STUDIU DE CAZ PRIVIND IMOBILIZARILE CORPORALE

1 PREZENATAREA SOCIETATILOR

Societatile analizate in acest studiu de caz sunt urmatoarele: SC STAR SA,

SC IV SA si SC MECANICA SA.Toate cele trei societati au ca obiect principal

de activitate constructia, repararea si intretinerea aeronavelor si navelor

spatiale.Societatile sunt toate pe actiuni, actiunile fiind inscrise la Cota Bursei

de Valori Bucureşti.

În acest capitol voi prezenta situatia la cele trei societati:

Firma S.C. STAR S.A. Firma a fost infiintata in anul 1991.

Numarul din Registul Comertului: J04/1137/1991, la registrul Comertului din judetul Bacau..

Codul unic de inregistrare : RO950531

În prezent isi desfasoara activitatea de servicii, indeplinind cu succes obiectivele stabilite de

patronat.

Forma juridica a societatii este de societate comerciala pe actiuni si are denumirea S.C. STAR
SA.

Sediul social se afla in Bacau, str. Condorilor nr.9

Durata de functionare a societatii este nelimitata in timp, cu incepere de la data inmatricularii

acesteia la Registrul Comertului.

Activitatea principala a societatii este: constructia, repararea si intretinerea aeronavelor si navelor

spatiale, cod CAEN 3530
Capitalul subscris si varsat este de 29.28132,50 RON.

Societatea are angajati cu contract de munca, cu respectarea prevederilor Codului Muncii si

regimului de asigurari sociale. Are in prezent 1.726 salariati.Societatea se dizolva prin vointa
asociatilor, imposibilitatea realizarii obiectului de activitate, faliment sau micsorarea capitalului
sub limita legala.

Societatea este cotata la Bursa de Valori Bucuresti din anul 1998.

Rezultatul net al exercitiului la data de 31.12.2007, in valoare de 10.146.868 lei, a fost de

terminat de rezultatul din exploatare, in valoare de 10.021.848 lei si de rezultatul din activitatea
financIVa, de 896.711 lei.

În anul 2007, societatea a realizat o cifra de afaceri de 139.190.732 lei.

S.C. IV S.R.L. Firma a fost infiintata in anul 1991.

Numarul din Registul Comertului: J08/4/1991, la registrul Comertului din judetul Brasov.

Codul unic de inregistrare : RO1132930

În prezent isi desfasoara activitatea de servicii, indeplinind cu succes obiectivele stabilite de

patronat.

Forma juridica a societatii este de societate comerciala pe actiuni si are denumirea S.C. IV SA.

Sediul social se afla in Brasov, str. Aeroportului nr.1, Ghimbav

Durata de functionare a societatii este nelimitata in timp, cu incepere de la data inmatricularii

acesteia la Registrul Comertului.

Activitatea principala a societatii este: constructia, repararea si intretinerea aeronavelor si navelor

spatiale, cod CAEN 3530

Capitalul subscris si varsat este de 47.197.132,50 RON.

Societatea are angajati cu contract de munca, cu respectarea prevederilor Codului Muncii si
regimului de asigurari sociale. Are in prezent 898 salariati.Societatea se dizolva prin vointa
asociatului unic, imposibilitatea realizarii obiectului de activitate, faliment sau micsorarea
capitalului sub limita legala.

Societatea este cotata la Bursa de Valori Bucuresti – Piata RASDAQ..

Cifra de afaceri realizata in anul 2007 este de 182.727.423 lei, IV profitul net al exercitiului este
de 8.349.032 lei.

SC MECANICA SA

Firma functioneaza din anul 1975.

Numarul din Registul Comertului: J40/53/1991, la registrul Comertului din Bucuresti.

Codul unic de inregistrare : RO3156315

În prezent isi desfasoara activitatea de servicii, indeplinind cu succes obiectivele stabilite de

patronat.

Forma juridica a societatii este de societate comerciala pe actiuni si are denumirea S.C.
MECANICA SA.

Sediul social se afla in Bucuresti, Bd.Iuliu Maniu nr.244

Durata de functionare a societatii este nelimitata in timp, cu incepere de la

data inmatricularii acesteia la Registrul Comertului.

Activitatea principala a societatii este: constructia, repararea si intretinerea aeronavelor si navelor

spatiale, cod CAEN 3530.

Capitalul subscris si varsat este de 36.94248 RON.

Societatea are angajati cu contract de munca, cu respectarea prevederilor Codului Muncii si
regimului de asigurari sociale.

Societatea este cotata la Bursa de Valori Bucuresti.

.Cifra de afaceri in anul 2007 este de 91.891.508 lei, IV profitul net al exercitiului este de
8.259.817 lei.

2 ANALIZA IMOBILIZARILOR CORPORALE SI INTERPRETARI

Imobilizarile corporale ale celor trei societati sunt destinate pentru a fi utilizate in cadrul
procesului de productie si pentru scopuri administrative.Costul imobilizarilor corporale cuprinde
costul materialelor, manopera directa si alte cheltuieli directe de productie, precum si cota
cheltuielilor indirecte de productie alocata in mod rational, ca fiind legata de fabricatia acestor
imobilizari.

Cheltuielile cu reparatiile si intretinerea mijloacelor fixe efectuate pentru a mentine valoarea

activelor imobilizate sunt recunoscute de catre societati in contul de profit si pierdere la data
efectuarii acestora.

Cheltuielile efectuate in scopul imbunatatirii performantelor tehnice sunt capitalizate si

amortizate pe perioada ramasa de amortizare a fiecarei imobilizari corporale.

Cu scopul de a face clara structura imobilizarilor corporale in totalul activelor de care dispun
societatile aflate in studiu, am intocmit un tabel care sa arate clar care este situatia acestora.

Lista mijloacelor fixe la 31.12.2007

Tabel 6: Structura imoblizarilor corporale conform datelor din bilant

Categoria de active Valoarea Structura in total (%)

1.Terenuri si constructii
SC STAR SA BACAU
25.592.274 71,64%

SC IV SA
45.580.802 96,69%

SC MECANICA SA
60.000.153 71,57%

2.Instalatii tehnice si masini

SC STAR SA BACAU
9.203.209 25,77%

SC IV SA
1.062.224 2,25%

SC MECANICA SA
21.659.322 25,84%

3.Alte instalatii, utilaje si mobilier

SC STAR SA BACAU
52.655 0,14%

SC IV SA
133.771 0,28%

SC MECANICA SA
82.920 0,1%

Avansuri si imobilizari corporale in

curs

SC STAR SA BACAU
870.797 2,44%

SC IV SA
366.775 0,78%

SC MECANICA SA
2.09027 2,5%
Grafic 1: Structura imobilizarilor corporale la societatile studiate

În cadrul societatilor studiate, viteza de rotatie a capitalului fix este

urmataoarea:

Tabel 7: Viteza de rotatie a capitalului fix la societatile studiate

2007 SC STAR SA SC IV SA SC MECANICA

SA

Viteza de rotatie = cifra de

3,6 3,5 1,1
afaceri/capital fix

SC STAR SA: 139.190.732/39.153.153.337=3,6

SC IV SA: 182.727.423/52.56277=3,5
SC MECANICA SA=91.891.508/86.275.546=1,1

Se observa faptul ca la societatile STAR si IV, viteza de rotatie este identica, in schimb ce la SC
MECANICA SA, viteza de rotatie este diferita si mult mai mica.O cauza a acestei valori atat de
scazute o constituie faptul ca cifra de afaceri a scazut mai rapid decat valoarea capitalului fix
sau capitalul fix are o pondere ridicata in totalul activelor societatii ( se poate observa acest
aspect in graficul prezentat mai sus).

