ridicate în afara țării, teribilism,
proveniență din familii dezorganizate, minorat, lipsa experienței de viață, lipsa unui comportament
responsabil sau conștient în utilizarea noilor soluții de comunicare etc, alcătuiesc oferta traficului de
persoane; 2)Factorii de atragere prezenți în statele de destinație precum percepția câștigurilor ridicate,
calitatea vieții ridicată, existența locurilor de muncă, discrepanțe economice între statele dezvoltate și
statele mai puțin dezvoltate, cereri ridicate de servicii, oportunități de orice fel și altele alcătuiesc cererea
traficului de persoane. Dacă în țările de origine oferta de forță de muncă și servicii sexuale, creată de
vulnerabilitățile universale ale victimelor, trebuie limitată sau demontată prin politici sociale operante,
anti-sărăcie, anti-marginalizare, prin educație și informare, adresarea în statele de destinație a
problematicii cererii este o provocare ce trebuie să vizeze cu precădere potențialii clienți/utilizatori ai
serviciilor “oferite” de către victimele traficului.
Traficantul sau grupările de criminalitate organizată sunt cei care preiau controlul acestei relații
economice de ofertă și cerere și care exploatează victimele cu scopul de a genera profituri uriașe.
Traficanții sunt oportuniști și inventivi, pot opera și se pot reorienta în condiții de competivitate, sunt
versatili și flexibili, capabili să se adapteze la noi situații sau noi tehnologii.
Pe fondul pandemiei COVID, accesarea educației, exercitarea unor profesii, îndeplinirea unor
servicii/sarcini pentru acoperirea nevoilor de subzistență sau chiar activitățile de petrecere a timpului liber
au fost îndeplinite exclusiv prin utilizarea tehnologiei și a internetului. În acest context, expansiunea
tehnologiei și a noilor mijloace de comunicare au contribuit la o creștere a vulnerabilității persoanelor
prin contactul cu diferite platforme virtuale și conținut online îndoielnic. În egală măsură, utilizarea
tehnologiei a crescut și în rândul traficanților, mediul online oferind condițiile propice traficanților
adaptați acestor schimbări socio-tehnologice. Astfel asistăm la o schimbare a profilului traficanților în
relație cu tehnologia și utilizarea internetului, aceștia fiind din ce în ce mai tineri, cu o prezență ridicată în
online, cu mulți urmăritori pe platformele de socializare și divertisment și buni cunoscători în exploatarea
resurselor tehnologice.
Tehnologia și noile mijloace de comunicare aduc cu sine și reducerea sau chiar eliminarea costurilor de
transport, comunicare și al mijloacelor de supraveghere specifice acestui domeniu infracțional. Traficanții
nu mai au nevoie să acopere costurile deplasării pentru contactarea victimelor sau a cazării lor, a
transportării sau supravegherii victimelor în anumite locații, tehnologia oferind resursele și devenind
mediul propice pentru desfășurarea tuturor etapelor infracționale cu o simplă apăsare de tastă. În această
situație, cu un cost scăzut al investițiilor și cu un efort redus, profiturile generate sunt ridicate și nu
presupun nici ”reinvestire”.
8
ANITP ROMÂNIA
2. Descrierea populației victimelor
2.1. Dimensiunea traficului de persoane

Prevenirea și combaterea traficului de persoane, activitățile specifice de depistare a grupărilor de
criminalitate organizată cu activitate infracțională pe această linie, de detectare, identificare, eliberare și
protecție a victimelor acestor infracțiuni rămâne o constantă prioritate a autorităților publice și private
responsabile.
Anul 2021, la fel ca cel anterior, a fost caracterizat de măsuri specifice de distanțare și măsuri de prevenire
a răspândirii virusului SARS-COV-2, măsuri care însă, ori nu au mai fost atât de restrictive ori au reușit să
intre în normalul de acceptanță socială. Astfel, în anul 2021, deși au existat anumite restricții mai degrabă
punctuale, bazate pe focare, activitatea instituțiilor și organizațiilor non-guvernamentale din domeniu s-
a desfășurat în parametri normali, existând numai în anumite momente, fracțiuni de resursă umană, din
cauza incidenței cazurilor.
Astfel în anul 2021, au fost identificate și notificate sistemului românesc anti-trafic 505 victime ale
traficului de persoane, această valoare măsurând atât dimensiunea traficului intern cât și a celui
internațional ale cărui victime au fost cetățeni români. În 2021 se păstrează tendința de scădere a
numărului victimelor observată încă din anii anteriori, fiind notificate cu 15% mai puține victime decât în
anul 2020.
Distribuția multianuală a victimelor identificate
698
662
596
497 505
anul 2017 anul 2018 anul 2019 anul 2020 anul 2021
Figura 1 Distribuția longitudinală a populației victimelor traficului de persoane pentru perioada 2017-2021
2.2. Profilul victimelor

Traficului de persoane și exploatării de orice fel îi cad pradă persoane cu particularități specifice sexului
sau vârstei. Dacă persoanele de sex masculin sunt exploatate în domeniul construcțiilor în cazul adulților
și prin obligarea la cerșetorie sau furturi în cazul minorilor, persoanele de sex feminin, cu o frecvență
9
ANITP ROMÂNIA
ridicată în populația totală a victimelor identificate, sunt exploatate cu predilecție sexual, prin multiplele
forme asociate obligării la exploatarea sexuală.
Din datele colectate se observă că interesul infracțional din domeniul traficului de persoane din ultimii ani
este orientat mai degrabă pentru exploatarea femeilor, în sfera prostituției și pornografiei, datele
statistice naționale oferind o pondere de 88% din victimele identificate ca fiind de sex feminin.
În acest an o victimă cetățean din stat terț a fost identificată și exploatată pe teritoriul țării noastre.
Aceasta a fost inclusă într-un program de asistență specific nevoilor, ca urmare a exploatării și traficului.
În contextul expansiunii utilizării internetului, inclusiv în scopul săvârșirii de infracțiuni, populația minorilor
exploatați prin diferite forme a ajuns la 56% din totalul victimelor înregistrate și pe fondul intensificării
consumului de pornografie pe internet.
1 victimă din
2 a fost copil
505 victime
identificate
4 victime din
9 victime din
5 au fost
10 au fost
exploatate
femei
sexual
Figura 2 Diferite dimensiuni ale populației victimelor traficului de persoane înregistrate în 2021
10
ANITP ROMÂNIA
Distribuția pe sex și vârstă a victimelor notificate

în anul 2021
255
189
27 34
feminin masculin
minori adulți
Figura 3 Distribuția victimelor înregistrate în 2021 în funcție de sex și vârstă
Analizând distribuția victimelor traficului de persoane în funcție de sex se observă dinamica sau orientarea
acestei forme de criminalitate cu preponderență către persoanele de sex feminin, pentru exploatarea prin
prostituție sau pornografie, atât în trafic intern cât și extern. În această situație, fără a aprofunda aspectul
cauzalității și preponderenței persoanelor de sex feminin în rândul victimelor traficului de persoane putem
totuși aprecia necesitatea de conștientizare la nivel național a politicilor de emancipare a femeilor din
România, de promovare intensă a egalității de gen, a combaterii discriminării în rândul femeilor și alte
măsuri specifice de creștere a rezilienței și independenței femeilor.
11
ANITP ROMÂNIA
Figura 4 Piramida vârstelor pentru victimele înregistrate în 2021
2.2.1. Victimele copii

Atragerea minorilor în trafic și exploatarea acestora prin diferitele forme este în continuare o activitate
infracțională ”profitabilă” și care poate fi realizată cu ușurință prin manipularea și înșelarea copiilor. În
2021, un număr total de 282 de persoane sub 18 ani au fost identificate sau notificate sistemului românesc
anti-trafic ca victime ale traficului de minori. Cele mai multe victime minore au fost exploatate pe teritoriul
României, prin diferite forme de exploatare sexuală, inclusiv obligarea la producerea de imagini/conținut
cu caracter sexual explicit. 230 de minori au fost exploatați sexual în 2021, dintre care cel puțin 105 au
fost obligați la reprezentări pornografice.
12
ANITP ROMÂNIA
Figura 5 Distribuția principalelor formelor de exploatare în rândul victimelor minori în 2021
Dimensiunea crescută a minorilor din totalul populației de victime poate fi explicată și prin creșterea
interesului infracțional al exploatării în mediul online și prin obligarea acestora la producerea de conținut
(foto-video) cu caracter sexual explicit și diseminarea conținutului în mediul online.
Cei mai mulți minori identificați au vârstele cuprinse între 12 și 17 ani (89%) iar cele mai multe victime
minore sunt de sex feminin, ponderea acestora ajungând la 90 % dintre minorii înregistrați ca victime ale
traficului de persoane. Alte forme de exploatare cunoscute și înregistrate în rândul victimelor minori de
cetățenie română au fost obligarea la munci agricole sau la creșterea și îngrijirea animalelor.
Origine și destinație
63% dintre minori au provenit din mediul rural în special din județe precum Bacău (24 de victime), Mureș
(22 de victime), Dolj (18 victime), Brașov (18 victime), București (17 victime), Constanța (15 victime),
Caraș-Severin (14 victime), Sibiu (13 victime), Galați (11 victime) și Alba (10 victime).
Traficul intern este principala destinație a traficului de minori în anul 2021, copiii fiind transferați dintr-un
oraș în altul de către traficanți în special în situațiile de exploatare prin obligarea la cerșetorie sau la muncă
ori exploatarea având loc în interiorul aceluiași oraș de proveniență, în unele situații minorii fiind
13
ANITP ROMÂNIA
manipulați, șantajați și exploatați prin intermediul mijloacelor tehnologice fără a fi nevoie de deplasarea
acestora din locuința de rezidență.
Statele de destinație ale victimelor copii în 2021
1 11
3
2
4 33
259
România UK Italia Suedia Germania Franța Spania Ungaria Italia
Figura 6 Distribuția principalelor state de destinație în cazurile victimelor traficului de minori
14
ANITP ROMÂNIA
Figura 7 Figura 8 Piramida vârstelor pentru victimele minori
2.2.2. Victimele femei

Ponderea victimelor de sex feminin în totalul populației victimelor înregistrate în anul 2021 a ajuns la 88%
(444 victime). Ponderea este cu atât mai îngrijorătoare cu cât mai mult de jumătate sunt sub 18 ani. În
rândul victimelor de sex feminin predomină obligarea la practicarea de servicii sexuale (82%), acestea fiind
obligate la practicarea prostituției (în special în locuințe private sau prostituție stradală) sau la producerea
și/sau distribuirea de materiale/conținut cu caracter sexual explicit.
15
ANITP ROMÂNIA
Figura 9 Distribuția principalelor forme de exploatare în rândul victimelor de sex feminin.
Origine și Destinație
Principalele județe de proveniență ale victimelor femei în 2021 au fost Galați (33), Dolj (32), București
(32), Bacău (26), Brașov (22) și Constanța (20), mediul rural fiind predominant. Având în vedere vârsta
scăzută a victimelor femei, multe dintre acestea fiind minore, nivelul de educație și starea civilă a acestora
este în conformitate. Astfel, majoritatea victimelor femei au studiile primare sau cel mult gimnaziale la
momentul intrării în trafic și majoritatea (86%) sunt necăsătorite. În multe situații, exploatarea victimelor
femei a avut loc chiar în limitele administrative ale județelor de proveniență/domiciliu, astfel că
principalele județe de proveniență sau și principalele destinații ale exploatării victimelor de sex feminin în
2021.
Traficul intern este majoritar în rândul victimelor de sex feminin, 57% fiind traficate către destinații aflate
în interiorul granițelor țării noastre.
Principalele state de destinație pentru exploatarea femeilor în 2021 au fost Germania, Italia, Marea
Britanie, Spania și Elveția. Pentru acest an, Italia și Elveția se conturează ca fiind destinații exclusive pentru
exploatarea victimelor de sex feminin (excepție o singură victimă).
16
ANITP ROMÂNIA
2.2.3. Victimele bărbați

Ponderea de sex masculin a victimelor înregistrate periodic este în continuă scădere. Astfel 12% din
victime înregistrate în 2021 au fost bărbați, atât minori cât și adulți, exploatați prin obligarea la cerșetorie
sau la prestarea de servicii în domeniul construcțiilor sau în domeniul agriculturii sau al creșterii animalelor
dar și prin exploatare sexuală.
45% dintre victimele de sex masculin au fost exploatate sexual (pornografie) sau prin obligarea la
cerșetorie și muncă în interiorul granițelor țării noastre.
Figura 10 Distribuția formelor de exploatare în rândul victimelor de sex masculin
Origine și destinație
Principalele destinații externe pentru victimele de sex masculin în 2021 au fost Marea Britanie (19
victime), Spania (5 victime), Germania (4 victime) și Belgia (3 victime), exploatarea prin muncă fiind
preponderentă.
În ceea ce privește mediul de proveniență, cel rural este preponderent pentru victimele de sex masculin
(70%) iar județe precum Brașov (12 victime), Iași (10 victime), Mureș (7 victime) sau Caraș-Severin (6
victime) au înregistrat în 2021 o frecvență mai ridicată a acestor victime.
17
ANITP ROMÂNIA
2.3. Recrutarea și exploatarea
Metoda loverboy și abordarea victimelor prin intermediul internetului, a rețelelor de socializare sunt
utilizate din ce în ce mai frecvent ca tehnici și instrumente pentru contactul inițial și ulterior manipularea
viitoarelor victime. Ca și în anii anteriori cele mai multe victime primesc oferte de muncă sau de colaborare
mincinoase de la persoane cunoscute acestora (73 % din victime au fost recrutate de către persoane aflate
în cercul de cunoștințe, colegi de muncă sau de școală, prieteni apropiați, vecini sau chiar rude) în timp ce
numai 27 % dintre victime au fost recrutate de către persoane necunoscute. În acest an, numai 6 victime
au fost recrutate prin intermediul unei agenții de plasare a forței de muncă ori prin intermediul unor
anunțuri publicitare cu locuri de muncă.
Figura 11 Distribuția victimelor înregistrate în 2021 în funcție de relația acestora cu recrutorul
Exploatarea sexuală a victimelor identificate și înregistrate în sistemul românesc anti-trafic, cetățeni

români traficați intern sau extern precum și cetățeni străini traficați intern este de departe cea mai
recunoscută și depistată. Ponderea victimelor exploatate sexual a ajuns în 2021 la 76%, acestea fiind
obligate la practicarea prostituției și la reprezentări pornografice.
Noile instrumente de monitorizare și evaluare a situației victimelor traficului de persoane ne permit să
observăm și să afirmăm că utilizarea inadecvată a rețelelor sociale contribuie la o creștere a vulnerabilității
18
ANITP ROMÂNIA
la trafic. Pentru cel puțin o proporție de 21% dintre victime este confirmată asocierea mediului online cu
intrarea în trafic, recrutarea acestora având loc prin rețele de socializare sau alte instrumente de
interconectare online.
Figura 12 Distribuția victimelor în funcție de principalele forme de exploatare
2.4. Origine și destinație

Principalele județe de proveniență pentru victimele traficului de persoane identificate în 2021 au fost Dolj,
Brașov, Galați, București, Iași și Bacău, județe care deja putem spune că sunt în mod tradițional sursă a
traficului de persoane.
19
ANITP ROMÂNIA
Figura 13 Distribuția victimelor traficului de persoane în funcție de județele de proveniență
Destinațiile principale pentru victimele traficul de persoane originare din România rămân Italia,
Germania, Spania și Marea Britanie la fel ca și în anii anteriori (a se vedea tabelul de mai jos)
Distribuția victimelor identificate în 2021 în funcție de țara de destinație și forma de

exploatare
Mod succint de exploatare
sexuală muncă cerșetorie tentativă alte situații Total
Romania 276 5 14 25 2 322
Marea Britanie 22 24 0 5 0 51
Italia 39 0 0 2 0 41
Elvetia 12 0 0 1 0 13
Belgia 6 3 0 0 0 9
Austria 7 1 1 0 0 9
Olanda 6 1 0 0 0 7
20
ANITP ROMÂNIA
Suedia 2 0 2 1 0 5
Germania 38 6 5 4 0 53
Norvegia 2 0 0 0 0 2
Franta 9 0 1 1 0 11
Spania 10 10 2 1 0 23
Alte state 19 2 0 6 1 24
Total 382 51 24 45 3 505
Ponderea victimelor exploatate intern rămâne una crescută, fiind identificate 322 de victime exploatate
în diferite regiuni ale țării, în special prin exploatare sexuală.
21
ANITP ROMÂNIA
3. Traficul de persoane în sistemul judiciar și punitiv

