Ghid Metodic Verde Go Viitor Plus, Clasele 0-2 PDF

CĂLĂTORIA MICILOR EXPLORATORI
CĂTRE SUFLETUL NATURII
Ghid metodic pentru orele de

EDUCAȚIE PENTRU MEDIU
Verde Go este un program de educație și
sustenabilitate care încurajează comportamentele
responsabile față de mediul înconjurător. Proiectul este
implementat de asociația Viitor Plus și susținut de
Dacia și de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.
Ministerul Educației, în colaborare cu
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor,
elaborează o strategie privind
educația pentru mediu
până la data de 31 decembrie 2022.
Strategia va fi transpusă
în programele școlare
începând cu anul școlar
2023-2024.
Material educativ realizat de:
Gențiana Albotă
Cristina Simionescu
Introducere
Dragi învățători,
A fost odată ca niciodată o planetă, planeta Pământ.

A treia planetă de la Soare este fantastică, are toate condițiile ca noi, oamenii, să creștem
armonios și fericiți, alături de familia și prietenii noștri.
Planeta noastră este însă în pericol. Am folosit prea multe dintre bogățiile ei ca ea să mai
poată fi o casă curată și frumoasă, pentru că noi, oamenii, ne-am dorit prea multe lucruri,
prea repede.
Cu gândul la copii și ce Pământ vor moșteni, am creat acest ghid metodic pentru dascălii
iubitori de natură, care își doresc să împărtășească cu propriii elevi aceeași iubire și grijă
pentru Planetă.
Ghidul a fost creat sub forma unei povești, cu eroi copii, familiile și prietenii lor. Alături de ei,
împreună cu elevii dumneavoastră, veți pleca într-o aventură a cunoașterii fenomenelor
naturale, a fenomenelor antropice și a activităților prin care avem grijă de Mama Natură.
Fiecare lecție este un capitol din povestea care se construiește și continuă pe parcursul a 10
sesiuni educaționale (personalizate pe grupe de vârstă) despre schimbările climatice,
despre cum să reducem consumul, să reutilizăm și să reciclăm.
Regăsiți pe parcursul poveștii pauze pentru discuții libere, jocuri sau clipuri video
suplimentare, planșe educaționale și fișe de lucru pentru recapitulare sau pentru a lucra
acasă o temă distractivă, creativă.
Dumneavoastră, elevii, părinții și prietenii acestora aveți șansa să fiți eroii verzi ai
Pământului super eroii planetei noastre. Haideți să avem împreună grijă de singura noastră
planetă, singura noastră casă!
Echipa Verde Go
Cum vi s-a părut experiența predării acestui ghid?

Vă rugăm să completați acest formular
cu fotografii și informații de la clasă.
Vă mulțumim pentru feedback-ul dumneavoastră!
TIP:
click / tap Cuprins
pe oricare dintre
titluri pentru a
ajunge la
lecția dorită
Lecții pentru clasele 0 - 2

Lecția 1.1 Ana și Radu, micii exploratori, descoperă efectul de seră 3
Lecția 2.1 Ana și Radu învață despre

descompunerea materialelor și reciclare 7
Lecția 3.1 Ana și Radu explorează pădurea și învață
despre reciclarea hârtiei, cartonului și a metalului 12
Lecția 4.1 Surpriza râului - plasticul și sticla 16
Lecția 5.1 Comoara primejdioasă - deșeuri periculoase 20
Lecția 6.1 Discuție cu prietenii - cum să consumăm mai puțin 24
Lecția 7.1 Picnic în pădure cu prietenii 28
Lecția 8.1 Descoperire: resursele naturale si curentul electric 32
Lecția 9.1 Mijloacele de transport ale viitorului 36
Lecția 10.1 Aventuri cu grijă pentru alimente 40
Calendarul zilelor în care sărbătorim natura și sugestii de activități 45

3
Lecția 1.1:
Ana și Radu, micii exploratori,

descoperă efectul de seră
Tip lecție: Predare la clasă (cls 0 - 2)

Se poate adapta ușor pentru predare la clasa pregătitoare și pentru predare online.
Durata: 50 minute
Obiective:
Elevii se familiarizează cu personajele poveștii Verde Go - Călătoria micilor exploratori către sufletul naturii.
Elevii cunosc informații despre schimbările climatice.
Elevii înțeleg efectul de seră.
Materiale necesare:
A Planșa cu personajele (L1.1/P1 | JPG / PDF)
B Planșa cu efectul de seră (L1.1/P2 | JPG / PDF)

Planșa cu sera (L1.1/P3 | JPG / PDF)
Planșa cu topirea ghețarilor (L1.1/P4 | JPG / PDF)
Planșa Inundații și secetă (L1.1/P5 | JPG / PDF)
Planșa Ajutăm planeta (L1.1/P6 | JPG / PDF)
* Dacă nu poate fi folosit videoproiectorul, planșele pot fi

printate în prealabil și păstrate pentru lecțiile următoare.
C Fișele cu experimentul pentru acasă printate (L1.1/F1 | JPG / PDF)
Opțional: Pentru a compara temperatura de afară cu cea din seră, profesorul poate folosi 2 termometre.
Înainte de lecție le pune afară la soare, unul dintre ele sub un borcan pentru a simula efectul de seră.
Evaluarea finală: Jocul „Ce au aflat azi micii exploratori despre natură?
Răspundem prin semne cu DA sau NU”.
Activitate pentru acasă: Experimentul cu urșii polari și gheață.

4
Desfășurarea lecției:
Introducere - 5 minute
Profesorul: Astăzi vom face o lecție specială despre natură, iar eu vă voi citi o poveste, dar o să am
nevoie de ajutorul vostru că să fie o poveste bună. Povestea se numește
„Verde Go - Călătoria micilor exploratori către sufletul naturii.”
Vom face această lecție în fiecare lună, ca să vedem unde ne duce povestea.
Această poveste este despre doi copii exploratori, care vor să cunoască lumea. Cât mai mult
din lume, poate chiar pe toată! Și își doresc să aibă grijă, alături de alți copii, de Planetă.
[Recomandare: alegeți un elev care să vă ajute cu afișarea imaginilor,

ori pe tablă ori prin videoproiector]
Povestea și discuții pe baza ei - 30 minute

povestea citită de profesor
Radu și Ana sunt foarte buni prieteni. Se cunosc de când erau mici, pentru că stau la doar trei
case distanță. Acum au 7 ani, deci până acum multe jocuri au inventat împreună. Radu este
roșcat și cu pistrui ca tatăl lui și când vine vorba de joacă este rapid și bun la sporturi. Ana
este mai înăltuță, cu părul lung și negru. Îi place să rezolve mistere, dar nu se dă în lături nici
de la un fotbal.
Profesorul își va ruga asistentul să pună imaginile cu cei doi, apoi se întoarce la poveste.
(L1.1/P1)
Amândurora le plac cărțile cu exploratori, așa că plănuiesc în vacanța de vară să facă o mare
călătorie.
Sunt atâtea locuri pe care vor să le vadă, încât nu se pot hotărî. În fiecare zi, alta este
destinația lor preferată. Luni s-au gândit că vor neapărat să vadă urșii polari, marți erau
siguri că în India este cel mai interesant, joi era Franța.
Ajutorul lor este bunica Maria. Ea a călătorit deja la viața ei și poate să le dea sfaturi
prețioase.
De la început le spune că lumea s-a schimbat mult în ultima vreme, și că noi oamenii, prin
activitățile noastre poluante, facem ca Pământul să se încălzească.
- Păi nu Soarele încălzește Pământul? întreabă Ana.
- Vreți să știți ce se întâmplă exact? zise cu ezitare bunica.
- Da!
Recomandare: Timp de 5 minute, puteți face o pauză de la poveste, pentru a-i încuraja
prietenos pe copii să-și spună părerile, despre ce ar putea fi vorba.
Purtați o discuție liberă și apoi reluați povestea.
- Planeta se încălzește tot mai repede din cauza activităților poluante făcute de oameni, care
produc gaze cu efect de seră.
- Cum adică? întreabă Radu.
Recomandare: rugați elevul asistent să afișeze planșa cu efectul de seră

(L1.1/P2)
5
- Păi...ca să aibă energie ca să își producă toate obiectele pe care le vor, mâncarea, energia
electrică, pentru a se încălzi ș.a. oamenii ard combustibil fosil. Prin arderea combustibilului
se emit fum, gaze.
- Wow...
- Toate gazele astea se strâng deasupra Pământului și formează un strat ca o pătură pe care
Soarele o încălzește și mai tare - ca o seră. Știți cum eu cresc roșii la solar? Acolo e o seră,
care poate fi și de ajutor! Pentru solarul că e acoperit cu plastic sau sticlă, soarele încălzește
mai mult și roșiile cresc mai repede decât în grădină.
Recomandare: rugați elevul care vă asistă să afișeze planșa cu o seră

(L1.1/P3)
- Așa e! Am gustat eu și sunt deja coapte! spune Radu.

- Da, Pământul are nevoie de efectul de seră, doar că toate gazele rele, în cantitate foarte
mare, îl fac să se încălzească prea tare.
- Daaar, dacă se încălzește, asta înseamnă că avem mai multă vară și mai mult timp la mare.
Mie oricum nu îmi place iarna.
- Și mai multă vacanță!
- Poate, dar încălzirea asta este globală, afectează toate viețuitoarele de pe Pământ! Sunt
animale care nu o să mai aibă case, păsări care o să trebuiască să zboare mai mult pentru
a-și face cuiburi. Afectează și foarte mulți oameni: imaginați-vă cum fiecare vară mai
călduroasă topește ghețarii de la Polul Nord, asta face oceanul să crească, dispar insule
întregi sub apă, pe care locuiesc oameni. Și în locurile unde deja este foarte cald, va fi atât de
cald încât toți oamenii și animalele vor trebui să plece, să își caute alte case. În unele părți ale
lumii, râurile vor seca, oamenii și animalele nemaiavând rezervă de apă, furtunile violente
vor fi din ce în ce mai frecvente, iar inundațiile vor crește.
Recomandare: rugați elevul care vă asistă să afișeze imaginea/animația cu topirea ghețarilor

(L1.1/P4)
- Și urșii polari? Noi voiam să mergem să-i vedem.

- Au din ce în ce mai puțină gheață pe care să stea, spune Radu.
- Problema nu e doar că se încălzește, vremea devine incontrolabilă, ca un copil furios. De
exemplu furtunile sunt mai puternice ca până acum. Voi vă gândeați să mergeți în India,
acolo ori e foarte cald și pământul se transformă în deșert, ori sunt ploi așa de puternice că
se inundă orașe întregi.
Recomandare: Rugați elevul care vă asistă să afișeze cele doua imagini cu inundații și secetă
(L1.1/P5)
- Stai puțin, nu e numai în India, au fost inundații și la noi! Casa lui Tudor a fost luată de rău.
- Și porumbul lui tataie a fost inundat!
- Dar ce putem să facem? întreabă un pic tristă Ana. Cum putem să ajutăm Pământul să nu se
mai încălzească?
Recomandare: Faceți o pauză pentru a-i întreaba pe copii ce idei au. Timp de 5 minute
discutați cu ei și încurajați-i prietenos pe copii să-și spună părerile. Apoi reluați povestea cu
următoarea sugestie de a continua: Haideți să vedem ce zic Radu și Ana!
6
- Eu știu de la tata că pădurile ajută! Zise Radu.

- Așa e, copacii ajută să filtreze aerul, îl fac mai puțin poluat și ne dau oxigen. Și ajută dacă
noi oamenii producem și consumăm mai puțin. Atunci vor fi mai puține gaze.
- Putem să plantăm mai mulți copaci!
- Putem să învățăm să ne folosim altfel de ce avem, să avem mai multă grijă de planeta
noastră.
- Așa e! Vreți să vă mai dau niște idei?
- Da!
Recomandare: rugați elevul asistent să pună imaginea cu ajutarea planetei

(L1.1/P6), care va rămâne proiectată/afișată până la sfârșitul lecției.
Profesorul: Aflăm mai multe despre ideile bunicii în lecția următoare,

dar ce idei aveți voi?
10 min Recomandare: Continuați cu o discuție ghidată, de 10 minute de tipul:
Cum vi s-a părut povestea?

Credeți că e adevărată sau imaginară?
Da, este imaginară, dar oricare dintre noi putem fi personajele,
pentru ca încălzirea planetei este adevărată din păcate.
Voi ați mai auzit până acum despre încălzirea globală? Ați observat schimbări?
Jocul „Ce au aflat azi micii exploratori despre natură?

Răspundem prin semne cu DA sau NU” (activitate de evaluare) - 10 minute
Anunțați că urmează un joc, în care le veți pune întrebări, iar copiii nu vor răspunde cu
cuvinte, ci cu gesturi: pentru DA mâinile sus, pentru NU mâinile încrucișate pe piept.
Toată lumea să se ridice. Faceți un test cu 2-3 întrebări amuzante
(Vă plac pepenii? V-ați făcut temele? Sunteți animale?)
Apoi urmează întrebările serioase, din poveste.
După fiecare răspuns, le mai oferiți explicații unde mai este cazul.
1. Căldura de pe Pământ vine de la Soare? (da)
2. Efectul de seră face să fie frig? (nu)
3. Oamenii contribuie la încălzirea Pământului? (da)
4. Animalele sunt afectate negativ de deciziile oamenilor? (da)
5. Pădurile ajută la protejarea Pământului? (da)
„Experimentul cu urșii polari și gheață” (activitate pentru acasă) - 5 min

Propunere de informare
Foarte bine, lecția specială despre natură s-a terminat, dar vă mai dau o activitate pentru
acasă, pe care o puteți face împreună cu părinții, bunicii, frații sau prietenii.
Le arătați fișa și le citiți explicația (L1.1/F1)

* Vor face tema pentru săptămâna viitoare, vă vor trimite poze și dumneavoastră le veți
păstra până la lecția următoare.
7
Lecția 2.1:
Ana și Radu învață despre

descompunerea materialelor
și reciclare
Durata: 50 minute
Obiective:
Recapitularea informațiilor lecției anterioare (personaje, încălzire globală, efect de seră).
Elevii vor identifica moduri de reducere a consumului de apă, electricitate și plastic.
Elevii vor înțelege noțiunea de compost.
Elevii vor cunoaște timpul de descompunere a diferitelor materiale.
Elevii se vor familiariza cu conceptul de reciclare.
Materiale necesare:

* Fotografiile cu activitatea pentru acasă de data trecută (experimentul cu urșii polari)
B Planșa cu compostul (L2.1/P1 | JPG / PDF)

Planșa cu economisirea apei și a electricității (L2.1/P2 | JPG / PDF)
Planșa cu gunoiul (L2.1/P3 | JPG / PDF)
Planșa Linia Timpului (L2.1/P4 | JPG / PDF)
* pentru predare online
Cartonașe gunoaie (L2.1/P5 | JPG-1, JPG-2 / PDF-1, PDF-2)
* de printat și tăiat înainte de oră (vor deveni 8 cartonașe de joc)
Planșele reciclare de printat:
Hârtie (L2.1/P6 | JPG / PDF), Plastic (L2.1/P7 | JPG / PDF),
Sticlă (L2.1/P8 | JPG / PDF), Metal (L2.1/P9 | JPG / PDF).
C Fișă pentru evaluarea finală (L2.1/F1 | JPG / PDF)
Evaluarea finală: Aranjat cuvintele în propoziții.
Activitate pentru acasă: Desen - idee despre cum pot ajuta planeta.
De discutat cu părinții.
8
Recapitulare și discuție despre tema de lucru pentru acasă - 10 minute
Începeți prin a reaminti elevilor Lecția Verde Go anterioară și personajele poveștii.
Astăzi avem Lecția Verde Go despre mediu și continuăm povestea

„Călătoria micilor exploratori către sufletul naturii”.
Mai știți cum se numesc personajele? [Radu și Ana]
Recomandare: Alegeți un alt copil, care va ajuta cu afișarea imaginilor/planșelor.