Durata in zile a unei rotatii:

Tabel 8: Durata in zile a unei rotatii la societatile studiate

2007 SC STAR SA SC IV SA SC MECANICA SA

Durata in zile a unei rotatii = 365/viteza

93,6 93,6 331,8
de rotatie

Tratamentul contabil al imobilizarilor corporale.Structura imobilizarilor corporale

Imobilizarile corporale ale societatii STAR SA sunt destinate pentru a fi utilizate in procesul de
productie si pentru scopuri administrative.Imobilizarile corporale sunt tratate astfel:

 Grupa “Instalatii tehnice si masini” si grupa “Alte instalatii, utilaje si mobilier” la cost istoric,
minus ajustarile cumulate de valoare.Terenurile sunt tratate la valoarea reevaluata, ultima
reevaluare fiind efectuata in anul 2002.

 Grupa “Constructii” este tratata la valoarea reevaluata, minus ajustarile cumulate de

valoare.Ultima reevaluare a fost efectuata la data de 31 decembrie 2006.

Societatea foloseste regimul de amortizare linIV, acesta stabilindu-se prin aplicarea cotelor de
amortizare asupra valorii de intrare a imobilizarilor corporale.
Amortizarea se calculeaza de la data punerii in functiune pana la recuperarea integrala a valorii
de intrare.Mijloacele fixe se amortizeaza pe durata de utilizare economica estimaa de catre
specialisti si este aplicata consecvent.

Terenurile nu sunt supuse amortizarii.Investitiile efectuate pentru amenajarea terenurilor se

recupereaza pe calea amortizarii, prin includerea in cheltuielile de exploatare.

Imobilizarile corporale in curs de executie reflectate in bilant, reprezinta

investitiile neterminate efectuate in regie proprie.Acestea trec in categoria

imobilizarilor finalizate dupa receptia acestora.imobilizarile in curs nu sunt

supuse amortizarii.

Structura imobilizarilor corporale

Sold la Sold la

1 ianuarie 2007 31 decembrie 2007

Terenuri 5.907.540 5.907.540

Constructii 22.932.620 19.68734

Echipamente, mijloace de transport 6.33653 9.203.209

Alte mijloace fixe 8381 52.655

Imobilizari corporale in curs 45.143 689.011

Avansuri acordate pt.imobilizari 90.334 181.786

corporale in curs
Total imobilizari corporale 35.39671 35.718.935

Cresterile sau scaderile de imobilizari corporale sunt ca urmare a:

 Amenajarii terenurilor 35.320

 Modernizarii constructiilor 1.467.009

 Achizitiei si modernizarii de echipamente, instalatii 361.466

 Imobilizarilor corporale in curs 643.868

 Avansuri acordate pt.imobilizari corporale 91.452

 Vanzarii de active corporale 10.644

 Casarii de active corporale 80817

Amortizarea aferenta imobilizarilor corporale se prezinta astfel:

Terenuri si amenajari teren 35.320

Constructii 5.227.753

Echipamente, mijloace de transport 8.685.190

Alte
mijloace fixe 307.582

Total amortizare imobilizari corporale 1255.845

Rezervele din reevaluare (contul 105) sunt in total de 16.481.250, suma

rezultata in urma reveluarii efectuate in decembrie 2006.

Activele corporale ale SC IV SA

Cladirile din incinta societatii au un grad diferit de uzura fizica, in functie de anul punerii lor in
functiune si de lucrarile de modernizare la care au fost supuse.

În ultimii ani, reparatiile efectuate asupra cladilrilor principale au vizat atat mentinerea acestora
in stare de functionare, cat si prin modernizarea lor.În ultima perioada, societatea a depus eforturi
deosebite in privinta crearii de noi capacitati de productie sau modernizarea celor existente, cu
impact pozitiv asupra calitatii si productivitatii, cat si in ceea ce priveste reducerea cheltuielilor.
Imobilizarile corporale de care dispune societatea sunt urmatoarele:

Terenuri 26.773.494

Constructii 32.462.452

Echipamente, mijloace de transport 867.840

Alte mijloace fixe 530.541

Avansuri si imobilizari 366.775

corporale in curs

Total imobilizari corporale 65.001.102

Situatia amortizarilor se prezinta astfel:

Terenuri 0

Constructii 13.655.144

Echipamente, mijloace de transport 3.805.616

Alte mijloace fixe 396.770

Total amortizari 17.857.530

Contul de rezerve din reevaluare reflecta reevaluarile efectuate de societate si acestea sunt in
suma de 3.139.331 lei.

Situatia imobilizarilor corporale la SC MECANICA SA

Imobilizari corporale
Terenuri 40.738.074

Constructii 20.326.154

Echipamente, mijloace de transport 26.078.282

Alte mijloace fixe 119.107

Imobilizari corporale in curs 3.212.205

Avansuri acordate pt.imobilizari 393.306

corporale in curs

Total imobilizari corporale 90.867.128 lei

Situatia amortizarilor

Terenuri 0

Constructii 1.06075

Echipamente, mijloace de transport 418.960

Alte mijloace fixe 36.187

Total amortizari 5.519.222 lei

La societatea MECANICA SA, pe parcursul lunii decembrie 2007, AGA a aprobat relocarea de
principiu a capacitatii de productie in zona industriala Bucuresti, achizitionand un teren a carui
valoare totala a fost de 11.673.979 lei, finantat prin credit pe termen lung.Valoarea platita la
31.12.2007 este de 90% din valoarea contractuala, restul urmand a fi achitat in conformitate cu
contractul, in momentul in care infrastructura din noua locatie va permite relocarea activitatii
societatii, dar nu mai tarziu de 30.06.2008.
S-au achizitionat si echipamente in valoare de 7.196.900 lei, acestea fiind efectuate conform
planului de investitii relizat in 2006.

Societatea a vandut una din cladirile sale si terenul aferent unei alte societati, IV in urma vanzarii
societatea a inregistrat un venit de 8.410.000 lei.

Activele aveau o valoare contabila de 1.501.696 lei.Valoarea contabila la

31.12.2007 a imobilizarilor corporale acordate drept garantie pentru creditele

obtinute este de 45.229.586 lei.Avansurile si imobilizarile corporale in curs au

crescut cu 1.541.861 lei ca urmare a procesului de implementare a SAP-ului

ca sistem contabil integrat.

La 31.12.2006, societatea a reevaluat imobilizarile corporale pe baza raportului intocmit de o

comisie interna in conformitate cu legislatia in vigoare.Imobilizarile corporale in curs nu se
amortizeaza pe perioada de imp pana cand activele relevante sunt finalizae si puse in
functiune.Registrele contabile privind evidenta mijloacelor fixe sunt tinute la zi atat la valoare
neta cat si la costuri directe (inainte de reevaluare).

Metoda de amortizare folosita este metoda linIVa, pe baza duratelor de viata utile estimate, din
momentul in care sunt puse in functiune, in asa fel incat costul sa se diminueze pana la valoarea
reziduala estimata pe durata de functiune considerata.

Imobilizarile corporale care sunt casate sau vandute sunt eliminate din bilant impreuna cu
amortizarea cumulata corespunzatoare.Orice profit sau pierdere rezultata dintr-o asemenea
operatiune este inclusa in contul de profit si pierdere al societatii.