3.1. Sistemul judiciar anti-trafic văzut în cifre
Cele mai multe anchete penale desfășurate de către polițiști și procurori specializați în combaterea
traficului de persoane în România anului 2021 au vizat infracțiunea de trafic de persoane în scopul
exploatării sexuale.
Activitatea judiciară vizând traficul de persoane și infracțiunile conexe acesteia au condus în anul 2021 la
1467 de anchete penale desfășurate pe parcursul anului cu privire la un număr total de 3655 de persoane
la nivel național. Urmărirea penală pentru infracțiuni de trafic de persoane a fost dispusă pentru un total
de 1242 de persoane, cele mai multe pentru infracțiuni de trafic de persoane în scopul exploatării sexuale.
Condamnarea definitivă a traficanților de persoane de către autoritățile române și acordarea de pedepse
comensurabile faptelor comise de către aceștia este constant în atenția personalului judiciar specializat.
Astfel, în anul 2021, 175 de persoane au fost condamnate definitiv pentru infracțiuni de trafic de
persoane, cele mai multe pentru fapte de trafic de persoane în scopul exploatării sexuale. Pentru mai
multe cifre ale sistemului judiciar anti-trafic, a se vedea Anexa 2 a Raportului.
Distribuția persoanelor condamnate definitiv în 2021

pentru fapte de trafic de persoane în funcție de formele de
exploatare
13
35
127
persoane condamnate pentru exploatare sexuală

persoane condamnate pentru muncă forțată
persoane condamnate pentru alte fapte de exploatare
Figura 14 Distribuția persoanelor condamnate pentru infracțiuni de trafic de persoane/ minori în funcție de principalele forme
de exploatare
3.2. Cooperare internațională judiciară
În cursul anului 2021 DIICOT a cooperat cu autorităţi judiciare şi autorităţi de aplicare a legii din 23 de ţări,
atât în mod direct, cât şi prin intermediul EUROJUST, fiind transmise 150 de cereri de comisie rogatorie şi
ordine europene de anchetă active şi 9 cereri privind transferul procedurii penale formulate de procurorii
22
ANITP ROMÂNIA
DIICOT. În perioada de referinţă au fost primite 55 de cereri de comisie rogatorie şi ordine europene de
anchetă pasive şi 10 cereri de preluare a urmăririi penale1.
În urma acțiunilor operative desfășurate la nivelul DCCO în anul 2021 au fost obținute rezultate pe linia
combaterii traficului de persoane sau minori și a infracțiunilor conexe acestora, numărul persoanelor
cercetate, reținute sau arestate fiind mai mare comparativ cu anul anterior. Și în ceea ce privește
investigarea pornografiei infantile pe internet au fost înregistrate creșteri ale răspunsului judiciar (689 de
persoane cercetate, reținute și arestate în 2021 comparativ cu 649 în 2020)2. În total au fost desfășurate
269 de acțiuni operative, cu 11% mai multe decât în anul anterior.
Pe parcursul anului 2021, la nivel național structurile specializate în combaterea traficului de persoane au
desfășurat activități într-un număr de 723 de dosare cu caracter transfrontalier, din care 215 înregistrate
în 2021. Se constată menţinerea mobilităţii grupărilor criminale ce acţionează în ţările de destinaţie/de
exploatare prin reorientarea grupărilor infracţionale către destinaţii noi unde există o cerere mai mare pe
piaţa sexuală, pentru cerşetorie şi prin muncă. (48 de dosare penale din cele înregistrate în perioada de
referință au avut destinații multiple ale exploatării).
Eforturile și experiența autorităților române în activitatea de cooperare internațională sunt subliniate și

exemplificate inclusiv în Raportul EUROJUST3 ce a fost publicat în anul 2021 ca răspuns la îngrijorările
Comisiei Europene cu privire la dificultăți întâmpinate de statele membre în cooperarea judiciară
(Progress Report on THB – octombrie 2020). Raportul EUROJUST se axează pe experiența practică, prin
analizarea investigațiilor sprijinite în perioada 2017-2020, în care România apare ca partener în
numeroase echipe comune de anchetă de succes. Deși raportul nu acoperă și anul 2021, precizăm că
eforturile de cooperare au continuat, autoritățile române fiind deja de peste 10 ani partener de încredere
în relație cu Europol și Eurojust și numărându-se printre principalii contribuitori de informații pe linia TFU,
atât cantitativ dar și calitativ, aspect deosebit de important în consolidarea încrederii între autorități
naționale și asigurarea unei baze solide pentru cooperarea viitoare.
În cursul anului 2021 au fost încheiate 6 noi Acorduri de constituire a unor echipe comune de anchetă cu
autorităţile din Marea Britanie(4], Franţa (1) şi Norvegia(l), având ca obiect infracţiuni de trafic de
persoane în scopul exploatării sexuale. De asemenea, în cursul anului 2021 a continuat cooperarea cu
autorităţile judiciare din Suedia, Marea Britanie, Franţa, Republica Moldova, Germania şi Ungaria în cadrul
altor 8 Acorduri de echipă comună de anchetă constituite în cursul anilor precedenţi4.
În condiţiile în care fenomenul traficului de persoane are un caracter pregnant transfrontalier, România
fiind predominant ţară de origine a victimelor traficului care sunt exploatate, în general, în ţări din vestul
Europei (Germania, Spania, Franţa, Marea Britanie etc) este evidentă necesitatea unei cooperări judiciare
internaţionale susţinute pentru combaterea acestuia5.
1
Sursa DIICOT;
2
Sursa DCCO;
3
https://www.eurojust.europa.eu/sites/default/files/assets/2021_02_16_thb_casework_report.pdf accesat la
01.11.2022, p.5
4
Sursa DIICOT;
5
Sursa DIICOT;
23
ANITP ROMÂNIA
4. Politici publice și măsuri anti-trafic la nivel național și european

4.1. Strategia Națională Împotriva Traficului de Persoane 2018-2022
În luna mai a anului 2021 a fost elaborat cel de-al doilea Raport privind implementarea Planului naţional
de acţiune (PNA) 2018 – 2020, aferent anului 2020. În scopul elaborării Raportului de evaluare, au fost
analizate datele puse la dispoziție de către următoarele instituții publice care au calitatea de responsabil
sau partener în implementarea PNA: Ministerul Justiției, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul
Finanțelor Publice, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, Ministerul Culturii, Ministerul Educației,
Ministerul Tineretului și Sportului, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, Departamentul
pentru Românii de Pretutindeni, IGPR, IGPF, Agenția Națională pentru Romi, Consilul Național pentru
Combaterea Discriminării, Consiliul Superior al Magistraturii, DIICOT, Inspectoratul General pentru
Imigrări. Evaluarea rezultatelor implementării PNA s-a realizat în baza indicatorilor stabiliți pentru fiecare
activitate în parte, vizând următoarele segmente:
I.Prevenirea traficului de persoane,
II.Protecția, asistența și reintegrarea socială a victimelor traficului de persoane,
III.Combaterea traficului de persoane,
IV.Monitorizarea și evaluarea traficului de persoane și a implementării politicilor,
V. Cooperarea interinstituțională și internațională.
Pe parcursul anului 2021 au fost efectuate demersurile necesare în vederea continuării procesului de
aprobare a proiectului Hotărârii Guvernului pentru modificarea şi completarea HG nr. 861/2018 pentru
aprobarea SNITP pentru perioada 2018 – 2022 şi a Planului naţional de acţiune 2018-2020.
În acest sens, au fost parcurse etapele de consultare interinstituțională și avizare, în cadrul cărora au fost
formulate comentarii și observații de către instituțiile abilitate, acestea fiind apoi analizate de către
instituția inițiatoare și preluate-integrate în documentele analizate sau nepreluate și argumentate
motivele nepreluării acestora. Demersurile s-au finalizat prin adoptarea HG nr. 1.064/02.10.2021 prin care
s-au operat modificările la Strategie și a fost aprobat noul Plan Național de Acțiune 2021-2022.
Pe parcursul anului 2021 au fost organizate 3 reuniuni ale Comitetului de Monitorizare a implementării
SNITP 2018-2022. La aceste reuniuni au fost discutate, aspecte referitoare la demersurile pentru
modificarea SNITP pentru perioada 2018 – 2022 şi aprobarea Planului Național de Acțiune 2021-2022, la
stadiul implementării recomandărilor adresate Guvernului României de către Departamentul de Stat al
SUA în cadrul TIP Report 2020 și 2021, precum și a recomandărilor OSCE.
4.2. Strategia Uniunii Europene de combatere a traficului de persoane 2021-2025
Legislația este unul dintre cele mai puternice instrumente pe care comunitatea europeană și națională le
are la dispoziție pentru că permite definirea infracțiunii, stabilirea de sancțiuni și de obiective comune
pentru urmărirea penală a infractorilor și protejarea victimelor. Astfel, în 2021, Comisia Europeană6 pune
în aplicare Strategia UE de combatere a traficului de persoane 2021-2025 în relație cu Strategia de
combatere a criminalității organizate 2020-2025. Această Strategie este structurată pe 5 dimensiuni
importante:
 prevenirea și protecția victimelor, pedepsirea și condamnarea traficanților
6
http://www.cdep.ro/eu/docs/F1095541998/PO_munca_COM(2021)_171.PDF
24
ANITP ROMÂNIA
 reducerea cererii care favorizează traficul de persoane

 contracararea modelului infracțional al traficului de persoane, inclusiv formele digitale
 protejarea, sprijinirea și consolidarea capacității de acțiune a victimelor, în special a femeilor și a
copiilor
 dimensiunea de cooperare
Printre măsurile luate în considerare în această nouă Strategie europeană, enumerăm:
 Angajatorii pot contribui la reducerea cererii de servicii obținute prin exploatarea victimelor
traficului de persoane. Găsirea unui loc de muncă în UE fără a avea statutul juridic necesar este unul dintre
principalii factori determinanți ai traficului de persoane și ai introducerii ilegale de migranți în UE.
 Întreprinderile din anumite sectoare, cum sunt sectorul ospitalității, confecțiile, pescuitul,
agricultura și construcțiile, se pot baza pe forța de muncă asigurată de persoanele aflate într-o situație
vulnerabilă. Prin urmare, ele joacă un rol important și ar trebui să ia măsuri împotriva încălcării drepturilor
omului. Printre acestea se numără descurajarea cererii prin integrarea în politicile lor a obiectivelor de
combatere a traficului de persoane, lucru ce poate fi realizat prin gestionarea responsabilă a lanțurilor
globale de aprovizionare pentru produse și prin obligația de diligență în materie de drepturi ale omului.
Prioritățile și acțiunile stabilite în prezenta strategie vor fi puse în aplicare în perioada 2021-2025. Între
timp, Comisia va fi pregătită să reacționeze rapid la orice noi evoluții sau tendințe prin monitorizarea și
analiza continuă a evoluției traficului de persoane în UE și în afara acesteia. Împreună, UE și statele sale
membre, trebuie să fie mereu cu un pas înaintea infractorilor, a celor care se folosesc de victime și le
exploatează.
Provocările create de era digitală pentru autoritățile de aplicare a legii și cele judiciare în lupta împotriva
traficului de persoane ar trebui abordate în conformitate cu prioritatea orizontală a Strategiei UE de
combatere a criminalității organizate pentru perioada 2021-2025 referitoare la modernizarea răspunsului
autorităților de aplicare a legii la evoluțiile tehnologice.
4.3. Strategia Uniunii Europene privind drepturile copiilor
Strategia prezentată la 24.03.2021, a fost elaborată pentru copii și împreună cu copiii. Opiniile și sugestiile
a peste 10 000 de copii au fost luate în considerare în pregătirea strategiei. Copiii au fost, de asemenea,
implicați în pregătirea versiunii adaptate pentru copii7.
Dimensiunile abordate în prezenta Strategie:
1. Participarea la viața politică și democratică: o Uniune care le oferă copiilor mijloacele de a fi
cetățeni activi și membri ai societății democratice;
2. Incluziunea socio-economică, sănătatea și educația: o Uniune care combate sărăcia în rândul
copiilor și promovează societății sisteme de sănătate și sisteme de educație adaptate copiilor și favorabile
incluziunii.
3. Combaterea violenței împotriva copiilor și asigurarea protecției copiilor: o Uniune Europeană care
îi ajută pe copii să se dezvolte fără a fi expuși la violență.
4. Justiția în interesul copilului: o Uniune Europeană în care sistemul judiciar apără drepturile și
nevoile copiilor.
5. Sectorul digital și societatea informațională: o Uniune Europeană în care copiii să poată naviga în
condiții de siguranță în mediul digital și să poată profita de oportunitățile pe care le oferă acest mediu.
7
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:52021DC0142&from=en, accesat la
15.10.2022;
25
ANITP ROMÂNIA
6. Dimensiunea mondială: o Uniune care sprijină, protejează și stimulează implicarea copiilor la nivel
mondial, inclusiv în timpul crizelor și al conflictelor.
7. Integrarea perspectivei copilului în toate acțiunile UE8
4.4. Strategia Uniunii Europene de combatere a criminalității organizate pentru

perioada 2021-2025
Criminalitatea organizată reprezintă o amenințare majoră pentru cetățenii, întreprinderile și instituțiile
europene, precum și pentru economia europeană. În 2019, veniturile provenite din săvârșirea de
infracțiuni pe principalele piețe infracționale s-au ridicat la 1% din PIB-ul UE, adică 139 de miliarde EURO9.
Principalele activități infracționale din Europa sunt traficul de droguri, criminalitatea informatică, frauda
cu produse accizabile, introducerea ilegală de migranți și traficul de ființe umane. În mai 2021, UE și-a
adoptat prioritățile pentru următorii patru ani privind combaterea criminalității grave și organizate.
Prioritățile vor fi puse în aplicare între 2022 și 2025 în cadrul „Platformei multidisciplinare europene
împotriva amenințărilor infracționale” (EMPACT). În februarie 2021, țările UE au decis să transforme
EMPACT într-un instrument permanent de combatere a criminalității grave și organizate. În cadrul
EMPACT, statele membre ale UE, agențiile UE și alți parteneri colaborează strâns pentru a aborda
amenințările infracționale majore prin acțiuni operaționale comune menite să dezmembreze rețelele
infracționale, structurile și modelele de afaceri ale acestora10.
Cele 10 priorități ale UE în materie de criminalitate adoptate de Consiliu se bazează pe recomandările
identificate în „Evaluarea amenințării pe care o reprezintă formele grave de criminalitate și criminalitatea
organizată în UE” (SOCTA UE), elaborată de Europol:
 Rețele infracționale cu grad ridicat de risc
 Atacurile cibernetice
 Traficul de ființe umane
 Exploatarea sexuală a copiilor
 Introducerea ilegală de migranți
 Traficul de droguri
 Infracțiuni de fraudă, economice și financiare
 Criminalitatea organizată contra patrimoniului
 Infracțiunile împotriva mediului
 Traficul cu arme de foc
Strategia, prezentată de Comisie la 14.04.2021, se concentrează pe întărirea capacității de investigare a
organelor de aplicare a legii și pe cooperarea judiciară, pentru destructurarea grupărilor de criminalitate
organizată, confiscarea profiturilor și asigurarea unui răspuns modern la dezvoltările tehnologice11.
8
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:52021DC0142&from=en, accesat la
15.10.2022;
9
https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/eu-fight-against-crime/ accesat la 15.10.2022;
10
https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/eu-fight-against-crime/ accesat la 15.10.2022;
11
https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/ip_21_1662, accesat la 15.10.2022;
26
ANITP ROMÂNIA
4.5. Evaluări europene și internaționale în materie de trafic de persoane
 procesul de evaluare a Directivei Anti-trafic (Directiva 2011/36/UE a Parlamentului

