Facultatea de Medicină

Contabilitate și management
financiar pentru sistemul sanitar

Note de curs pentru MMSS 1

Conf.univ.dr. MIHAELA-Liliana GÖNDÖR
2021

Pentru uz intern
Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
UMFST
“G.E.Palade” din Contabilitate și management
financiar pentru sistemul
Tîrgu Mureş sanitar
2021 Note de curs

Conf.univ.dr. MIHAELA-Liliana GÖNDÖR

 Facultatea de Medicină

Contabilitate și management financiar

pentru sistemul sanitar
CURS 5

Note de curs pentru MMSS 1

Conf.univ.dr. MIHAELA-Liliana GÖNDÖR
2021

Pentru uz intern
Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
Cuprins:
Capitolul 3. Noţiuni de bază în administrarea
resurselor financiare.
3.3. Managementul costurilor
 Managementul costurilor
• Managementul costurilor este partea din managementul financiar care se ocupă cu
stabilirea bugetului, calculul costurilor diferitelor operaţiuni, procese, departamente
şi al altor unităţi de calcul, cu analiza variaţiei costurilor şi a utilizării fondurilor.
• Abordarea si conducerea actiunilor concrete de reducere a costurilor de
productie constituie o latura esentiala a conducerii manageriale.
• Managementul costurilor – instrument managerial.
✓Un bun manager stie sa opereze în decizii cu indicatorii de costuri si de
eficienta, cunoaste o calculatie de costuri, stie să o analizeze critic si cunoaste
caile concrete de reducere a costurilor în parametri de calitate și performanță.
• Organizatia viitorului - bazată pe schimbare, cunoastere,
continua perfectionare, orientare către client/pacient – managerul este
interesat sa-si cunoasca costul in totalitatea lui si structura acestuia.
 Managementul costurilor
• Creşterea costurilor din sfera serviciilor medicale, concomitent cu
imensele progrese tehnice înregistrate, impun stabilirea de politici
economice, de previziuni şi limite pentru finanţarea acestui tip special
de activităţi sociale.

• În acest context, devine oportună studierea următoarelor probleme:

➢ nevoile mari de servicii medicale în raport cu resursele limitate,
➢analiza cererii şi a ofertei din sistemul sanitar,
➢stabilirea modalităţilor de tarifare şi finanţare, cu respectarea criteriilor
de eficienţă, în care managementul costurilor ocupă un loc important.
Managementul costurilor
• Metodele managementului costurilor pot fi utilizate de manageri în
luarea deciziilor legate de diminuarea costurilor şi creşterea
profitabilităţii.

• Există diferite abordări ale managementului costurilor:

- metoda SCA (Standard Cost Accounting)
- metoda ABC (Activity Based Costing)
- metoda RCA (Resource Consumption Accounting)
- metoda TA (Throughput Accounting)
- analiza cost-volum-profit
Metodele managementului costurilor
❖Metoda SCA (Standard Cost Accounting) :
• alocarea costurilor fixe ale unei perioade produselor/serviciilor realizate
în acea perioadă
• şi calculul costului total prin adăugarea costului variabil.
➢O parte importantă a acestei metode este cea de analiză a variaţiei între
ceea ce a fost planificat/bugetat şi ceea ce a fost realizat,
➢Analiza se poate face la nivelul veniturilor, costurilor totale, costurilor
fixe, costurilor variabile sau componentelor acestora.
Metodele managementului costurilor/ Metoda ABC
❖Metoda ABC: alocarea costurilor unor produse sau servicii în funcţie de activităţile necesare
realizarii lor.
• Activity Based Costing este o abordare în calculul a cât costă un pacient/serviciu/procedura
sau un grup de pacienţi/grup de servicii/grup de proceduri, care îmbunătăţeşte calculul
costurilor printr-o mai bună precizie a alocării costurilor indirecte pe principiul cauză-efect.
➢Sugestie de lectură: https://www.ceccarbusinessmagazine.ro/studiu-comparativ-intre-
metoda-abc-si-metoda-traditionala-privind-calculul-costului-de-productie-a4275/
• În organizaţiile pentru profit, metoda este folosită pentru stabilirea preţurilor, identificarea
şi măsurarea rezultatelor iniţiativelor de îmbunătăţire a proceselor.
• Munca directă şi consumurile materiale sunt uşor de alocat către un pacient sau serviciu.
• Dacă pentru produsele sau serviciile realizate sunt utilizate resurse comune (cheltuieli
indirecte), sunt necesare chei de alocare.
• Chiar şi în metoda ABC, unele costuri indirecte sunt greu de alocat, de exemplu costurile
conducerii organizaţiei.
• Implementarea acestei metode de calcul a costurilor într-o organizaţie este costisitoare,
necesită personal destinat şi pregătit şi un timp de lucru considerabil.
 Metodele managementului costurilor/Metoda TA
❑Metoda TA (Throughput Accounting)
❑o abordare dinamică, integrată şi comprehensivă care furnizează managerilor informaţii în
susţinerea deciziilor lor pentru optimizarea organizaţiilor pe care le conduc.
• Se bazează pe identificarea factorilor care ar limita organizaţia în a-şi atinge scopul. Prin această
metodă nu se încearcă reducerea costurilor pentru maximizarea profitului, ci creşterea „vitezei”
cu care rezultatele sunt generate de către produse sau servicii.
• Metoda utilizeaza 3 noţiuni pentru evaluarea veniturilor şi cheltuielilor:
✓ rezultatele (în termeni financiari)
❖De observat că există rezultate doar când există vânzarea produselor sau serviciilor.
✓ investiţiile reprezentând valoarea activelor fixe (echipamente, clădiri şi altele)
✓ cheltuieli operaţionale care reprezintă banii cheltuiţi pentru obţinerea produselor sau serviciilor
(pentru produse reprezintă cheltuiala din care s-a scos costul materiilor prime)
✓ Cheltuielile operationale cuprind: - cheltuieli privind stocurile; - cheltuieli cu lucrarile si serviciile
executate de terti; - cheltuieli cu alte lucrari si servicii executate de terti; - cheltuieli cu alte
impozite, taxe si varsaminte asimilate; - cheltuieli cu personalul; - alte cheltuieli operationale.
• Organizaţiile care doresc să-şi atingă scopul propus vor cere managerilor lor să
răspundă la întrebarea: Se pot îmbunătăţi rezultatele financiare? Cum?
 Metodele managementului costurilor/Analiza cost-volum-
profit
❑Analiza cost-volum-profit - un model utilizat în luarea deciziilor,
➢ ia în discuţie punctul la care veniturile egalează costurile = punct critic
➢ presupunând că veniturile şi costurile sunt liniare, singurii factori care afectează costurile sunt
schimbările în activitate, toate produsele sau serviciile sunt vândute, compoziţia de bunuri şi/sau servicii
este constantă
➢ Costuri totale = costuri fixe + cost variabil pe unitate x număr de unităţi
➢ Venituri totale = preţ de vânzare x număr de unităţi
➢ Rezultat financiar zero cand Ct=Vt, respectiv
✓ costuri fixe + cost variabil pe unitate x număr de unităţi= preţ de vânzare x număr de unităţi
Ecuația = bază de plecare în stabilirea strategiei de reducere a costurilor sau de creștere a rezultatelor
financiare
Tipuri de analize economice pe bază de cost, în
serviciile de sănătate

• În toate evaluările economice resursele se exprimă prin costurile implicate.