Cresterile din reevaluarea imobilizarilor corporale sunt incluse in capitalurile proprii, la rezerve
din reevaluare, cu exceptia cazurilor in care o astfel de crestere compenseaza o descrestere din
reevaluare, inregistrata anterior in contul de profit si pierdere, caz in care cresterea este
inregistrata in contul de profit si pierdere la nivelul descresterii anterioare.O descrestere a valorii
contabile a terenurilor si cladirilor este inregistrata in contul de profit si pierdere in masura in
care depaseste valoarea, daca este cazul, a rezervei din reevaluare, privind reevaluarea anterioara
a activului respectiv.

În cazul vanzarii sau casarii ulterioare a imobilizarilor corporale reevaluate, surplusul din
reevaluare ramas in rezervele din reevaluare este transferat direct in rezultatul reportat.Nu se face
niciun transfer din rezervele din reevaluare la rezultatul reportat decat in cazul in care activul
este nerecunoscut.Cu toate acestea, o parte din surplus poate fi transferat pe masura ce activul
este folosit de entitate.În acest caz, valoarea surplusului transferat ar fi diferenta dintre
amortizarea cumulata pe baza valorii contabile reevaluate si valoarea amortizarii calculate pe
baza costului initial al activului.

Marimea amortismnetului depinde de durata de functionare considerata, astfel ca daca duratele

sunt mici, rezulta amortismente anuale mari.Nici sporirea amortismnetuilui, nici scaderea lui,
desi afecteaza exact cu aceasi suma variatia pretului, evident in sens contrar, nu se vor regasi in
intregime in sporul de resusre banesti ale societatii (capitalul disponibilizat), deoarece din sporul
de profit se vor plati si dividende, IV diminuarea de profit atrage si diminuarea dividendelor.

Pentru societate, situatia cea mai buna ar fi reprezentata de reducerea duratelor de functionare,
acesta asigurand per sold o sporire a capitalului disponibilizat apt pentru a fi reinvestit, chIV
daca duce la o diminuare a profitului.

Pentru exemplificare, societatea a achizitionat la 12.01.2007 un ansamblu mecanic, a carui

valoare contabila de intrare este de 269.826,15 lei, IV societatea a decis amortizarea acestuia pe
o perioada de 4 ani.

În regimul de amortizare linIV, rata anuala a amortizarii este de 100 / 4 = 25%.Amortizarea

anuala este 269.826,15 lei x 25% = 67.456,54 lei.

Tabloul de amortizare a autotractorului in regim linIV se prezinta astfel:

Tabel 9: Tablou de amortizare al unei imobilizari corporale – amortizare linIVa

 Anul Valoarea de intrare a Amortizare Valoarea neta
imobilizarii contabila
Pe an
cumulat

Anul N
269.826,15 67.456,54 67.456,54 202.369,61

Anul N+1
269.826,15 67.456,54 13913,08 13913,08

Anul N+2
269.826,15 67.456,54 202.369,62 67.456,53

Anul N+3
269.826,15 67.456,54 269.826,15 0

Total
269.826,15 - -
Sub aspect grafic, datele din tablou se prezina conform graficului:

Grafic

2: Valoarea amortizarii linIVe a unei imoblizari corporale

Deoarece legislatia in domeniul contabilitatii presupune inregistrarea de venituri si cheltuieli si a

balantelor de verificare pe baza lunara, amortizarea anuala calculata se repartizeaza lunar astfel:

Amortizare lunara = Amortizare anuala/12, in, exemplul nostru

Amortizare lunara = 67.456,54 / 12 = 5.621,38 lei/luna.

În varianta AD1, pentru exemplul considerat anterior, rata anuala de amortizare este de 25%,
mijlocul de transport fiind amortizabil in 4 ani, coeficientul multiplicativ este de 1,5, rata
degresiva este de 25% x 1,5 = 37,5%.

Tabolul de amortizare in sistem degresiv varianta AD1 este redat in tabelul:

Tabel 10: Tablou de amortizare al unei imoblizari corporale – amortizare degresiva varianta AD1
 Anul Valoarea de Amortizarea degresiva Valoarea neta
intrare contabila

Pe an cumulat

Anul N
269.826,15 101.184,81 101.184,81 168.641,34

Anul N+1
269.826,15 63240,50 16425,31 105.400,84

Anul N+2
269.826,15 52.700,42 217.125,73 52.700,42

Anul N+3
269.826,15 52.700,42 269.826,15 0

Pentru anul N+2, amortizarea linIVa este de 105.400,84 / 2 = 52.700,42 lei,

amortizarea degresiva este de 105.400,84 x 37,5% = 39.525,32.Deoarece

amortizarea degresiva este mai mica decat amortizarea linIVa incepand cu

anul N+2, mijlocul de transport se amortizeaza in regim linIV.Sub aspect

grafic, datele din tablou, se prezinta conform graficului urmator:

Grafic3: Valoarea amortizarii degresive a unei imoblizari corporale

Grafic 4: Situatia comparativa a cheltuielilor cu amortizarea in cazul amortizarii linIVe si
amortizarii degresive

Graficul prezentat mai sus arata mai clar situatia comparativa a cheltuielilor cu cele doua
regimuri de amortizare – amortizare linIVa sau amortizare degresiva.

Societatea studiata isi amortizeaza mijloacele de transport pe durata a 4 ani, asadar, voi lua ca
exemplu un echipamnet tehnologic - compactor, achizitionat de societate la valoarea de 6.302,52
lei, cu o durata de functionare de 8 ani, rata anuala linIVa este de 100/8=12,5%, rata degresiva
este de 12,5%x2=25%

- durata de utlizare, aferenta regimului linIV, recalculata (Dr=100/25) 4 ani

- durata de utilizare in care se realizeaza amortizarea integrala (Di=8-4) 4 ani

- durata de utilizare in cadrul careia se aplica regimul degresiv (Dd=4-4) 0 ani

- durata de utilizare in cadrul careia se aplica regimul linIV (Dl=4-0) 4 ani

- durata de utilizare aferenta uzurii morale, penrtu care nu se mai calculeaza amortizare
(Dm=8-4) 4 ani
În exemplul luat, societatea va amortiza compactorul folosind numai amortizarea linIVa pe o
duarta de 4 ani.

Un alt exemplu pentru amortizarea degresiva ar putea fi un apartamnet, a carui valoare este de
529.065 lei, durata normala de utilizare 40ani, rata anuala linIVa este 100/40=2,5%, rata
degresiva este de 2,5x2,5=6,25%.