Elevul asistent va începe prin a afișa imaginile cu personajele (L1.1/P1)
Ce voiau ei să facă împreună?

[Voiau să fie exploratori, să cunoască lumea. Plănuiesc în vacanța de vară să facă o mare
călătorie].
Cine era ajutorul lor?

[Bunica Maria].
Ce au aflat data trecută de la ea?
[Noi, oamenii, facem ca Pământul să se încălzească, gazele cu efect de seră se strâng
deasupra Pământului și formează o pătură pe care Soarele o încălzește și mai tare.
Încălzirea este globală, afectează toate viețuitoarele de pe Pământ și vremea devine
imprevizibilă].
Amintiți tema „Experimentul cu urșii polari și gheață”
Haideți să vedem tema de data trecută, despre urșii polari.
Afișați fotografiile trimise de elevi cu tema.

Discutați despre ele și despre cum li s-a părut experimentul copiilor.
Am văzut ce se întâmplă cu urșii polari și, chiar dacă Polul Nord este departe de noi,
schimbările climatice se produc peste tot.
Cum putem ajuta Pământul să nu se mai încălzească?
Ce ziceau Ana și Radu data trecută?
Încurajați copiii să își spună părerile.
În lecția anterioară, personajele spuneau că putem să plantăm mai mulți copaci și

să folosim altfel lucrurile pe care le avem.
Povestea - 20 minute
Continuați povestea începută în lecția anterioară.
Să continuăm povestea. Rămăseserăm la partea în care bunica Maria le dădea idei Anei și lui
Radu despre cum pot ajuta planeta.
Se revine la imaginea cu personajele (L1.1/P1).

9
- [Bunica spune] Vreți să vă mai dau niște idei?

- Da! Se entuziasmează copiii. Vrem să ajutăm planeta ca să avem ce să explorăm la vară.
- Eu mă gândesc mereu cum pot folosi mai puțin, spune ea. De exemplu, când vă fac tort, în
loc să îl cumpăr de la magazin, iau ouă de la găinile mele, lapte de la văcuță și merele din
pom. Sau le cumpăr de la piață. Dacă aș cumpăra de la magazin, acestea ar fi ambalate în
plastic și, probabil, aduse de departe.
- Și tortul tău e delicios bunico, adaugă Ana cu poftă.
- Resturile de la mâncare le dau animalelor, depozitez cojile de ouă mărunțite, cât și
legumele și fructele stricate ca să fac compost în fundul curții. De fapt, încerc să evit să trimit
totul la groapa de gunoi.
- Știu de grămada din fundul curții tale, spune Radu. Mi-ai explicat cum acolo vin râmele și
transformă totul în pământ bun pentru plante.
Recomandare: Rugați elevul asistent să pună imaginea cu compostul (L2.1/P1).

Apoi întrebați copiii dacă știu ce este compostul și încurajați-i să explice.
Susțineți dialogul cu întrebări ajutătoare:
Cine face asta, părinții sau bunicii? La ce animale dau resturile?
Dacă mai e nevoie, adăugați explicații.
Continuați povestea:
- Și când plec de acasă întotdeauna verific dacă luminile sunt stinse și scot toate aparatele
din priză, inclusiv încărcătoarele telefoanelor mobile, ca să nu consume curent. Chiar și când
e stins, televizorul consumă un pic de energie pentru că este în priză. Și bunicul oprește
motorul mașinii când mă așteaptă undeva.
- Deci dacă încercăm să consumăm mai puțin ajutăm planeta? întreabă Radu.
- Da. Putem să consumăm mai puțină electricitate, apă, plastic și atunci producem mai
puține gaze cu efect de seră. Ca să avem tot ce ne trebuie în casă se consumă multe resurse
ale Pământului.
- Știu! spune Ana, eu pot să consum mai puțină apă când mă spăl pe dinți! Îmi place să mă uit
la ea cum curge, dar acum înțeleg că nu e bine pentru planetă.
- Și eu pot să sting lumina când ies dintr-o cameră! Îmi zice tata mereu oricum asta, ca să nu
mai plătim atât la electricitate.
Recomandare: Rugați elevul care vă asistă să pună imaginea cu economisirea apei și

electricității (L2.1/P2).
Apoi îi întrebați pe copii cine face deja asta.
- Dar cu plasticul cum să facem oare? întreabă Ana. Este așa de mult peste tot...
- Încercați să cumpărați măcar fructele și legumele în pungi de pânză sau să veniți cu pungile
de acasă, să le refolosiți. Dar da, noi oamenii folosim foarte mult plastic și se consumă
resurse ca să fie produs: se face în fabrici care emană gaze, iar când scăpăm de el de cele mai
multe ori ajunge în natură sau este ars, deci iar emană gaze.
- Ana, putem să refolosim sticla de apă, să avem una preferată mereu la noi și să o reumplem
cu apă. Așa nu cumpărăm una nouă mereu.
- Și sandvișul, pot să o rog pe mama să mi-l împacheteze în hârtie.
10
Joc „Timpul de descompunere a gunoaielor” - 10 minute
Oferiți elevilor detalii despre jocul care urmează.
Acum vom face un joc despre cât de repede se descompun gunoaiele pe care le producem
noi oamenii.
Recomandare: Rugați asistentul să afișeze imaginile cu gunoaiele (L2.1/P3),

vor rămâne afișate pe parcursul jocului
Dar în cât de mult timp dispare tot gunoiul acesta? Dispare vreodată?
Recomandare: Încurajați elevii să își spună părerea.
1. Recomandare: Desenați pe tablă o linie a timpului, cu 7 repere temporale: 3 săptămâni, 4

săptămâni, un an, 20 de ani, 80 de ani, 100 de ani, 450+ de ani.
*Pentru predarea online, materialul este deja desenat (L2.1/P4)
2. Apoi prezentați copiilor cele 8 cartonașe (decupate în prealabil) (L2.1/P5):

banană, șervețel de hârtie, șosetă de lână, pungă de plastic, cutie de metal/sos de roșii, cutie
de aluminiu de suc, sticlă PET/ de apă, sticlă de suc de sticlă.
Le puteți lăsa pe catedră și îi invitați pe copii să vină și să le pună pe tablă, în dreptul
reperului de timp de descompunere corect.
Asocierea corectă:
banană - 3 săptămâni
șervețel de hârtie - 4 săptămâni
șosetă de lână - un an
pungă de plastic - 20 de ani
cutie de metal/sos de roșii - 80 de ani
cutie de aluminiu de suc - 100 de ani
sticlă PET/de apă și sticlă de suc de sticlă - 450+ ani.
*Va fi lăsat totul pe tablă, urmează o altă activitate conexă.
Continuați dialogul.
Vă gândeați că e așa? Care deșeu, din cele pe care le producem, creează cele mai multe
probleme?
Continuarea poveștii și partea a II-a din joc - 10 minute
Continuați să le spuneți povestea.
Mai este un pic din povestea Anei și a lui Radu.

- Ana, de ziua ta o să-ți dau cadoul împachetat în hârtie, ca să nu mai producem plastic.
- Radu, știai că unele gunoaie pot fi reciclate? Am văzut eu niște coșuri speciale pentru asta.
- Cum adică?
- Adică să nu mai aruncăm totul amestecat la coșul de gunoi, ci să strângem toată hârtia și
cartonul într-un coș separat, să fie luate și să se facă pe urmă hârtie igienică din ele. Sau
sticlele de plastic, din care se fac alte sticle de plastic. La fel cu metalul. Îți zic data viitoare,
acum trebuie să fug acasă, s-a făcut târziu!
11
Recomandare: Rugați asistentul să afișeze, sub linia timpului de descompunere al

gunoaielor, planșele cu reciclarea materialelor (L2.1/P6, L2.1/P7, L2.1/P8, L2.1/P9).
Și explicați copiilor imaginile:
Ÿ Hârtia și cartonul sunt sortate și trimise la un centru de reciclare. Aici, sunt

mărunțite și amestecate cu apă, se obține o pastă. Din pastă se face altă
hârtie și carton.
Ÿ Plasticul colectat este trimis la un centru de reciclare unde este sortat în
mai multe tipuri. Fiecare tip este spălat, mărunțit și topit. Se fac fulgi sau
bucăți lungi de plastic. Este apoi folosit la crearea de alte produse din
plastic.
Ÿ Sticla este trimisă la centrul de reciclare unde este sortată pe culori. Este
spălată, spartă și topită. Sticla topită este folosită pentru a face noi sticle.
Ÿ Lucrurile din metal sunt trimise la un centru de reciclare. Sunt sortate și
compactate. Sunt topite. Metalul topit este transformat în noi produse.
Recomandare: Invitați copiii să mute de la linia timpului de descompunere al gunoaielor

cartonașele care pot fi reciclate. Să le pună sub procesul de reciclare potrivit.
Activitate de evaluare „Propoziții puzzle” - 10 minute

Oferiți fiecărui elev o fișă printată (L2.1/F1).
* Dacă nu sunt printate color, le spune elevilor să coloreze
picăturile de apă - albastru
fulgerul - galben
sacoșa - gri sau lasă albă
coșul - roșu
Încurajați-i să pună în ordine cuvintele din propoziții (numerotându-le/rescriindu-le, în
funcție de nivelul elevilor)
La final, colectați foile.
Activitate de evaluare „Propoziții puzzle” - 10 minute

Oferiți informații despre temă.
Pentru data viitoare vreau să va gândiți la încă un lucru pe care îl puteți face pentru planetă
și să faceți un desen care să ilustreze ideea voastră.
Puteți discuta și lua idei de la părinți pentru această temă.
Aduceți lucrarea săptămâna viitoare / faceți o fotografie desenului și mi-o trimiteți.
12
Lecția 3.1:
Ana și Radu explorează pădurea

și învață despre reciclarea
hârtiei, cartonului și a metalului
Durata: 50 minute
Obiective:
Recapitularea informațiilor lecției anterioare
(personaje, moduri de reducere a consumului de apă, electricitate și plastic,
timpul de descompunere a diferitelor materiale).
Elevii vor înțelege procesul de fabricare a hârtiei și a cartonului.
Elevii vor cunoaște regulile de colectare pentru hârtie, carton și metal.
Materiale necesare:

*Desenele de la activitatea pentru acasă a lecției anterioare
(aduse de copii sau fotografiate)
Cele 8 cartonașe de la Timpul de descompunere a gunoaielor (L2.1/P5 | JPG-1, JPG-2 / PDF-1, PDF-2)
B Planșa Copaci (L3.1/P1 | JPG / PDF) de decupat înainte de oră

*de păstrat pentru lecția următoare
Video producerea hârtiei (L3.1/V1)
How Paper Is Made – am inclus în ghidul metodic traducerea
Imagini cu conserve și doze (L3.1/P2 | JPG / PDF) de decupat înainte de oră
Video reciclarea aluminiului (L3.1/V2)
Reciclarea dozelor din aluminiu prin EveryCanCounts
Afiș coșul albastru (L2.2/P1 | JPG / PDF)
Afiș reguli colectare „Hârtie și carton“ (L3.1/P3 | JPG / PDF)
Afiș coșul galben (L2.2/P2 | JPG / PDF)
C Fișă pentru activitatea de evaluare (L3.1/F1 | JPG / PDF)
Evaluarea finală: Fișă cu imagini de aranjat pentru a reconstitui procesul de fabricație a hârtiei.
Activitate pentru acasă: Construcție din hârtie și carton.

13
Recapitulare - 10 minute
Reamintiți elevilor despre lecția Verde Go.
Astăzi avem din nou Lecția despre mediu

„Verde Go - Călătoria micilor exploratori către sufletul naturii”.
Cine mai știe cum se numesc personajele? [Radu și Ana]
Recomandare: solicitați sprijinul unui elev voluntar care vă va ajuta cu afișarea imaginilor.
Elevul afișează la început imaginile cu personajele (L1.1/P1).
Ce voiau ei să facă împreună? [Voiau să fie exploratori, să cunoască lumea.]

Cine era ajutorul lor? [Bunica Maria]
Mai știți, data trecută au aflat cum să consume mai puțină apă, electricitate și plastic. Ce idei
aveau? [Să închidă apa cât se spală pe dinți, să stingă lumina când ies din cameră, să închidă
televizorul și calculatorul când nu îl folosesc, să meargă la cumpărături cu sacoșa lor etc.]
Să vedem ce desene ați făcut voi despre cum puteți ajuta planeta.
[Recomandare: Afișați desenele și discutați]
Recomandare: Refolosiți cartonașele de la lecția trecută (L2.1/P5)

pentru a verifica ce au reținut.
Și am jucat un joc. Trebuia să ghiciți timpul de descompunere a diferitelor materiale.

Să vedem: cât de repede se descompune o banană? [3 săptămâni], o șosetă de lână? [un an],
o pungă de plastic? [20 de ani], un șervețel de hârtie? [4 săptămâni].
Radu zicea că de ziua Anei o să îi dea cadoul împachetat în hârtie ca să nu mai folosească
plastic.
Iar Ana îi spunea că unele gunoaie pot fi reciclate în niște coșuri speciale. Dar a trebuit să
fugă acasă că se făcea târziu. Despre asta vom vorbi mai mult astăzi.
Continuați povestea.
Continuăm povestea.
Astăzi, Ana și Radu s-au întâlnit pe drumul ce ducea spre pădure. Părinții lor au fost de acord
să îi lase să exploreze pădurea de lângă sat, ca să vadă dacă sunt pregătiți pentru o explorare
mai extinsă. Aveau un pic de emoții dacă se descurcă singuri. Au luat cu ei o hartă desenată
împreună cu părinții acasă și știau că pot afla unde e Nordul după mușchiul care crește pe
copaci.
Pădurea era deasă, dar primitoare.
Recomandare: Lipiți imagini cu copaci (L3.1/P1) lângă imaginea cu personajele.

14
- Radu, cât de mulți copaci sunt, și ce mari!