European și a Consiliului privind prevenirea și combaterea traficului de persoane și protejarea victimelor
acestuia, precum și de înlocuire a Deciziei-cadru 2002/629/JAI a Consiliului). Spre finalul anului 2021, a
fost declanșat procesul de evaluare mai sus menționat, în România evaluarea fiind realizată prin
intermediul aportului ANITP și al celorlalți parteneri instituționali.
Acest demers stă la baza unui studiu mult mai complex, concentrat pe o evaluare de impact a Directivei,
care va reprezenta un pas extrem de important și cuprinzător, fiind primul proces de evaluare a Directivei,
bazat pe contribuțiile tuturor SM și prin care Comisia evaluează modalitățile de consolidare a eficacității
directivei și necesitatea unor acțiuni suplimentare.
 exercițiul de colectare a datelor privind traficul de persoane, finalizat la 31 decembrie
2021 (Raportul Eurostat), care sta la baza celui de-al 4-lea raport de progres al COM prin Biroul
Coordonatorului European Anti-Trafic și la care au contribuit toate instituțiile de prevenire și combatere
a traficului de persoane sub coordonarea Institutului Național de Statistică.
 evaluarea implementării, la nivel național, a Convenției Consiliului Europei privind
acțiunea împotriva traficului de persoane (CETS 197)
Ca urmare a demersului Consiliului Europei, început în anul 2019, de evaluare a măsurilor luate de
România pentru implementarea Convenției Consiliului Europei de acțiune împotriva traficului de ființe
umane, în decursul anului 2021, autoritățile române au răspuns (comentarii și observații) atât cu privire la
proiectul raportului de evaluare privind implementarea Convenției, cât și cu privire la raportul final de
evaluare.
27
ANITP ROMÂNIA
5. Pregătirea specialiștilor
Totalul activităților de instruire (cursuri, webinarii, workshop-uri) care au avut loc în 2021 a fost de
aproximativ – 190 la care au participat aproximativ 5000 de lucrători.
Categorii profesionale instruite:
- Procurori: 53
- Polițiști: 106 (DCCO și frontieră)
- Judecători: 21
- Inspectori de muncă: 17
- Specialiști DGASPC: 21
- Alte categorii/servicii specializate: 4745
Tematica abordată în cadrul sesiunilor:

- „Multidisciplinary Training Combatting Trafîcking in Persons" (5 procurori);
- „Specialized training on THB victims interview techniques” (15 ofițeri de poliție specializați în
combaterea traficului de persoane din cadrul DCCO – structuri teritoriale, 15 procurori DIICOT, 4
judecători);
- „Tehnici de audiere a victimelor minore ale traficului de persoane şi protecţia victimelor minore
în cursul procedurii" (11 procurori);
- „Traficul de persoane - curs de perfecţionare” (2 procurori, 4 ofițeri de poliție DCCO);
- Gender & Transnational Crime Virtual Programme: Policing with a gender perspective (polițiști,
procurori, 2 specialiști ANITP);
- Atelierul de formare destinat inspectorilor de muncă (17 inspectori de muncă);
- Asistența psihologică a victimelor traficului de persoane (ANDPDCA – 1, ANITP – 1, DGASPC – 8,
societatea civilă – 4);
- Formare de formatori pe tema investigațiilor proactive și a intervențiilor centrate pe victime în
combaterea traficului de persoane (ofițeri de poliție DCCO – 12, procurori DIICOT – 11, reprezentanți
ANITP – 2);
- “Relația și alianța de lucru cu supraviețuitorii traficului de persoane: Crearea unui spațiu de
siguranță care să permită intervenția psihologică eficientă” (Specialiști DGASPC - 12);
- Sesiunea de formare adresată ofițerilor de poliție și procurorilor (ofițeri de poliție DCCO – 12,
procurori DIICOT – 5);
- Sesiuni de instruire a operatorilor SNUAU 112 (Sistemul Național Unic pentru Apeluri de Urgență)
din cadrul Serviciul de Telecomunicații Speciale cu privire la formele de manifestare ale traficului de
persoane, indicatorii de trafic, efectele traumei asupra victimelor, precum și modul de gestionare a
conversației cu apelantul, fie că acesta este chiar victima sau un aparținător;
- Child Trafficking (2 ofițeri de poliție DCCO);
- Joint Investigation Team – Leadership” (1 ofițer de poliție DCCO);
- ”Hotlines & their roles in combating child sexual exploitation”;
- ”THB for the purpose of sexual exploitation and victim engagement”
- Combaterea traficului de persoane și a traficului de migranți (1 ofițer de poliție DCCO);
- „Traffic of human being and migrant smuggling” (2 ofițeri de poliție DCCO);
- Combaterea infracțiunilor cu documente contrafăcute - Introductory Webinar on ProfID System
(3 ofițeri de poliție DCCO);
- Exploatarea surselor deschise OSINT în activitatea operativă, cu respectarea protecției datelor cu
caracter personal (1 ofițer de poliție);
28
ANITP ROMÂNIA
- Relevant theoretical and practical aspects, particularities of investigating THB offences, issues
related to the hearing and protection of victims, highlighting the existing best practices (17 judecători, 14
procurori);
- Identificarea timpurie a potenţialelor victime ale traficului şi referirea acestora (51 polițiști de
frontieră);
- Aspecte transfrontaliere ale traficului de persoane, detectarea potențialelor victime și referirea
acestora conform MNIR (1510 ofițeri de poliție din structurile poliției de proximitate, investigații
criminale, economic, ordine publică, poliție transporturi, analiza informațiilor, rutier, posturi de poliție,
operațiuni speciale, combaterea criminalității organizate, ONPM din toate județele);
- Cadrul legislativ incident fenomenului traficului de persoane; prioritățile Strategiei Naționale
Împotriva Traficului de Persoane pentru perioada 2018-2022; identificarea, referirea, asistenţa și protecția
victimelor traficului; gestionarea cazurilor de trafic în baza unei abordări centrate pe victimă; înțelegerea
traumei victimelor (473 de polițiști din cadrul Poliției Române, Poliției de Frontieră Române și
Inspectoratului General pentru Imigrări; 65 de polițiști locali; 74 de asistenți maternali; 50 de asistenți
medicali comunitari; 50 de mediatori sanitari; 306 reprezentanți ai autorităților publice locale; 680 de
cadre didactice, 50 de specialiști din cadrul comisiilor de dialog social, 56 de asistenți sociali și psihologi,
1.396 de reprezentanți ai altor categorii profesionale (preoți, personal din centrele de plasament,
consilieri educaționali, cadre militare, inspectori de muncă, polițiști de penitenciare etc).
Alte activități de informare: 72 instructaje, beneficiari fiind cca 500 lucrători care, prin natura atribuțiilor
de serviciu, pot intra în contact cu potențiale victime ale traficului și, astfel, pot contribui la detectarea
acestora în comunitățile de pe raza de competență – siguranță școlară, poliție rutieră, ordine publică,
criminalistică, investigații criminale, poliție rurală, poliție transporturi.
29
ANITP ROMÂNIA
6. Protecția și asistența oferită victimelor traficului de persoane
6.1. Referirea transnaţională a victimelor
Referirea transnațională a cetățenilor români identificați în străinătate, ca victime sau potențiale victime
ale traficului de persoane este un proces complex, de durată, etapizat şi procedurat, pus în practică pentru
a asigura repatrierea asistată voluntară a victimelor în condiţii de siguranţă pentru recuperarea și
reintegrarea socială a acestora. Demersurile realizate de reprezentanții ANTIP în vederea repatrierii au
avut în vedere, în primul rând, respectarea principiului interesului superior al victimei și, în general, au
constat în:
 corespondența cu partenerii pentru clarificarea aspectelor legate de situația de trafic, precum și a
detaliilor tehnice privind repatrierea;
 sprijin și îndrumare pentru victimele repatriate asigurând preluarea victimelor de la punctul de
trecere a frontierei;
 însotirea către punctul de transfer spre domiciliu sau la domiciliu;
 informare cu privire la drepturile pe care le au în calitate de victime ale traficului de persoane și
serviciile de care pot beneficia;
 identificarea de servicii specializate conform nevoilor și referirea victimelor către acestea.
În perioada de referință, au fost repatriate 39 victime, dintre care 23 femei și 16 bărbați. Țările de
destinație, din care au fost repatriate victimele traficului sunt, după cum urmează: Marea Britanie- 15,
Spania – 9, Suedia– 5, Germania- 2, Italia - 2, Austria-1, Elvetia-1, Franta-1, Irlanda-1, Portugalia-1, Ungaria-
1. Dintre cele 39 victime repatriate, 3 au fost minore.
În ceea ce privește formele de exploatare, 23 dintre victimele repatriate au fost exploatate prin muncă, 13
exploatate sexual, iar 4 victime au fost exploatate prin cerșetorie.
6.2. Programul de coordonare a victimelor în procesele penale
În scopul facilitării participării victimelor traficului de persoane în cadrul procedurilor penale ANITP, în
parteneriat cu IGPR, DIICOT, IGJR, IGI, IGPF implementează Programul de coordonare a victimelor în
procesul penal.
Victimele traficului de persoane, martor sau persoană vătămată, care și-au exprimat acordul de a fi incluse
în program, beneficiază de măsuri de sprijin specifice, acordate în funcție de evoluția cazului, nevoile și
riscurile identificate, precum:
 informare și consiliere cu privire la aspectele legate de participarea la procesul penal şi
desfăşurarea cauzei;
 asigurarea transportului;
 protecție fizică;
 pregătirea participării la audiere;
 evitarea contactului vizual și/sau fizic cu autorii infracțiunii;
 însoțire și sprijin emoțional pe parcursul audierii;
 prevenirea victimizării secundare.
30
ANITP ROMÂNIA
358 DE VICTIME, DIN CELE 505 IDENTIFICATE ÎN 2021 AU ALES SĂ FIE SPRIJINITE PRIN INTERMEDIUL
PROGRAMULUI.
Majoritatea victimelor notificate sistemului românesc anti-trafic au fost identificate de către autorități din
România, acestea fiind urmate de autorități din Marea Britanie și Italia. Un număr mare de victime au ales
în acest an să participe în procesele penale intentate autorilor pentru comiterea de fapte de trafic de
persoane și infracțiuni asociate. Astfel, ponderea victimelor care au ales calitatea de persoană vătămată
în procesele penale, se ridică la 89% din totalul victimelor identificate în 2021. Pentru mai multe date
referitoare la rezultatele programului, a se vedea Anexa nr 3 a Raportului.
6.3. Asistența oferită victimelor traficului de persoane înregistrate în 2021
Prin procesul de monitorizare a datelor privind protecția și asistența victimelor traficului de persoane
identificate și înregistrate în 2021 de autoritățile române competente, au fost comunicate ANITP un
număr de 315 victime beneficiare de asistență în sistem public sau privat cu 9% mai multe decât în anul
anterior. Ponderea victimelor beneficiare de asistență în 2021 este de 62% din cele identificate pe
parcursul aceluiași an. În conținutul acestui subcapitol sunt prezentate numai date privind victimele
identificate în 2021 și care au fost incluse într-un program de asistență socială. Există și situația în care o
victimă poate fi beneficiară a unui serviciu social în 2021, însă identificarea a survenit anterior anului 2021.
Numărul total al victimelor traficului de persoane beneficiare ale diferitelor programe de asistență în 2021
a fost de 576, cu 8% mai multe decât în anul anterior.
Distribuția pe sex și vârstă a victimelor incluse în

programe de asistență
177
95
28
15
feminin masculin
minori adulți
Figura 15 Distribuția pe sex și vârstă a victimelor beneficiare de cel puțin un serviciu de asistență, identificate în 2021
Toate datele mai sus prezentate trebuie înțelese în context și anume prin faptul că includerea persoanelor
în diferite programe de sprijin este un proces bazat atât pe evaluarea nevoilor, elaborată de către
specialiști, cât și pe decizia victimei de a accepta serviciile respective. Astfel, de-a lungul anului, există
situații în care victimele refuză orice formă de colaborare sau contact cu autoritățile, inclusiv cu cele din
31
ANITP ROMÂNIA
domeniul protecției sociale. În același timp, au existat și situații în care victimele, au refuzat inițial orice
formă de asistență, însă, după o perioadă de timp au reluat legătura cu lucrători din cadrul Centrelor
Regionale ale ANITP și au fost de acord cu referirea, ulterior având loc includerea acestora în anumite
programe de asistență.
Printre cele mai accesate servicii de asistență ale victimelor se numără consilierea psihologică, sprijinul
financiar și material, asigurarea unui adăpost și asistența medicală. Pentru mai multe detalii legate de
serviciile de asistență în care au fost incluse victimele identificate în 2021, a se vedea Anexa Nr.4.
32
ANITP ROMÂNIA
7. Prevenirea traficului de persoane

7.1. Campanii de informare cu privire la riscurile asociate traficului de persoane
În anul 2021, activitățile desfășurate de ANITP în vederea informării, conștientizării și sensibilizării cu

privire la traficul de persoane au fost dezvoltate utilizând bunele practici și experiența dobândite în primul
an al pandemiei COVID-19, precum și în anii anteriori, urmărindu-se maximizarea rezultatelor obținute și
creșterea substanțială a laturii calitative a demersurilor de prevenire. Diversificarea modului de
transmitere a mesajelor anti-trafic prin intermediul rețelelor sociale și organizarea de acțiuni preventive
adresate cetățenilor români care locuiesc/muncesc în afara granițelor țării au reprezentat elementele
cheie ale strategiei ANITP în domeniul prevenirii traficului de persoane.
Ca și în anii anteriori, abordarea dimensiunii informativ-preventive a traficului a fost una complexă, vizând
deopotrivă reducerea vulnerabilităţii la traficul de persoane, cât și problematica descurajării cererii care
favorizează acest fenomen.
Campaniile și proiectele de prevenire a traficului de persoane, derulate de ANITP atât la nivel naţional cât
și local, au vizat principalele forme de exploatare (exploatare sexuală, exploatare prin muncă și exploatare
prin cerșetoprie), adresându-se publicului atât din mediul fizic precum și din mediul online, utilizator de
reţele sociale (Facebook, Instagram, Twitter, Youtube și TikTok).
Finanțarea aferentă demersurilor preventive implementate de către ANITP în cursul anului 2021 a
provenit atât de la bugetul de stat, cât și din fonduri externe nerambursabile. De asemenea, în anul 2021,
în cadrul diferitelor inițiative ale organizațiilor neguvernamentale și ale Organizației Internaționale pentru
Migrație, care au vizat inclusiv sprijinul reciproc, dar și mobilizarea și completarea resurselor (ex.
campanii/proiecte în parteneriat), ANITP a contribuit atât în etapele de inițiere și organizare, cât și în cele
de implementare a demersurilor preventive comune, participând cu expertiză și resurse umane.
Totodată, în anul 2021, ANITP a desfășurat, în colaborare cu organizații neguvernamentale, campanii a
căror finanțare a fost asigurată exclusiv de la bugetul de stat, organizațiile neguvernamentale contribuind
cu resurse umane și expertiză (ex. campania „Munca fără forme legale – un pas mai aproape de traficul
de persoane”).
Printre cele mai importante acţiuni antitrafic de informare, conştientizare şi sensibilizare, implementate
de ANITP, pot fi menţionate următoarele:
- campania „Pentru că oamenii contează – pune tu barieră traficului!” care
a fost derulată în perioada octombrie 2020 – martie 2021, în parteneriat cu
Inspectoratul General al Poliției de Frontieră Române. Campania a avut ca
obiectiv prevenirea traficului de persoane prin îmbunătățirea nivelului de
informare cu privire la acest fenomen, activitățile de implementare
adresându-se călătorilor din principalele puncte de trecere a frontierei și
cetățenilor români care doresc să plece la muncă în străinătate. Pentru
promovarea mesajului antitrafic al campaniei au fost realizate și distribuite
32.000 de materiale informativ-preventive.
33
ANITP ROMÂNIA
- campania „Prețuiește femeile! Nu tolera exploatarea lor!” care a fost implementată de