- durata de utlizare, aferenta regimului linIV, recalculata (Dr=100/6,25) 16 ani

- durata de utilizare in care se realizeaza amortizarea integrala (Di=40-16) 24 ani

- durata de utilizare in cadrul careia se aplica regimul degresiv (Dd=24-16) 8 ani

- durata de utilizare in cadrul careia se aplica regimul linIV (Dl=24-8) 16 ani

- durata de utilizare aferenta uzurii morale, penrtu care nu se mai calculeaza

amortizare (Dm=40-24) 16 ani
Tabloul de amortizare in sistem degresiv varaianta AD2 este redat in tabelul urmator:

Tabel 11: Tablou de amortizare al unei imoblizari corporale – amortizare degresiva

varianta AD2

Anul Valoarea de Amortizarea degresiva Valoarea neta

intrare contabila

Pe an cumulat

Anul N
529.065 33.066,56 33.066,56 495.998,44

Anul N+1
529.065 30.999,90 6066,46 46998,54

Anul N+2
529.065 29.062,41 93.128,87 435.936,13

Anul N+3
529.065 27.246,00 120.374,87 408.690,13

Anul N+4
529.065 25.543,13 145.918 383.147

Anul N+5
529.065 23.946,69 169.864,69 359.200,31

Anul N+6
529.065 22.450,02 192.314,71 336.750,29

Anul N+7
529.065 21.046,89 213.361,6 315.703,4

Anul N+8
529.065 19.731,46 233.093,06 295.971,94

Anul N+9
529.065 19.731,46 252.824,52 276.240,48

Anul N+10
529.065 19.731,46 272.555,98 256.509,02
Anul N+11
529.065 19.731,46 292.287,44 236.777,56

Anul N+12
529.065 19.731,46 312.018,9 217.046,1

Anul N+13
529.065 19.731,46 331.750,36 197.314,64

Anul N+14
529.065 19.731,46 351.481,82 177.583,18

Anul N+15
529.065 19.731,46 371.213,28 157.851,72

Anul N+16
529.065 19.731,46 390.944,74 138.120,26

Anul N+17
529.065 19.731,46 410.676,2 118.388,8

Anul N+18
529.065 19.731,46 430.407,66 98.657,34

Anul N+19
529.065 19.731,46 450.139,12 78.925,88

Anul N+20
529.065 19.731,46 469.870,58 59.194,42

Anul N+21
529.065 19.731,46 489.602,04 39.462,96

Anul N+22
529.065 19.731,46 509.333,5 19.731,46

Anul N+23
529.065 19.731,46 529.065 0
În exemplul considerat, constructia se amortizeaza integral in 24 ani, din care 8 ani in regim de
amortizare degresiv si 16 ani in regim de amortizare linIV.

Pentru primii 8 ani, amortizarea se calculeaza in regim de amortizare degresiv, aplicand rata
degresiva ede 6,25%, IV pentru urmatorii 16 ani, se calculeaza un sistem de amortizare linIV, in
functie dfe valoarea ramasa si numarul de ani ramasi: 315.703,4/16=19.731,46 lei.

Analiza imobilizarilor corporale

Rata imobilizarilor corporale evidentiaza ponderea pe care valoarea neta a activelor corporale o
detin in totalul activului imobilizat.

Marimea acestei rate este determinata in primul rand de natura activitatii.Datorita sistemului
complex de variabile care au incidenta asupra acestui indicator, este dificil de stabilit o marime
optima, o rata de referinta.În cazul intreprinderilor comparate, aceasta rata masoara capacitatea
acestor companii de a rezista in cazul unei crize, de a se adapta la schimbarea brusca a tehnicii si
cerintelor pietei.

În cazul societatilor analizate, ponderea ridicata a activelor corporale in cadrul activelor, duce la
o conversie mai dificila a acestor active in disponibilitati, gradul de flexibilitate al firmelor fiind
mai redus.

SC STAR SA

Ric = 35.718.935/39.153.337 * 100 = 91%

SC IV SA

Ric = 47.143.572/52.56277 * 100 = 90%

SC MECANICA SA

Ric = 83.836.422/86.275.546 * 100 = 97%

Se constata faptul ca valoarea acestei rate se situaza in intervalul 90-100%, valorile fiind destul
de apropiate unele fata de altele.Dintre cele trei societati, se observa ca SC MECANICA SA are
cel mai ridicat nivel al ratei - 97%, ceea ce inseamna ca societatea detine o putere mai ridicata de
angajare de noi credite, IV societatea SC IV SA are cel mai scazut nivel al ratei – 90%, fapt care
poate insemna o restrangere a gajului financIV de care dispune societatea.

Grafic 5: Ponderea imobilizarilor corporale in totalul activelor imobilizate

Rata rezervelor din reevaluare arata ponderea pe care rezervele din reevaluare o detin in totalul
capitalurilor proprii ale unei entitati.

SC STAR SA

Rrev = 16.481.250/66.532.144 * 100 = 25%

SC IV SA

Rrev = 3.139.331/65.171.808 * 100 = 5%

SC MECANICA SA

Rrev = 41.099.624/105.743.934 * 100 = 39%

Grafic 6: Ponderea rezervelor din reevaluare in totalul capitalului propriu

Din aceasta analiza, putem spune faptul ca societatea SC MECANICA SA a efectuat operatiuni
de reevaluare a activelor corporale mai recent fata de SC IV SA, care are o rata de 5%.Prin faptul
ca SC MECANICA SA a efectuat acesta reevaluare, societatea a dus la intarirea capacitatii sale
financIVe.Celelalte societati, care nu au ales reevaluarea, au recurs la aceasta politica contabila
deoarece nu considera reevaluarea un avantaj de moment pentru bunastarea societatii.

Analiza dinamica a imobilizarilor corporale la cele trei societati

SC STAR SA

Iacp = 35.718.935/35.39671 * 100 = 100,9%

SC IV SA

Iacp = 47.143.572/48.131.636 * 100 = 97,95%

SC TURBOMECANIA SA
Iacp = 83.836.422/72.94558 *100 = 114,9%

Grafic 7: Dinamica imobilizarilor corporale

O analiza a acestui indicator pentru cele trei societati are urmatoarele concluzii:

a) societatile MECANICA SA si STAR SA, avand o valoare a acestui indicator peste

100%, prezinta un ritm de crestere a valorii imobilizarilor corporale fabricate,
achizitionate sau reevaluate superior ritmului de crestere al amortizarii, casarii si
vanzarii unor elemente de imobilizari corporale.Dintre cele doua, SC MECANICA
SA are un ritm de crestere mai mare fata de STAR SA aproximativ cu 13%.

b) Societatea IV SA indica o dinamica sub 100%, respectiv 97,95%, ceea ce arata ca

ritmul de sporire a intrarilor de imobilizari corporale este inferior ritmului aferent
cresterilor.Societatea, fata de MECANICA SA prezinta un ritm de scadere de 17% si
fata de STAR SA , o scadere de 3%.

Analiza corelativa dintre dinamica imobilizarilor corporale si dinamica indicatorilor de

volum (cifra de afecri neta)

SC STAR SA
Iacp = 35.718.935/35.39671 * 100 = 100,9%

Ican = 139.190.732/140.976.614 * 100 =98,7%

SC IV SA

Iacp = 47.143.572/48.131.636 * 100 = 97,95%

Ican = 182.727.423/240.692.930 *100 = 75,9%

SC TURBOMECANIA SA

Iacp = 83.836.422/72.94558 *100 = 114,9%

Ican = 91.891.508/10327.438 *100 = 88%

Grafic 8: Analiza corelativa: dinamica imobilizarilor corporale (Iacp) – dinamica cifrei de

afaceri nete (Ican)

Analiza corelativa dintre dinamica imobilizarilor corporale si dinamica indicatorilor de volum

presupune compararea celor doi indicatori, IV in urma acestor comparatii se observa faptul ca la
toate cele trei societati, Iacp > Ican, ceea ce inseamna ca ritmul de dotare cu imobilizari
corporale este superior ritmului de crestere a cifrei de afecri neta (a productiei exercitiului sau
veniturilor din exploatare).Aceasta corelatie reflecta totusi o situatie nefavorabila pentru toate
cele trei societati, ea putandu-se explica prin utilizarea ieficienta a imobilizarilor corporale in
procesul productiv, pe fondul incetinirii vitezei de rotatie a imobilizarilor corporale.Din punct de
vedere economic, acasta situatie are o explicatie si justificare atunci cand are loc reevaluarea
imobilizarilor corporale, caz care se aplica si in cazul nostru.MECANICA SA are cea mai mare
diferenta intre cei indicatori deoarace este si societatea care prezinta cea mai mare rata a
rezervelor din reevaluare - Rrev = 41.099.624/105.743.934 * 100 = 39%.