- Și ce bine și răcoare e!
- Uite, poteca se vede clar și sunt niște semne pe copaci, putem să ne luăm după ele.
- Nu, Ana, alea sunt semnele pe copacii care urmează să fie tăiați, nu au legătură cu poteca.
- Așa de mulți vor fi tăiați? De ce crezi?
- Hai să-ți spun ce mi-a povestit unchiul care e pădurar. Când copacul are 50-70 de ani este
destul de mare ca să fie tăiat, oamenii au nevoie de lemnul lui.
- A, pentru foc? Noi punem acești copaci iarna în sobă?
- Pentru construcții și mobilă folosim părțile cele mai bune, apoi pentru foc, iar alte părți,
cum ar fi vârful copacului, sau alte bucăți mici rămase, sunt folosite pentru a face hârtie.
- Tu știi cum se face hârtia?
- Tot unchiul mi-a zis: bucățile astea sunt transformate într-un praf fin cu ajutorul unei
mașinării, se amestecă cu apă și se formează o pastă care se fierbe. Pasta este tratată cu
produse chimice pentru a face hârtia albă și rezistentă, apoi este împrăștiată pe o plasă de
sârmă care se mișcă fără oprire pentru a scoate apa din ea. După ce s-a uscat, avem hârtia!
Continuați prin a le arăta elevilor clipul video despre producția hârtiei.
O să vă arăt un filmuleț despre asta, să vedem dacă ce spune Radu este adevărat.
How Paper Is Made (L3.1/V1 - 2 min)
Traducere video:
Hârtia este făcută din copaci. Reciclarea unei tone de hârtie va salva 17 copaci. Copacii sunt
aduși la o fabrică. Li se dă jos coaja. Sunt făcuți bucățele. Se amestecă cu apă și se fierbe să
iasă o pastă. Pasta este înălbită și tratată cu alte produse chimice ca să îi dea rezistență.
Pasta este aplatizată și apa este stoarsă. Se usucă și devine hârtie. Se taie în foi. Dar hârtia se
poate recicla ca să se facă mai multă hârtie. În loc să se folosească bucăți de lemn, hârtia
folosită poate fi reciclată. Astfel se salvează energia pentru creșterea, tăierea și procesarea
copacilor. Se reduc gazele cu efect de seră și gropile de gunoi se umplu mai puțin.
Reluați discuția.
Ce părere aveți?
Știați că așa se face hârtia?
După un scurt dialog, reveniți la poveste / 5 min.
- Deci harta de la părinți și carnețelul pe care îl am la mine sunt făcute din copaci...
- Și punga în care a împachetat mama sandvișul.
- Bine, hârtia o putem refolosi la desene sau la alte proiecte de ale noastre. La fel și cartonul.
Eu pictez peste el și îmi fac noi cutii pentru jucării.
- Eu tai cartonul și construiesc cazemate din el.
Lipiți lângă imaginea cu personajele și copacii, imagini cu conserve (L3.1/P2)
- Uite, Radu, aici în pădure sunt multe conserve și doze de metal aruncate. Și ele se pot
recicla oare?
- Nu știu.
15
Încurajați-i să își spună părerile.
Voi ce credeți?
Haideți să vă arăt!
Reciclarea dozelor din aluminiu prin EveryCanCounts (L3.1/V2)
Reciclare - 10 minute
Continuați să le explicați despre reciclare.
Deci și hârtia și metalul se reciclează.

În județul Argeș, se colectează hârtie și carton în Pitești, Mioveni, Câmpulung și Curtea de
Argeș. Din păcate, de obicei, doar în orașele mari. Dar pentru metal sunt mai multe locuri și
sunt mereu oameni care strâng metal pentru a-l vinde.
După cum ați văzut, este bine să reciclăm pentru că așa se folosește mai puțină energie
electrică și apă decât la fabricarea hârtiei din copaci, iar când este aruncată la gunoi îi
trebuie 2 ani să se descompună.
Ca să colectăm corect, sunt niște reguli:
Afișați imaginea cu tomberonul albastru (L2.2/P1)
Hârtia și cartonul se colectează împreună, în tomberonul albastru.
Afișați imaginea cu regulile de colectare și citiți-le regulile (L3.1/P3)
Afișați imaginea cu tomberonul galben (L2.2/P2)
Metalul se colectează împreună cu plasticul, în tomberonul galben.

Dozele de suc goale se strivesc. Conservele se spală înainte.
Activitatea de evaluare - 5 minute
Explicați elevilor ce vor urma să facă.
Acum vă voi da niște fișe (L3.1/F1), iar voi trebuie să puneți în ordine imaginile, să scrieți o
cifră deasupra. Să vedem cine a reținut cum se fabrică hârtia.
Activitatea pentru acasă
Povestiți elevilor ce activitate au de făcut acasă, până la ora de mediu următoare.
Pentru data viitoare vă rog să vă gândiți ce puteți să construiți din hârtie și carton, cum le
puteți refolosi. Vă puteți ajuta și de lipici/scotch/acuarele). Puteți să le aduceți la școală să le
vedem sau să le faceți fotografii și mi le trimiteți.
16
Lecția 4.1:
Surpriza râului
Plasticul și Sticla
Durata: 50 minute
Obiective:
Elevii vor recapitula informațiile lecției anterioare
(personaje, procesul de producere a hârtiei,
coșurile de colectare pentru hârtie, carton și metal).
Elevii vor înțelege procesul de producție și reciclare a plasticului.
Elevii vor înțelege procesul de producție și reciclare a sticlei.
Elevii vor cunoaște în ce coșuri se colectează pentru reciclare plasticul și sticla.
Materiale necesare:

* Fotografiile/Construcțiile din hârtie și carton de la activitatea pentru acasă a lecției anterioare
Imagini copaci decupați lecția trecută (L3.1/P1 | JPG / PDF)
B Planșa Insule de plastic (L4.1/P1 | JPG / PDF)

Planșa Procesul de creare a plasticului (L4.1/P2 | JPG / PDF)
Video fabricare PET Fabricarea flacoanelor de PET și HDPE (L4.1/V1)
Planșa cu coșul galben (L2.2/P2 | JPG / PDF)
Planșa cu procesul de reciclare a plasticului (L2.1/P7 | JPG / PDF)
Video Reciclare plastic (L4.1/V2)
Planșa cu coșul verde (L2.2/P3 | JPG / PDF)
Video despre sticlă The Glass Story | Glass Recycling | Cartoon (L4.1/V3)
C Link (L4.1/L1)
Idei pentru refolosirea sticlelor de plastic:
glastre pentru flori sau decoraţiuni interioare
Evaluarea finală: Jocul activităților care produc sau reduc gunoiul.
Activitate pentru acasă: Refolosirea creativă a unei sticle PET.

17

Astăzi, la Lecția Verde Go, Radu și Ana vor continua plimbarea prin pădure și vor ajunge la un
râu. Să vedem ce aventuri vor avea acolo.
Înainte, vreau să văd construcțiile voastre de data trecută din hârtie și carton.
Recomandare: puteți face mini expoziții alternând grupuri de 5 copii care își prezintă și
explică repede lucrările.
Cine mai știe cum se produce hârtia?

[Dacă nu mai știu copiii, explicați din nou pe scurt procesul: Copacii sunt aduși la o fabrică. Li
se dă jos coaja. Sunt făcuți bucățele. Se amestecă cu apă și se fierbe până iese o pastă. Pasta
este înălbită și tratată cu alte chimicale ca să îi dea rezistență. Pasta este aplatizată și apa
este stoarsă. Se usucă și devine hârtie. Se taie în foi. Hârtia se poate recicla ca să se producă
mai multă hârtie]
Și în ce coș se colectează hârtia? [albastru]
Dar metalul? [galben]
Dar cartonul? [albastru]
Povestea și discuții pe baza ei - 30 minute

Să revenim la pădurea în care erau ultima oară Ana și Radu, vă aduceți aminte?
Recomandare: Alegeți un alt copil, care vă va ajuta cu afișarea imaginilor.

Afișați imaginile cu personajele (L1.1/P1) și lipiți copacii (L3.1/P1)
Povestea citită de profesor:
Radu și Ana erau de ceva vreme în pădure, începea să li se facă din nou foame, iar poteca nu
mai era așa de clară. Pe harta făcută de părinți vedeau că trebuie să ajungă la un râu, să
traverseze podul pentru a găsi scurtătura spre sat. Nu se vedea nimic din toate acestea,
părea că s-au pierdut. Și-ar fi dorit să vină părinții să îi ia cu mașina...
Deodată, Ana a auzit ceva: un susur de râu. S-au lăsat ghidați de urechi și au ajuns la râu.
Se așteptau să vadă un râu frumos, cu pești si apă de băut, în schimb râul era plin de
gunoaie: pungi, resturi de haine și foarte multe sticle.
Profesorul:
Cum vi se pare? Și vouă vi s-a întâmplat să fiți dezamăgiți de râuri murdare? De unde credeți
că vin toate gunoaiele acestea? Știați că în oceane sunt deja insule numai din plastic?
Elevul asistent va afișa planșa cu insulele de plastic (L4.1/P1)

Recomandare: Timp de 5 minute, puteți face o pauză de la poveste, pentru o discuție liberă
în care elevii își spun părerile. Apoi reluați povestea.
- Ana, este gunoi peste tot! De ce aruncă oamenii sticle și pungi de plastic în râu?
- Nu știu, dar arată foarte urât! Când plouă mult, râul crește și ia toate gunoaiele de pe lângă
el.
- Bine, dar de ce sunt aruncate gunoaiele peste tot și nu la coșul de gunoi?
- Nici eu nu înțeleg, sunt prea multe! Ce bine ar fi să nu mai existe atâtea deșeuri în natură…
am auzit la televizor că în ocean sunt insule mari doar din plastic, cu multe sticle și alte
ambalaje din plastic.
18
- Cum așa? Sticlele sunt grele, se scufundă.

- Acelea sunt sticle de sticlă, dar sticlele de plastic, care se numesc PET-uri, sunt ușoare și
plutesc. Sunt sticlele de la apă, sucuri, bere, ulei, șampon, detergent.
- Dar cum sunt făcute sticlele astea, știi?
- Din petrol. Și știu că durează sute de ani ca plasticul să se descompună.
- Adică toate sticlele astea din râu o să dispară în câteva sute de ani?
- Din păcate da, dacă le lăsăm aici. Dar ele pot fi și reciclate. Adică le putem aduna noi,
părinții și le ducem la un centru de reciclare. Dar cel mai bine este să încercăm să cumpărăm
mai puține lucruri cu ambalaje de plastic.
- Ok, haide să adunăm câteva! Și ai dreptate, o să mă gândesc cum să fac să iau lucruri fără
plastic.
Afișați Planșa cu procesul de creare a plasticului (L4.1/P2) și explicați procesul.
Pentru a produce plastic, materia primă este petrolul, așa cum la pâine, materia primă este
făina. Petrolul ajunge la o rafinărie, unde este transformat în granule de plastic. Apoi din
granule sunt create niște forme de bază. O mașinărie le va încălzi și modela în forma finală.
Vă voi arăta: Fabricarea flacoanelor de PET și HDPE (L4.1/V1 de la min 0:40 la min 1:15)
Iar Ana are dreptate, după ce le folosim, sticlele PET pot fi reciclate.
Ele se colectează în tomberonul galben, alături de metal.
Afișați planșa cu coșul galben (L2.2/P2), apoi afișați planșa cu procesul de reciclare a
plasticului (L2.1/P7).
Noi le aducem la tomberonul galben, iar de acolo sunt duse la un centru de colectare, unde
sunt spălate, mărunțite și transformate în fulgi de plastic, care pot fi folosiți pentru a produce
alte obiecte din plastic.
Deci sticlele voastre de suc, se pot transforma, dacă sunt reciclate, în: alte ambalaje de
plastic, ghivece, dar și tricouri, polare, ghiozdane sau covoare.
Din 10 PET-uri reciclate se poate fabrica un tricou, iar din 50 de PET-uri un pulover.
Vreți să vedeți cum este un centru de reciclare?
Proiectați video-ul despre reciclarea plasticului Reciclare plastic (L4.1/V2 - 3:35 min),
apoi porniți discuția despre sticlă.
Dar sticla? Radu zicea că sunt și recipiente de sticlă lângă râu, de la ce ar putea fi?
[Încurajați elevii să își spună părerea și, dacă mai este nevoie, adaugați exemple: sticle de
bere, de suc, borcane de dulceață, borcane de la sosul de roșii]
Credeți că sticla este un material care se reciclează?
Sticla este un produs 100% natural, realizat din nisip de cuarţ, calcar şi sodă calcinată.
Ea poate fi reciclată prin topire la infinit, fără a-și pierde proprietățile.
La noi sticla se colectează în tomberonul verde.
Afișați planșa cu coșul verde (L2.2/P3).

19
Vă voi arăta acum povestea sticlei:
Proiectați video-ul despre sticlă

The Glass Story | Glass Recycling | Cartoon (L4.1/V3 - 1:40 min) și traduceți-le copiilor:
Ÿ Povestea sticlei începe cu o picătură transformată de mâna omului.
Ÿ Îl învață pe om să păstreze gusturile, pentru că un recipient de sticlă păstrează
aromele și calitatea.
Ÿ Pune în valoare frumusețea, iar prin transparență vedem ce alegem.
Ÿ Ne lasă să apreciem adevăratul gust, pentru că produsele ținute în recipiente de
sticlă nu se strică, sunt bine conservate.
Ÿ De aceea, omul este legat de sticlă, și va fi mereu.
Ÿ Întotdeauna, dintr-un recipient de sticlă, poți obține un nou recipient de sticlă.
Activitate de evaluare:
Jocul activităților care produc sau reduc gunoiul - 5 minute
Acum vom face un test în mișcare, cu gesturi, ca să vedem care dintre activitățile următoare
creează mai mult gunoi și care reduc gunoiul produs.
Eu vă voi prezenta niște acțiuni pe care voi poate le faceți.
Dacă voi credeți că acțiunea produce mai mult gunoi, ridicați mâna stângă, desfăcută, ca
ceva care ocupă mult spațiu. Dacă acțiunea reduce producerea de gunoi, ridicați mâna
dreaptă cu pumnul strâns, ca și cum ceva se face mic.
Toată lumea în picioare, începem!
Citiți-le acțiunile și, unde este nevoie, adăugați explicații:
Ÿ Ardem o sticlă PET (mână desfăcută - se produc gaze nocive)

Ÿ Mergem cu punga la cumpărături (pumn strâns - reducem cumpărarea de alte pungi)
Ÿ Ne plănuim ziua de naștere și luăm pahare și farfurii frumos colorate, dar de plastic
(mână desfăcută - nu se pot recicla)
Ÿ La restaurant cerem două paie, pentru că sunt colorate și ne place sa facem bule
(mână desfăcută - nu se pot recicla)
Ÿ Ne alegem o sticlă preferată pentru apă, pe care o refolosim
(pumn strâns - reducem cumpărarea de alte sticle)
Ÿ La școală ne scriem numele pe un pahar ca să îl refolosim
(pumn strâns - reducem folosirea de pahare nereciclabile)
Ÿ Păstrăm borcane goale, pentru ca bunica să le folosească la dulceață
(pumn strâns - nu trebuie să mai cumpere altele)
Ÿ Spargem sticla, ca să ocupe mai puțin loc în gunoi
(mână desfăcută - așa nu se va mai recicla, era o întrebare capcană)
Activitate pentru acasă „Vază decorativă din PET” - 5 minute

Pentru data viitoare faceți o vază decorativă, refolosind o sticlă PET. Vă pot ajuta părinții să o
tăiați, apoi voi o pictați.
Uitați aici niște exemple (L4.1/L1):
Idei pentru refolosirea sticlelor de plastic: glastre pentru flori sau decoraţiuni interioare
[Arătați-le mai multe exemple, eventual le puteți trimite părinților link-ul]

Le puteți aduce data viitoare sau le puteți face o fotografie să o arătăm la clasă.
20
Lecția 5.1:
Comoara primejdioasă
Deșeuri periculoase
Durata: 50 minute
Obiective:
(procesul de producere a plasticului și sticlei,
coșurile de colectare pentru materia reciclabilă).
Elevii vor cunoaște deșeurile periculoase.
Elevii vor identifica simbolurile deșeurilor periculoase.
Elevii vor înțelege unde se aruncă deșeurile periculoase.
Materiale necesare:
B Planșa Simboluri periculoase (L5.1/P1 | JPG / PDF)

Planșa coș tăiat (L5.1/P2 | JPG / PDF)
Video colectarea deșeurilor electrice (L5.1/V1)
Drumul deşeurilor electrice după colectarea selectivă
C Fișă de evaluare „Unde se aruncă” (L5.1/F1 | JPG / PDF)
Evaluarea finală: „Unde se aruncă”.
Activitate pentru acasă: Unde în localitate se colectează deșeurile periculoase.

