tendinte in evolutia

comertului cu ridicata
pe plan mondial
Apostol Andrei
Boros Eduard
Comertul cu ridicata
DEFINITIE:
Comerțul cu ridicata/de gros este activitatea desfășurată de comercianții care cumpără produse
în cantități mari în scopul revânzării acestora în cantități mai mici altor comercianți sau
utilizatori profesionali și colectivi, conform art. 4 din OG. nr. 99/2000 privind comercializarea
serviciilor şi produselor de piaţă.

01
 TENDINŢE ÎN EVOLUŢIA
COMERŢULUI CU RIDICATA PE PLAN
MONDIAL

Antrenat într-un proces de distribuire care, în mod progresiv, aşa cum s-a mai arătat, a devenit un sector economic foarte
dinamic, comerţul cu ridicata a cunoscut şi va cunoaşte în continuare multiple transformări, apărînd astfel o serie de trăsături
bine conturate cu privire la viitoarea sa evoluţie.
Respectivele tendinţe pot fi împărţite în trei mari categorii:
-o primă grupă cuprinde diferite aspecte prin care se încearcă consolidarea actualelor poziţii de intermediar ale comerţul cu
ridicata;
-o a doua categorie are în vedere preocupările pentru căutarea unor noi soluţii cu privire la perfecţionarea circulaţiei mărfurilor
cu ridicata şi asigurarea unei fluidităţi raţionale a fluxului de produse de la producător către consumator;
-o a treia tendinţă se referă la crearea unor mari întreprinderi de comerţul cu ridicata, capabile a prelua fluxul de mărfuri generat
de amplele modificări ce vor interveni în economia mondială.
În ceea ce priveşte prima categorie de aspecte, referitoare la evoluţia comerţul cu ridicata, ele se materializează într-o tendinţă
de menţinere a ciclului clasic al circuitelor lungi de distribuţie, în cadrul cărora intervin ca intermediari atît comerţul cu ridicata cît
şi comerţul cu amănuntul, respectiv: Producător - Comerciant cu ridicata - Comerciant cu amănuntul - Consumator.

03
 Conclusion
În legătură cu această tendinţă, se impun totuşi două observaţii generale, potrivit cărora respectiva tendinţă va deosebi evoluţiile viitoare ale
comerţul cu ridicata faţă de cele anterioare.

În primul rînd, se are în vedere că agenţii economici antrenaţi în activitatea de intermediere, militînd pentru menţinerea circuitului clasic de
distribuţie, sunt preocupaţi, în acelaşi timp, de găsirea unor soluţii care să ducă la creşterea generală a capacităţii de adaptare a acestuia la o
serie de situaţii ce apar în diferitele localităţi, zone sau ţări ale lumii. Au apărut, în principal, noile forme de acţiune,legături de integrare sau de
asociere, fluxuri de mărfuri şi informaţii etc.

În al doilea rînd, este vorba de preluarea, sub aspect juridic, a comerţului cu ridicata fie de către producători, fie de către comerţul cu
amănuntul, activitatea în sine rămînînd însă în continuare. În ambele cazuri, apar fie noi societăţi comerciale integrate, care răspund unor
activităţi paralele (producţie - comerţul cu ridicata; comerţul cu ridicata - comerţ cu amănuntul), fie mari lanţuri comerciale de magazine care
au integrate şi activităţi de comerţ cu ridicata. Fenomenul, sub ambele forme de materializare, este întîlnit în majoritatea ţărilor lumii dezvoltate
din punct de vedere economic. Amintim dintre acestea experienţa firmelor din Canada, SUA, Japonia, Anglia, Belgia, Franţa, Olanda, Suedia
etc.