Cea mai favorabila situatie pentru societati ar fi ca Iacp sa scada sub 100%, Ican sa depaseasca
nivelul de 100%, evident Iacp ar fi mai mic decat Ican.În aceasta situatie, societatea detine un
volum valoric mai mic de imobilizari corporale, IV cifra de afecri obtinuta este mai
mare.Aceasta situatie ar fi justificata din punct de verere economic doar daca societatea nu isi
face un scop din reducerea valorii imobilizarilor corporale, lucru care poate atrage dupa sine si
scaderea cifrei de afaceri.

Pentru a putea trage o concluzie asupra profitabilitatii activitatii celor trei societati supuse
analizei , mai este nevoie de analiza echilibrului financIV al acestora.

Echilibrul financIV ar putea fi definit ca egalitatea dintre sursele de finantare si mijloacele

economice necesare desfasurarii activitatii de exploatare si comercializare pe termen scurt si
lung.Exista si situatii in care starea de echilibru este caracterizata printr-o inegaliatate (venituri >
cheltuieli), IV diferenta o reprezinta profitul ca rezultat al unei afaceri.

Indicatoruii care se pot utiliza pentru a detrmina starea de echilibru ar putea fi lichiditatea
generala (LG) si lichiditatea imediata (test acid) (LI).

Lichiditatea generala reflecta capacitatea activelor circulante de a se transforma in

disponibiltati banesti, care sa acopere datoriile scadente ale societatii.
unde : =AC + CAV , AC = STOCURI + CREANTE + TREZORERIA

CAV – CHELTUIELI ÎN AVANS

= DTS + Vav,

DTS = SUME DATORATE INSTITUTIILOR DE CREDIT (CREDITE BANCARE PE

TERMEN SCURT) + DATORII COMERCIALE+EFECTE DE COMERT DE PLATIT+
AVANSURI ÎNCASATE ÎN CONTUL COMENZILOR+ DATORII FISCALE+ ALTE
DATORII

Vav – VENITURI ÎNREGISTRATE ÎN AVANS (Ct. 472),

SC STAR SA

= 5987.181 lei

AC = 16.062.650 + 36.955.757 +1.968.774 = 5987.181

CAV -

= 268448 lei

DTS = 2.391.967 +11.950.369 +10.329.612 = 2671.948

VAV = 12.500

Rlg = 5987.181/2671.948 * 100 = 222,76%

SC IV SA

= 261.028.034 lei
AC = 147.612.857 + 105.969.407 + 7.445.770 = 261.028.034

CAV -

= 191.21014 lei

DTS = 85.783.726 + 43.156.845 + 46.962.303 + 15.302.095 = 191.20969

VAV = 9.045

Rlg = 261.028.034/191.21014 * 100 = 136,5%

SC MECANICA SA

= 73.035.827 lei

AC = 41.639.207 + 30.425.030 + 939.258 = 73.003.495

CAV = 32.332

= 36.631.723 lei

DTS = 26.732.041 + 976.860 + 3.042 + 74616 = 36.456.559

VAV = 175.164

Rlg = 73.035.827/36.631.723 * 100 = 199,4%

Grafic 9: Rata lichiditatii generale

Conform OMFP 1752/2005, optimul pentru Rlg se situeaza in jurul valorii de

200%.SC MECANICA SA are o valoare foarte apropiata de optim, ceea ce

demostreaza din nou ca societatea este cea mai stabila si profitabila din cele

trei studiate.STAR SA are o valoare peste optim – 222,76%, in timp ce IV SA

are o valoare sub nivelul optim – 136,5%.ChIV daca IV SA are o valoare mai

mica, acesta se incadreaza in intervalul 120%-200%, interval care reflecta o

situatie economica buna si stabila.Cel putin pe termen scurt, situatia este

buna, datorita activelor circulante mai mari decat obligatiile curente, acestea

avand capacitatea de a-si achita datoriile exigibile.În acest caz, aparitia unor

evenimente neprevazutr in miscarea activelor circulante sau in deterioararea

valorii acestora, este acoperita din diferenta dintre activele curente si datoriile

curente.

În cazul societatii STAR SA, unde rata este pe nivelul optim, activitatea nu este foarte eficienta,
mai ales datorita marimii stocurilor, care de cele mai multe ori se caracterizeaza printr-un nivel
redus al lichiditatii.

Pentru a intra intr-o analiza si mai aprofundata, voi folosi si indicatorul de lichiditate imediata,
test acid, care evidentiaza capacitatea activelor circulante, altele decat stocurile de a participa la
finantarea datoriilor pe termen scurt ale societatii.

SC STAR SA

Rli = 5987.181 – 16.062.650/268448 * 100 = 157,69%

SC IV SA
Rli = 261.028.03- 147.612.857/191.21014 *100 = 59,3%

SC MECANICA SA

Rli = 73.035.827-41.639.207/36.631.723 * 100 = 85,7%

Grafic 10: Rata lichiditatii imediate

Nivelul optim este situat intre valorile 50% - 100%.Si in cazul acestui indicator, se evidentiaza
faptul ca SC MECANICA SA are valoarea cea mai apropiata de optim, in timp ce SC STAR SA
depaseste cu mult nivelul optim, fapt care reflecta o gestionare ineficienta fie a creanteor
(dificultati in ceea ce priveste incasarea lor), fie a resurselor monetare (lipsa unei politici
eficiente de plasamente).IV SA se situeaza in valorile normale, insa este la nivelul cel mai de jos
al optimului.

Grafic 11: Situatia centralizatoare a indicatorilor analizati

Analiza efectuata din punctul de vedere al imobilizarilor corporale si cel al lichiditatii, se poate
prezenta sub urmatoarea forma grafica, care reprezinta si o concluzie a rezultatelor obtinute:
aceea ca dintre cele trei societati studiate, SC MECANICA SA, are cele mai bune rezultate,
detinand un echilibru financIV cat mai apropiat de ideal.Societatea STAR SA se situeaza pe locul
al doilea, fiind urmata de SC IV SA, care nu are rezultate foarte profitabile.

3 ASPECTE PRACTICE PRIVIND REEVALUAREA

Societatile au tinut cont in momentul reevaluarii de :

a) Standardul International de Aplicatie in Evaluare – Valoarea de piata, baza de evaluare – IVS

1;

b) Raportarea evaluarii – IVS 3;

c) Evaluarea pentru raportarea financIVa – IVA 1.

În cadrul evaluarii au fost luate in considerare urmatoarele metode de evaluare:

a) Abordarea prin cost;

b) Abordarea prin capitalizarea venitului.

În urma aplicarii procedurilor aferente abordarilor de evaluare mentionate mai sus, opinia
evaluatorului referitoare la valorile juste, respectiv valorile de piata a activelor evaluate, a fost
inclusa intr-un raport de reevaluare.