21

Să vedem cu ce ne surprind astăzi Radu și Ana la Lecția Verde Go. Ultima oară i-am lăsat
strângând PET-uri de lângă râu, ca să le ducă la reciclat.
Dar vreau să începem prin a vedea ce obiecte creative ați făcut voi acasă din PET-uri.
Elevii își vor arăta obiectele, sau proiectați fotografiile primite cu tema.
Din ce este făcut plasticul? [petrol]

Și sticla? [nisip]
Care dintre cele două materiale este mai potrivit pentru recipiente care păstrează mâncarea
în frigider? [sticla]
Care dintre cele două se reciclează?
[amândouă, sticla mereu și doar anumite tipuri de plastic]
La ce coș aruncăm plasticul? [galben]
Ce mai aruncăm la coșul galben? [metalul]
Sticla unde o aruncăm ca să fie colectată pentru reciclare? [coșul verde]
În coșul albastru ce aruncăm? [hârtia și cartonul]
Foarte bine! Haideți să continuăm povestea!
Recomandare: Alegeți un alt copil care vă va ajuta cu afișarea imaginilor.

Afișați imaginile cu personajele (L1.1/P1) și reluați-vă vocea de povestitor.
Radu și Ana pleacă de la râu, traversează podul spre sat și abia așteaptă să ajungă acasă, să
le povestească părinților despre aventura lor reușită. Chiar înainte să intre în sat, dau peste
un morman de lucruri aruncate în câmp.
- Wow, ce sunt toate acestea, Radu? Nu par nici PET-uri, nici cutii de conserve și nu sunt nici
borcane.
- Par a fi niște baterii uriașe, mai sunt și multe baterii pentru telecomandă lângă. Uite și un
televizor vechi!
- Oare de ce a aruncat cineva toate acestea aici? Hai să mai cotrobăim, cine știe ce comori
găsim.
- Becuri, alte baterii, un mixer, cutii goale de vopsea, sticluțe și ambalaje goale de
medicamente. Oare să îl luăm acasă?
- Radu, poate totuși e ceva periculos aici, putem să ne tăiem sau sunt substanțe otrăvitoare.
Să îi întrebăm mai întâi pe părinți. Haide, acasă, să ne lăudăm cu explorarea noastră.
Ce credeți, au făcut bine că nu au mai căutat prin mormanul de așa zise comori? De ce?
[Încurajați elevii să își spună părerile]
Ce au găsit ei aruncate lângă sat sunt deșeuri periculoase. Noi toți producem aceste gunoaie
periculoase cum ar fi: bateriile, becurile, electronicele și electrocasnicele, medicamentele
expirate, vopselele și multe altele.
22
Jocul simbolurilor periculoase - 10 minute

Haideți să facem un joc. Eu vă voi arăta niște simboluri și voi trebuie să vă dați seama ce
reprezintă, să ghiciți.
Mai întâi scrieți ce ar putea fi [Le puteți dicta și explica]:
Toxic,
Inflamabil - adică care ia foc ușor,
Periculos cu mediul,
Exploziv.
Deci fiecare imagine înseamnă unul dintre aceste lucruri. Fiecare imagine are o cifră, iar voi
trebuie să scrieți la fiecare cuvânt ce cifră corespunde fiecărui cuvânt.
Proiectați Planșa simboluri periculoase (L5.1/P1), dați-le 5 minute să se gândească, apoi

verificați răspunsurile citind cuvintele. Copiii trebuie să reprezinte cifra prin câte degete
ridică. Astfel, puteți verifica rapid și, eventual, da explicații în plus, acolo unde este nevoie.
Vopseaua este foarte inflamabilă. Medicamentele pot fi toxice și sunt periculoase deoarece
pot otrăvi mediul și apa.
Continuarea explicațiilor și a poveștii - 10 minute

Toate aceste deșeuri nu trebuie aruncate pur și simplu la gunoi pentru că pun în pericol
sănătatea oamenilor și a mediului. Există locuri speciale în care sunt colectate și uneori se
pot chiar recicla. Pe ele, sau pe ambalajul în care le cumpărăm, este unul dintre simbolurile
pe care a trebuit să le ghiciți plus simbolul că nu pot fi aruncate la coșul de gunoi. Evident,
nici în natură, cum am văzut în poveste.
Acesta este simbolul pentru deșeurile care nu pot fi aruncate la coșul de gunoi, o să îl găsiți
pe toate echipamentele electronice.
Proiectați Planșa coș tăiat (L5.1/P2).
Obiectele care au imaginea aceasta trebuie colectate separat și trimise la centre speciale de
colectare pentru a fi reciclate. Să vă arăt un exemplu!
Arătați-le video-ul Drumul deşeurilor electrice după colectarea selectivă

(L5.1/V1 de la min 0 până la min 2:07) Apoi continuați povestea.
Să terminăm povestea lui Radu și a Anei.

Cei doi ajung acasă la Radu. Mama lui tocmai cobora din mașină, venind de la serviciu.
- Mamă, tocmai ne-am întors din aventura noastră de explorare!
- Bună Radu! Bună, Ana! Cum a fost? Văd că v-ați descurcat.
- Da, chiar foarte bine! Ne-a ajutat și harta pe care ne-ați făcut-o, spune Ana.
- Mami, la întoarcere, chiar lângă sat, am găsit o grămadă de comori: baterii, un mixer și alte
lucruri ciudate.
- O... astea sunt deșeuri periculoase! Nu pot să cred că cineva chiar le-a aruncat pur și simplu
pe câmp! Substanțele care sunt înăuntru pot fi toxice pentru oameni sau pentru natură. Sper
că nu ați cotrobăit prin ele!
- Mami, nu ne-au prea ajuns sandvișurile. Ne dai ceva de mâncare?
- Bine! Haideți la masă și să îmi povestiți toată aventura voastră!
23
Activitate de evaluare „Unde se aruncă” - 10 minute

Deci, unde putem arunca toate aceste deșeuri periculoase?
Medicamentele, expirate sau nu, sunt colectate la farmacii.
Becurile, bateriile și electronicele sunt colectate la supermarketurile de unde le cumpărăm.
Supermarketurile sunt obligate să ofere coșuri separate, unde noi să le aducem.
Voi ați văzut deja? [Încurajați-i să își spună părerea]
Vă voi da acum o fișă pe care voi trebuie să uniți cu o linie obiectul de locul corespunzător
unde poate fi aruncat!
Le veți da fișele (L5.1/F1).
Aveți:
Medicamente,
Baterii,
Becuri și un
Laptop.
Iar simbolurile cu care trebuie să le uniți sunt:
Nu se aruncă la gunoi (coșul tăiat),
Este reciclabil (triunghiul/cercul cu săgeți),
Se aruncă la gunoi.
Unele pot avea mai multe simboluri, gândiți-vă!
Activitate de evaluare „Unde se aruncă” - 10 minute

Pentru data viitoare vreau să verificați unde, la noi în localitate, se colectează deșeurile
periculoase. Să vă uitați la supermarket, să întrebați dacă este nevoie.
Vă pot ajuta și părinții.
[Dacă se colectează și la școală, menționați.]
24
Lecția 6.1:
Discuție cu prietenii -
cum să consumăm mai puțin
Durata: 50 minute
Obiective:
(care sunt deșeurile periculoase și simbolurile de pe ele,
unde se aruncă deșeurile periculoase).
Elevii vor înțelege ce pot face pentru a produce mai puține deșeuri.
Elevii vor cunoaște inițiative luate de alți copii din lume.
Materiale necesare:

Planșa simboluri periculoase (L5.1/P1 | JPG / PDF)
B Planșa idei pentru planetă (L6.1/P1 | JPG-1, JPG-2 / PDF-1, PDF-2)

Desenele / fotografiile cu activitatea pentru acasă din L2.1
Planșa Licypriya (L6.1/P2 | JPG / PDF)
Planșa Lesein (L6.1/P3 | JPG / PDF)
De printat, decupat și pregătit cartonașele pentru
Jocul schimbărilor pozitive (L6.1/P4 - P9 | JPG, JPG, JPG, JPG / PDF)
+24 de magneți mici sau tablete de adeziv (patafix UHU),
pentru a fi prinse cartonașele de tablă
C Fișă activitate pentru acasă (L6.1/F1 | JPG / PDF)
Evaluarea finală: Jocul schimbărilor pozitive - găsește perechea.
Activitate pentru acasă: Sacoșa de pânză.

25

Astăzi la Lecția Verde Go îi vom cunoaște pe prietenii Anei și ai lui Radu.
Ce au făcut ei ultima oară? [s-au întors de la explorarea din pădure și au descoperit un
morman de deșeuri periculoase pe câmp]
Ce credeau ei că este mormanul aruncat în câmp? [comori]
De ce unele deșeuri sunt periculoase? [pentru că pot fi toxice pentru oameni sau natură, pot
conține substanțe care iau foc sau explodează]
Vă mai arăt o dată simbolurile:

Afișați Planșa simboluri periculoase (L5.1/P1), apoi încurajați copiii să răspundă.
Ce reprezintă fiecare? Și ce simbol este pe deșeurile care trebuie aruncate în alte locuri decât
la coșul de gunoi? [coșul tăiat].
Ce locuri ați găsit la noi în localitate în care se colectează deșeurile periculoase?
Să ne întoarcem la poveste!
Proiectați Planșa cu personajele (L1.1/P1).
Radu și Ana sunt acasă la Radu, nerăbdători să vină colegii lor în vizită.
Au făcut o reuniune cu prietenii, ca să le povestească cum le-a fost explorarea.
Trebuie să vină Luca și sora lui, Dana, care locuiesc în casa de alături, Cristina, colega de
bancă a Anei, și prietenii de fotbal ai lui Radu: Cristi și David. Pentru această reuniune,
mama lui Radu a pregătit prăjituri, iar bunica Maria le-a adus sucul ei de mere.
- Și nu v-a fost frică? întreabă curios Cristi.
- Nu prea, pentru că eram împreună și aveam harta de la părinți. A fost de ajutor. Pădurea
avea o potecă, pe care am urmat-o ca să ajungem la râu.
- Wow! Și erau pești, putem să mergem la pescuit acolo? întreabă David.
- Sincer, tot ce am văzut la râu erau gunoaie și multe, multe PET-uri. Deci am fost amândoi
foarte dezamăgiți.
- Serios? Până și acolo erau gunoaie? Când am fost la mare cu Dana, și noi am fost dezamăgiți
de câte gunoaie erau pe plajă și în apă. Părinții noștri ne-au spus că peștii mănâncă plastic, la
cât de mult este în mare, spune Luca.
- De când am fost în explorare, eu și Radu ne gândim la ce putem face ca să producem mai
puțin gunoi. Știm că unele lucruri se pot recicla, dar noi vrem să consumăm mai puțin din
resursele planetei, să avem grijă de ea. Să vă arătăm listele noastre:
Proiectați Planșa idei pentru planetă (L6.1/P1), citiți-le copiilor și încurajați-i să își spună
părerea. Recomandare: proiectați din nou sau aduceți în discuție activitatea pentru acasă din
L2.1, desenul făcut de ei cu idei despre ce pot face pentru planetă / 10 min.
Apoi continuați povestea.
26
- Și eu mă gândesc la asta, spune Dana. La școală am avut o lecție despre biodiversitate,

adică cât de bogată și diversă este lumea animalelor și a plantelor. Am aflat cum tot mai
multe dintre ele mor din cauza activităților oamenilor. Eu cred că dacă vrem cu adevărat ca
specii diferite să existe, să ne bucurăm de ele și să nu mai dispară, noi oamenii, putem face
asta să se întâmple!
- Da! Ana și cu mine ne tot uităm pe internet la alți copii cărora le pasă de natură și caută
soluții. Vreți să vă arătăm și vouă?
- Da!
Afișați Planșa Licypriya (L6.1/P2).
- Ea este Licypriya, are 9 ani și este din India. Și-a convins prietenii să planteze copaci de ziua
ei, în loc să îi cumpere cadouri și să producă mai mult gunoi. Doar că și prietenii ei au convins
la rândul lor alți prieteni. Așa că până la urmă au fost plantați foarte mulți copaci. Apoi ea a
vorbit cu politicienii despre cât de important este sa facem ceva pentru planetă.
Afișați Planșa Lesein (L6.1/P3).
- Uite David, o idee pentru noi! El este Lesein, din Kenya. La 12 ani, când a aflat despre cât de
mulți copaci din păduri se taie, a început un proiect: la fiecare gol pe care îl dă la fotbal, el și
colegii lui de echipă plantează câte 11 copaci. A plantat peste 1000 de copaci până acum, e
bun la fotbal.
Jocul schimbărilor pozitive (găsește perechea) - 15 minute
Introduceți jocul.
Acum haideți să jucăm un joc, care se numește jocul schimbărilor pozitive. Trebuie să găsiți
perechi de acțiuni bune/pozitive pe care fiecare dintre noi le putem face.
Eu pregătesc jocul acum, apoi fiecare dintre voi trebuie să îmi spună 2 cartonașe pe care să le
întorc. Încercați să țineți minte locul lor ca să găsiți perechea.
Materiale:
Ÿ De printat 6 foi A4 cu câte 4 imagini pe fiecare.
Ÿ Tăiați-le pentru forma cartonașe
(ideal este dacă înainte de tăiere puteți colora sau decora uniform spatele foilor,
pentru ca fiecare cartonaș să aibă același model pe spate - să arate ca niște cărți de
joc)
Ÿ Vor fi în total 24 cartonașe de joc, adică 12 imagini pereche.
Ÿ Mai aveți nevoie de 24 de magneți mici sau tablete de adeziv (patafix UHU), pentru a
prinde cartonașele de tablă.
Instrucțiuni:
Prindeți cartonașele de tablă, 4 rânduri și 6 coloane, cu fondul uniform vizibil, pentru a nu se
vedea încă imaginile.
Deasupra coloanelor scrieți 6 litere (A, B, C, D, E, F), iar în dreptul rândurilor scrieți 4 cifre (1, 2,
3, 4). Astfel copiii pot spune ușor ce carte vor să întoarcă (ex: B3).
27
Fiecare copil va alege 2 cărți care vor fi întoarse, pentru ca imaginea să fie vizibilă.
Dacă nu sunt perechi, se vor întoarce la loc pe dos.
Scopul este găsirea perechilor.
De fiecare dată când va fi găsită o pereche, întrebați elevii care este acțiunea pozitivă pentru
planetă la care se referă perechea.
Dacă va fi nevoie, explicați-le în plus.
Perechile + Explicații:
1. Cutie de prânz, în loc de sandviciuri în plastic
2. Prăjitură de casă, în loc de prăjitură cumpărată care are un ambalaj
3. Robinet închis, ca să se economisească apa
4. Pai de metal, în loc de pai de plastic, este refolosibil
5. Stins lumina, pentru a se economisi electricitate
6. Duș, să se consume apă mai puțină
7. Laptop, închis când nu e folosit
8. Sticlă de apă refolosibilă, ca să se cumpere mai puține PET-uri
9. Sacoșă de pânză, folositoare la cumpărături, ca să nu fie nevoie de sacoșe de plastic
10. Bicicletă, mai prietenoasă cu natura pentru mers la școală
11. Periuță de dinți, spălat pe dinți cu robinetul închis
12. Foaie desenată pe ambele părți, ca să se economisească foile albe.
* Pentru varianta online se poate juca WUIW Tip Tank, sărind peste explicațiile în engleză.
Activitate pentru acasă „Sacoșa de pânză” - 5 minute