ANITP în parteneriat cu Compania Națională Aeroporturi București, în perioada martie-aprilie
2021, și a avut drept obiectiv creșterea gradului de informare și sensibilizare a populației
cu privire la traficul de persoane în scopul exploatării sexuale a femeilor. Prin mesajul
„Pentru victimele traficului de persoane libertatea este cel mai de preț dar!” s-a dorit
atragerea atenției publicului larg asupra nevoilor reale ale femeilor aflate în situații de
exploatare și de a îndemna, la întreprinderea unor acțiuni care să prevină atragerea
acestora într-o situație periculoasă și transformarea lor în victime ale traficului de
persoane. Pe lângă rolul informativ-preventiv, campania a vizat totodată și latura
emoțională a grupurilor țintă, prin transmiterea unui număr cât mai mare de mesaje pozitive și de
încurajare adresate fetelor și femeilor vulnerabile, victime sau potențiale victime ale traficului de
persoane. În aceeași măsură, mesajele campaniei transmise prin intermediul rețelelor de socializare ale
ANITP (Facebook - Central și Regional, Instagram, Twitter) și CNAB (Facebook) au fost adresate și celor ce
reprezintă cererea în lanțul traficului de persoane, mai exact consumatorilor de servicii sexuale, precum
și publicului general. Activitățile campaniei au înregistrat la nivelul ANITP Central un număr de 36 de
postări, 5.230 de aprecieri, 2.438 distribuiri și un impact de 46.800 de utilizatori unici pe rețeaua
Facebook, 35 aprecieri ale postările de pe Instagram, 642 de impresii pe LinkedIn și 911 impresii pe
Twitter.
- campania „Munca fără forme legale – un pas mai aproape de traficul de

persoane”, desfășurată în parteneriat cu Asociația INCA România, a debutat
în luna aprilie 2021, aflându-se în implementare și în prezent. Scopul
inițiativei vizează prevenirea traficului de persoane prin creșterea gradului de
informare a cetățenilor români care muncesc sau doresc să muncească în
străinătate, în special pe teritoriul Italiei, cu privire la riscurile asociate muncii
fără forme legale și traficul de persoane. Inițiativa se alătură Blue Heart
Campaign, o campanie internațională coordonată de Biroul Organizației
Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate (UNODC), la care România s-
a raliat prin ANITP. Mesajul campaniei este ,,Munca fără forme legale
presupune expunerea la riscuri majore și pierderea unor drepturi
fundamentale” și reprezintă o atenționare cu privire la riscurile și implicațiile
acceptării unei oferte de muncă fără forme legale, unul dintre riscuri fiind
acela de a deveni victimă a traficului de persoane în scopul exploatării prin muncă forțată. Totodată,
acceptând o ofertă nereglementată legal de clauzele unui contract de muncă, cetățenii pot risca să nu
beneficieze de prestaţiile oferite de sistemul de securitate socială și pot fi lipsiți de măsuri de protecţie şi
securitate a muncii, în cazul producerii unor grave accidente de muncă. Campania se desfășoară la nivel
național, pe teritoriul României, prin intermediul ANITP Central și al celor 15 Centre Regionale și pe
teritoriul Italiei, prin intermediul birourilor INCA Cgil din Italia (Emilia Romagna, Lombardia, Veneto,
Toscana, Sardinia, Trentino Alto Adige, Lazio, Campania, Val d’Aosta, Piemonte, Liguria și Umbria). Pentru
promovarea mesajului antitrafic al campaniei au fost fost realizate peste 70.000 de materiale informativ-
preventive.
34
ANITP ROMÂNIA
- campania ”Pariuri Oarbe” a fost lansată în luna septembrie 2021

și a avut drept scop prevenirea traficului de persoane în vederea
exploatării sexuale prin informarea și conștientizarea publicului țintă
cu privire la riscurile și implicațiile traficului, precum și despre rolul
cererii în mecanismul traficului de persoane. Inițiativa a fost derulată
în cadrul forumului EMPACT, în cadrul ciclului de politici 2018 – 2021 al
Uniunii Europene, România implicându-se prin ANITP în derularea
acestei campanii europene alături de Franța, Germania, Spania,
Austria, Belgia, Ungaria, Norvegia, Portugalia, Slovacia, Slovenia,
Lituania, Letonia, Cipru, Luxemburg, Cehia, Islanda, precum și Comisia
Europeană, Europol și Frontex. Campania s-a adresat fetelor și femeilor
aflate în situații de risc, precum și potențialilor consumatori de servicii
sexuale plătite, în scopul conștientizării acestora cu privire la realitatea
femeilor victime ale traficului de persoane. Totodată, a vizat și publicul
larg. Mesajul campaniei ”În fiecare an, sute de femei riscă totul pe o
singură carte”, a ilustrat ușurința cu care poate cădea în capcana
traficanților și poate deveni o victimă a traficului de persoane. Sloganul campaniei ”Nu pune în joc destinul
tău!”, a constituit un îndemn adresat potențialelor victime, evidențiind impactul și consecințele implicării
într-o situație de risc. Campania și-a propus să ajungă la un număr cât mai mare de persoane, folosindu-
se de avantajele de transmitere a informației specifice mediului online, utilizând tehnica propagării
organice, prin intermediul rețelelor de socializare ale A.N.I.T.P. (Facebook - Central și Regional, Instagram,
Twitter, LinkedIn – Central). Astfel, în anul 2021, au fost realizate 52 de postări pe pagina de Facebook a
ANITP, care au obținut 1.129 de aprecieri și un impact total de 73.928 utilizatori unici. De asemenea, au
fost realizate 43 de postări pe rețeaua Instagram. În cadrul campaniei de prevenire au fost realizate 2
spoturi video, atât în scopul utilizării de sine stătătoare (în cadrul activităților de prevenire, în social-media
etc), cât și în scopul difuzării la posturile de televiziune, în mijloace de transport în comun sau în incinta
aeroporturilor. Astfel, în perioada 19.11 – 31.12.2021, cele două spoturi au fost difuzate în mijloacele de
transport în comun din municipiul Iași, prin intermediul rețelei Wink, înregistrând un număr total de
365.055 de difuzări.
- campania „Săptămâna Prevenirii Traficului de Persoane 2021”, derulată

în luna octombrie, a fost organizată în scopul marcării zilei de 18 octombrie
– Ziua Europeană de Luptă Împotriva Traficului de Persoane, și a presupus
desfășurarea de către ANITP a unui număr de 228 de acțiuni preventive,
atât în mediul fizic, cât și online. Prin realizarea activităților de
implementare s-a urmărit sensibilizarea opiniei publice cu privire la traficul
de persoane și punerea la dispoziţia populaţiei a informaţiilor necesare
evitării situaţiilor periculoase, precum și a unor recomandări utile pentru
cazurile în care traficul propriu-zis și exploatarea au avut deja loc. Pentru
promovarea mesajului antitrafic al campaniei au fost realizate peste 10.500
de materiale informativ-preventive.
- campania „Victimele traficului de persoane sunt ascunse sub ochii noștri”

(perioadă de implementare octombrie 2021 – martie 2022) este derulată
de către Asociația eLiberare, ANITP și Primăria Municipiului București, cu sprijinul Societății de Transport
București S.A. și al Companiei Metrorex. Campania urmărește informarea publicului cu privire la
fenomenul traficului de persoane, indicatorii de recunoaștere a unui posibil caz de trafic și modul de
35
ANITP ROMÂNIA
notificare a acestuia către autoritățile competente. Printre activitățile campaniei s-a regăsit și realizarea
unor spoturi video conținând indicatorii de detectare a posibilelor situații de victimizare prin trafic,
acestea fiind difuzate pe ecranele amplasate în stațiile de metrou din capitală. De asemenea, mesajul
antitrafic al campaniei este promovat și prin intermediul posterelor afișate în mijloacele de transport în
comun de suprafață din municipiul București. Campania este derulată în cadrul proiectului „Proactiv –
Detectarea și notificarea cazurilor de trafic de persoane în comunitate”, proiect finanțat prin Granturile
SEE 2014-2021 de Islanda, Leichtenstein și Norvegia (Active Citizens Fund România).
- campania „SUPORT - S(susținere), U(umanitate), P(prețuire), O(opțiune), R(reziliență),
T(toleranță)”, derulată în parteneriat cu Asociația LOGS Grup de Inițiative Sociale Timișoara, a fost lansată
în data de 30 iulie 2021, în vederea marcării Zilei Mondiale Împotriva Traficului de Persoane. Campania se
derulează timp de un an, sub sloganul „Cere ajutor! Fii un ajutor!”, și urmărește informarea publicului cu
privire la traficul de persoane, precum și îmbunătățirea procesului de identificare a potențialelor victime
și reducerea cererii serviciilor prestate de către acestea. În vederea implementării demersului preventiv
sunt organizate activități în teren, care se adresează persoanelor care practică prostituția în stradă,
persoanelor fără adăpost și solicitanților de azil care locuiesc în stradă, precum și activități de informare a
populației cu privire la riscurile și implicațiile traficului.
- în cel de-al doilea semestru al anului 2021, ANITP a inițiat demersurile pentru achiziția publică a
serviciilor necesare implementării campaniei naționale prevăzute în cadrul proiectului „WESTEROS 2 –
Continuarea consolidării luptei împotriva traficului de ființe umane, concentrându-se pe prevenirea,
cooperarea și recuperarea produselor infracționale”. Campania este prevăzută a fi derulată atât în mediul
online, prin intermediul rețelelor Facebook, Instagram și YouTube, cât și outdoor prin realizarea de
activități de diseminare a materialelor informativ-preventive elaborate. Campania vizează prevenirea
traficului de persoane prin abordarea culturii impunității și descurajarea cererii de servicii prestate de
victimele acestui fenomen, fiind adresată în special potențialilor consumatori de servicii prestate de
victime ale traficului de persoane exploatate sexual sau prin muncă forțată, cât și publicului larg. Proiectul
este finanțat de către Comisia Europeană prin Fondul de Securitate Internă ISF-Police 2019.
-în ultimul trimestru al anului 2021, ANITP a întrepins activitățile necesare achiziției publice a
serviciilor necesare implementării campaniei naționale prevăzute în cadrul proiectului „PDP2 – Întărirea
capacităților naționale în domeniul cooperării polițienești internaționale și combaterea infracționalității”,
finanțat din Mecanismul Financiar Norvegian 2014-2021. Activitățile campaniei sunt prevăzute a fi
derulate prin intermediul rețelelor de socializare Facebook, Instagram și TikTok, în scopul informării,
sensibilizării și conștientizării cetățenilor români expuși riscului de a deveni victime ale traficului de
persoane cu privire la implicațiile fenomenului, precum și la riscurile acceptării unor oferte care i-ar putea
conduce într-o situație de trafic. Mesajele antitrafic vor fi adresate deopotrivă adulților și minorilor aflați
în situație de risc/vulnerabilitate la traficul de persoane, precum și publicului larg.
- campania „Informează-te corect pentru a fi în siguranță pe teritoriul României!” ((perioadă de
implementare 2021 și 2022) este derulată de către Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane,
Inspectoratul General al Poliției Române, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră Române și
Inspectoratul General pentru Imigrări și este destinată migranților și solicitanților de azil de pe teritoriul
României. Pentru susținerea activităților campaniei și pentru eficientizarea demersului preventiv în raport
cu grupul țintă căruia îi este adresat mesajul campaniei, au fost realizate 1.000 de afișe și 20.000 de
pliante, materiale ce au fost traduse, pornind de la informațiile deținute de IGI cu privire la numărul și
naționalitatea migranților și solicitanților de azil aflați în România, în limbile paștună, arabă și engleză.
- campania „Informare și cooperare în lupta împotriva traficului de persoane” (perioadă de
implementare 2021 și 2022). Campania își propune să acopere atât dimensiunea prevenirii traficului de
persoane, prin reducerea vulnerabilității la trafic și descurajarea cererii care favorizează acest fenomen,
cât și dimensiunea eficientizării procesului de cooperare interinstituțională cu actorii implicați în lupta
36
ANITP ROMÂNIA
antitrafic. Pentru susținerea activităților campaniei au fost elaborate 33.000 de materiale informativ-
preventive și de promovare, prevăzute a fi distribuite cu ocazia activităților de implementare.
- campania „Uniți, oferim libertate!” (perioadă de implementare 2021 și 2022) și este, derulată în
cadrul parteneriatului dintre ANITP și Biserica Ortodoxă Română. Obiectivul principal al campaniei este
acela de a preveni traficul de persoane în principalele sale forme de manifestare, prin realizarea unor
activități preventive adresate categoriilor aflate în situație de vulnerabilitate, precum și prin organizarea
unor acțiuni de diseminare a materialelor de campanie elaborate, atât de către reprezentanții ANITP, cât
și de către preoții din parohiile Bisericii Ortodoxe Române. Pentru susținerea activităților campaniei au
fost elaborate 200.000 de materiale informativ-preventive.
Campaniile enumerate anterior au fost completate de cele peste 150 de proiecte educaționale, precum și
de alte campanii naționale și locale de prevenire a traficului de persoane, dezvoltate de ANITP în
parteneriat cu diferite organizaţi guvernamentale, organizaţii neguvernamentale şi reprezentanţi ai
sectorului privat, respectiv:
- campania „Lumea virtuală, pericole reale!”
- campania „EIP – Educăm, Împuternicim, Prevenim”
- campania „Fii stăpân pe viața ta!”
- campania „Lanțul tăcerii”
- campania „Fii ambasador al nonviolenței“
- campania „Ziua Siguranței pe Internet”
- campania „Spune NU cerșetoriei! Nu da bani cerșetorilor!”
- campania „Prevenirea victimizării minorilor”
- campania „MAI aproape de cetățeni”
- campania „#suntprezent”
- campania „Siguranța în vacanță”
- campania „O vară M.A.I. în siguranță”
- campania „Siguranță în școli"
- campania „REACT - Antitrafic de minori Suceava"
- campania „16 zile de activism împotriva violentei de gen”
Un alt demers consistent cu efecte pozitve în sfera prevenirii și combaterii traficului de persoane este
reprezentat de proiectul „LUPTA - Leading a United Pathway to anti-Trafficking Action”, derulat de
Organizația Internațională pentru Migrație – Biroul pentru România, în cooperare cu Ambasada SUA în
România, Agenția Națională împotriva Traficului de Persoane și Direcția de Investigare a Criminalității
Organizate și Terorismului. Proiectul își propune să contribuie la eforturile Guvernului României în lupta
împotriva traficului de persoane, iar printre activitățile acestuia sunt incluse, fără a se rezuma la acestea,
organizarea de întâlniri regionale pentru schimbul de bune practici în prevenirea și combaterea traficului
de persoane, precum și în domeniul asistenței victimelor. Proiectul este finanțat de către Departamentul
de Stat al SUA prin intermediul Biroului pentru Combaterea Traficului Internațional cu Narcotice și
Aplicarea Legii (INL), ANITP contribuind în etapele de inițiere, organizare și implementare a proiectului,
participând cu expertiză și resurse umane.
Ca și în anii anteriori, cooperarea interinstituţională a reprezentat și în anul 2021 principalul instrument

de realizare a demersurile de informare, conștientizare și sensibilizare. În ciuda restricțiilor generate de
criza sanitară, s-a reușit consolidarea cooperării cu partenerii tradiţionali, dar și atragerea de noi parteneri,
sens în care au fost încheiate 10 protocoale de colaborare (ex. Compania Naţională de Transporturi
Aeriene Române - TAROM, Fundația Justice and Care România, Organizația Salvați Copiii etc), 20 de
acorduri de parteneriat, precum și 33 de planuri comune de acţiune.
37
ANITP ROMÂNIA
Tot în sfera cooperării active cu actorii implicați în lupta împotriva traficului de persoane, ANITP a
organizat și în cursul anului 2021 două mese rotunde cu tema „Dezvoltarea colaborării în domeniul
traficului de persoane între societatea civilă și reprezentanții sectorului public și privat”. Evenimentele s-
a înscris în concepția strategică a ANITP de consolidare a dialogului şi cooperării între ONG-urile care
activează în domeniul traficului de persoane și reprezentanții sectorului public și privat, prin promovarea
schimbului de experiență și de bune practici. Ca și în cazul meselor rotunde organizate în anii anteriori,
evenimentele au beneficiat de interes și participare crescute (reprezentanți din partea a 38 de organizații
și instituții publice și private participând la prima reuniune, respectiv din 35 de organizații și instituții la
cea de-a doua). În desfășurarea celor două evenimente, o implicare foarte crescută a fost asigurată de
platforma de organizații neguvernamentale ProTECT, o rețea constituită din 21 de organizații specializate
în prevenirea, protecția, asistența victimelor, proceduri penale, civile, lobby și advocacy pentru inițiative
cu un impact mai mare în lupta împotriva traficului de persoane12.
 IGI și Inspecția Muncii au încheiat un protocol de cooperare, în scopul prevenirii și combaterii