Raportul re reevaluare a fost intocmit conform Standardelor Internationale de evaluare si a

metodologiei de lucru recomandate de catre ANEVAR (Asociatia Nationala a Evaluatorilor din
Romania).Raportul cuprinde premisele evaluarii, prezentare datelor, analiza acestora si anexele
cu tabelele aferente metodelor de calcul, fotografii ale imobilizarilor evaluate.

Valoarea de piata (IVS 1) este suma estimata pentru care o proprietate va fi schimbata, la data
evaluarii, intre un cumparator decis si un vanzator hotarat, intr-o tranzactie cu pret determinat
obiectiv, dupa o activitate de marketing corespunzatoare, in care partile implicate au actionat in
cunostinta de cauza, prident si fara constrangere.

Valoarea justa (IVA 1) este suma pentru care un activ ar putea fi schimbat , de bunavoie, intre
doua parti interesate aflate in cunostinta de cauza, in cadrul unei tranzactii desfasurate in conditii
obiective, cu pretul determinat obiectiv (IAS 16, paragraful 6).
Abordarile de evaluare au fost de asemenea incluse in raport, cu scopul de a evidentia cat mai
bine analiza datelor si concluziile raportului de reevaluare.Evaluarea terenurilor s-a efectuat prin
metoda comparatiilor directe, care reprezinta cea mai adecvata metoda atunci cand exista
informatii privind vanzari sau oferte comparabile.Metoda analizeaza, compara si ajusteaza
tranzactiile si alte date cu importanta valorica pentru loturi de teren similare.Metoda este una
globala si care implica informatiile culese in legatura cu raportul cerere-oferta pe piata imobilIVa
specifica.

Metoda costurilor presupune evaluarea terenului si a constructiilor, IV rezultatul insumarii

valorilor astfel obtinute fiind valoarea estimata prin metoda costurilor.

Abordarea prin capitalizarea venitului are la baza faptul ca un activ, in functie de caracteristicile
sale constructive, tehnice si de pozitie in teritoriu, constituie un potential de venit pe un termen
indelungat (cel putin egal cu perioada sa de viata) prin inchiriere, renta, etc., altfel spus, activul
are o valoare de randament.

4 MONOGRAFIE CONTABILA

Achizitie de la furnizori

În data de 15.06.2007 se achizitioneaza echipamente tehnologice avand costul de 12.536,65 lei

inclusiv TVA.

1.Achizitia de echipamente

% = 404 12.536,65

2131 “Furnizori de imobilizari”

“Echipamente tehnologice” 10.535

4426

“TVA deductibila” 2.001,65

Vanzare

În data de 13.11.2007 se vinde o instalatie la pretul de 15.300 lei, TVA 19%,

comision bancar 95 lei.

1.Livrarea

461 = % 18.207

“Debitori diversi” 707 15.300

“Venituri din vanzarea mf”

4427 2.907

“TVA colectata”

2.Scoaterea din gestiune

% 2131 15.300

2812 = “Echipamente tehnologice” 11.220

“Amortizarea constructiilor”

6811 080

“Ch. de exploatare privind

amortizarea imob.”

3. Încasarea conform ordinului de plata

 % = 461 18.207

5121 “Debitori diversi”

15.300

“Conturi la banci in lei”

627 2907

“Chelt cu serviciile bancare si

asimilate”

Inventariere

În urma unei inventarierii din 22.12.2007 pentru schimbarea gestionarului se

constata un minus de o imprimanta in valoare de 650 lei amortizata 75%.

Vinovat e gasit gestionarul, pentru care pretul de imputare conform procesului

verbal de imputare este 300 lei. Suma se va achita la casierie in 8 zile.

1.Achizitia imprimanta

% = 404 650

214 “Furnizori de imobilizari” 546

“Mobilier, aparatura birotica”

4426 104

“TVA deductibila”
2.Imputarea

4282 = % 357

“Alte creante in legatura cu 7583 300

personalul” “Venituri din vanz activelor si alte

operatii de capital”

4427 57

“TVA colectata”

3.Scoaterea din patrimoniu

% = 214 650

2814 “Mobilier, aparatura birotica”

487,5

“Amortiz. altor imob. corporale”

6583 162,5

“Chelt privind activele cedate si

alte operatii de capital”

Încasarea imputatiei

5311 = 4282 357

“Casa in lei” “Alte creante in legatura cu personalul”

Reevaluare
În urma reevaluarii din 27.12.2007 a unui imobil intrat in patrimouniu cu 8 ani

in urma, cu valoarea contabila de 10.000 lei si durata normala de functionare

de 20 de ani, indicele de actualizare este de 120%.Reevaluarea se face

utilizand metoda valorii brute, IV rezerva din reevaluare se incorporeaza la

rezerve, reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare

Valoarea contabila actualizata = valoarea contabila neactualizata * indice de

actualizare = 10.000 * 120% = 12.000 lei

Valoarea amortizarii cumulate actualizate = valoarea amortizarii neactualizate

* indice de actualizare = (10.000/20) * 8 = 000 * 120% = 800 lei

Diferenta din reevaluare aferenta valorii contabile = valoarea contabila

actualizata – valoarea contabila neactualizata = 12.000 – 10.000 = 2.000 lei

Diferenta intre plusul valorii contabile si plusul amortizarii = (12.000 – 10.000)

– (800 – 000) = 2.000 – 800 = 1.200 lei

1. Înregistrarea operatiei de reevaluare:

212 = % 2.000

“Constructii”

105 1.200

“Rezerve din reevaluare”

 2812 800

“Amortizarea constructiilor”

2. Transferul anual direct in rezerve a surplusului realizat din rezerva din

reevaluare, reprezentand diferenta dintre valoarea amortizarii calculate pe

baza valorii contabile reevaluate si valoarea amortizarii calcule pe baza

costului initial

(800 – 000) / 12 = 66,67 lei:

105 = 1065 66,67

“Rezerve din reevaluare” “Rezerve reprezentand surplusul

realizat din rezerve din reevaluare”

Amortizare

În data de 27.11.2007 se inregistreaza rata de amortizare aferenta unei

instalatii.

6811 = 2813 3.100

“Ch. de exploatare privind “Amortizarea instalatiilor, mijl de

amortizarea imob.” transport”

Casarea imobilizarilor corporale

Se caseaza un elevator inregistrat la valoarea de intrare de 7.568,40 lei,

amortizare cumulata de 6.054,72 lei.Cheltuielile de casare se concretizeaza in

materlae auxilIVe in valoare de 55 lei si salarii de 157 lei.Piesele de schimb

rezultate in urma casarii sunt evaluate la suma de 556 lei.Partea nerecuperata

pe seama amortuzarii se include in mod esalonat in cheltuieli privind

amortizarea, pe o perioada de 5 luni.

1. Înregistrarea cheltuielilor ocazionate de casare:

6588 = % 212

“Alte cheltuieli de exploatare”

3021 55

“Materiale auxilIVe”

421 157

“Personal-remuneratii datorate”

2. Materiale recuperate din dezmembrarea elevatorului:

3024 = 7588 556

“Piese de schimb” “ Alte venituri din exploatare”

3. Scoaterea din evidenta a elevatorului casat:

 % = 2131 7.568,40

“Echipamente tehnologice’

2813 6.054,72

“Amortizarea inst.,mijl.de transp.,

anim.,plantatiilor”

471 1.513,68

“Cheltuieli inregistrate in avans”

Amortizarea lunara a valorii neamortizate: 1.513,68 / 5 luni = 302,74 lei

6811 = 471 302,74

“Chelt.deaxpl.privind amortizarea “ Cheltuieli inregistrate in

avans”

i mob.corp”
CONCLUZII, INTERPRETARI SI PERSPECTIVE

Societatile comerciale avute in studiu si atat si celelalte existente in contextul

economic prezent, pentru a-si atinge obiectivele de crestere economica, cauta

cu atentie sporita cel mai bun echilibru intre cerintele de imobilizari corporale

pentru diverse investitii de crestere si inovare, pentru dezvoltarea companiei si

a resurselor de care dispun acestea.