Pentru acasă vă propun o activitate manuală: să vă faceți propria sacoșă de pânză dintr-un
tricou vechi. Puteți să o și pictați cum vă place.
Vă dau o fișă să vedeți cum să faceți (L6.1/F1).
1. Tăiați gâtul și mânecile tricoului ca în imagine.
2. În tivul de jos al tricoului, faceți 2 găuri ca să puteți băga un șnur
cu un ac de siguranță.
3. Legați șnurul ca să faceți fundul sacoșei.
Desigur, puteți primi ajutor de la părinți sau prieteni. Le puteți explica de ce e bine pentru
planetă să avem mereu o sacoșă la noi când mergem la cumpărături.
Să le aduceți data viitoare.
28
Lecția 7.1:
Picnic în pădure cu prietenii
Durata: 50 minute
Obiective:
(ce pot face pentru a produce mai puține deșeuri,
ce inițiative au alți copii din lume).
Elevii vor înțelege de ce pădurea este importantă pentru oameni și animale.
Elevii vor numi cinci copaci și semințele lor.
Elevii vor cunoaște obiecte produse din lemn.
Materiale necesare:

Planșa Copiii care descoperă pădurea (L7.1/P1 | JPG / PDF)
B Video-ul Copacii de ce COPACII sunt AUR ADEVĂRAT pentru noi (L7.1/V1)

Planșa Adoptă un Copac (L7.1/P2 | JPG / PDF)
Planșe Copaci (L7.1/P3 - P7 | JPG, JPG, JPG, JPG, JPG / PDF, PDF, PDF, PDF, PDF)
Planșe Semințe (L7.1/P8 - P12)
* pentru Jocul Pădurii: decupați în prealabil semințele și pregătiți
jumătăți de foi A4 pentru fiecare elev
+ sistem de prindere pe tablă (magneți/tablete de adeziv)
C Fișă de evaluare Încercuiți intrusul (L7.1/F1 | JPG / PDF)
Evaluarea finală: Încercuiți intrusul.
Activitate pentru acasă: Studiem copacii.

29

Întâlnirea cu prietenii, acasă la Radu, le-a plăcut tuturor foarte mult, așa că astăzi, la Lecția
Verde Go, toți copiii merg la un picnic în pădure.
Dar, aș vrea să îmi amintiți despre ce proiecte ale altor copii povesteau Radu și Ana data
trecută? [Licypriya din India și-a convins prietenii să planteze copaci de ziua ei, iar Lesein, din
Kenya, la fiecare gol pe care îl dă la fotbal, plantează câte 11 copaci]
Și ce idei pentru a produce mai puține deșeuri vă amintiți că aveau personajele noastre?
[închid apa când se spală pe dinți, sting lumina și închid calculatorul, folosesc mai puține
paie de plastic, au o sticlă de apă pe care o refolosesc, reutilizează hârtia]
Cum v-a ieșit proiectul cu sacoșele de pânză? Le-ați folosit deja?
Afișați imaginile cu personajele (L1.1/P1).
Să ne întoarcem la poveste.
Ana și Radu au fost așa de încântați de reuniunea cu prietenii, încât le-a venit o idee genială:
să îi invite la un picnic în pădurea pe care tocmai o exploraseră. Poteca o știau deja și nu era
așa de departe de sat. Și-au întrebat cu toții părinții și au stabilit pentru sâmbătă.
Este sâmbătă dimineață și toată lumea entuziasmată!
S-a strâns grupul de șapte copii în fața casei lui Radu și au pornit spre pădure.
Proiectați Planșa Copiii care descoperă pădurea (L7.1/P1).
Radu și Ana le-au fost ghizi, iar cum tatăl ei este pădurar, Ana le povestește mai multe despre
pădure.
- Pădurea este foarte importantă atât pentru oameni, cât și pentru celelalte animale. În
primul rând, ea ne oferă oxigenul de care avem nevoie, adică ceea ce respirăm noi. Copacii
absorb dioxidul de carbon și ne dau oxigen. Ei sunt și case pentru insecte și păsări.
Să vă arăt un video despre asta:
Proiectați video-ul
de ce COPACII sunt AUR ADEVĂRAT pentru noi (L7.1/V1) de la minutul 0 la minutul 1.
Lăsați video-ul deschis, îl veți mai folosi.
Uitați, ce zicea Ana despre oxigen!
Continuați video-ul de la minutul 4:01 la 4:27.

30
- Nu m-am gândit până acum că pădurea este așa de importantă! spune David. Deci de aceea
copiii din alte părți ale lumii au început să ajute planeta plantând copaci.
- Exact. Imaginați-vă că nu ar mai fi păduri, deci nu ar mai fi ghinde și conuri. Fără copaci nu
ar mai fi ciuperci, mușchi și licheni, pentru că lor le place umezeala și umbra. Nu pot crește
pe câmp. Și dacă nu ar fi toate acestea, ce ar mânca căprioarele, porcii mistreți, veverițele,
păsările? Sigur ar pleca, și-ar părăsi locurile în care își fac culcușuri și bârloguri. Nu am mai
avea nici plante, nici animale.
- Dar nouă, oamenilor, ne trebuie lemnul ca să facem diverse obiecte, să ne încălzim și să
avem hârtie, spune Cristina.
- Da, sigur! Lemnul este important pentru economie, dar tata mereu povestește cum la noi, în
România, se taie multă pădure ilegal. Adică sunt niște reguli, nu oricine poate tăia câți copaci
vrea de oriunde. Tata spune că este important ca pădurea să fie folosită înțelept, adică nu
tăiată toată deodată. Mi-a povestit că există și mulți oameni care protejează pădurile și
cărora le pasă de ele, activiștii.
- Ca Licypriya și Lesein, întreabă Cristi?
- Exact, dar și în România. De exemplu, știu că există un grup de oameni care plantează
păduri în locuri unde ele nu mai există, iar proiectul lor se numește ,,Adoptă un Copac’’.
Afișați Planșa ,,Adoptă un Copac’’ (L7.1/P2).
- Ce interesant! Poate putem planta și noi cândva copaci, se entuziasmează Radu.

- Eu cred că pădurile mai sunt importante pentru altceva, spune Dana.
- Pentru ce?
- Sunt locul ideal pentru jocul ,,de-a v-ați ascunselea!’’
- Ce idee bună! strigară cu toții. Haideți să ne jucăm de-a v-ați ascunselea printre toți copacii
aceștia.
Jocul Pădurii - 15 minute

Cât timp copiii din poveste se joacă, haideți să facem și noi un joc.
Ce tipuri de copaci știți?
[Lăsați copiii să vă spună, apoi adăugați dacă mai este necesar: stejarul, paltinul, arțarul,
fagul, bradul/molidul, pinul; și fructiferi: cireșul, caisul, prunul, mărul, nucul etc.]
Care dintre ei cresc în pădure?
Nu fructiferii, de ce? [nu este mediul potrivit pentru ei, pomii fructiferi cresc în livezi și curți
pentru a fi îngrijiți de oameni]
Dar noi putem să încercăm în jocul nostru să avem câțiva dintre copacii fructiferi mai
rezistenți. Așa, în pădurea noastră putem găsi toamna fructe de mâncat.
Am să vă arăt cinci copaci și semințele lor:
[Afișați Planșele Copaci (L7.1/P3-7)]
Fagul și jirul, stejarul și ghinda, bradul care are conuri și în ele semințe, mărul și nucul pe ale
căror semințe și fructe sigur le știți.
Am să vă dau o jumătate de foaie albă. Fiecare dintre voi își va alege una sau mai multe
semințe (maxim 3) pe care le va lipi pe foaie.
[Treceți cu 5 recipiente mici în care sunt semințele decupate în prealabil (L7.1/P8-12) *Pentru
varianta online, copiii pot desena sămânța]
Din fiecare sămânță veți desena un copac, pentru că asta se întâmplă cu semințele -
încolțesc în pământ și devin copaci.
31
Lăsați-i 5 minute să deseneze, apoi luați toate foile și lipiți-le sau prindeți-le pe tablă
* Pentru varianta online rugați-i să apropie desenul de cameră,
astfel toate chenarele vor forma pădurea.
Dacă adunăm toți copacii creați de voi, ce avem? [o pădure]

Și nu este o pădure oarecare, este una valoroasă, pentru că are copaci diferiți, care pot fi
casă pentru multe animale și le oferă hrană.
Să revenim la poveste!
După o lungă joacă, tuturor copiilor li s-a făcut foame. Ce bine că aveau la ei un picnic
pregătit! Când au desfăcut pachetele, s-au lăudat care mai de care cu cât de puțin plastic au
adus și cât de prietenoase cu natura sunt picnicurile lor:
- Eu am sandvișurile împachetate în hârtie! spune Luca cu gura plină. Tu, Cristi?
- Eu în cutia asta, dar poate fi refolosită.
- Mătușa mea mi-a făcut biscuiții, spune Dana și îi servește pe toți. Am ajutat-o și noi, a fost
distractiv.
- Și eu am ajutat-o pe bunica să adune ouăle acestea de la găini. Pe urmă mi le-a fiert.
- Eu v-am ascultat ideea și am convins-o pe mama să îmi ia paiul acesta de metal. Îl iau cu
mine peste tot, îi arată David cu mândrie, sorbind din limonadă.
- Aveați dreptate că sunt prea multe gunoaie în pădure, haideți noi să nu lăsăm nimic! Până
acum era doar o pădure, dar acum mă simt apropiată de ea, zice conspirativ Cristina.
- Da, sper să nu ne-o taie nimeni! șoptește Radu.
- Totuși, noi avem nevoie de lemn pentru multe obiecte, spune Dana.
- Da, doar că oamenii nu trebuie să taie tot. Trebuie să găsim un echilibru între nevoile
noastre și ale celorlalte viețuitoare. Trebuie să fim înțelepți, cum spune tata, concluzionează
Ana.
Dana are dreptate, avem nevoie de lemn! Ce știți voi că se face folositor din lemn?
Încurajați elevii să se gândească, apoi le mai puteți da exemple:

birouri, mese, scaune, diferite mobile, creioane, caiete, cărți, hârtie de desenat, instrumente
muzicale, structura de lemn a unei case, bețe de chibrit + lemne pentru foc.
Evaluare finală „Încercuiți intrusul” - 5 minute

După inspirația jocului de-a v-ați ascunselea din pădure, vă voi da o fișă (L7.1/F1).
Voi trebuie să găsiți intrusul care se ascunde. [dacă le este greu copiiilor, le puteți da un
indiciu: ceva cu frunze sau ace/ceva cu scoarță/lemnul]
Activitate pentru acasă „Studiem copacii” - 5 minute

Pentru data viitoare tema este ca fiecare dintre voi să își aleagă trei copaci preferați.
Trebuie să îi cercetați și să vă împrieteniți cu ei:
1. să aflați ce fel de copaci sunt
2. să le atingeți scoarța
3. să încercați să îi îmbrățișați, poate trebuie să fiți mai mulți care să vă uniți
brațele pentru a cuprinde trunchiul copacului
4. să știți să îmi povestiți de ce i-ați ales pe aceștia drept preferații voștri.
32
Lecția 8.1:
Descoperire: resursele naturale

și curentul electric
Durata: 50 minute
Obiective:
Elevii vor recapitula informațiile din lecția anterioară
(de ce este pădurea importantă pentru oameni și animale,
exemple de obiecte produse din lemn).
Elevii vor înțelege ce sunt resursele naturale.
Elevii vor descrie ce resurse naturale se folosesc pentru a produce curent electric.
Elevii vor numi minim 3 acțiuni prin care să reducă consumul de curent electric.
Materiale necesare:
A 1 frunză de la un copac preferat de profesor/profesoară pentru recapitularea lecției anterioare

Planșa cu personajele (L1.1/P1 | JPG / PDF)
B Planșa Resurse naturale (L8.1/P1 | JPG / PDF)

Planșa De unde vine curentul? (L8.1/P2 | JPG / PDF)
Planșa Resurse alternative (L8.1/P3 | JPG / PDF)
C Joc curent electric: 2 scaune din clasă.
Evaluarea finală: Lista cu idei.
Activitate pentru acasă: Cum reduc consumul acasă?

33
Recapitulare lecție anterioară - 5 minute

Începeți lecția prin reamintirea capitolului anterior al poveștii și
oferiți exemplul propriu.
Bună tuturor,
Mai țineți minte provocarea de data trecută?
Eu am aici o frunză, a unui copac care îmi place.
[alegeți dvs. o frunză de la un copac care vă place,
spuneți cum se numește și de ce îl preferați]
Acum, voi ce copaci preferați ați ales? Spuneți-mi despre unul dintre ei!
Întrebări ajutătoare:
Cum era scoarța lui? Ce v-a plăcut la el? - se ascultă câteva răspunsuri de la copii.
Apoi întrebați-i dacă mai țin minte la ce ne ajută pădurea și ce se poate face din lemn.
Introducere. Jocul resurselor naturale - 10 minute

Expuneți elevilor ce sunt resursele naturale.
Explicați-le că sunt ceea ce oamenii folosesc din natură, pentru a realiza diferite lucruri.
Multe dintre obiectele din jurul nostru sunt făcute din elemente luate din natură,
pe care le numim resurse naturale.
Voi ce credeți că înseamnă resursele naturale?
[De exemplu: cărbuni, pietre, apă, lemn, energia vântului, petrol, metale etc.]
Copii, am vorbit despre asta în lecția trecută. Din ce sunt făcute birourile voastre ? [Din lemn]
De unde vine lemnul? [De la copaci tăiați din pădure]
Vă propun un joc:
Alegeți fiecare un obiect pe care îl vedeți în clasă!
[pentru varianta online, rugați copiii să aleagă un obiect din casă]
Spuneți din ce credeți că este făcut!
[tricoul este făcut din bumbac - o plantă sau din plastic - adică petrol, scaunul - este făcut din
lemn, plastic sau metal etc. - se aleg câteva obiecte propuse de copii]
Acum vom juca jocul invers.
Vă voi arăta câteva cartonașe cu resurse naturale și voi îmi spuneți ce credeți că se poate face
din ele:
Folosiți planșa Resurse naturale L8.1/P1.