muncii nedeclarate a străinilor, care este adaptat permanent necesităților celor două instituții. De
asemenea, între IGI și Inspecția Muncii, anual, este încheiat un Plan de cooperare operativă pentru
depistarea angajaților străini ilegali și combaterea muncii nedeclarate a străinilor, adaptat provocărilor
actuale.
Totodată, pentru a preveni abuzuri la aplicarea prevederilor legale și pentru a preîntâmpina utilizarea
facilităților în acest domeniu pentru favorizarea traficului de persoane, Inspectoratul General pentru
Imigrări derulează campanii de informare a angajatorilor și angajaților străini cu privire la regimul străinilor
în România, încadrarea în muncă și detașarea acestora pe teritoriul României13.
 Materiale informative adresate cetăţenilor români care îşi desfăşoară activitatea în state membre
ale Uniunii Europene. Aceste documente, împreună cu actele legislative care reglementează mobilitatea
forţei de muncă, strategiile şi planurile de acţiune, alte materiale relevante în domeniul mobilității în scop
de muncă sunt disponibile pe site-ul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale. În vederea protecției
drepturilor cetățenilor români care muncesc sau doresc să muncească într-un alt stat și sprijinirea
demersului de adaptare și integrare în țara gazdă, autoritățile române au elaborat Ghidul lucrătorului
român pentru următoarele state: Austria, Belgia, Cehia, Cipru, Croația, Danemarca, Estonia, Franța,
Finlanda, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Malta, Olanda, Marea Britanie, Portugalia, Spania,
Suedia și Ungaria, Emiratele Arabe Unite, cu informații utile lucrătorului sau potențialului lucrător român
care își exercită opțiunea de mobilitate. Acestea au fost publicate pe site-ul MMSS și al instituțiilor
relevante14.
La nivelul Inspecției Muncii, au fost realizate acțiuni de informare:
• în vederea conștientizării cetățenilor români cu privire la drepturile, obligațiile și riscurile la care se
expun atunci când optează pentru un loc de muncă în străinătate, prin: publicarea de materiale
informative pe site-ul MMSS, al Inspecției Muncii și pe site-urile inspectoratelor teritoriale de muncă și pe
pagina de Facebook a Inspecției Muncii – informații cu privire la intermedierea și plasarea forței de muncă
în străinătate, atenționare cu privire la riscurile la care aceștia se expun, informații privind condițiile de
muncă în străinătate; informațiile incluse pe site sunt actualizate permanent;
12
Sursă: ANITP;
13
Sursă IGI;
14
Sursă MMSS;
38
ANITP ROMÂNIA
în vederea conștientizării persoanelor juridice care desfășoară activități de mediere și plasare a forței de
muncă în străinătate cu privire la obligațiile pe care le au și la cadrul legal în care pot desfășura această
activitate, prin publicarea de materiale informative pe site-ul Inspecției Muncii și pe site-urile
inspectoratelor teritoriale de muncă și pe pagina de Facebook a Inspecției Muncii – informații cu privire
la condițiile în care se poate desfășura legal activitatea de intermediere și plasare a forței de muncă în
străinătate, atenționare cu privire la consecințele desfășurării acestei activități în afara cadrului legal.
Având în vedere numărul mare de lucrători români care se deplasează în diverse state membre pentru a
participa la activități sezoniere, autoritățile române au elaborat, încă de la începutul anului 2021, un Plan
de acțiune pentru informarea și protecția lucrătorilor sezonieri.
Planul cuprinde două obiective specifice:
I.Creșterea gradului de informare a lucrătorilor sezonieri în vederea diminuării riscurilor și
vulnerabilităților determinate de munca desfășurată în condiții ilegale
II.Asigurarea unei protecții sporite a lucrătorilor sezonieri prin acțiuni de verificare și control a agenților
de plasare a forței de muncă și a agenților de muncă temporară.
Obiectivul de informare a fost implementat prin:
 Un pilon esențial al acestui Plan de acțiune vizează derularea campaniei de informare sub motto-
ul “Ești lucrător sezonier în străinătate?– Informează-te, lucrează legal și cunoaște-ți drepturile pentru a
fi protejat!”.
 Crearea pe website-ul MMSS a unor secțiuni sub motto-ul de mai sus, ce cuprinde informații
menite să contribuie la: informarea lucrătorilor sezonieri anterior deplasării în statele membre UE cu
privire la aspectele pe care aceștia ar trebui să le cunoască în prealabil (condițiile de călătorie în context
COVID-19, verificarea existenței unor condiții-cadru specifice pentru munca sezonieră, precum și
cunoașterea aspectelor esențiale privind semnarea contractelor de muncă (forma contractului, clauzele
obligatorii, remunerare, locuință etc).
 Tot pe website-ul MMSS a fost creată o altă secțiune - Condiții de intrare în țări UE în Context
Covid-19, în care sunt prezentate și actualizate în timp real condițiile de intrare în state membre UE, cu
link-uri către website-ul MAE pentru consultarea condițiilor de intrare și tranzitare a diferitelor SM UE.
 Au fost realizate și distribuite pliante de informare destinate lucrătorilor sezonieri care se
deplasează în scop de muncă în statele membre UE – pliantele conțin informații generale despre
contractul de muncă, agențiile de recrutare, condițiile de muncă, locuința, precum și necesitatea raportării
abuzurilor, precum și link-uri cu informații și date de contact ale ambasadei și consulatelor generale din
aceste state. Pe parcursul anului 2021 au fost tipărite 212.000 pliante în valoare de 117.453 lei cu TVA,
costurile fiind suportate din bugetul MMSS, pentru informarea lucrătorilor români care s-au deplasat să
lucreze în următoarele State Membre: Germania, Olanda, Ungaria, Spania, Franța, Cipru, Italia, Grecia,
Suedia.
 A fost realizat un spot publicitar de informare a lucrătorilor sezonieri, care a fost difuzat gratuit,
zilnic, pe canalele de informare în masă video și audio pentru conștientizarea importanței informării
privind munca sezonieră înaintea plecării.
 MMSS a organizat săptămânal ședințe de coordonare cu atașații de muncă acreditați în unele
state membre, în cadrul cărora au fost analizate evoluțiile din statele de reședință cu relevanță pentru
situația lucrătorilor sezonieri.
 La nivelul Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă au fost întreprinse următoarele
demersuri pentru informarea lucrătorilor sezonieri:
o pe website-ul ANOFM și EURES național au fost publicate informații referitoare la
drepturile și obligațiile lucrătorilor mobili; informațiile au fost diseminate și pe rețelele sociale pentru o
informare cât mai extinsă a celor interesați;
39
ANITP ROMÂNIA
o personalul EURES a demarat acțiunile de informare la nivel național și local a tuturor

persoanelor în căutarea unui loc de muncă în afara granițelor țării despre drepturi și obligații, atunci când
aceștia solicită servicii EURES15;
 Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP) a implementat în parteneriat și cu IGPF

proiectul ”Campania de informare în punctele de trecere a frontierei”, având ca scop transmiterea de
informații utile prin intermediul materialelor informative românilor de pretutindeni care se întorc acasă
cu prilejul sărbătorilor de iarnă. Informarea corectă îi ajută pe de o parte pe cetățenii români să anticipeze
și să prevină potențialele probleme (legate de criza și măsurile legate de situația pandemică, de prevenirea
traficului de persoane și a muncii la negru), iar pe de altă parte le oferă posibilitatea de a acționa, în
situația în care aceste probleme apar (măsuri oportune și la îndemână, date de contact ale instituțiilor
relevante ș.a.m.d.).
Materialele promovate conțin coduri QR, cu trimitere către site-ul DRP, respectiv către alte site-uri oficiale
unde informațiile sunt actualizate constant.
Obiectivele specifice ale proiectului au urmărit printre altele, și informarea cu privire la riscurile privind
traficul de persoane. Proiectul s-a adresat românilor de pretutindeni care s-au întors în țară în perioada
sărbătorilor de iarnă având ca perioadă de implementare noiembrie - decembrie 2021. Campania s-a
desfășurat pe tot teritoriul României, în special în punctele de trecere a frontierei și a avut un buget de
17.748,85 lei (aproximativ 3.550 euro)
În cadrul proiectului au fost distribuite gratuit, cu sprijinul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră
Române 157.000 de pliante, în aeroporturile internaționale și punctele terestre de trecere a frontierei
României.
Cu referire la domeniul traficului de persoane, materialele distribuite au inclus informații cu caracter

preventiv esențiale pentru evitarea contextelor care pot genera trafic de persoane precum și informații
privind munca legală în străinătate cu pași utili pentru găsirea unui loc de muncă în condiții legale,
măsurile de urmat pentru evitarea muncii la negru cât și date utile odată ajunși în situații periculoase sau
aflați în stare de vulnerabilitate ori chiar trafic: date de contact ale instituțiilor relevante din țară și
străinătate, Telverde ANITP, legături utile către paginile oficiale din România și din principalele țări în care
trăiesc însemnate comunități de români,
Pliantul este disponibil în format electronic pe pagina de internet a DRP16.
 Ministerul Afacerilor Externe, prin Departamentul Consular, a continuat demersurile de informare

a cetățenilor români care intenționează să se deplaseze în străinătate, în diverse scopuri. În acest context,
informații cu privire la condițiile de călătorie în străinătate au fost postate pe pagina de internet a MAE și
a misiunilor diplomatice și oficiilor consulare informații, ghiduri și materiale video, acestea fiind aduse la
cunoștința publicului prin intermediul unor comunicate de presă (după caz), precum și prin intermediul
rețelelor de socializare.
De asemenea, MAE prin Departamentul Consular a continuat demersurile de informare a cetățenilor
români aflați în străinătate, prin transmiterea unor materiale de informare realizate în cadrul
proiectului”Reducerea amplitudinii traficului de persoane, printr-o mai bună informare a cetățenilor” 17 cu
15
Sursă IM;
16
Sursă DRP;
17
Proiectul s-a derulat pe parcursul a trei ani: 2018, 2019 și 2020 a urmărit reducerea amplitudinii traficului de
persoane, prin întărirea capacității de autoprotecție a societății și a cetățenilor față de amenințările acestui fenomen
prin intermediul a trei campanii: Campania pentru prevenirea exploatării prin muncă, Campania pentru
prevenirea exploatării sexuale, ;
40
ANITP ROMÂNIA
sprijinul misiunilor diplomatice și oficiilor consulare din Regatul Spaniei, Republica Italiană, Republica
Federală Germania, Republica Franceză și Marea Britanie.
În același timp, Ministerul Afacerilor Externe, prin Departamentul Consular, a continuat infiormarea
începută în cadrul unei campanii de conștientizare pentru cetățenii români care călătoresc sau lucrează în
străinătate, intitulată - „Informare acasă! Siguranță în lume!”. Scopul campaniei este de a informa
cetățenii români care trăiesc în străinătate, simultan cu procesul lor de integrare în țările / comunitățile
în care trăiesc, studiază sau lucrează, despre riscurile traficului de persoane. În acest sens, Ministerul
Afacerilor Externe, prin Departamentul Consular, a distribuit materiale informative, pentru a fi diseminate
între comunitățile românești din străinătate și a dezvoltat două instrumente inteligente de comunicare:
„Un SMS vă poate salva viața” și aplicația „Călătorește în siguranță”18.
7.2. Linia TELVERDE antitrafic 0800.800.678
Prin intermediul Liniei Telverde a ANITP le sunt furnizate apelanților informații cu privire la rolul și
atribuțiile Agenției, la fenomenul traficului de persoane în toate formele sale de manifestare, precum și
sfaturi și recomandări de siguranță pentru dezvoltarea și adoptarea unei conduite preventive în fața
potențialelor pericole și situații care pot conduce la această infracțiune.
Pe lângă rolul informativ-preventiv pe care linia telefonică îl deține, aceasta presupune și derularea unor
activități ce se subscriu mecanismului de identificare și referire a victimelor traficului de persoane către
sistemul de asistență și protecție. Astfel, apelanților le sunt oferite informații cu privire la dreptul
victimelor de a beneficia de servicii de asistență și modalitatea în care le pot obține sau, în funcție de
caz, solicitările sunt referite către ONG-urile și instituțiile cu responsabilități în domeniu, pentru
acordarea efectivă a serviciilor de asistență menționate, în baza unei evaluări inițiale a situației fiecărei
victime.
Tot în această sferă, un obiectiv extrem de important al TelVerde este identificarea, analizarea și preluarea
potențialelor cazuri de trafic de persoane. Întrucât ANITP nu deține atribuții legale de investigare a
criminalității, toate sesizările sunt înregistrate și transmise spre verificare către organele competente, cel
mai frecvent către Direcția de Combatere a Criminalității Organizate.
Linia TelVerde este operaţională 24 de ore din 24, șapte zile pe săptămână, cu menţiunea că, după ora
16.00 în zilele lucrătoare (luni-vineri), sâmbăta, duminica și în sărbătorile legale, solicitările apelanţilor
sunt preluate prin intermediul mesageriei vocale, urmând ca, în funcție de natura sesizărilor transmise,
aceștia să fie contactați de operatorul TelVerde pentru informații sau detalii suplimentare.
Analiza apelurilor recepționate la nivelul TelVerde în anul 2021
În perioada 01 ianuarie – 31 decembrie 2021, la nivelul liniei TelVerde a fost înregistrat un număr de
1.945 apeluri. Numărul apelurilor înregistrate în perioada analizată au oscilat de la o lună la alta, media
fiind de 162 de apeluri primite/lună. Astfel, au fost înregistrate 150 (7,8%) de apeluri efectuate în scopul
solicitării de informaţii din domeniul de activitate al ANITP, după cum urmează:
 112 de apeluri prin intermediul cărora au fost solicitate informaţii despre infracţiunea de trafic
de persoane în diferitele ei forme de exploatare, despre atribuţiile Agenţiei Naţionale Împotriva
18
Sursă MAE;
41
ANITP ROMÂNIA
Traficului de Persoane, sfaturi și recomandări privind siguranța în mediul online și modalități de

recunoaștere a metodei Loverboy, informații privind campaniile de prevenire ale ANITP.
 33 de apeluri prin care au fost solicitate informaţii din domeniul recrutării și plasării forţei de
muncă atât în ţară, cât și în străinătate și totodată verificarea unor agenţii intermediare de plasare a
forţei de muncă sau a unor firme/companii private din diferite domenii de activitate
 5 apeluri prin care au fost solicitate informaţii despre serviciile de asistenţă acordate victimelor
În anul 2021, 16 apeluri au reprezentat posibile cazuri de trafic de persoane și au fost referite spre
investigare și soluţionare către autorităţile competente. Astfel, toate sesizările vizând potențiale cazuri
de trafic de persoane au fost transmise către Direcția de Combatere a Criminalității Organizate. Cu
privire la forma de exploatare, 12 sesizări au făcut referire la exploatarea sexuala, 3 cazuri la exploatarea
prin muncă și unul la exploatarea prin cerșetorie. Dintre potenţialele victime, 14 persoane au fost de
sex feminin, iar 2 persoane de sex masculin.
Un mare procent al apelurilor a constat în apeluri test și solicitări privind alte tipuri de probleme care
nu se încadrau în domeniul de activitate al ANITP, al Ministerului Afacerilor Interne sau al altor instituții
de stat. În majoritatea cazurilor, conform înregistrărilor, apelanţii au revenit frecvent (uneori chiar zilnic
sau de câteva ori pe zi) cu aceleași probleme de ordin personal.
7.3. Reflectarea traficului de persoane în mass media (inclusiv new-media)
Activitatea de informare și relații publice a fost influențată și a cunoscut și ea adaptări specifice

contextului pandemic. Pe fondul consolidării și maturizării mecanismelor de comunicare instituţională
din mediul online, din anii anteriori, Agenția a reușit să se adapteze acestei provocări prin dezvoltarea
instrumentelor de comunicare în new-media, foarte necesară în contextul epidemiologic generat de
răspândirea noului coronavirus Sars-Cov-2.
În contextul responsabilităților de conștientizare și informare cu privire la traficul de persoane, ANITP