Anul 2007, an suspus analizei studiului de caz prezentat, a fost caracterizat,

pentru cele trei societati, de amploarea si profunzimea proceselor de

schimbare din companie, procese initiate cu ani in urma si care continua la

nivel organizatoric si de management, la nivel tehnologic si de

productie.Aceste schimbari structurale antreneaza practic toate componentele

si categoriile de resurse, in cazul nostru cel al imobilizarilor corporale.

Analiza societatilor demostreaza faptul ca rezultatele sunt o temelie solida

pentru cresterea pe care aceste companii o au planificata.Pentru a obtine

rezultate favorabile este insa nevoie de cunoasterea tuturor implicatiilor

economico-financIVe ale tratamentului fiscal si contabil al resurselor de care

dispun.

Investitiile atat materiale cat si de ordin “economic” in imobilizari corporale si

in tratamentul lor corect, sunt menite sa conduca la cresterea volumului de

afaceri si desigur al rezultatului financIV al societatilor, atat pentru exercitiul

financIV care este supus unei analize cat si pentru exercitiile financIVe

urmatoare.

Imobilizarile corporale se uzeaza ca urmare a folosirii sau nefolosirii lor, pierzandu-si treptat
valoarea.Deoarece aceasta pierdere de valoare este determinata, in principal, de activitatea de
productie, este normal ca ea sa incarce costurile de fabricatie, productie sau servicii si pe aceasta
cale sa concure la o societate profitabila si concurentiala din punct de vedere economic si
financIV.În acest fel, se poate reconstitui, in resursa baneasca, in mod treptat, pe toata durata de
folosinta, valoarea de inventar a activelor imobilizate.

Amortismentul reprezinta pe de o parte resursa baneasca, parte disponibilizata a capitalului

permanent.Daca luam in considerare acest rol, atunci evident, societatile au interesul de majorare
al acestuia, cu scopul finantarii largirii si extinderii activitatii.Din alt punct de vedere,
amortismentul poate fi considerat ca si un element de cost, si atunci , evident societatea poate fi
tentata mai degraba sa il reduca decat sa il majoreze.

Amortizarea ca resursa baneasca poate fi privita si ca o suma de bani care se detaseaza din
activele imobilizate care permit societatilor:

a) mentinerea constanta a activelor, in cazul in care s-au utilizat resurse financIVe

proprii pentru obtinerea acestora;

b) rambursarea exacta a creditelor, atunci cand s-au utilizat resurse financIVe

imprumutate pentru procurarea activelor fixe.

Aprecierea caracterului amortismentului prin prisma continutului sau de capital lichid, apt pentru
a fi reinvestit, ma obliga sa precizez rolul sau in capacitatea de refinantare sau chIV se poate
pune intrebarea daca nu cumva joaca un rol nu numai in asigurarea reproductiei simple cat si ale
celei largite.

As putea face urmatoarele precizari:

1. Scopul final al amortizarii capitalului fix il constituie asigurarea inlocuirii lui, prin urmare
asigurarea investitiilor pe termen lung, acesta insemnand ca pe parcurs, amortismentul nu
poate fi folosit in mod temporar, deci pentru finantarea activitatii curente de productie.

2. Nici un intreprinzator modern nu acumuleaza amortismente anuale in vederea utilizarii lor

numai in momentul scoaterii din functiunea mijlocului fix complet amortizat, ci numai pentru
finantarea inlocurii lor.Ori de cate ori se pune problema efectuarii unor investitii, societatile
isi utilizeaza toate resursele imobilizate, IV amortismentul este o asemenea resursa.

În practica, se desfasoara doua fenomene distincte in ceea ce priveste

motivatia si continutul, dar asemanatoare in ceea ce priveste felul de

manifestare, fenomene care le voi denumi “Fenomenul 1” si “Fenomenul

2”.Ambele se pot observa cu usurinta in conditii normale de activitate

economica.

Fenomenul 1

In conditii normale, ca urmare a progresului tehnic tot mai intens, productivitatea muncii este
accentuata, ceea ce duce la sporiri apreciabile ale productiei, o sporire corespunzatoare a ofertei
si o o ieftinire relativa a produselor.În cazul in care o societate decide sa isi inlocuiasca
imobilizarile corporale complet uzate, instalate cu “n” ani in urma, cu echipamente identice cu
cele pe care le caseaza, ea ar cheltui mai putin decat vechea valoare de inventar si ar putea deci
finanta din diferenta, achizitii de echipamnete suplimentare.Nici o societate nu inlocuieste insa
echipamentele uzate cu altele identice, ci, cu ocazia inlocuirii, ea va introduce echipamnete
avansate din punct de vedere tehnic.Noile echipamente reprezinta in raport cu utilajele inlocuite
o reluare largita a activitatii; evident ele sunt mai scumpe, dar, pe unitate de utilitate pe care o
asigura, mai ieftine in comparatie cu cele vechi.

Fenomenul 2
Nicio societate nu cumuleaza amortismentul spre a-l folosi doar in momentul inlocuriii activului
complet amortizat, ci il foloseste cu ocazia proximei investitii de realizat, ccea ce face ca masa
activelor imobilizate sa cresca fara utilizarea altor resurse financIVe; amortismentul are o
anumita capacitate de multiplicare.

Cheltuielile de inlocuire a utilajelor uzate la o societate in dezvoltare, absorb o parte din

amortismentele anuale, proportia fiind din ce in ce mai mica pe masura sporirii ratei de crestere a
investitiilor sau durata de viata a activelor devine mai lunga. Cu alte cuvinte, amortismnentele
exclud cheltuielile efective de inlocuire cu utilaje identice.Diferenta de amortizare este folosita la
finantarea investitiilor de dezvoltare.

Efectul multiplicator al amortismmentului se inregistreaza in conditiile unei economii cu preturi

stabile, perioada in care societatea inregisteaza o cerere permanenta pentru produsele/serviciile
sale si in care ea reinvesteste permanent disponibilitatile obtinute pe seama amortizarii in
echipamnte de acelasi fel si la acelasi pret.În perioadele de inflatie, societatea va inregistra o
decapitalizare in momentul in care nu isi actualizeaza amortismentul la inflantie prin calcularea
lui, in functie de valoarea de inlocuire a mijlocului fix.

Amortizarea ca element al costurilor se refera la acea parte a cheltuielior care se vor recupera cu
ocazia vanzarii produselor sau serviciilor.Ponderea amortizarii in costuri variaza de la un sector
la altul de activitate si de la o societate la alta.Costurile de productie pentru intreaga perioada de
existenta a activelor vor trebui incarcate cu cheltuieli privind amortizarea egala cu diferenta
dintre pretul de achizitie si valoarea reziduala a elementelor de active imobilizate.

Progresul tehnic care se resimte in sectorul economic, are ca efect devansarea costurilor variabile
de catre costurile fixe in totalul costurilor productiei, ceea ce determina o importanta sporita a
amortismentului ca element definitoriu al costurilor fixe, pe care numerosi economisti il
considera ca o caracteristica a economiei moderne si contemporane, datorita ponderii crescande a
activelor imobilizate in patrimoniul societatilor.