Arătați-le copiilor imaginile de pe planșă și întrebați-i ce obiecte se pot face din ele.
34
De unde vine curentul electric? - 10 minute
Continuați povestea!
Acum, haideți să vedem ce fac Radu și Ana la ei acasă pentru a proteja planeta, ce ziceți? Ana
și Radu sunt din nou acasă la Radu.
- Radu, mi s-a făcut tare sete, aș bea niște suc de mere din acela bun de care ne dă de obicei
mama ta.
- Ce idee bună. Mai avem în frigider. Ana, știi ce am aflat ieri? Că și atunci când folosim
frigiderul, noi, de fapt, consumăm ceva. Știi ce anume?
- Mmmm... nu, habar n-am... Nu m-am gândit niciodată la asta, a spus Ana.
- Când folosim frigiderul sau aprindem lumina într-o cameră, consumăm curent electric. Am
întrebat-o pe mama de unde vine curentul electric, ce resurse naturale sunt folosite, ca să
înțeleg mai bine.
Pentru suport vizual, folosiți Planșa - De unde vine curentul electric? (L8.1/P2).
[Încurajați elevii să-și exprime părerea]:

La ce mai folosim curentul electric? Știți cum se produce?
[așteptați răspunsurile copiilor]
Una dintre resursele naturale folosite ca să producem curent electric sunt cărbunii. În fabrici
speciale, cărbunii sunt arși și se produce multă, foarte multă căldură. Căldura respectivă este
transformată în electricitate. Când se mișcă dintr-un loc în altul, electricitatea se numește
curent electric, și acesta este transportat în casele noastre prin fire speciale și ne ajută pe noi
să folosim televizoare, calculatoare, frigidere, să aprindem lumina.
Joc - Curentul electric - 15 minute
Prezentați elevilor regulile jocului!
Cum nu putem să încălzim cărbuni, așa cum se face în fabrică, o să ne folosim de corpurile
noastre.
O să ne așezăm pe două rânduri, jumătate dintre voi în partea aceasta a clasei, iar cealaltă
jumătate în cealaltă parte a clasei.
Vom face două șiruri, fiecare cu două capete. Acum, țineți-vă de mână cu persoana din
stânga și din dreapta voastră.
Bun, acum o să ne imaginăm că în fața fiecărui șir este o fabrică [se poate pune un scaun din
clasă], unde s-a ars cărbune [Oare iese fum din fabrică? Da, iese mult fum] și s-a produs
electricitate.
Acum o să transportăm curentul electric. Eu o să strâng de mână pe prima persoană din
fiecare șir, și apoi, fiecare va strânge de mână persoana din dreapta lui/ei.
Să vedem ce se întâmplă! A ajuns curentul electric la ultimul copil din șir?
35
Continuați dialogul dintre Ana și Radu!
- Radu, cred că am înțeles. Atunci când folosim aparatele electrice din casă sau de la școală,
sau de oriunde mergem, se consumă curent, iar pentru a produce acest curent, se ard foarte
mulți cărbuni. Chiar bunica ne-a spus că, și atunci când rămâne încărcătorul de la telefon în
priză, tot se consumă puțin curent și de aceea e bine să scoatem din priză tot ce nu folosim.
Oare există și alte resurse naturale care să fie mai puțin poluante?
- Da, Ana. Pentru că oamenii au observat că atunci când ard cărbuni, se poluează aerul și apa,
ei au căutat și alte surse pentru a produce curent electric: puterea vântului, a soarelui, a apei.
Uite, am aici o planșă cu câteva dintre ele.
Prezentați planșa Resurse alternative (L8.1/P3) și continuați dialogul dintre copii.
Ai văzut turbinele acelea mari de pe câmpuri? Ele sunt turbine eoliene și produc electricitate
cu ajutorul vântului care le învârte.
Ce altceva mai vedeți pe planșă în afară de eoliene?
Spuneți-le despre panourile solare și întrebați-i dacă știu de unde se încarcă - de la soare.
Evaluare - Continuăm propoziția - 5 minute
Prezentați elevilor ce presupune desfășurarea următoarei activități.
O să facem o listă despre cum să avem grijă de resursele naturale

și am nevoie de ideile voastre.
*Pentru varianta online, începeți dvs. propoziția și copiii continuă.
Puteți să transformați jocul într-unul de mimă.
Propoziții:
Ÿ Ca să consum mai puțin curent, pot să ….……..........………
Ÿ Când iau ceva din frigider ……………..….…......................…..
Ÿ Când ies din cameră …………………………...........................…
Ÿ Surse alternative pentru a produce curent sunt …………...
Ÿ Cel mai bun lucru pe care pot să îl fac pentru planetă este să nu folosesc
decât ceea ce am nevoie cu adevărat.
Activitate pentru acasă, cu familia

“Cum reduc consumul acasă?” - 5 minute
Rugați fiecare copil să aleagă 2 lucruri pe care să le facă timp de o săptămână ca să reducă
consumul de curent electric (le pot desena înainte de finalul lecției).
Spuneți-le că este important să vorbească și cu părinții despre ce au învățat și să facă
acțiunile împreună, ca o echipă.
De exemplu: sting lumina când ies din cameră sau din baie, părinții scot mereu aparatele
electronice din priză, dacă nu le folosesc etc.
În sesiunea următoare, pot povesti cum s-au descurcat.
36
Lecția 9.1:
Mijloacele de transport
ale viitorului
Durata: 50 minute
Obiective:
Elevii recapitulează informații din lecția anterioară:
ce acțiuni de reducere a consumului de curent electric au ales și câteva
resurse naturale pe care le utilizează oamenii pentru a produce curent electric.
Elevii vor înțelege ce fel de combustibili consumă mijloacele de transport.
Elevii vor descrie modalități de a folosi mijloace de transport ecologice.
Elevii își vor exprima creativitatea pentru a inventa un mijloc de transport prietenos cu natura.
Materiale necesare:
B Planșa Familia la pădure (L9.1/P1 | JPG / PDF)
C Hârtie și creioane colorate pentru fiecare copil, pentru evaluare.

Hârtie și creioane colorate, pentru activitatea pentru acasă.
Evaluarea finală: Mijloc de transport din viitor.
Activitate pentru acasă: Provocarea plimbăreață.

37
Recapitularea lecției anterioare - 5 minute
Reamintiți elevilor lecția anterioară.
Bine v-am găsit, copii!

Să începem cu un joc: găsiți la voi în penar un obiect verde și unul albastru!
Cine a reușit să facă acțiunile pe care și le-a propus la lecția trecută? Ridicați obiectul verde!
Cine a făcut doar o acțiune sau doar pentru unele dintre zile? Ridicați obiectul albastru!
Bun, felicitări! Efortul vostru ajută mult planeta!
Ce a fost ușor? Ce a fost greu?
[ascultați câteva răspunsuri din clasă]
Acum, haideți să ne aducem aminte de experimentul pe care l-am făcut. Mai țineți minte ce
resurse se consumă pentru a produce curent electric?
Dați-mi un exemplu de resursă care poluează aerul și o alternativă mai prietenoasă cu
mediul.
Introducere - 10 minute
Puteți să folosiți, pentru suport vizual, planșa cu personajele, din prima lecție (L1.1/P1).
[Încurajați elevii să-și exprime opinia]

Haideți să ne gândim la o altă activitate importantă pentru oameni!
Ce credeți că înseamnă mijloc de transport?
[așteptați răspunsurile copiilor și clarificați termenul]
Cine poate să dea exemple de mijloace de transport?
[așteptați răspunsurile copiilor]
Acum, haideți să revenim la povestea Anei și a lui Radu.
[urmează să citiți povestea]
E duminică, iar Radu și Ana se pregătesc să meargă la picnic, în locul preferat din natură,
alături de familiile lor. Vă dați seama care este locul? [la pădure]
Discută cu părinții despre ce mijloc de transport mai prietenos cu natura să folosească
pentru a ajunge la pădure.
Radu: Eu aș vrea să folosim bicicleta! Îi putem pune un coș și să ținem acolo mâncarea până
ajungem la pădure.
- Da, Radu, dar dacă e prea mult de mers? Am putea să luăm autobuzul până aproape de
pădure și apoi să mergem pe jos. Luăm ce avem nevoie în rucsacuri.
Mama lui Radu: Amândouă ideile sunt bune, copii. Dar ce este diferit între mașină și bicicletă
sau autobuz?
[încurajați-i să își spună părerile]
- Cu autobuzul pot merge mai multe persoane în același timp, cu bicicleta nu se consumă
deloc combustibil, deci nu poluăm, a spus Ana.
38
Știați că…? - despre bicicletă - 5 minute

[Întrebați elevii]:
Voi câte lucruri știți despre biciclete? [Așteptați câteva răspunsuri]
Vă voi spune câteva și cine știa deja informația poate să strige tare “bicicletă”!
Ÿ Cu bicicleta poți merge prin oraș, prin pădure și între sate.
Ÿ Prima bicicleta din lume era făcută doar din lemn.
Ÿ O bicicletă tandem este o bicicletă folosită în acelaşi timp de două persoane.
Ÿ Bicicleta are trei roți. [chiar este adevărat?]
Cu ce funcționează mijloacele de transport? - 10 minute

[Propuneți un exercițiu de imaginație]:
Acum haideți să ne imaginăm că folosim diferite mijloace de transport.
Sunteți pregătiți? Pornim:
- Suntem pe o bicicletă și vrem să ajungem...la școală, de exemplu. Pedalați, pedalați.
Ce am folosit pentru a mișca bicicleta? [corpul nostru, energia noastră]
- Ne-am urcat în avion (întindeți mâinile și ne imaginăm că zburăm).
Ce combustibil folosește? [kerosen, obținut tot din petrol]
- Suntem în mașină (ne punem centurile de siguranță și punem mâinile pe volan).
Ce combustibil folosește? [benzină sau motorină, GPL, hibrid sau electric]
- Am luat trenul (scoatem un sunet ca o locomotivă de tren).
Cu ce merge trenul? [motorină sau curent electric]
- Pornim într-o călătorie cu vaporul (cu mâna la frunte, uitați-vă în zare).
Cu ce merge vaporul? [un combustibil asemănător cu motorina]
*vapoarele de marfă sunt printre cele mai poluante mijloace de transport.
Profesorul:
După ce am călătorit atât de mult, vă propun să ne oprim puțin și să ne gândim:
- Benzina și motorina, prin ardere, emit gaze cu efect de seră?
Vă mai amintiți, din primele lecții, care sunt aceste gaze cu efect de seră ?
- Care mijloc de transport vi se pare că este cel mai prietenos cu natura?
De ce credeți asta?
[ascultați câteva răspunsuri de-ale copiilor]
Evaluare - 15 minute
Mijloc de transport din viitor
Pentru suport vizual, folosiți planșa Familia la pădure (L9.1/P1).
[Reluați povestea]
Ana, Radu și familiile lor au ajuns la pădure. Pentru că nu este foarte departe, au mers cu
bicicletele și au pus mâncarea în coșurile de la biciclete și în rucsaci.
- Am ajuns la pădure, ce bine că am mers cu bicicleta! spune Ana.
- Bună, pădure dragă! Mi-a fost dor de tine și de sunetele păsărilor! exclamă visător Radu.
39
- Ana, Radu, am o idee! spune mama lui Radu. Hai să ne așezăm confortabil pe pătură, să
închidem ochii și să pornim într-o aventură. Ca niște adevărați exploratori, ne urcăm într-o
mașină a timpului și călătorim în viitor. Iar aici putem să folosim orice mijloc de transport ne
dorim. Chiar dacă nu există, noi îl putem inventa. Puteți să vă imaginați orice credeți voi că
poate fi un vehicul care să fie prietenos cu natura.
[Oferiți elevilor indicațiile necesare jocului]:

Copii, imaginați-vă și voi că sunteți cu Ana și Radu în călătorie și desenați un mijloc de
transport din viitor, așa cum vă doriți voi, dar să fie cât mai prietenos cu natura.
Cum arată?
Ce îl face să se deplaseze, să meargă?
Cu ce fel de combustibil ar merge?
Poate să fie orice vreți voi.
Pe unde ar merge (pe drum, prin aer, pe șine, altfel)?
Cum se mișcă?
Ce sunete ar face?
După ce termină desenele, pot prezenta mijloacele de transport pe care și le-au imaginat.
Sugestie: puteți împărți copiii în echipe de 4-5 și fiecare poate povesti despre mijlocul de
transport în cadrul echipei din care face parte.
[Apreciați efortul elevilor]

Câte idei creative ați avut! Sper să puteți să le puneți în practică.
Între timp, Radu și Ana și-au imaginat și ei cu ce vehicul ar vrea să meargă: o bicicletă care se
poate transforma în bicicletă zburătoare și care consumă biocombustibil, adică un
combustibil obținut din uleiuri vegetale (rapiță, floarea-soarelui și soia) sau porumb, grâu,
sfeclă, trestie de zahăr și o mașină care poate să se încarce direct de la energia soarelui.
Produsele din care se obține biocombustibilul se numesc biomasă. Arderea
biocombustibilului ajută la scăderea emisiilor de gaze cu efect de seră în atmosferă.
Activitate pentru acasă “Provocarea plimbăreață” - 5 minute

[Oferiți detalii elevilor pentru desfășurarea activității]
Am o provocare pentru voi: vorbiți cu părinții despre ce ați aflat astăzi și construiți împreună,
din ce materiale aveți la îndemână, un mijloc de transport care nu poluează.
Puteți folosi orice materiale vreți, eu vă dau doar câteva idei (sticle de plastic, lemn, sfoară,
carton etc).
Abia aștept să ne arătați ce ați creat împreună!
40
Lecția 10.1:
Aventuri
cu grijă pentru alimente
Durata: 50 minute
Obiective:
Elevii vor recapitula informații din lecția anterioară
(vor vorbi despre mijloace de transport care poluează mai puțin)
Elevii vor înțelege ce este risipa alimentară.
Elevii vor descrie modalități de a evita risipa alimentară.
Materiale necesare:
A Planșa Piața (L10.1/P1 | JPG / PDF)
B Planșa Joc rețeta mea delicioasă (L10.1/P2 | JPG / PDF)

Un morcov strâmb și unul drept - pentru joc Testul mâncării urâte
C 5 bucăți de hârtie colorată (albastru, verde, alb, galben, roșu, portocaliu)

aduse de profesor pentru activitatea de evaluare
Fișa Sticla mea cu compost (L10.1/F1 | JPG / PDF)
Evaluarea finală: Provocare pe culori.
Activitatea pentru acasă: Sticla mea cu compost.