a continuat difuzarea unui volum ridicat de conținut anti-trafic în rețelele Facebook, LinkedIn,
Instagram,Twitter și Tik-Tok. Astfel, Agenția a continuat creșterea numărului de articole publicate în
mediul Facebook prin centralizarea conținutului la nivel central și difuzarea în cascadă a mesajelor anti-
trafic pe pagina centrală a instituției www.anitp.mai.gov.ro
Agenția a reușit transmiterea de spoturi audio-video cu mesaje anti-trafic către publicul larg, prin
posturile de televiziune și radiodifuziune, precum și prin intermediul mijloacelor de transport
municipale.
42
ANITP ROMÂNIA
Comunicarea
instituţională a
ANITP în cifre
2021
144
141 360 683 381.467 27.242
COMUNICATE DE
APARIŢII RADIO ŞI TV POSTĂRI SITE ARTICOLE ON-LINE DIFUZĂRI SPOTURI POSTĂRI FACEBOOK
PRESĂ
Vizibilitatea Agenției a fost și ea influențată de contextul pandemiei, însă a reușit să se adapteze acestei
mari provocări prin continuarea eforturilor de dezvoltare a instrumentelor de comunicare în new-
media. Astfel, comparativ cu anul 2020, constatăm o scădere a indicatorilor din mass-media clasică
compensată de o creștere a indicatorilor new-media.
ANITP a transmis o serie de informații și mesaje anti-trafic către publicul larg, sub următoarele forme:
Comunicate – 144 (121 CR + 23 la nivel central)
Difuzari spoturi TV – 334 (Regional)
Difuzări spoturi audio – 2.780 (Regional)
Difuzări spoturi în mijloace de transport – 365.055 (Regional)
Difuzări spoturi mall - 12.960 (Regional)
Difuzări spoturi TIFF – 338 (Regional)
Difuzări spoturi TOTAL – 381.467 (Regional)
Articole Facebook – 27242 (1953 Central + 25289 Regional)
Articole Youtube – 2; a fost constatată continuarea unei creșteri importante a vizualizărilor
pentru cele 3 materiale video, realizate cu sprijinul a trei vloggeri cunoscuți și postate pe canalele
acestora în anul 2020.
Articole Instagram – 1233 (Central)
Articole Twitter – 452 (Central)
Articole LinkedIN – 93 (Central)
Articole TikTok – 6 (Central)
Articole online - 683 (Central 366 + Regional 317)
Postări site – 360 (Central)
Conferințe – 3 (Central)
Ca urmare a utilizării acestor instrumente, au fost primite solicitări și au fost dezvoltate relaţii de
colaborare cu jurnaliști precum:
o nivel internaţional: BBC, Televiziunea publică germană – ARD/SWR, DonArt Film LTD – S-E Europei
Netflix, Russian Netflix;
o nivel naţional:
 TV - DIGI 24, TVR, Pro TV, Antena 3, Metropola TV, România TV, Speranţa TV;
 PRESĂ – Aleph Media, Gândul;
 RADIO - Radio Antena Satelor, Radio România Internațional;
 Jurnaliști Independenţi.
43
ANITP ROMÂNIA
8. Relații internaționale și afaceri europene

România și-a continuat politica de consolidare a parteneriatelor cu statele de destinație, pentru a garanta
respectarea drepturilor victimelor pe parcursul tuturor etapelor procesului de repatriere și pentru a se
asigura că acestea beneficiază de asistență și protecție specifică. Totodată, a vizat consolidarea
capacităților și schimbul de bune practici pentru identificarea victimelor traficului de persoane, în special
în rândul categoriilor vulnerabile, inclusiv prin formarea polițiștilor, procurorilor, a asistenților sociali, a
inspectorilor de muncă, psihologilor etc.
În anul 2021, s-a remarcat o creștere a numărului de evenimente internaționale dedicate luptei anti-trafic,
organizate în sistem de videoconferință, ANITP primind un număr ridicat de invitații de participare la
reuniuni de profil, în care să prezinte experiența națională în domeniu.
ANITP și-a continuat politica de cooperare cu principalele state de destinație pentru victimele traficului
de persoane, cetățeni români, majoritatea state membre UE, atât prin activități punctuale (primiri de
delegații și participări la diverse reuniuni în sistem de videoconferință – Spania, Franța, Germania,
Portugalia, etc.), dar și în cadrul diverselor formate de cooperare (întâlniri ale Raportorilor Naționali sub
egida OSCE sau rețeaua informală a Coordonatorilor Naționali din Sud-Estul Europei), cu scopul de a
sublinia și promova obiectivul ANITP de reducere a cererii pentru traficul de persoane.
În perioada de referință a avut loc o nouă reuniune a Comisiei Mixte Româno-Spaniole, al cărei
obiectiv aferent domeniul traficului de persoane a fost de a promova un dialog proactiv în prevenirea și
combaterea acestui tip de activitate infracțională, inclusiv prin monitorizarea și măsurarea comună a
dimensiunii traficului de persoane și corelarea măsurilor de reducere a cererii și ofertei. S-a considerat
oportun crearea unui grup de lucru format din experți ai celor două părți care să analizeze diferențele
între numărul victimelor traficului de persoane identificate în Spania și România și să realizeze un set
minim de indicatori, pe baza acestor date și informații putându-se dezvolta o campanie de informare
comună cu privire la riscurile asociate traficului de persoane, în așa fel încât să fie conștientizați atât
cetățenii români care doresc să plece în Spania, cei aflați pe teritoriul Spaniei, cât și cetățenii spanioli care
apelează la serviciile unei victime a traficului de persoane. În continuarea aceste reuniuni, a fost
organizată o întâlnire de lucru, în sistem de videoconferință, cu reprezentanți ai Poliției Naționale
Spaniole, pentru a stabili, concret, primele etape în pregătirea campaniei comune româno-spaniole.
De asemenea, un element important al activității de relații internaționale pentru anul 2021 îl constituie,
organizarea, de către ANITP a unei Mese rotunde pe tema colectării datelor privind victimele traficului de
persoane. Această activitate a fost dezvoltată în concordanță cu obiectivele noii Strategii Europene pentru
Combaterea Traficului de Persoane 2021-2025, care invită SM să-și îmbunătățească procesul de colectare
de date privind traficul de ființe umane și a avut ca scop o mai bună cunoaștere a modelelor naționale de
colectare din principalele țări de destinație pentru victimele traficului de persoane, cetățeni români,
precum și identificarea unor potențiale soluții de reducere a discrepanțelor între numărul de victime
raportat de țările de destinație și cel identificat în țările de origine. La reuniune au participat reprezentanți
ai Biroului Reprezentantului Special al OSCE şi Coordonator pentru Combaterea Traficului de Persoane, ai
Biroului Coordonatorului UE Anti-trafic, Raportori Naționali/ Mecanisme Echivalente/ experți din Italia,
Marea Britanie, Spania, Franța (principale țări de destinație pentru victimele traficului de persoane,
44
ANITP ROMÂNIA
cetățeni români) și Bulgaria (țări de origine, ca și România), precum și Atașații de Afaceri Interne români
din țările mai sus menționate.
Ulterior acestei activități, Italia și-a manifestat interesul de continuare a dialogului cu România pe această
temă, sens în care, se are în vedere organizarea unei activități bilaterale RO-IT pe tema colectării datelor
privind traficul de persoane.
Ca în fiecare an, o atenție deosebită este acordată relației cu Statele Unite ale Americii, în
contextul elaborării de către Departamentul de Stat a TIP Report. În anul 2021, România s-a clasat în Tier
2 Watch List, sens în care au fost intensificate discuțiile cu partenerii americani în vederea dezvoltării de
activități care să răspundă recomandărilor TIP Report 2021 și să sublinieze angajamentul susținut al părții
române în lupta traficului de persoane.
Astfel, pe parcursul anului, atât înaintea, cât și ulterior publicării TIP Report 2021, ANITP a participat la
mai multe întâlniri cu reprezentanții Ambasadei SUA și diverși oficiali americani, printre care și directorul
adjunct al Biroului Departamentului de Stat pentru monitorizarea și combaterea traficului de persoane,
în cadrul cărora a fost a prezentată abordarea generală, din punct de vedere conceptual, a luptei împotriva
traficului de persoane în România, cadrul legal și instituțional național anti-trafic, accentuându-se faptul
că toate acestea au cunoscut o evoluție și o îmbunătățire continuă, în ultimii ani. Acest demers susținut a
fost acela de a sprijini România astfel încât să se evite retrogradarea în TIER 3.
În continuarea cooperării pe linia România-Marea Britanie, în primul trimestru al anului 2021

a fost semnat Protocolul de colaborare dintre organizația Justice and Care – filiala din România și ANITP.
Obiectul protocolului este de a realiza un parteneriat activ și eficient între cele două părți, în vederea
facilitării unor activități de prevenire a fenomenului traficului de persoane și în scopul înlesnirii asistenței
victimelor acestui fenomen. Astfel, vor fi derulate acțiuni comune cu scopul conștientizării pericolului
traficului de persoane (în mediul fizic și online), sprijinirii repatrierii victimelor cetățeni români din Marea
Britanie, facilitării accesului victimelor la serviciile de asistență. Totodată, ANITP a primit, la sediul său,
vizita organizației-mamă din Marea Britanie, scopul aceste reuniuni fiind de a realiza o documentare
despre România și instituțiile relevante implicate în prevenirea și combaterea traficului de persoane, dar
și al celor care activează în domeniul protecției și asistenței victimelor traficului de persoane, precum și
de a discuta aspectele tehnice legate de desfășurarea proiectului pilot dezvoltat de către Justice & Care,
filiala din Romania, în parteneriat cu ANITP.
De asemenea, experți români au participat la reuniuni de lucru cu autorități din Marea Britanie cât și la o
operațiune amplă de combatere a traficului de persoane desfășurată de Border Force din Marea Britanie,
în colaborare cu Home Office, care a avut ca scop întărirea cooperării bilaterale româno-britanice pe teme
de combatere a traficului de persoane și a sclaviei moderne, având în vedere că Marea Britanie reprezintă
una din principalele state de destinație pentru victime, cetățeni români.
S-a continuat cooperarea tradițională cu principalele organizații internaționale în domeniu, ANITP

găzduind, în regim online, Conferința care a marcat cea de-a 20-a aniversare a Protocolului de la Palermo
și 10 ani de la înființarea Rețelei Coordonatorilor Naționali Anti-Trafic din Sud-Estul Europei (NATC SEE),
45
ANITP ROMÂNIA
organizată, în marja Rețelei, de către UNODC, ICMPD și Biroul Reprezentanței Permanente a Franței pe
lângă Organizația Națiunilor Unite și alte organizații internaționale din Viena. Inițial, evenimentul trebuia
să aibă loc la București, la solicitarea Biroului Reprezentanței Permanente a Franței, în baza colaborării
tradiționale între cele două state, însă pandemia a determinat mutarea activității în mediul online. Ținând
cont de acest lucru, organizatorii au solicitat prezența directorului ANITP, în calitate de gazdă, iar toate
aspectele logistice și de organizare au fost gestionate de UNODC și ICMPD. La această conferință au
participat coordonatorii anti-trafic din sud-estul Europei, reprezentanți ai structurilor de aplicare a legii
(polițiști, procurori, judecători) din statele membre ale Rețelei, reprezentanți ai organizațiilor
internaționale și neguvernamentale de profil.
Experți români au participat de asemenea și la alte reuniuni organizate sub egida ONU – UNODC,
Consiliului Europei, OSCE și ICMPD, după cum urmează:
 întâlnirea Grupului de Experți la nivel regional: ”Soluții eficiente pentru victimele traficului de
persoane din Europa de Sud-Est”, organizată de UNODC;
 întâlnirea Grupului de Experți UNODC privind ”Noul set de instrumente pentru investigarea și
urmărirea penală a cazurilor de trafic de persoane în scopul prelevării de organe”;
 seminarul privind noua Strategie Globală de Combatere a Traficului de Persoane – ICAT - UNODC;
 întâlnirea Grupului Regional de experți cu tema ”Traficul de persoane în scopul exploatării prin
muncă, în special a copiilor din Sud-Estul Europei”, organizată de UNODC;
 masa rotundă privind combaterea traficului de persoane facilitat de tehnologie în Asia Centrală,
organizată de OSCE;
 conferința “Ending trafficking in children and young persons”, în cadrul proiectului THB LIBERI,
finanțat de Uniunea Europeană și GRETA;
 întâlnirea regională a Grupului Regional de Experți privind traficul de persoane pentru exploatare
sexuală, organizată de UNODC;
 întâlnirea Comitetului Părților - GRETA, (Consiliul Europei);
 întâlnirea regională a Grupului de experți ”Combaterea traficului de persoane în scopul exploatării
sexuale prin intermediul cooperării internaționale”, organizată de UNODC;
 conferința Alianței Împotriva Traficului de Persoane, organizată de către OSCE;
 conferința ”Traficul de persoane și toate formele de exploatare sexuală - tendințe și strategii pe
termen lung”, organizată de către ODIHR;
 întâlnirea Grupului Regional de Experți ”Addressing Trafficking in Children, particularly for the
purpose of forced criminality in South Eastern Europe”, organizată de către UNODC;
 evenimentul de nivel înalt privind problematica traficului de persoane - ”Preventing trafficking in
persons: The role of public procurement”, organizat de ICAT-UNODC;
 prima reuniune a DH-TET (CoE);
 lansarea documentului Compendium of Promising Practices on Fostering Public-Private
Partnerships (PPPs) to Prevent and Counter Trafficking in Persons, activitate organizată de
UNODC;
 cea de-a 11-a reuniune a Grupului de Lucru privind traficul de persoane, organizat de UNODC;
 Grupul de Lucru privind traficul de migranți, organizat de UNODC;
 Reuniunea anuală a raportorilor naționali sau a mecanismelor echivalente, organizată de OSCE;
 side-eventul Preventing trafficking in persons through public-private partnerships: Promising
practices, organizat în marja Întâlnirii la Nivel Înalt a Adunării Generale a ONU pentru evaluarea
Planului Global al ONU pentru Combaterea Traficului de Persoane;
46
ANITP ROMÂNIA
 side-event-ul Leveraging the Power of Partnerships in the Fight against Human Trafficking, How
Can Traditional and Unlikely Allies Help?, organizat de e-Liberare, în marja Întâlnirii la Nivel Înalt
a Adunării Generale a ONU pentru evaluarea Planului Global al ONU pentru Combaterea Traficului
de Persoane;
 reuniunea comună a Raportorilor Naționali UE sau a Mecanismelor Echivalente - Rețeaua
Coordonatorilor Naționali Anti-trafic din Europa de Sud-Est, organizată de ICMPD, sub egida PRES
SL;
 cea de-a 29-a reuniune a Comitetului Părților (CP) la Convenția Consiliului Europei privind
Acțiunea împotriva Traficului de Ființe Umane/ GRETA.
Și în anul 2021, profesioniști din România au participat la activități de pregătire

profesională derulate sub egida CEPOL (Agenția Uniunii Europene pentru Formare în
Materie de Aplicare a Legii), inclusiv în calitate de lectori (în contextul proiectului
CEPOL ”TOPCOP” cu tema ”Racolarea victimelor traficului de persoane pe Internet”,
în cadrul căruia au fost instruiți reprezentanți ai statelor din Parteneriatul estic -
Republica Moldova, Georgia, Uzbekistan, Ucraina).
Reprezentanții ANITP au participat și la o sesiune de formare (Gender &

Transnational Crime Virtual Programme: Policing with a gender
perspective), din cadrul proiectul THB BALKANS 2021-2023 al INTERPOL,
sub egida SEPCA. Acesta are ca obiectiv consolidarea capacității de
investigare a structurilor de aplicare a legii din țările SEPCA, de a combate
traficul de persoane (THB) prin pregătire, sprijin investigativ și operațional dedicat,
în vederea identificării cazurilor de trafic de persoane și a destructurării grupărilor
infracționale organizate.
47
ANITP ROMÂNIA
9. Fonduri externe nerambursabile

Eforturile au fost concentrate pe derularea de proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile,
în cadrul cărora să dezvolte campanii de informare în mediul online prin diferite rețele de socializare
(Facebook, Youtube, Twitter etc.), cu accent pe descurajarea cererii care favorizează traficul de persoane.
În scopul consolidării cooperării interinstituționale şi internaţionale, dinamizării activităților în lupta