• Ceea ce desparte diferitele tipuri de evaluări economice este modul de a
exprima şi de a măsura consecinţele intervenţiilor analizate.
• Astfel, în practica managementului financiar al serviciilor de sănătate, se
folosesc patru tipuri de evaluări economice:
1. minimizarea costurilor,
2. analiza cost-eficacitate,
3. analiza cost-utilitate,
4. analiza cost-beneficiu.
Analiza de minimizare a costurilor

• cel mai simplu tip de evaluare economică - presupune că rezultatele

intervenţiilor sunt identice.
• În această situaţie, se identifică şi se analizează doar costurile implicate
de fiecare dintre alternative.
• Punct slab – se consideră că diferenţele dintre rezultatele alternativelor
sunt inexistente sau fără importanţă.
• Un exemplu de astfel de analiză - evaluarea şi compararea costurilor
pentru chirurgia de o zi în cazul herniilor, faţă de metoda clasică ce
implică internarea pacientului în spital şi spitalizarea continuă a
acestuia.
 • Analiza cost-eficacitate permite compararea mai multor alternative care
ating aceleaşi obiective, dar într-o măsură diferită.
• Condiţia esenţială pentru realizarea unei astfel de evaluări este ca beneficiile
să se exprime în aceeaşi unitate de măsură.
• Consecinţele se exprimă în unităţi "naturale", cel mai frecvent în ani de viaţă
câştigaţi sau decese evitate.
• Este o analiza economică deplină, deoarece evaluează atât costurile cât şi
consecinţele alternativelor şi poate compara intervenţii care nu au aceleaşi
Analiza cost- rezultate, dar care au consecinţe ce se pot exprima prin aceeaşi unitate de
măsură.

eficacitate • De ex - se compară consecinţele transplantului renal cu cele ale dializei

spitaliceşti, consecinţe exprimate prin numărul de ani de viaţă câştigaţi.
• Putem însă să comparăm chiar şi un program de prevenire a deceselor
cauzate de accidente de bicicletă folosind casca de protecţie cu un program
de chirurgie cardiacă, evaluând însă numărul de ani de viaţă câştigaţi în
urma fiecăruia dintre aceste programe.
• Rezultatele finale ale unei astfel de analize se exprimă în unităţi monetare
necesare pentru un an de viaţă câştigat.
• Analiza cost-eficacitate ia în considerare numai un aspect al îmbunătăţirii
stării de sănătate (prelungirea vieţii sau evitarea decesului), dar nu ţine cont
de celălalt aspect al îmbunătăţirii stării de sănătate şi anume calitatea vieţii.
 • În această analiză consecinţele intervenţiilor sunt măsurate prin utilitatea
generată de fiecare dintre ele.
• Utilitatea se referă la valoarea care se acordă unei stări specifice de sănătate,
şi poate fi măsurată prin preferinţele indivizilor sau ale societăţii pentru
fiecare stare particulară de sănătate.
• Avantaj: Tehnica încearcă să evalueze consecinţele alternativelor şi din
punctul de vedere al calităţii vieţii post-intervenţie.