41
Recapitulare lecției anterioare - 10 minute

Înainte să începeți lecția, pregătiți un spațiu în clasă unde copiii pot pune mijloacele de
transport construite, ca o mică expoziție.
Puteți dedica câteva minute pentru ca elevii să își prezinte construcțiile între ei și dvs.
[Anunțați elevii că urmează ultima lecție Verde Go]

Sunteți gata pentru întâlnirea de azi la lecția Verde Go, cu Radu și Ana?
O să fie ultima noastră întâlnire cu ei de anul acesta, dar sunt sigur/ă că veți continua să
descoperiți și mai multe lucruri despre natură și cum să o protejați, așa cum vor face și ei.
Introducere: Învățăm ce înseamnă risipa alimentară - 5 minute

[Explicați elevilor în ce constă activitatea care urmează]
Eu o să vă pun câteva întrebări și dacă răspunsul este DA, bateți tare din palme, iar dacă
răspunsul este NU, puneți mâinile încrucișate pe umeri.
Haideți să facem o repetiție. Bateți din palme, așa... Acum încrucișați mâinile. Excelent!
Întâi pun o întrebare de încălzire: Vă place pizza? Buuun, și acum întrebările sunt:
- Este cineva dintre voi care a aruncat vreodată mâncare după o masă?
[așteptați răspunsurile copiilor, puteți face câteva observații, de exemplu, câți dintre ei au
bătut din palme și câți au încrucișat mâinile, apoi continuați cu următoarea întrebare]
- Credeți că mulți oameni aruncă mâncare?
Povestea Anei și a lui Radu: Pregătiri pentru petrecere - 10 minute
Folosiți planșa Piața (L10.1/P1) și planșa Compost (L2.1/P1).
[Începeți să citiți povestea]

Peste două zile este ziua de naștere a mătușii lui Radu, iar părinții plănuiesc o sărbătoare în
familie. De data aceasta, văzând că le plac explorările, au fost cu ei la magazin și i-au pus pe
ei responsabili pentru lista de cumpărături.
Mama lui Radu:
- Dragilor, aici este lista de cumpărături! M-am gândit bine la ce avem nevoie, ca să nu ne
rămână prea multe alimente în plus. Voi știți unde ajung alimentele pe care nu le mai
mâncăm?
- Cred că ajung la ….gunoi? În loc să le mâncăm, le aruncăm, pentru că se strică. Și așa avem
din ce în ce mai multe gunoaie, spune Ana.
- Ana, da, așa este! Asta se numește risipă de alimente, răspunde Radu. Dar mai ții minte ce
ne-a spus bunica Maria că face cu fructele și legumele stricate?
[Întrebați elevii dacă își mai aduc aminte]
Copii, voi mai țineți minte? Exact, putem să facem compost.
[Le puteți arăta planșa Compost (L2.1/P1)]
- Ana, acum ești pregătită să mergem la piață? Am luat cu mine lista de cumpărături și o
sacoșă. Mai avem nevoie de ceva?
- Pare că avem multe de cumpărat, oare ne va ajunge doar o sacoșă?
- Ai dreptate, Ana, mă duc să mai aduc câteva din casă. Dar oare de ce ne-au trimis părinții la
piață și nu la supermarket?
42
- Mama mi-a spus că la piață legumele și fructele sunt proaspăt culese și poți să le cumperi
de la oameni care le cresc mai aproape de casa noastră, așa că se consumă mai puțină
benzină când sunt transportate și ei pot avea în continuare un loc de muncă.
Ana și Radu ajung la piață.

- Radu, uite ce colorată e piața, îmi place să vin aici. Ție ce îți place cel mai mult să mănânci?
- Cred că cel mai mult îmi plac cartofii.
- Mie merele.
Povestea Anei și a lui Radu: Pregătiri pentru petrecere - 10 minute
Folosiți planșa Joc rețeta mea delicioasă (L10.1/P2) ca suport vizual.
[Oferiți detalii despre jocul următor]

Vă propun următorul joc: pe masa aceasta avem diferite produse pe cale să se strice și care
pot fi totuși folosite. Devenim împreună bucătari iscusiți și ne gândim cum le putem combina
pentru a face ceva bun de mâncare.
Ce idei aveți?
Ce putem face cu … ?
[alegeți diferite combinații de alimente pe care ei să spună în ce le pot transforma]
Testul mâncării urâte - 5 minute

[Continuați povestea]
Acum că ne-am exersat imaginația și talentul de bucătari, să continuăm povestea! Radu și
Ana mai aveau de cumpărat doar niște morcovi.
Se uitau la tarabă și se gândeau pe care să îi cumpere, pentru că unii erau foarte frumoși, iar
alții mai strâmbi.
Voi ce ați alege? Am și eu cu mine 2 morcovi: unul drept și frumos, iar altul... cum vi se pare?
[Arătați-le morcovul strâmb și așteptați reacțiile și câteva răspunsuri.]
- Cine crede că morcovul acesta (cel drept) este mai bun?

- De ce crezi asta?
- Ce au în comun?
- Ce contează mai mult, forma sau gustul?
[Copiii pot gusta bucăți mici din fiecare pentru a vedea dacă există vreo diferență de gust
între cei doi morcovi. Orice morcov e delicios. Dacă nu vă place cum arată, tocați-l și
transformați-l în ceva care vă încântă toate simțurile.
43
Evaluare - Provocare pe culori - 10 minute

Aduceți 5 bucăți de hârtie de culori diferite. Fiecărei culori îi corespunde o provocare. Lăsați-i
pe copii să aleagă o culoare și apoi spuneți-le care este provocarea. Jocul se termină după ce
au fost alese toate culorile.
[Explicați elevilor jocul care urmează]

Dragi copii, este ultima lecție din acest an despre cum să avem grijă de natură.
Vreți să ne jucăm ceva amuzant?
O să am 5 provocări pentru voi, câte una pentru fiecare dintre cele 5 culori.
Alegeți o culoare și eu vă voi spune provocarea.
Prima culoare este albastru și provocarea este să vă gândiți la fructul sau leguma voastră
preferată și să îi dați un nume cât mai amuzant.
A doua culoare este galben și provocarea este să căutați în clasă un obiect din plastic care
poate să fie reciclat.
A treia culoare este verde și provocarea este: cine vrea să transmită colegilor un mesaj
despre cum să aibă grijă de natură folosind mima?
A patra culoare aleasă de voi este roșu: ne imaginăm că suntem pe o bicicletă, așa că dați
tare, tare din picioare, ca și cum ați pedala.
A cincea culoare: portocaliu. Spuneți ceva ce v-a plăcut cel mai mult din toate lecțiile noastre
despre natură.
*Profesorul poate adăuga mai multe provocări, cu teme din lecțiile anterioare,
dacă este timp sau există interes din partea copiilor.
Activitatea pentru acasă - Sticla mea cu compost - 5 minute

Când mergeți acasă, împreună cu părinții voștri, puneți-vă pălăriile de cercetători și faceți
următorul experiment: cum se face compostul?
O să vă dau lista cu materiale de care aveți nevoie și instrucțiunile.
[Fișa Sticla mea cu compost (L10.1/F1)]
Vouă vă urez să vă bucurați de experimentul pe care o să îl faceți și să observați ce se
întâmplă cu pământul și cu resturile pe care o să le puneți în sticla voastră de compost.
45
Evenimente de mediu și
sugestii de activități în aer liber
Ianuarie
11.01 Ziua Mondială a Rezervațiilor Naturale
O Rezervație Naturală este o zonă protejată, deoarece are plante, animale sau elemente
geologice ocrotite de lege. În fiecare județ din România există astfel de rezervații, iar ele fac
locurile mai prețioase: le oferim atenția și curiozitatea noastră, suntem îndemnați să avem
mai multă grijă de ele când le vizităm.
Sugestie de activitate:
Puteți organiza o excursie cu clasa într-o zonă protejată din apropiere. Găsiți o listă detaliată
aici: https://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_rezerva%C8%9Biilor_naturale_din_Rom%C3%A2nia
Puteți apela la ajutorul unui educator în natură sau a unor ghizi locali pentru o mai bună
înțelegere a locurilor și activități create specific pentru clasa dumneavoastră.
Februarie
02.02 Ziua Mondială a Zonelor Umede
Zonele umede sunt suprafețe acoperite, permanent sau temporar de ape puțin adânci, astfel
încât se formează ecosisteme distincte.
Le puteți arăta copiilor un videoclip: https://www.facebook.com/watch/?v=323513632379678
Puteți merge la un lac mic din apropiere pentru a le povesti elevilor despre ciclul de viață al
unei broaște.
Fiind iarnă, menționați că broaștele acum hibernează. Ele se îngroapă în noroi şi petrec
întreaga iarnă acolo. Bălţile nu îngheaţă în totalitate, deci nici broasca nu îngheaţă.
Broaștele de apă au nevoie să hiberneze în apă pentru că doar din această stare pot respira
prin piele.
Dacă se găsesc în zona pe care o vizitați, puteți adăuga informații despre broaște țestoase și
tritoni.
06.02 Ziua Roșiei Montane

Puteți începe prin a le spune elevilor că Roșia Montană este o localitate din România care din
2021 se află pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Această listă numește locuri din lumea
întreagă care au o deosebită valoare culturală, istorică și științifică. Adică sunt foarte
importante pentru umanitate și trebuie să avem mare grijă de ele.
Din vremuri străvechi, la Roșia Montană se extrăgea aur, iar primul document despre aceasta
este din 6 februarie 131 (puteți propune un exercițiu de calcul, pentru a afla acum câți ani a
fost).
Arătați-le copiilor unde se situează pe hartă Roșia Montană (în județul Alba).
Puteți calcula împreună câți kilometrii sunt de la școală până acolo, cu ce mijloace de
transport puteți ajunge acolo și cât timp ați face cu trenul, autobuzul sau cu mașina. Puteți
discuta despre avantajele și dezavantajele fiecărui mijloc de transport ales.
46
Martie
21.03 Ziua Internațională a Pădurii

Este ziua în care sărbătorim importanța pădurii (găsiți mai multe informații și materiale
despre rolurile pădurii în Lecția 7). Puteți sărbători pădurea ca loc de învățare și joacă.
Mergeți cu clasa în cea mai apropiată pădure. Dacă acest lucru nu este posibil, alegeți un
parc mare, explicând diferența. Puteți colecta indicii de la copaci: frunze căzute, semințe,
bucăți de scoarță. Explicați cum aceste indicii vorbesc despre fiecare copac în parte, cum
fiecare este diferit.
Îndemnați copiii să atingă scoarța a diverși arbori, să privească de la depărtare forme diferite
de coroane.
Puteți colecta apoi organisme care cresc în legătură cu copacii: mușchi, licheni, iască sau alte
ciuperci. Continuați să vorbiți despre copaci întreaga lună, amintind copiilor că între 15
martie și 15 aprilie este chiar Luna Pădurii.
Închideți activitatea cu propunerea unui joc de-a v-ați ascunselea cu întreaga clasă.
Sugestie pentru o a II-a activitate:

Mergeți la o acțiune de plantare. Puteți primi sprijin la o asociație cu experiență în acest
domeniu sau luați legătura cu un Ocol Silvic din zonă.
Aprilie
01.04 Ziua Internațională a Păsărilor

Noi avem o țară bogată în păsări datorită Deltei Dunării. Putem găsi atât păsări sedentare
(care trăiesc tot timpul anului aici), cât și milioane de păsări migratoare, care vin din toate
colțurile lumii și stau o perioadă în România.
Societatea Ornitologică Română (SOR) este organizația principală care se implică în activități
pentru protecția păsărilor și a naturii.
Mergeți în curtea școlii și invitați elevii să își găsească un loc unde să se așeze confortabil.
Propuneți-le 5 minute de liniște totală în care să ascultați diversele păsări care se află acum
în apropiere. Setați o alarmă care să vă anunțe când s-a scurs timpul, și care vă va permite să
ascultați alături de ei.
Când s-a scurs timpul discutați despre ce ați auzit. Apoi, fie afară, fie la întoarcerea în clasă,
verificați împreună diferitele ciripituri pe platforma interactivă pusă la dispoziție de SOR
https://www.sor.ro/sunete-pasari-din-parcuri-si-gradini/
22.04 Ziua Mondială a Pământului

Serbăm Ziua Pământului pentru a atrage atenția mai multor oameni în direcția protejării
mediului înconjurător și a efectelor schimbărilor climatice. Aceasta este cea mai mare
provocare pentru umanitate: găsirea unei soluții pentru limitarea încălzirii globală și
reducerea impactului oamenii asupra Pământului.
Faceți o plimbare cu elevii. Îndemnați-i să observe care sunt lucrurile care le plac din mediul
natural și pentru care sunt recunoscători că există pe Pământ. Apoi să observe activități ale
oamenilor care dăunează Pământului. Înapoi în clasă propuneți ca fiecare să facă un desen
pentru a reda cele observate.
Faceți o mini-expoziție cu toate desenele, fiecare elev explicându-și lucrarea.
47
Mai
22.05 Ziua Internațională a Biodiversității

Ziua Internațională a Biodiversității își dorește să atragă atenția asupra existenței, la nivelul
planetei, a unei multitudini de ecosisteme cu caractere distincte. Cu alte cuvinte, sărbătorim
că suntem norocoși și există atâtea specii diferite.
Totuși, această zi își propune și să ne tragă un semnal de alarmă asupra responsabilității pe
care o avem cu toții în a proteja această diversitate. Numeroase specii de plante și de
animale dispar din ce în ce mai repede din cauza activităților umane.
Le puteți arăta elevilor următorul clip video cu o explicație în română, sau doar pentru
imagini: https://www.youtube.com/watch?v=US58f-SwO0k&t=107s
Ieșiți la o plimbare în curtea școlii sau în parc și propuneți copiilor următoarea temă de
gândire: ce putem face noi oamenii ca să protejăm diversitatea speciilor?
Puteți menționa obiectivele Uniunii Europene:

Ÿ protejarea a cel puțin 30% din ariile terestre și marine (păduri, mlaștini,
pajiști și ecosisteme de coastă)
Ÿ ocrotirea albinelor și altor polenizatori, care sunt omorâți de agricultura
intensivă. Polenizatorii asigură reproducerea plantelor diverse
(https://www.europarl.europa.eu/news/ro/headlines/society/20191129STO
67758/de-ce-este-in-declin-populatia-albinelor-si-a-altor-polenizatori-
infografic)
Ÿ reducerea impactului agriculturii, adică folosirea a mai puține pesticide,
îngrășăminte și alte chimicale, care omoară insecte și alte microorganisme
din pământ.
După ce ascultați propunerile copiilor, construiți împreună o mandală/land art din elemente
naturale. Puteți folosi pietre mari, pietricele mici, nisip, bețe, frunze, conuri, licheni, mușchi,
etc.
Exemple:
https://www.facebook.com/ludic.nature/photos/pcb.132159959185534/132159279185602
https://ro.pinterest.com/pin/543035667574244062/
https://ro.pinterest.com/pin/431782683023555490/
Când ați terminat proiectul creativ îndemnați elevii să își imagineze cum ar fi fost să nu fie
atâtea elemente diferite pentru desenul lor, cum ar fi arătat cu un singur element. Faceți
analogia cu biodiversitatea.
48
Iunie
05.06 Ziua Mondială a Mediului