Referitor la cea de-a doua grupă de tendinţe ce se conturează în evoluţia comerţului cu ridicata în diferitele zone ale lumii, trebuie subliniat că
fenomenele sunt mai complexe, evidenţiind o serie de probleme care prezintă un interes deosebit pentru ţările în curs de tranziţie la economia
de piaţă, fiind vorba de soluţii care privesc atît perfecţionarea circulaţiei mărfurilor, cat şi o modernizare şi o fluidizare a procesului de
aprovizionare.
04
Acest tip de comerţ operează pe baza sistemului "cash and carry" avînd următoarele trăsături:
mărfurile cumpărate de către comercianţii cu amănuntul se plătesc în numerar;
nu se asigură transportul mărfurilor la magazinele cu amănuntul;
desfăşurarea procesului de comercializare a mărfurilor nu necesită contracte sau comenzi prealabile,
comercianţii cu amănuntul independenţi intrînd în aceste depozite după bunul lor plac, indicînd mărfurile
necesare, comandînd şi plătind. Sistemul este larg practicat în SUA, Anglia, Franţa, Germania etc.
O altă soluţie privind perfecţionarea comerţului cu ridicata are în vedere crearea unor firme de comerţ cu
ridicata, prin organizarea comercianţilor cu amănuntul independenţi sub forma unor cooperative. Un exemplu
în acest sens îl poate constitui firma "Certified Grocess" din California, SUA, care a devenit una din cele mai
puternice societăţi comerciale din lume ce realizează comerţ cu ridicata.
Tot în ceea ce priveşte perfecţionarea sistemelor de funcţionare a comerţul cu ridicata, o altă tendinţă,
conturată în ultimele decenii şi care s-a dovedit deosebit de utilă, se referă la crearea unor firme specializate în
organizarea unor depozite cu mica ridicată ce îşi desfăşoară activitatea pe baza a trei sisteme: cu autoservire, pe
bază de mostre şi combinat.
În cadrul unor asemenea depozite, reprezentanţii comerţului cu amănuntul sau micii detailişti îşi cumpără
mărfurile necesare în limita numerarului disponibil şi a mijloacelor de transport pe care le pot folosi. Sub
aspectul sortimentului, asemenea unităţi comercializează atît mărfuri alimentare - în jur de 10 000 de articole -
cît şi mărfuri nealimentare - pînă la 25 000 de articole. Un exemplu în acest sens îl constituie firma olandeză
"Marco", care are organizate 42 de depozite-magazin şi "Dinko", care dispune de 18 magazine depozit ce
comercializează în medie peste 3 000 de articole fiecare.
O soluţie apărută în cadrul comerţului japonez, care se conturează şi ea ca tendinţă, oferind diverse avantaje în
fluidizarea fluxului de mărfuri, se referă la crearea unor mari întreprinderi comerciale strict specializate,
organizate în cascadă (în trepte), preocupîndu-se de comercializarea anumitor produse sau de produsele
anumitor producători. În cadrul acestui sistem de organizare, întreprinderile comerciale cu ridicata au un dublu
rol: de reprezentante ale diferiţilor producători sau grupuri de producători şi de verigă intermediară în cadrul
circuitelor de distribuţie, asigurînd aprovizionarea comerţului cu amănuntul.
05
Cea de-a treia tendinţă, aşa cum s-a mai arătat, are în vedere antrenarea comerţului cu ridicata în marile prefaceri ce vor avea loc în economia
europeană. Evoluţia evenimentelor contemporane lasă să se întrevadă faptul că în Europa se vor produce două tipuri de modificări, respectiv:
mişcări intraeuropene, acceptate de către instanţele europene de control
expansiuni extraeuropene, către alte continente, în prelungirea orientărilor adoptate
De asemenea, sunt aşteptate evenimente noi pe teritoriul fostului Commonwealth britanic. În contextul unor asemenea modificări, în domeniul
distribuţiei mărfurilor vor apărea noi tipuri de firme comerciale cu o mare putere de acoperire financiară.
Este vorba, în primul rînd, de aşa-zisele " întreprinderi de calibru mare", definite ca firme cu o activitate semnificativă pe propria piaţă, dar nu
cu statut de lider, trebuind astfel să opteze între a fi credibile sau a fi înghiţite, întrucît structura lor de capital nu le pune la adăpost. În al doilea
rînd, de aşa-zisele " întreprinderi de calibru gigant", definite ca lider pe propria piaţă naţională, frecvent prezente peste hotare, avînd obişnuinţă
şi mare capacitate "digestivă".
Asemenea firme - din ambele categorii prezentate - pot îmbrăca forma unor întreprinderi integrate, desfăşurînd atît comerţ cu ridicata, cît şi
comerţ cu amănuntul. Părerea noastră este că cele mai multe vor fi însă de tipul unor mari întreprinderi de comerţ cu ridicata, întrucît numai
asemenea firme vor putea face faţă solicitărilor noului context în care urmează a se desfăşura distribuţia mărfurilor.
Argumentaţia are în vedere elemente deja cunoscute şi amintite în prima parte a acestui capitol. Avem în vedere că volumul tranzacţiilor
comerciale se referă la partizi mari de mărfuri, iar eşalonarea comenzilor cuprinde şi perioade afectate de sezonalitate, cînd o parte din
mărfurile ce formează obiectul tranzacţiilor comerciale trebuie stocate un timp mai îndelungat, intermediarul trebuind să dispună atît de
fonduri proprii, cît şi de capacitatea de a contracta credite bancare pe termene mai mari, prin care să acopere plăţile către producţie şi
multiplele cheltuieli de stocare.
La aceasta se adaugă faptul că marile firme de comerţ cu ridicata îşi aleg mai facil modalităţile de colaborare cele mai adecvate, uşor adaptabile,
stabilind, de asemenea, operativ căile de comunicare lingvistică şi culturală necesare în orientarea comportamentului de cumpărare al
diverşilor operatori de piaţă ce acţionează în diversele zone ale lumii.

06
Sfarsit!