Amortismentul are un caracter fix, cheltuiala cu amortizarea fiind o cheltuiala constanta, in afara
situatiilor cand se aplica metode de amortizare specifice (degresiva, accelerata).De aici va rezulta
ca aceasta constanta nu va putea fi redusa in mod absolut ci doar in mod relativ, prin reducerea
cheltuielilor cu amortizarea pe unitate de produs.Reduecere ei este impusa de cerinta cresterii
profitabilitatii, eficientei folosirii activelor fixe.

Ca element al costului, amortismentul determina marja profitului, si, uneori, si nivelul preturilor,
cel putin al pretului de oferta, stabilirea amortismentului dobandind semnificatie de politica
financIVa pentru societate pe de o parte, IV pe de alta parte este rezultanta influentei manifestate
de comportamentul consumatorului si de politica fiscala a statului.

Cele doua ipostaze ale amortimentului, ca element al cheltuielilor de exploatare si ca sursa de

finantare a investitiilor se contrazic in orice moment pe planul intereselor economice cat si cele
macroeconomice.Ca element de cheltuiala, societatile reclama reducerea lui pentru cresterea
rentabilitatii, IV ca sursa de finantare, societatile pretind majorarea lui, in scopul acoperirii
necesarului de surse in crestere, determinat de evolutia tehnica si tehnologica.

Realizarea unui punct de echilibru intre aceste interese este posibila prin adopatarea unei
metodologii de amortizare in limitele legiferate in acest domeniu si in cel al fiscalitatii,
prezentate mai sus in lucare, care sa raspunda mai multor cerinte si anume:

1. Amortismentul sa fie cuprins in costul produselor sau serviciilor realizate de societate intr-o
marime suficienta, astfel incat sa nu conduca nici la crearea de profituri fictive nici la
scaderea artificiala a acestora; in primul caz, amortismentele sunt sub valoarea deprecierii
reale suferite de elementele componente ale capitalului fix si determina inregistrarea unor
profituri exagerate, care vor da nastere unor distribuiri de dividende fictive cu consecintele
unor plati mari de lichiditati in gestiunea societatii; in cel de al doilea caz, incarcarea
exagerata a costurilor va crea resurse de autofinatare, in situatia incasarii produselor sau
serviciilor vandute, dar va afecta interesele actionarilor pe linie de dividende;

2. Regimul de amortizare sa ofere posibilitatea influentarii uniforme a costului

produselor/serviciilor; acest lucru se poate realiza prin aplicarea amortimentului variabil, in
functie de cantitatea de produse sau servicii sau prin aplicarea sistemului accelerat de
amortizare care tine cont de randamentele mai ridicate in prima parte de functionare a
mijlocului fix, cand cheltuielile de intretinere si reparatii sunt mai mici si de compensarea
cresterii acestora catre sfarsitul duratei de viata, cu amortismente din ce in ce mai reduse;
3. Pierderile rezultate din actiunea uzurii morale sa fie cat mai mici; aceasta ar insemna, in
situatia aplicarii amortizarii linIVe, fie acordarea posibilitatii de a scurta durata de viata a
mijlocului fix apreciata la punerea in functiune cand se sesizeaza pericolul uzurii morale, fie
a stabilirii pe cont propriu a duratelor de folosinta., in functie de tendinta evolutiei
progresului tehnic si a cererii de produse sau servicii realizate prin intermediul mujlocului
fix, daca se aplica metode accelerate, este dovedit ca astfel de pierderi vor fi mici;

4. Amortismentele sa contribuie la reinnoirea echipamnetelor in ritmul strategiei stabilite de

societate, respectiv sa asigure fonduri pentru inlocuirea mijloacelor fixe uzate, aceasta
insemnand permanenta corelare dintre amortismente si valoarea de inlocuire.
REFERINTE BIBLIOGRAFICE

1. Batrancea, I.., Analiza financIVa, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2000

2. Bistriceanu, Gh., Adochitei M., Negrea E., Finantele agentilor economici, Editura Economica, Bucuresti, 2001

3. Calin, O., Ristea. M, Bazele Contabilitatii, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2004

Dutescu, A., Ghid pentru intelegerea si aplicarea standardelor internationale de contabilitate, CECCAR, Bucuresti, 2001

5. Feleaga, N., Malciu, L., Politici si optiuni contabile, Editura Economica, Bucuresti, 2002

6. Marin, T. Ghid pentru intelegerea si aplicarea IAS 16 Imobilizari corporale, Editura CECCAR, Bucuresti 2003

7. Matis, D. & all,Bazele Contabilitatii, Editura Alma Mater, 2005

8. Matis, D., & Pop, A. Contabilitate financIVa, Editura Alma Mater, 2007

9. Margulescu, D., Niculescu M., Robu, V., Diagonosticul economico-financIV, Editura Romcart, Bucuresti, 1994

10. Oprean, I., Popa, I.E., Lenghel, R.D., Procedurile auditului si ale controlului financIV, Editura Risoprint, Cluj-
Napoca, 2007

11. Pantea, I.P., Bodea, Gh., Contabilitatea financIVa romaneasca, Editura Intelcredo, Deva, 2008

12. Peres, I. & all, Bazele contabilitatii, Editura Mirton, Timisoara, 2004

13. Ristea, M., Dumitru, C.G., Paunescu, M. & Guse. R.: Ghid pentru intelegerea si aplicarea IAS 36: Deprecierea
activelor, editura CECCAR, Bucuresti, 2004

1 Stoian, A., Contabilitatea si fiscalitatea societatilor comerciale, Editura Infomedica, Bucuresti, 1997

15. *** Hotarare nr. 1553 din 18/12/2003, privind reevaluarea imobilizarilor corporale si stabilirea valorii de
intrare a mijloacelor fixe

16. *** Hotararea Guvernului nr. 105 din 31.01.2007 privind stabilirea valorii de intrare a mijloacelor fixe din
Monitorul Oficial din 12.02.2007

17. *** IAS 16 – versiunea in limba romana, Editura CECCAR, Bucuresti 2003;
18. *** Legea societatilor comerciale nr. 31/1990 cu modificarile ulterioare

19. *** Legea contabilitatii nr.82/1991, revizuita si actualizata

20. *** Legea nr. 571/2003 (Codul Fiscal actualizat), cu modificarile si completarile ulterioare

21. *** Ordinul nr 2347 din 2007 din 12/12/2007 publicat in Monitorul Oficial nr 25 din 14 ianuarie 2007 a fost
modificat si completat OMFP nr 1752/2005

22. *** Ordinul nr 2347/2007 – modificarea OMFP nr 1752/2005

23. *** OMFP 1752/2005 publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Part I, nr. 1.080 din 30 Noiembrie 2005

2 *** OMFP nr 1753 din 22.11.2004 pentru aprobarea Normelor privind

organizarea si efectuarea elementelor de active si pasiv, publicat in M.O. nr

1174 din 13.12.2004

25. *** ORDIN Nr. 1775 din 29 noiembrie 2004 privind unele reglementari in domeniul contabilitatii

26. *** Standardele Internationale de Raportare FinancIVa (IFRS), Editura CECCAR, Bucuresti, 2005

27. www.mfinantelor.ro

28. www.kpmg.ro

29. www.iasb.org