Fiecare dintre noi contribuie la efectele climatice actuale, iar ele ne privesc pe noi, căci
suntem locuitorii planetei. În plus, avem responsabilitatea de a afecta cât mai puțin celelalte
viețuitoare cu care împărțim aceast Pământ.
„Hrana pe care o mâncăm, aerul pe care îl respirăm, apa pe care o bem și climatul care face
planeta noastră locuibilă, toate acestea vin de la natură. În această Zi Mondială a Mediului
este timpul pentru natură!” (https://apanoastra.ro/5-iunie-ziua-mondiala-a-mediului)
În curtea școlii organizați trei stații de descoperire: a aerului, a apei, a mâncării. Pentru
fiecare dintre ele aduceți borcane cu diverse lucruri pe care elevii le pot explora senzorial.
Pentru explorarea aerului puteți avea un borcan cu aer, unul cu aer poluat de gaze de
eșapament, unul cu aer poluat de un deodorant. Copiii pot deschide pe rând și mirosi.
Discutați despre ce înseamnă aer poluat și aer curat. Cereți elevilor să vă dea exemple de
activități ale oamenilor care poluează aerul.
Pentru explorarea apei puteți avea un borcan cu apă pură, unul cu apă amestecată cu un pic
de oțet sau lămâie (acidă), unul cu apă amestecată cu bicarbonat de sodiu (alcalină). Copiii
pot gusta un pic din fiecare. Ghidați o discuție similară cu cea despre aer.
Pentru explorarea mâncării aduceți un măr sănătos și unul stricat. Îndemnați copiii să le
atingă și să își exprime părerea despre ce înseamnă pentru ei mâncare sănătoasă. Aduceți în
discuție fructele și legumele tratate cu pesticide și pe cele care sunt aduse de departe, în
afara sezonului și nu au gust (de exemplu roșiile).
08.06 Ziua Mondială a Oceanelor

Oceanele găzduiesc viață și o foarte mare biodiversitate. Ele sunt necesare planetei deoarece
reglează clima și produc cea mai mare parte a oxigenului pe care îl respirăm. Din păcate,
oamenii poluează această bogăție cu 10 milioane de tone de gunoi în fiecare an. Majoritatea
acestui gunoi este format din ambalajele de plastic, care nu dispar în timp, ci se fărâmițează
în microplastic provocând moartea păsărilor și mamiferelor marine.
Puteți face afară un joc de rol despre lanțul trofic (relațiile de hrănire) din ocean. Împărțiți
copiii în 6 grupuri: plancton (sunt organismele acvatice cu dimensiuni microscopice),
meduze, pești, rechini, balene, vase de pescuit.
Explicați relațiile între grupuri:
Ÿ Planctonul este mâncat de către meduze, pești și balene. Nu este mâncat de către rechini
și este prea mic pentru a fi prins de vasele de pescuit.
Ÿ Meduzele mănâncă plancton. Sunt mâncate de rechini și prinse (neintenționat) de vasele
de pescuit.
Ÿ Peștii mănâncă plancton. Sunt mâncați de rechini și prinși de vasele de pescuit.
Ÿ Rechinii mănâncă meduze și pești. Sunt prinși de vasele de pescuit.
Ÿ Balenele mănâncă plancton. Sunt prinse de vase de pescuit.
Ÿ Vasele de pescuit prind tot, mai puțin plancton (este prea mic). Nu sunt scufundate de
nimic.
Copii se vor alerga și când prind ceva ce pot mânca se țin de mână cu prada mâncată.
Exemplu: peștele mănâncă plancton - doi copii se prind de mână, este mâncat de rechin - trei
copii sunt împreună, care este la sfârșit prins de un vas de pescuit - un grup de patru copii.
Finalul jocului este când totul este prins de vasele de pescuit.
Încheiați activitatea cu o discuție despre cum putem proteja vietățile din oceane de
prădătorul suprem - omul.
49
Septembrie
26.09 Ziua Mondială a Munților Carpați

Munții Carpați se găsesc pe teritoriul României dar și al Cehiei, Slovaciei, Poloniei, Ungariei,
Ucrainei și Serbiei. Țara noastră deține 40% din lanțul carpatic, copiii pot ridica 10 degete, cât
ar fi lungimea Carpaților, 4 sunt în România. Îi sărbătorim pentru că sunt importanți pentru
Europa fiind casă pentru numeroase animale și plante.
Ieșiți cu clasa în curtea școlii și desenați cu cretă lanțul carpatic.
Propuneți apoi un joc de imaginație în care fiecare elev poate reda o traversare a Carpaților
ca om, pasăre sau avion. Discutați despre fiecare dintre variante.
Cât de repede se poate realiza traversarea? De câte popasuri ar fi nevoie? Este nevoie de
resurse, este prietenoasă cu mediul traversarea? Oare cum se simte experiența acestei
traversări?
Octombrie
04.10 Ziua Mondială a Animalelor

Ziua Mondială a Animalelor a fost creată pentru a vorbi despre drepturile animalelor și
bunăstarea lor.
Discutați cu elevii despre diferența între animalele domestice și cele sălbatice. Puteți aduce
în discuție situația animalelor din circuri, grădini zoologice și rezervații.
Faceți o comparație între cum se raportează oamenii la cele 3 categorii, care sunt avantajele
și dezavantajele pentru animalele care se găsesc acolo.
Creați un traseu senzorial împreună cu copiii în curtea școlii, într-un parc sau o pădure din
apropiere. Creați un dreptunghi lung, format din pătrate umplute cu același element natural
(în funcție de ce aveți la dispoziție) - un pătrat cu pietricele, unul cu pietre mai mari, altul cu
frunze, unul cu ace de brad, următorul cu scoarță mărunțită, etc.
Apoi, desculți, elevii pot merge pe el imitând diferite animale sălbatice (vulpe, iepure, urs,
veveriță, etc). Vor avea astfel o experiență senzorială similară cu cea a mersului animalelor în
habitatul lor.
Închideți activitatea cu o discuție despre cum a fost experiența pentru ei, și cum este oare
pentru animale.
50
Noiembrie
03.11 Ziua Mondială pentru protecția Pădurii

Este o continuare a acțiunilor de protejare a pădurii din lunile martie și aprilie.
Puteți ieși cu elevii la o acțiune de igienizare în cea mai apropiată pădure.
Discutați despre cum este pentru ei să vadă pădurea cu atâta gunoi. Ce efect are gunoiul
asupra mediului? De ce au fost oare aruncate acolo? Ce soluții se pot găsi?
Dacă se poate, colaborați cu autoritățile locale pentru a colecta sacii strânși la igienizare.
Astfel elevii pot vedea un exemplu concret de implicare civică cu impact local.
Pentru încheierea ieșirii propuneți copiilor să își găsească fiecare un copac preferat pe care
să îl îmbrățișeze la final.
Decembrie
05.12 Ziua Mondială a Solului
Deși este peste tot și îl luăm ca pe ceva ce este mereu acolo, solul este mai prețios decât ne
imaginăm: el este cel care ne hrănește. Toate legumele și fructele pe care noi le mâncăm au
nevoie de un pământ bogat în care să crească.
Dacă agricultura oamenilor folosește prea multe pesticide și substanțe toxice, solul își pierde
proprietățile, apoi nu mai crește nimic în el.
O formă prin care noi oamenii putem hrăni la rândul nostru solul este prin compost. Dacă
strângem separat materia organică (cojile de cartofi, de morcov, de ouă ș.a.) în loc să o
aruncăm la gunoi, aceasta poate fi transformată de către râme și alte microorganisme în sol
fertil, plin de nutrienți, numai bun de refolosit.
Încurajați copiii să își întrebe părinții și bunicii despre această practică de strângere a
compostului separat.
Începeți prin a discuta despre compost (puteți menționa Lecția 2).
Propuneți un experiment despre cum cresc plantele în diferite tipuri de pământ - mai fertil
sau mai puțin fertil. Plantați împreună grâu în 2 ghivece cu sol diferit: unul cu pământ
fertil/din pădure, altul cu pământ nisipos/puțin bogat în nutrienți. Observați timp de două
săptămâni diferența de creștere a grâului apoi discutați cu elevii.
51
Susține Viitor Plus!

Viitor Plus nu ar exista fără susținătorii săi: voluntari, parteneri, donatori, sponsori. Aceștia
ne-au fost alături întotdeauna pentru a participa la un progres sustenabil, pentru crește
beneficiile pe care le aducem mediului și oamenilor prin programele derulate.
Dacă vrei și tu să fii alături de noi, iată CUM TE POȚI IMPLICA:
Ÿ Înscrie-te în Eco Provocarea, programul de educație de mediu ce se
desfășoară pe întreg anul școlar,
Ÿ Adoptă un Copac și oferă-l cadou dragi cu ocazia unui eveniment
special. Participă împreună cu colegii la sesiunile de plantare de
arbori, organizate toamna sau primăvara.
Ÿ Contribuie la Harta Reciclării, adăugând puncte de colectare
apropiate de casă,
Ÿ Folosește sacoșele reutilizabile create într-o întreprindere socială -
Atelierul de Pânză,
Ÿ Colectează pentru reciclare, în București, cu cel mai eco
transportator - Recicleta,
Ÿ Redirecționează 3,5% din impozitul pe venit
pentru asociația Viitor Plus, din ianuarie până în mai ale fiecărui an,
Ÿ Donează pentru Viitor Plus,
Ÿ Companiile pot susține proiectele noastre de dezvoltare durabilă

prin direcționarea a 20% din impozitul pe profit,
Ÿ Participă voluntar în activitățile de birou sau de teren din cadrul
programelor noastre.
Viitor Plus - asociația pentru dezvoltare durabilă

CIF: RO18654032
Punct de lucru: Str. Ispravnicului nr. 33-35, București, Sector 2

Sediu social: Str. Ronda nr. 24, mansardă, București, Sector 2
[email protected] | www.viitorplus.ro
@ViitorPlus Viitor Plus
www.adoptauncopac.ro | www.atelieruldepanza.ro | www.bineprimit.ro

www.recicleta.ro | www.ecoprovocarea.ro | www.hartareciclarii.ro
Cont Lei: RO68INGB 0000 9999 0238 0164

ING - Sucursala Ștefan cel Mare - Polonă
Cont Euro: RO44INGB 0000 9999 0463 2742

ING - Sucursala Ștefan cel Mare - Polonă
Autorii acestui material își rezervă drepturile pentru conținut.

Acolo unde sunt specificate referințe, informațiile sau imaginile provin din sursele menționate.
Drepturile pentru toate sursele menționate aparțin autorilor acelor surse.
Materialul a fost realizat în scop educativ în cadrul programelor Viitor Plus.
Pentru detalii suplimentare vă rugăm să ne contactați la
[email protected].

Ghid Metodic Verde Go Viitor Plus, Clasele 0-2 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ghid Metodic Verde Go Viitor Plus, Clasele 0-2 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ghid Metodic Verde Go Viitor Plus, Clasele 0-2 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CĂLĂTORIA MICILOR EXPLORATORI

CĂTRE SUFLETUL NATURII

Ghid metodic pentru orele de

Material educativ realizat de:

A fost odată ca niciodată o planetă, planeta Pământ.

Cum vi s-a părut experiența predării acestui ghid?

Lecții pentru clasele 0 - 2

Lecția 2.1 Ana și Radu învață despre

Lecția 4.1 Surpriza râului - plasticul și sticla 16

Lecția 5.1 Comoara primejdioasă - deșeuri periculoase 20

Lecția 6.1 Discuție cu prietenii - cum să consumăm mai puțin 24

Lecția 7.1 Picnic în pădure cu prietenii 28

Lecția 8.1 Descoperire: resursele naturale si curentul electric 32

Lecția 9.1 Mijloacele de transport ale viitorului 36

Lecția 10.1 Aventuri cu grijă pentru alimente 40

Calendarul zilelor în care sărbătorim natura și sugestii de activități 45

Ana și Radu, micii exploratori,

Tip lecție: Predare la clasă (cls 0 - 2)

Elevii cunosc informații despre schimbările climatice.

Elevii înțeleg efectul de seră.

A Planșa cu personajele (L1.1/P1 | JPG / PDF)

B Planșa cu efectul de seră (L1.1/P2 | JPG / PDF)

* Dacă nu poate ﬁ folosit videoproiectorul, planșele pot ﬁ

C Fișele cu experimentul pentru acasă printate (L1.1/F1 | JPG / PDF)

Activitate pentru acasă: Experimentul cu urșii polari și gheață.

[Recomandare: alegeți un elev care să vă ajute cu aﬁșarea imaginilor,

Povestea și discuții pe baza ei - 30 minute

Recomandare: rugați elevul asistent să aﬁșeze planșa cu efectul de seră

Recomandare: rugați elevul care vă asistă să aﬁșeze planșa cu o seră

- Așa e! Am gustat eu și sunt deja coapte! spune Radu.

Recomandare: rugați elevul care vă asistă să aﬁșeze imaginea/animația cu topirea ghețarilor

- Și urșii polari? Noi voiam să mergem să-i vedem.

- Eu știu de la tata că pădurile ajută! Zise Radu.

Recomandare: rugați elevul asistent să pună imaginea cu ajutarea planetei

Profesorul: Aﬂăm mai multe despre ideile bunicii în lecția următoare,

10 min Recomandare: Continuați cu o discuție ghidată, de 10 minute de tipul:

Cum vi s-a părut povestea?

Jocul „Ce au aflat azi micii exploratori despre natură?

„Experimentul cu urșii polari și gheață” (activitate pentru acasă) - 5 min

Le arătați ﬁșa și le citiți explicația (L1.1/F1)

Ana și Radu învață despre

Elevii vor identiﬁca moduri de reducere a consumului de apă, electricitate și plastic.

Elevii vor înțelege noțiunea de compost.

Elevii vor cunoaște timpul de descompunere a diferitelor materiale.

Elevii se vor familiariza cu conceptul de reciclare.

A Planșa cu personajele (L1.1/P1 | JPG / PDF)

B Planșa cu compostul (L2.1/P1 | JPG / PDF)

C Fișă pentru evaluarea ﬁnală (L2.1/F1 | JPG / PDF)

Evaluarea finală: Aranjat cuvintele în propoziții.

Recapitulare și discuție despre tema de lucru pentru acasă - 10 minute

Începeți prin a reaminti elevilor Lecția Verde Go anterioară și personajele poveștii.

Astăzi avem Lecția Verde Go despre mediu și continuăm povestea

Recomandare: Alegeți un alt copil, care va ajuta cu aﬁșarea imaginilor/planșelor.

Ce voiau ei să facă împreună?

Cine era ajutorul lor?

Amintiți tema „Experimentul cu urșii polari și gheață”

Haideți să vedem tema de data trecută, despre urșii polari.

Aﬁșați fotograﬁile trimise de elevi cu tema.

Încurajați copiii să își spună părerile.