Ministerul Educaţiei și Cercetării al Republicii Moldova

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea de Ştiinţe Economice
Departamentul „Finanţe şi Bănci”

Studiul individual

Țîcu Virginia

Anul III,FB202

La disciplina Planificarea și previziunea financiară

Elaborarea unui Master Budget

Varianta 15

Coordonator ştiinţific:

Covalschi Tatiana, dr., lect. univ.

Chişinău – 2022

1
Date inițiale

Bilanțul la situația din 01.01.2017

Active - total:
Active circulante, inclusiv:
Numerar $ 42,500
Creanțe comerciale pe termen scurt $ 90,000
Stocuri materii prime $ 4,200 7,000 kg
Stocuri produse finite $ 26,000 2000 bucăți

TOTAL active circulante $ 162,700

Active imobilizate
Terenuri $ 80,000
Instalații și utilaje $ 700,000
Amortizare acumulată $(292,000)
Instalații și utilaje - valoarea de bilanț $ 408,000
TOTAT ACTIV $ 650,700

Datorii - total:
Datorii curente:
Datorii comerciale $ 25,800
Capital propriu:
Capital social (acțiuni obișnuite) $ 175,000
Profit nerepartizat $ 449,900
Capital propriu - total $ 624,900
TOTAL PASIV $ 650,700

Prognoza vînzărilor Trimestrul 1 Trimestrul 2 Trimestrul 3 Trimestrul 4

Vânzări previzionate 10,000 30,000 40,000 20,000
Preț așteptat $ 20.00 $ 20.00 $ 20.00 $ 20.00

Cota achitării în trimestrul respectiv 70% 30%

Soldul planificat de produse la finele perioadei 20% din volumul vânzărilor perioadei următoare
Soldul de produse la finele anului 3,000
Necesarul de materiale la o unitate de producție 5 kg
Prețul pentru 1 kg de materiale $ 0.60
Soldul materialelor la finele perioadei 10% din necesarul perioadei viitoare
Stocuri de materiale la finele perioadei 7,500
Cota achitării materialelor în trimestrul respectiv 50%
Consumuri de muncă persoanalului de bază 0.8 om-ore per unitate.
Costul unei om-ore $ 7.50
Costuri indirecte variabile $ 2.00 pentru 1 oră de muncă a personalului de
bază
Costuri indirecte constante, $ 60,600 per trimestru
Inclusiv amortizarea utilajelor $ 15,000

2
Cheltuieli de distribuție și administrative
Variabile la o unitate de producție $ 1.80
Constante per trimestru: Trimestrul 1 Trimestrul 2 Trimestrul 3 Trimestrul 4
Reclama $ 40,000 $ 40,000 $ 40,000 $ 40,000
Salarii personal administrativ $ 35,000 $ 35,000 $ 35,000 $ 35,000
Asigurări $ 1,900 $ 37,750
Impozit pe bunuri imobiliare $ 18,150
Rata anuală a dobânzii la credite 10%
Cota impozitului pe venit 12%
Trimestrul 1 Trimestrul 2 Trimestrul 3 Trimestrul 4
Achiziții planificate de utilaje: $ 30,000 $ 20,000
Fond de dividende planificat $40,000 Pe an

3
 SISTEMUL DE BUGETE
Bugetul vânzărilor

Trimestrul Trimestrul 2 Trimestrul 3 Trimestrul 4 Total pe an

1
Volumul planificat al vânzărilor, unit. 10,000 30,000 40,000 20,000 100000
Preț previzionat, lei 20 20 20 20 20
Venituri din vânzări planificate, lei 200000 600000 800000 400000 2000000

Concluzie: Buget de vânzări este un

buget funcțional care conține
informații despre volumul de vânzări
planificat, prețul și veniturile
preconizate din vânzarea fiecărui tip
de produs. Rolul acestui buget este
atât de mare încât duce la necesitatea
creării unei unități separate cu
infrastructură proprie, angajată
calitativ și constant în cercetarea
pieței, analiza sortimentului

Graficul încasării numerarului

Creanțe comerciale la începutul anului 90000 90000
Încasări de numerar din vânzări în trim.1 200000*70 200000*(100- 200000
%=140000 70)%=60000
Încasări de numerar din vânzări în trim.2 420000 180000 600000
Încasări de numerar din vânzări în trim.3 560000 240000 800000
Încasări de numerar din vânzări în trim.4 280000 280000
Încasări de numerar din vânzări - TOTAL 230000 480000 740000 520000 1970000