împotriva traficului de persoane, respectiv aducerii în mentalitatea colectivă a realității problematice a
acestui fenomen, ANITP a implementat pe parcursul anului 2021 o serie de proiecte din fonduri externe
nerambursabile, în calitate de partener, astfel:
I. Proiectul ”WESTEROS 2 – “Continuarea consolidării capacității de combatere a traficului de persoane

cu accent pe prevenire, cooperare și recuperarea produselor infracțiunii” a fost depus în cadrul apelului
de proiecte Joint Action against Trafficking in Human Beings addressing the Culture of Impunity – ISFP–
2019–AG–THB. Perioada de implementare a acestuia este ianuarie 2021 – decembrie 2022, având ca
aplicant Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție prin Direcția de Investigare a Infracțiunilor
de Criminalitate Organizată și Terorism. Partenerii proiectului sunt: ANITP, ANABI – Agenția Națională de
Administrare a Bunurilor Indisponibilizate, Poliția Federală din Belgia și KSSIP - Krajowa szkola
sadownictwa i prokuratury din Polonia.
Proiectul își propune să faciliteze și să consolideze schimbul de cunoștințe la nivel strategic, operațional și
la nivel de politici între parteneri, urmând cele mai recente tendințe din zona traficului de persoane. Rolul
ANITP, în calitate de partener, vizează implementarea unei campanii de prevenire a traficului de persoane,
ce se va desfășura atât în mediul online, cât și outdoor. Mesajele anti-trafic ale campaniei vor fi adresate
în special potențialilor consumatori/utilizatori de servicii prestate de victime ale traficului de persoane
(exploatate sexual sau prin muncă forțată), cât și populației în ansamblu, având scopul de a informa,
sensibiliza și conștientiza opinia publică cu privire la implicațiile traficului de persoane și la rolul ocupat de
cererea de servicii în cadrul fenomenului.
II. Proiectul ”PDP2 - Întărirea capacității naționale în domeniul cooperării polițienești internaționale și
combaterea infracționalității”
Proiectul este finanțat prin Mecanismul Financiar Norvegian, Programul Afaceri Interne – cooperare
polițienească internațională și combaterea criminalității având drept scop consolidarea cooperării
polițienești dintre Norvegia și România, odată cu consolidarea capacităților naționale în lupta criminalității
itinerante, a traficului de persoane și a infracțiunilor economice și identificarea indivizilor.
Obiectivele strategice atinse prin proiect vizează consolidarea şi diversificarea demersurilor de prevenire
a traficului de persoane, dar și creşterea calităţii informaţiilor diseminate privind fenomenul traficului de
persoane. Rolul ANITP, în calitate de partener, este de a implementa o campanie de prevenire în domeniul
traficului de persoane, care se va desfășura în mediul online și vizează cetățenii români cu risc de a fi
victime ale traficului de persoane.
III. Proiectul “Consolidarea răspunsului proactiv al justiției penale la traficul de persoane”

Pentru abordarea priorităților de programare pentru România din Raportul anual privind traficul de
persoane al Departamentului de Stat al SUA (TIP Report), International Justice Mission (IJM) alături de
ANITP, DCCO și DIICOT implementează proiectul “Consolidarea răspunsului proactiv al justiției penale față
de traficul de persoane din România”.
48
ANITP ROMÂNIA
Proiectul este finanțat de către Departamentul de Stat al SUA, pe o perioadă de implementare de 24 de

luni și își propune să sprijine actorii instituționali în abordarea cazurilor de trafic într-o manieră
multidisciplinară, centrată pe victimă; să ajute la consolidarea politicilor pentru protecția și compensarea
victimelor și să contribuie la creșterea coordonării între furnizorii de servicii din prima linie și
îmbunătățirea abordărilor informate despre traumă, în ceea ce privește furnizarea de servicii.
IV. Proiect SISPOL2

Proiectul ROFSIP2016OS6A15P01 „SISPOL 2” este implementat de către Inspectoratul General al Poliției
Române și finanțat prin Fondul pentru Securitate Internă, Componenta pentru Cooperare Polițienească,
iar obiectivul general al acestuia vizează asigurarea securității, performanței și disponibilității sistemului
informatic al Poliției Române în scopul creșterii capacității de stocare și de transmitere a datelor,
concomitent cu asigurarea disponibilității sistemelor care gestionează informații de interes polițienesc.
Prin acest proiect ANITP a reconfigurat Sistemului Integrat de Monitorizare și Evidență a victimelor
traficului de persoane (SIMEV).
V. Proiect “ProActiv: Detectarea și notificarea cazurilor de trafic de persoane în comunitate”

Prin implementarea proiectului mai sus-menționat în cadrul Mecanismului Financiar Norvegian, este
vizată creșterea gradului de informare și conștientizare față de fenomenul traficului de persoane în rândul
cetățenilor, precum și a capacității de detectare și notificare a cazurilor de trafic de persoane și
identificarea proactivă în rândul autorităților și actorilor cheie din comunitate.
VI. Proiectul ”EoM – Comunități solidare și incluzive pentru imigranți în România”

Proiectul este finanțat prin Programul Active Citizens Fund România- Granturile SEE 2014-2021 și are ca
scop promovarea implicării active și a unei atitudini de acceptare, solidaritate și toleranță în protejarea
drepturilor omului și a tratamentului egal al imigranților, în special solicitanți de azil și refugiați, prin
conlucrarea atât la nivelul comunităților locale, cât și prin campanii de informare și constientizare privind
imigrația în rândul copiilor și tinerilor.
49
ANITP ROMÂNIA
10. Concluzii și recomandări

10.1 Concluzii
Vulnerabilitățile expun oamenii unor riscuri mai mari de a deveni victime ale traficului de ființe umane,
dar nu constituie în sine cauze ale traficului. Traficul are loc deoarece există o cerere pentru servicii și
bunuri furnizate prin exploatare și pentru că este o formă extrem de profitabilă a crimei organizate. Este
foarte important de menționat faptul că abuzurile și violențele exercitate de traficanți asupra victimelor
nu reprezintă un scop în sine, ci un mijloc care înlesnește exploatarea. Traficantul nu urmărește în mod
direct agresarea fizică și/sau psihică a victimei, aspecte ce reprezintă alte tipuri de infracțiuni. Traficantul
urmărește banii clienților, acesta nefiind motivat de ”vulnerabilitatea” victimei, ci de ”generozitatea”
clienților. Violențele exercitate asupra victimelor și care șochează opinia publică, se petrec pentru că în
rândul acelui public există persoane care solicită și plătesc pentru ”serviciile” victimelor. Acest aspect nu
înlătură cu nimic vinovăția traficantului și obligația autorităților de a-l aduce în fața justiției, dar arată
necesitatea de aduce la lumină și pe cel de-al treilea actor al acestei drame numite trafic de persoane,
respectiv CLIENTUL.
La nivel european și internațional se constată un interes sporit al partenerilor din statele de destinație
către dezvoltarea de politici orientate către tragerea la răspundere a utilizatorilor care, cu bună știință,
utilizează serviciile unei victime a traficului de persoane. Reducerea cererii este esențială în privarea
traficanților de profiturile uriașe și asigurarea că societatea nu plătește pentru serviciile victimelor
Digitalizarea ca evoluție rapidă a societății a creat noi vulnerabilități care sunt exploatate de către
infractori prin utilizarea din ce în ce mai frecventă a soluțiilor tehnologice pentru facilitarea sau comiterea
activității infractionale. Traficanții au adoptat modelul ”phygital” de acțiune și anume recrutarea, uneori
chiar și exploatarea victimelor atât în mediul online cât și în cel fizic. Asistăm astfel la demonstrații de
versatilitate ale traficanților capabili să exploateze persoane atât în mediul virtual, prin diferitele soluții
disponibile de video-chat, live streaming și altele dar și menținerea modului clasic de operare, exploatarea
în mediul fizic prin obligarea victimelor la practicarea prostituției.
Din cazuistică au fost observate situații în care sistemul creat pentru ajutorarea și reintegrarea socială a
victimelor traficului de persoane, implementat de diferite ONG-uri străine sau Organizații Internaționale
este eludat sau poate fi folosit în mod abuziv de unele persoane, pretinse victime. Bugetul de reintegrare
presupune un sprijin financiar pentru care, cetățeni români aflați pe teritoriul altui stat european, au fost
dispuși să se auto-eticheteze drept victime ale exploatării și traficului de persoane.
Totodată, atragerea de fonduri externe nerambursabile prin dezvoltarea de noi proiecte în domeniul
traficului de persoane, cu implicarea partenerilor interni și internaționali a reprezentat o prioritate, fiind
astfel inițiate o serie de propuneri pentru prevenirea fenomenului traficului de persoane, vizând în special
combaterea impunității tuturor actorilor implicați în lanțul de trafic.
50
ANITP ROMÂNIA
10.2 Recomandări
Ca o primă observație de ansamblu, “oferta” pentru traficul de persoane și exploatare va exista continuu.
Întotdeauna vor fi decalaje sociale, economice, educaționale între statele lumii și implicit vor exista mereu
persoane mai vulnerabile decât altele. Prin urmare, mijloacele și metodele de reducere a “ofertei” nu vor
fi eficiente fără implementarea unor acțiuni comune susținute de reducere și descurajare a “cererii”
pentru traficul de persoane. În acest context, ținând cont de specificul acestei forme de infracționalitate,
care implică adesea o dimensiune internațională, elementul cheie al luptei împotriva traficului este
reprezentat de coordonarea și cooperarea între actorii relevanți din statele de origine și cei din țările de
destinație.
Prevenirea și combaterea traficului intern și exploatării minorilor trebuie să rămână o preocupare

constantă a autorităților și organizațiilor românești atunci când observăm o creștere a valorilor acestor
fenomene.
În aceeași măsură, trebuie amplificate măsurile de reducere a vulnerabilităților copiilor prin accesibilizarea
educației formale și informale, a programelor de prevenire a abandonului școlar și a delincvenței juvenile
în special în rândul copiilor din mediul rural.
Programele de promovare a egalității de gen și de incluziune profesională a persoanelor vulnerabile la

trafic, femei sau persoane cu un nivel de educație scăzut sau persoane provenite din comunități
defavorizate trebuie integrate în conceptul general al prevenirii traficului de persoane. Reușita acestor
programe contribuie la creșterea rezilienței persoanelor la trafic și astfel la reducerea dimensiunilor
traficului de persoane, de ordin victimologic.
Se constată nevoia din ce în ce mai ridicată de informare a publicului larg, copii, părinți, cadre didactice a
riscurilor asociate utilizării necorespunzătoare a resurselor tehnologice și disponibile în mediul online În
acest sens, ar trebui gândite soluții de monitorizare a aplicațiilor și platformelor cunoscute pentru
utilizarea în relație cu exploatarea și traficul de persoane dar și de promovare a apelării la soluții de filtrare
a conținutului media pe internet.
Una dintre cele mai bune metode de prevenire a traficului de persoane în scopul muncii forțate este
eliminarea acelor piețe de servicii și bunuri care ar putea fi produse de către persoane exploatate. Deși
România se află la început de drum în implementarea unei astfel de viziuni, autoritățile ar trebui să ia în
considerare la modul cel mai serios de a implementa acele măsuri de informare a cetățenilor pentru un
consum etic al cumpărăturilor. În aceeași măsură, antreprenorii care garantează pentru serviciile și
bunurile lor ca fiind realizate de către angajați ale căror drepturi le sunt respectate și care garantează
pentru eliminarea oricăror condiții de vulnerabilitate la exploatare ale agajaților, ar trebui recompensați.
Din acest punct de vedere, combaterea traficului de persoane este în responsabilitatea tuturor. Este o
cerință imperativă, de ordin uman, social și de securitate. Combaterea traficului de persoane presupune
un efort de echipă, interinstitutional, atât al statelor de origine cât și al statelor de destinație.
Informarea, sensibilizarea și conștientizarea privind traficul de persoane reprezintă un pilon esențial al

eforturilor destinate prevenirii acestui fenomen și îmbracă forma unei nevoi continue și permanente a
populației. Această dimensiune a prevenirii situaționale presupune o adaptare neîntreruptă la evoluția și
51
ANITP ROMÂNIA
specificul traficului și trebuie să vină în completarea politicilor și acțiunilor implementate în scopul

ameliorării problemelor de natură socială.
Ținând cont de eficiența prevenirii sociale asupra fenomenului criminogen, în general, respectiv asupra
traficului de persoane, în particular, se impune intensificarea eforturilor depuse în direcția prevenirii
infracționalității prin ameliorare socială. Efectele benefice, pe termen lung, ale creșterii bunăstării și
gradului de educație a populației contribuie decisiv la scăderea infracționalității și a victimizării, având
potențialul de a genera un nivel de trai mai bun, de a reduce inegalitățile sociale și fluxul migrațional, de
a păstra și valorifica forța de muncă existentă, precum și de a diminua sentimentul de instabilitate și
insecuritate.
Investiția continuă în creșterea calității educației cetățenești, fără a fi redusă doar la procesul de
învătământ, determină o creștere a solidarității și a civismului, precum și o toleranță scăzută față de cei
care încalcă regulile de conviețuire, care vor să abuzeze sau să agreseze. Necesitatea dezvoltării unei
asemenea atitudini este esențială, lupta împotriva impunității reprezentând unul dintre elementele cheie
ale luptei împotriva traficului de persoane, o infracțiune extrem de profitabilă care se bazează pe toleranța
crescută a societății.
De asemenea, este de menționat faptul că ameliorarea socială nu trebuie privită ca fiind atributul exclusiv
al statului, aceasta fiind rodul mai multor actori sociali, organizații neguvernamentale, mediul privat,
respectiv al unei mase critice de cetățeni conștienți și solidari. Acest aspect subliniază încă o dată
importanța deosebită pe care o are parteneriatul în domeniul lupta împotriva traficului de persoane,
precum și faptul că operaționalizarea unei strânse colaborări între autoritățile naționale, societatea civilă
și sectorul privat este imperativă și vitală în prevenirea și combaterea traficului. Parteneriatul reprezintă
unul dintre cele mai eficiente instrumente ale luptei antitrafic și trebuie să aibă la bază o abordare centrată
în principal pe protejarea interesului victimelor și al persoanelor vulnerabile.
52
ANITP ROMÂNIA
ANEXE
Anexa 1 Situația statistică a victimelor traficului de persoane identificate și înregistrate în
SIMEV în anul 2021
Feminin
444
Masculin
61
• 255 de sex feminin

282 minori • 27 de sex masculin
• 189 de sex feminin

223 adulți • 34 de sex masculin
Număr victime Județul(ele) de proveniență

identificate
36 DOLJ
34 BRASOV
33 GALATI
32 BUCURESTI
53
ANITP ROMÂNIA
29 IASI, BACAU
25 MURES
24 CARAS-SEVERIN
20 CONSTANTA, ILFOV
15 SIBIU
14 TIMIS
12 ALBA, MEHEDINTI
11 BRAILA, ARGES
10 GORJ
9 VASLUI, VRANCEA
8 HUNEDOARA, MARAMURES, SATU-MARE
7 CLUJ, BOTOSANI, TULCEA, TELEORMAN, DAMBOVITA
6 BISTRITA-NASAUD, VALCEA, PRAHOVA
5 BIHOR, NEAMT, OLT, ARAD, GIURGIU
4 BUZAU, CALARASI
3 SALAJ
2 COVASNA, IALOMITA, SUCEAVA
1 NU SE CUNOAȘTE
Mediul de proveniență
298
rural
207
urban
54
ANITP ROMÂNIA
Nivel de studii
216 studii gimnaziale
154 studii liceale
72 studii primare
41 fără studii
16 studii profesionale
6 studii superioare
55
ANITP ROMÂNIA
Mod de recrutare
271 contact direct/face to face