Bugetul de producție
Trimestrul 1 Trimestrul 2 Trimestrul 3 Trimestrul 4 Total pe an
Volumul planificat al vânzărilor, unit. 10000 30000 40000 20000 100000
Soldul de produse la finele anului, unit. 30000*20%= 8000 4000 3000 3000
6000
Cantitatea necesară de produse 16000 38000 44000 23000 103000
Minus Stocuri de produse la începutul 2000 6000 8000 4000 2000
perioadei
Volumul planificat de produse, unit. 14000 32000 36000 19000 101000
Concluzie: Bugetul de producţie rezultă din bugetul vânzărilor, ţinând seama de stocurile produselor
finite planificate. Conducerea întreprinderii trebuie să determine la început dacă nivelul stocurilor de
produse finite rămâne acelaşi sau acesta trebuie să fie majorat sau micşorat în activitatea practică
întreprinderile sau planifică volumul stocurilor în expresie cantitativă sau nivelul stocurilor se
determină în procente din volumul producţiei (vânzărilor), sau se prognozează în baza altui criteriu
ales. De regulă, stocul de produse finite la sfârșitul perioadei este exprimat ca procent din vânzările din
perioada următoare. Această valoare ar trebui să ia în considerare eroarea prognozată a volumului
vânzărilor și istoricul relațiilor cu clienții.

Bugetul achizițiilor de materiale

4
 Trimestrul 1 Trimestrul 2 Trimestrul 3 Trimestrul 4 Total pe an
Volumul planificat de produse, unit. 14000 32000 36000 19000 101000
Necesarul de materiale la o unitate de 5 5 5 5 5
producție
Necesarul de materiale pentru toată 70000 160000 180000 95000 505000
cantitatea
Soldul materialelor la finele perioadei 150000*10%=16 18000 9500 7500 7500
0000
Necesarul de materiale -total 86000 178000 189000 102500 512500
Soldul materialelor la începutul perioadei 7000 16000 18000 9500 7000
Achiziții de materiale în perioadă, kg 79000 162000 171000 93000 505000
Costul materialekir achiziționate 47400 97200 102900 55800 303300

Calendarul achitărilor facturilor pentru materialele achiziționate

Datorii comerciale la începutul anului 25800 25800
Plăți pentru materiale în trimestrul 1 47400*50%=237 23700 47400
00
Plăți pentru materiale în trimestrul 2 48600 48600 97200
Plăți pentru materiale în trimestrul 3 51450 51450 102900
Plăți pentru materiale în trimestrul 4 27900 27900
TOTAL plăți pentru materiale 49500 72300 100050 79350 301200

Concluzie: Sarcina lui constă în procurarea oportună a materialelor şi a materiilor prime pentru
asigurarea unui proces continuu al producţiei. Volumul achiziţiilor necesare depinde direct de volumul
producţiei fabricate în fiecare perioadă şi nivelul stocurilor de materii prime şi materiale iniţiale şi
finale previzionale. Bugetul de achiziţii conţine calculul cantităţii de materii prime şi materiale care
trebuie procurată în perioada bugetară şi valorii acestor achiziţii.

Bugetul costurilor de muncă

Trimestrul 1 Trimestrul 2 Trimestrul 3 Trimestrul 4 Total pe an
Volumul planificat de produse, unit. 14000 32000 36000 19000 101000
Consumuri de muncă ale personalului de bază, 0,8 0,8 0,8 0,8 0,8
om-ore
TOTAL consumuri de muncă, om-ore 11200 25600 28800 15200 80800
Costul unei om-ore 7,5 7,5 7,5 7,5 7,5
Costuri de muncă ale personalului de bază 84000 192000 216000 114000 606000

Concluzie: Acest buget determină timpul de lucru (în ore) necesar pentru îndeplinirea volumului
planificat al producţiei şi consumurile băneşti pentru retribuirea acestuia. La întocmirea bugetului se
utilizează ratele consumurilor directe privind retribuirea muncii pentru o unitate de produs. În cazul
lipsei unor astfel de rate acestea trebuie să fie calculate ţinând cont de numărul, programul de lucru al
salariaţilor încadraţi nemijlocit în fabricarea unui anumit tip de produse şi salariile tarifare ale acestora.
Dacă întreprinderea a acumulat datorii salariale sau nu va putea plăti salariile la timp, atunci pe lângă
bugetul costurilor directe ale forței de muncă, se întocmește un program pentru plata restanțelor
salariale. Acest program este întocmit pe același principiu ca și programul de plată pentru materiile
prime și materialele achiziționate.

Bugetul costurilor indirecte

Trimestrul 1 Trimestrul 2 Trimestrul 3 Trimestrul 4 Total pe an

5
Costuri de muncă ale personalului de bază 11200 25600 28800 15200 80800
Norma costurilor indirecte variabile 2 2 2 2 2

Costurile indirecte variabile planificate 22400 51200 57600 30400 161600

Costurile fixe planificate 60600 60600 60600 60600 242400
Total costuri indirecte 83000 111800 118200 91000 404000
Amortizarea 15000 15000 15000 15000 15000
Plata costurilor indirecte 68000 96800 103200 76000 389000

Concluzie: La alegerea bazei pentru determinarea normei consumurilor indirecte pe fiecare fel de
produs este necesar să se aleagă un astfel de criteriu mărimea căruia s-ar fi modificat după acelaşi tip şi
model ca şi consumurile indirecte. În sistemele tradiţionale de raportare a consumurilor criteriile cele
mai frecvent utilizate au fost ore-om sau salariile tarifare ale muncitorilor, însă în prezent multe procese
de producţie sunt automatizate complet. Aceasta conduce la aceea că, în primul rând, creşte cota
consumurilor indirecte de producţie în suma totală a consumurilor de producţie şi, în al doilea rând, se
reduce importanţa consumurilor directe privind retribuirea muncii. Din această cauză multe
întreprinderi utilizează în calitate de criteriu (bază) ora-maşină.
Bugetul soldurilor finale de produse finite
Articole Cantitatea Prețul Total
Materiale de bază 5  0,6  3 
Costul legat de remunerarea muncii  0,8 7,5  6 
Costuri indirecte 0,8  5  4 
Total     13 
Stocul producției la finele anului 3000  13  39000 
Articole Cantitatea Prețul Total
Concluzie: Bugetul costului de producţie al produselor finite se întocmeşte conform datelor din
bugetele precedente. Costul bugetar al produselor finite se determină în baza bugetelor consumurilor
directe de materiale, consumurilor directe privind retribuirea muncii şi consumurilor indirecte de
producţie în perioada bugetară, ţinând cont de stocurile planificate ale producţiei în curs de execuţie.
Bugetul costurilor produselor vîndute
  Trimestrul 1 Trimestrul 2 Trimestrul 3 Trimestrul 4 Total pe an
Soldul de produse finite la începutul 6000 8000 4000
perioadei 2000   2000
Cost unitar al producție din perioada
precedentă  16,25        
Cantitatea de produse fabricate 14000 32000 36000 19000 101000
Cost unitar calculat în perioada curentă 14,15  14,15  14,15  14,15   
Cantitatea de produse vîndute 10,000 30,000 40,000 20,000 100000
 145700 566000  283000  1419200 
Costul vînzărilor 424500
Soldul de produse finite la finele perioadei  6000 8000  4000  3000  6000 
Costul soldului de produse finite la finele  84900 113200  56600  42450   84900
perioadei bugetare

Concluzie: Acesta este un document de plan care conţine calcului producţiei ce se prevede să fie
vândută în perioada bugetară. Componentele acestui buget sunt datele bugetelor precedente.

Bugetul costurilor de distribuție și administrative

Trimestrul 1 Trimestrul 2 Trimestrul 3 Trimestrul 4 Total pe an
Vînzări planificate 10000 30000 40000 20000 100000

6
Cheltuieli variabile pe unit. de produs 1,8 1,8 1,8 1,8 1,8
Cheltuieli variabile planificate 18000 54000 72000 36000 180000
Cheltuieli fixe planificate
Publicitate 40000 40000 40000 40000 160000
Salariu administrației 35000 35000 35000 35000 140000
Asigurarea 0 1900 37750 0 39650
Impozit pe imobil 0 0 0 18150 18150
Total cheltuieli fixe 75000 76900 112750 93150 357800
Total cheltuieli planificate 93000 130900 184750 129150 537800
Concluzie: Elaborarea acestui buget este necesară pentru asigurarea cu informaţia utilizată la pregătirea
bugetului de profituri/pierderi şi bugetului mijloacelor băneşti precum şi în scopul controlului altor
cheltuieli. Majoritatea elementelor (articolelor) din acest buget o constituie cheltuielile constante.