105 prin internet
98 metoda loverboy
23 altele
5 – anunț publicitar
2 – răpire
1 – agenție de plasare forță de muncă
Mod de exploatare
382 51
sexuală 155 sexuală locuințe muncă 25 alte forme
89 pornografie infantilă
17 agricultură
84 sexuală stradă
9 construcții
19 sexuală cluburi
12 sexuală hoteluri
17 pornografie pe
internet
6 sexuală bordeluri
45 24
tentativă cerșetorie
45 tentativă la 24 exploatare prin
exploatare de orice fel cerșetorie
56
ANITP ROMÂNIA
3 alte
situații
3 căsătorie de conveniență
Destinația exploatării
Număr Destinația exploatării Mod de exploatare

victime
322 România 276 sexuală, 5 muncă, 14 cerșetorie, 25
tentativă, 2 alte situatii
53 Germania 38 sexuală, 6 muncă, 5 cerșetorie, 4 tentativă
51 Marea Britanie 22 sexuală, 24 muncă, 5 tentativă
41 Italia 39 sexuală, 2 tentativă
23 Spania 10 sexuală, 10 muncă, 2 cersetorie, 1 tentativă
13 Elveția 12 sexuală, 1 tentativă
11 Franța 9 sexuală, 1 cerșetorie, 1 tentativă
9 Belgia, Austria 6 sexuală, 3 muncă/7 sexuală, 1 muncă, 1
cerșetorie
7 Olanda 6 sexuală, 1 muncă
6 Danemarca 6 sexuală
5 Suedia 2 sexuală, 2 cerșetorie, 1 tentativă
2 Norvegia, Cehia, Grecia 2 sexuală/1 sexuală, 1 muncă/1 sexuală, 1
tentativă
1 Ungaria, Cipru, Liban, Polonia, Irlanda 1 sexuală/1 alte situații/1 muncă/1 sexuală/1
sexuală
45 PERRSOANE TRAFICATE IN MAI MULTE DESTINAȚII, dintre care 26 victime traficate în 2 destinații, 8 victime în 3
destinații, 8 victime în 4 destinații, 2 victime în 5 destinații, 1 victimă în 9 destinații
57
ANITP ROMÂNIA
Categorii de vârstă
•14-17 ani
203 victime
•18-25 ani
162 victime
•10-13 ani
62 victime
•26-40 ani
48 victime
•sub 7 ani
14 victime
•41-60 ani
11 victime
58
ANITP ROMÂNIA
•07-09 ani
3 victime
•peste 61 ani
2 victime
59
ANITP ROMÂNIA
Anexa 2 Date privind rezultatele cantitative ale efortului judiciar anti-trafic în 2021
2021 2021
Categorie aplicare a legii19 Număr
Anchete
Total persoane anchetate 3655
Total anchete 1467
Număr de persoane faţă de care s-au iniţiat anchete legate de trafic în 794
vederea exploatării sexuale în 2021
Număr de anchete legate de trafic în vederea exploatării sexuale iniţiate în 571

2021
Număr de persoane faţă de care s-au continuat în 2021 anchetele legate de 1965
trafic în vederea exploatării sexuale iniţiate în anii anteriori
Număr de anchete legate de trafic în vederea exploatării sexuale iniţiate în 768

anii anteriori şi continuate în 2021
Număr de persoane faţă de care s-au iniţiat anchete legate de muncă 64

forţată în 2021
Număr de anchete legate de muncă forţată iniţiate în 2021 35
Număr de persoane faţă de care s-au continuat în 2021 anchetele legate de 99

muncă forţată iniţiate în anii anteriori
Număr de anchete legate de muncă forţată iniţiate în anii anteriori şi 41

continuate în 2021
Număr de persoane faţă de care s-au iniţiat anchete legate de trafic în alte 44
scopuri / în scop nespecificat în 2021
Număr de anchete legate de trafic în alte scopuri / în scop nespecificat 22

iniţiate în 2021
Număr de persoane faţă de care s-au continuat în 2021 anchete legate de 61

trafic în alte scopuri / în scop nespecificat iniţiate în anii anteriori
Număr de anchete legate de trafic în alte scopuri/în scop nespecificat, 26

inițiate în anii anteriori și continuate în 2021
Urmăriri penale
Total persoane faţă de care s-a dispus începerea urmăririi penale 1242
Număr de persoane faţă de care s-a dispus începerea urmăririi penale 506
pentru TP în vederea exploatării sexuale în 2021
19
Sursa: DIICOT;
60
ANITP ROMÂNIA
Număr de persoane faţă de care s-a continuat în 2021 urmărirea penală 695
pentru TP în scopul exploatării sexuale dispusă în anii anteriori
Număr de persoane faţă de care s-a dispus începerea urmăririi penale în 6

2021 pentru muncă forţată

pentru muncă forţată dispusă în anii anteriori
Număr de persoane faţă de care s-a dispus începerea urmăririi penale în 10

2021 pentru exploatare în alte scopuri / în scop nespecificat ***

pentru exploatare în alte scopuri / în scop nespecificat dispusă în anii
anteriori
Din totalurile specificate mai sus, numărul de persoane faţă de care s-a 1242
dispus urmărirea penală în raport cu legislaţia TP (+ care legi?)
Din totalurile specificate mai sus, numărul de persoane faţă de care s-a 0
dispus urmărirea penală în raport cu alte legi decât legislaţia TP (+ care
legi?)
Număr de persoane în detenţie în timpul procedurilor în 2021 (dacă se 174

cunoaşte)
Număr de persoane eliberate pe cauţiune / sub supraveghere judiciară în 32

timpul procedurilor în 2021 (dacă se cunoaşte)
Număr de persoane urmărite penal în absenţă în 2021 (dacă se cunoaşte) 15
Condamnări
Total persoane condamnate 175
Număr de persoane condamnate pentru TP în scopul exploatării sexuale 127
Număr de persoane condamnate pentru muncă forţată 35
Din numărul specificat mai sus, numărul de persoane condamnate în 175

raport cu legislaţia TP (+ care legi?)
Din numărul specificat mai sus, numărul de persoane condamnate în 0

raport cu alte legi decât legislaţia TP (+ care legi?)
Număr de condamnări confirmate în 2021 la apel 121
Număr de condamnări anulate în 2021 la apel 4
Număr de persoane achitate în 2021 13
61
ANITP ROMÂNIA
Anexa 3 Monitorizarea victimelor incluse în programul de coordonare în procesele penale
Monitorizare program coordonare în MINORI ADULŢI

procesul penal
FETE BĂIEŢI FEMEI BĂRBAŢI
Victime identificate în anul 2021 TOTAL
1. Nr. victime coordonate în procesul
penal în 2021 182 11 140 25 358
2. Nr. victime pentru care s-a asigurat
transportul 71 2 58 5 136
3. Nr. victime care au beneficiat de sprijin
prin informare şi consiliere 178 11 140 25 354
4. Nr.victime pentru care s-a asigurat
protecţie fizică (CCO, Jandarmerie, OP
etc) 55 2 52 4 113
5. Nr. victime care au beneficiat de
asistenţă juridică gratuită conform
Legii nr. 211/2004 170 11 128 22 331
6. Nr. victime care au beneficiat de
asistenţă juridică acordată în alte
condiţii ( sprijin ONG, resurse proprii
etc) 13 0 16 1 30
din 6.1. Nr. victime care au beneficiat de
care: asistenţă juridică acordată cu sprijinul 11 0 13 0 24
ONG ( vă rugăm să precizaţi şi
numele ONG-ului care a sprijinit
acordarea asistenţei juridice)
6.2. Nr. victime care au beneficiat de
asistenţă juridică din resurse proprii 1 0 2 0 3
6.3. Nr. victime care au beneficiat de
asistenţă juridică în alte condiţii decât
cele prezentate anterior 1 0 1 1 3
7. Nr. victime pentru care a fost
pronunţată o hotărâre definitivă de
acordare despăgubiri civile 0 0 0 0 0
8. Nr. victime care au încasat despăgubiri
civile 0 0 0 0 0
9. Nr. victime care au solicitat
compensaţii financiare (acordate de
către stat conform Legii 211/2004) în
2020 6 0 8 0 14
10. Nr. victime pentru care s-a dispus
acordarea de compensaţii financiare de
către stat conform Legii 211/2004 (în
2020) 0 0 0 0 0
11. Nr. victime care au încasat compensaţii
financiare acordate de către stat
conform Legii nr. 211/2004 (în 2020)
0 0 0 0 0
62
ANITP ROMÂNIA
Monitorizare program coordonare în procesul penal MINORI ADULŢI

Victime identificate anterior anului 2021 FETE BĂIEŢI FEMEI BĂRBAŢI TOTAL
1. Nr. victime coordonate în procesul penal în

2021 134 44 193 39 410
2. Nr. victime pentru care s-a asigurat transportul 29 8 56 12 105
3. Nr. victime care au beneficiat de sprjin prin
informare şi consiliere 134 41 189 39 403
4. Nr. victime pentru care s-a asigurat protecţie
fizică (CCO, Jandarmerie, OP etc) 18 6 41 8 73
5. Nr. victime care au beneficiat de asistenţă juridică
gratuită conform Legii nr. 211/2004 124 37 166 32 359
6. Nr. victime care au beneficiat de asistenţă juridică
acordată în alte condiţii ( sprijin ONG, resurse
proprii etc)
0 4 16 5 25
din 6.1. Nr. victime care au beneficiat de asistenţă
care juridică acordată cu sprijinul ONG ( vă rugăm să 0 4 6 1 11
: precizaţi şi numele ONG-ului care a sprijinit
acordarea asistenţei juridice)
6.2. Nr. victime care au beneficiat de asistenţă

juridică din resurse proprii 0 0 10 0 10
6.3. Nr. victime care au beneficiat de asistenţă
juridică în alte condiţii decât cele prezentate
anterior 0 0 0 4 4
7. Nr. victime pentru care a fost pronunţată o
hotărâre definitivă de acordare despăgubiri civile 5 3 8 1 17
8. Nr. victime care au încasat despăgubiri civile 0 2 2 1 5
9. Nr. victime care au solicitat compensaţii
financiare (acordate de către stat conform Legii
211/2004)
6 0 15 0 21
10. Nr. victime pentru care s-a dispus acordarea de
compensaţii financiare de către stat conform Legii
211/2004
0 0 0 0 0
11. Nr. victime care au încasat compensaţii financiare
acordate de către stat conform Legii nr. 211/2004
0 0 0 0 0
63
ANITP ROMÂNIA
Anexa 4 Monitorizarea victimelor incluse în programe de asistență în anul 2021

Asistenţa acordată victimelor traficului de persoane identificate în anul 2021
Distribuţia pe sex şi vârstă
Total
Tipuri de asistență MINORI ADULŢI
victime
feminin masculin feminin masculin
Victime care au beneficiat de asistenţă 315 177 15 95 28
Asistență acordată de instituţii publice 185 135 14 26 10
Asistență acordată de ONG 76 9 1 50 16
Asistență acordată în parteneriat public-

privat 54 33 0 19 2
Asistenţă acordată de INSTITUŢII PUBLICE 239 168 14 45 12
Cazare 33 27 5 1 0
centre de asistenţă a victimelor traficului de

persoane 9 5 3 1 0
alte tipuri de centre rezidenţiale 24 22 2 0 0
Asistenţă medicală 43 26 4 11 2
Consiliere psihologică 194 158 12 22 2
Ajutor financiar 19 16 2 1 0
Ajutor material (îmbrăcăminte, medicamente,

alimente, produse igienico-sanitare) 28 22 5 1 0
Consiliere/asistenţă juridică20 4 2 0 1 1
Reintegrare şcolară 47 45 2 0 0
Consiliere profesională 17 1 0 14 2
Recalificare profesională 2 0 0 2 0
Reintegrare în muncă 6 0 1 4 1
Alte tipuri de servicii acordate victimelor 0 0 0 1
Asistenţă acordată de ONG 130 42 1 69 18
20
pentru alte situaţii, distincte de situația de trafic de persoane; ex. divorţ, încredinţare copii etc.)
64
ANITP ROMÂNIA
Cazare 19 9 0 9 1
centre de asistenţă a victimelor traficului de

persoane 7 2 0 5 0
alte tipuri de centre rezidenţiale 12 7 0 4 1
Asistenţă medicală 63 28 0 35 0
Consiliere psihologică 100 38 0 56 6
Ajutor financiar 79 31 1 39 8
Ajutor material (îmbrăcăminte, medicamente,

alimente, produse igienico-sanitare) 115 38 1 56 20
Consiliere/asistenţă juridică 8 1 0 7 0
Reintegrare şcolară 11 9 0 2 0
Consiliere profesională 37 8 0 22 7
Recalificare profesională 4 1 0 3 0
Reintegrare în muncă 11 1 0 7 3
Alte tipuri de servicii acordate victimelor 1 0 0 1 0
65
ANITP ROMÂNIA

Raport Anual 2021

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport Anual 2021

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport Anual 2021

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

RAPORT ANUAL PRIVIND EVOLUȚIA TRAFICULUI DE PERSOANE ÎN ANUL 2021

Raport Anual privind

LISTA ABREVIERILOR UTILIZATE ÎN TEXT:

OSCE-ODIHR OSCE- Biroul pentru Instituțiile Democratice și Drepturile Omului

LISTA FIGURILOR UTILIZATE ÎN TEXT

10. Concluzii și recomandări ................................................................................................................. 50

2. Descrierea populației victimelor

2.1. Dimensiunea traficului de persoane

Distribuția multianuală a victimelor identificate

2.2. Profilul victimelor

Distribuția pe sex și vârstă a victimelor notificate

Figura 3 Distribuția victimelor înregistrate în 2021 în funcție de sex și vârstă

Figura 4 Piramida vârstelor pentru victimele înregistrate în 2021

2.2.1. Victimele copii

Figura 5 Distribuția principalelor formelor de exploatare în rândul victimelor minori în 2021

Statele de destinație ale victimelor copii în 2021

România UK Italia Suedia Germania Franța Spania Ungaria Italia

Figura 6 Distribuția principalelor state de destinație în cazurile victimelor traficului de minori

Figura 7 Figura 8 Piramida vârstelor pentru victimele minori

2.2.2. Victimele femei

Figura 9 Distribuția principalelor forme de exploatare în rândul victimelor de sex feminin.

2.2.3. Victimele bărbați

Figura 10 Distribuția formelor de exploatare în rândul victimelor de sex masculin

2.3. Recrutarea și exploatarea

Figura 11 Distribuția victimelor înregistrate în 2021 în funcție de relația acestora cu recrutorul

Exploatarea sexuală a victimelor identificate și înregistrate în sistemul românesc anti-trafic, cetățeni

Figura 12 Distribuția victimelor în funcție de principalele forme de exploatare

2.4. Origine și destinație

Figura 13 Distribuția victimelor traficului de persoane în funcție de județele de proveniență

Distribuția victimelor identificate în 2021 în funcție de țara de destinație și forma de

3. Traficul de persoane în sistemul judiciar și punitiv

Distribuția persoanelor condamnate definitiv în 2021

persoane condamnate pentru exploatare sexuală

3.2. Cooperare internațională judiciară

Eforturile și experiența autorităților române în activitatea de cooperare internațională sunt subliniate și

4. Politici publice și măsuri anti-trafic la nivel național și european

4.2. Strategia Uniunii Europene de combatere a traficului de persoane 2021-2025

 reducerea cererii care favorizează traficul de persoane

4.3. Strategia Uniunii Europene privind drepturile copiilor

4.4. Strategia Uniunii Europene de combatere a criminalității organizate pentru

4.5. Evaluări europene și internaționale în materie de trafic de persoane

 procesul de evaluare a Directivei Anti-trafic (Directiva 2011/36/UE a Parlamentului

Tematica abordată în cadrul sesiunilor:

6. Protecția și asistența oferită victimelor traficului de persoane

6.1. Referirea transnaţională a victimelor

6.2. Programul de coordonare a victimelor în procesele penale

6.3. Asistența oferită victimelor traficului de persoane înregistrate în 2021

Distribuția pe sex și vârstă a victimelor incluse în

7. Prevenirea traficului de persoane

În anul 2021, activitățile desfășurate de ANITP în vederea informării, conștientizării și sensibilizării cu

- campania „Prețuiește femeile! Nu tolera exploatarea lor!” care a fost implementată de

- campania „Munca fără forme legale – un pas mai aproape de traficul de

- campania ”Pariuri Oarbe” a fost lansată în luna septembrie 2021

- campania „Săptămâna Prevenirii Traficului de Persoane 2021”, derulată

- campania „Victimele traficului de persoane sunt ascunse sub ochii noștri”

Ca și în anii anteriori, cooperarea interinstituţională a reprezentat și în anul 2021 principalul instrument

 IGI și Inspecția Muncii au încheiat un protocol de cooperare, în scopul prevenirii și combaterii

o personalul EURES a demarat acțiunile de informare la nivel național și local a tuturor

 Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP) a implementat în parteneriat și cu IGPF

Cu referire la domeniul traficului de persoane, materialele distribuite au inclus informații cu caracter