Bugetul fluxului de numerar

Trimestrul 1 Trimestrul 2 Trimestrul 3 Trimestrul 4 Total pe an
Mijloace banesti la inceput de perioada 42500 28000 40544 72128 42500

Incasarea mijloacelor banesti

De la clienți 230000 480000 740000 520000 1970000
Mijloace banesti disponibili 272500 505218 780455 592128 2012500

Plăți efectuate
Pentru materiale de bază 49500 72300 100050 79350 301200
Pentru retribuirea muncii 84000 192000 216000 114000 606000
Pu costuri indirecte de producție 68000 96800 103200 76000 389000
Cheltuieli comerciale si administrative 93000 130900 184750 129150 537800
Impozit pe venit
Achizitia utilajelor 30,000 20,000 0 0 50000
dividende 10000 10000 10000 10000 40000
Total 344500 522000 614000 408500 1924000

Surplus(dificit) de mijloace banesti -72000 16782 166455 183628 88500

Finanțare:
Primirea imprumuturlui 100000 100000
Stingerea imprumutului 100000 100000
Plata dobînzilor 100000*90/3 2500 2500 7500
60*10%=250
0
Total 100000 -2500 -2500 97500 7500

Mijloace bănești la sfîrsitul perioadei 28000 40544 72128 37066 37066

Concluzie: Bugetul fluxului de numerar (sau prognoza fluxurilor băneşti) reprezintă un plan de încasări
şi plăţi ale mijloacelor băneşti în perioada bugetară. Acesta însumează toate fluxurile mijloacelor
băneşti, care vor avea loc conform operaţiunilor planificate la toate etapele bugetului general. Bugetul
fluxului de numerar constă din două părţi – încasări previzionale, vărsăminte şi plăţi previzionale.
Pentru determinarea încasărilor previzionale în cursul perioadei bugetare se utilizează informaţia din
bugetul vânzărilor, datele privind vânzarea în credit sau în numerar, datele privind modul de colectare a
mijloacelor aferente facturilor de primit.

Bugetul prognozat de venituri și cheltuieli

7
 Venit din vînzări 2000000
Costul producției vîndute 1419200 
Profit brut 580800
Cheltuieli comerciale si administrative 537800
Profit pyna la plata dobinzii si impozitului 43000
Dobînzi pentru imprumut 7500
Proft pyna la impozitare 35500
Impozit peprofit 4260
Profit net 31240

Concluzie: Scopul cestui buget este calculul valorii anticipate a profitului, precum și evaluarea
profitabilității întreprinderii într-un interval de timp dat. Forma și compoziția articolelor aici sunt
determinate într-un mod arbitrar, în funcție de gradul de detaliere necesar întreprinderii.
Bilanțul prognozat
Active 1 ianuarie 31 decembrie
Active circulante, inclusiv:
Numerar 42,500 37066
Creanțe comerciale pe termen scurt 90000 90000
Stocuri materii prime 4200 39000 
Stocuri produse finite 26000 84900
TOTAL active circulante 200000 250966
Mijloace fixe
Terenuri 80000 80000
Instalații și utilaje 700000 50000
Amortizare acumulată -292000 15000
Instalații și utilaje - valoarea de bilanț 408000 65000
TOTAL active fixe 450700 145000

Datorii - total:
Datorii curente:
Datorii comerciale 25800 25800
Datorii pe termen lung
Capital propriu: 624900
Capital social (acțiuni obișnuite) 175000
Profit nerepartizat 449900

Total pasiv 650700 395966

Colcluzie: Prognoza bilanţului la finele perioadei bugetare se întocmeşte în baza bilanţului previzional
la începutul acestei perioade, ţinând seama de modificările previzionale ale fiecărui post din cadrul
acestuia. Procesul bugetării se încheie cu întocmirea prognozei bilanţului şi se începe procesul analizei
bugetului. Bugetul general arată conducerii întreprinderii cum planurile acesteia prevăzute în bugete
vor influenţa situaţia financiară a întreprinderii. Anume la această etapă conducerea trebuie să ia
decizia: să aprobe bugetul general în ansamblu sau să modifice planurile şi să revizuiască din nou unele
bugete. În activitatea practică prima variantă a bugetului general foarte rar este definitivă.