Analiza cost- • Consecinţele sunt valorizate prin unităţi naturale care încearcă să reflecte
utilitatea asociată fiecărei stări de sănătate. Punctul comun al acestor unităţi
de măsură este acela al combinării prelungirii vieţii cu calitatea vieţii asociată
utilitate acestor ani.
• Cel mai frecvent folosite unităţi de măsură sunt: anii de viaţă ajustaţi în
funcţie de calitatea vieţii (Quality Adjusted Life Years – QALY sau EuroQol –
EQ), ani de viaţă sănătoşi (Years of Healthy Life – YHL) sau ani de viaţă ajustaţi
în funcţie de disabilităţile prezente (Disability Adjusted Life Years – DALY).
• În cazul analizei cost-utilitate pentru fiecare dintre stările de sănătate
consecutive intervenţiilor se atribuie un anumit număr de QALY, de exemplu.
• Dezavantaj: problema identificării pentru fiecare stare specifică de sănătate a
numărului de QALY.
 Literatura de specialitate:
• De exemplu, consecutiv unui transplant renal, să presupunem că pacientul mai poate trăi 10 ani, ceea ce
reprezintă anii de viaţă câştigaţi.
• Apoi trebuie să evaluăm calitatea vieţii pentru aceşti ani de viaţă câştigaţi (deoarece, de exemplu,
calitatea vieţii nu este aceeaşi dacă eşti sănătos sau dacă iei toată viaţa medicaţie imunosupresoare).
• Să presupunem că într-o astfel de situaţie, calitatea vieţii este 50% din calitatea vieţii unui om sănătos de
aceeaşi vârstă. Rezultă un beneficiu post-transplant renal de 5 QALY (10*0,5=5).
• În cazul analizei cost-utilitate pentru fiecare dintre stările de sănătate consecutive intervenţiilor se
atribuie un anumit număr de QALY.
• Dificultatea atribuirii unui număr de QALY fiecărei stări specifice de sănătate derivă din dificultatea
evaluării calităţii vieţii pentru fiecare stare specifică de sănătate.
• Pentru a atribui fiecărei stări de sănătate o anumită calitate a vieţii, se folosesc mai multe tehnici de
determinare.
• Cele mai cunoscute metode prin care se încearcă evaluarea calităţii vieţii pentru fiecare stare specifică
de sănătate sunt: • măsurarea pe o scală a raporturilor, • loteria standard ("standard gamble"), •
schimbul temporal ("time trade-off").
• În finalul analizei cost-utilitate se compară pentru fiecare dintre alternative costul per QALY sau invers
câţi QALY se obţin pentru fiecare unitate monetară folosită.
 • In acest tip de analiză atât costurile cât şi beneficiile sunt
exprimate în termeni monetari.
• Este o analiză destul de rar întâlnită în serviciile de sănătate,
datorită dificultăţii de apreciere a consecinţelor în termeni
monetari.
• Avantajul metodei constă în faptul că pot fi comparate orice
intervenţii, indiferent de tipul rezultatelor.
Analiza cost- • Dezavantajul metodei este acela al exprimării în termeni monetari
beneficiu a consecinţelor.
• După identificarea costurilor şi a beneficiilor, rezultatele evaluării
se pot exprima printr-un raport cost/beneficii sau o diferenţă
beneficii minus costuri.
❖În final trebuie spus că evaluarea economică este doar un
instrument tehnic care poate sta la baza luării deciziilor şi că ea
nu poate înlocui logica, responsabilitatea sau riscul ce se asociază
procesului de luare a deciziilor.
CONCLUZIE
• Managementul costurilor este un instrument important al managementului financiar
în orice domeniu de activitate.
• La nivelul furnizorilor de servicii medicale se intensifică preocupările pentru
monitorizarea costurilor, pentru dezvoltarea componentei de analiză statistică şi
financiară.
• Nu există un model perfect de management al costurilor, iar statele lumii se vor
confrunta permanent cu provocarea de a-şi adapta mecanismele de finanţare şi
structurile organizatorice la nevoile actuale şi reale ale populaţiei în slujba căreia se
regăsesc.
• La nivel microeconomic, nu a existat preocupare pentru analiza din punct de vedere
financiar a succesului sau eşecului furnizorilor de servicii din domeniu sanitar, dar
această analiză devine tot mai necesară în condiţiile creşterii costurilor prestaţiilor
medicale, a produselor utilizate.
• Pentru controlul costurilor, au fost introduse sisteme informatice de alocare
computerizată a costurilor indirecte şi sunt în curs de introducere ghiduri de practică
medicală pentru cele mai frecvente afecţiuni (cardiovasculare, tuberculoză, etc.).
 Bibliografie suplimentară

➢Procedee de calculație a costurilor pe unitatea de produs, CECCAR, EXPERTIZA ȘI AUDITUL

AFACERILOR, NUMĂRUL 26-27, 10-23 IULIE 2018
• https://www.ceccarbusinessmagazine.ro/procedee-de-calculatie-a-costurilor-pe-unitatea-de-
produs-a3672/
➢Studiu comparativ între metoda abc și metoda tradițională privind calculul costului de
producție, NUMĂRUL 49-50, 18 DEC. 2018 - 14 IAN. 2019 » EXPERTIZA ȘI AUDITUL
AFACERILOR, CECCAR
• HTTPS://WWW.CECCARBUSINESSMAGAZINE.RO/STUDIU-COMPARATIV-INTRE-METODA-ABC-
SI-METODA-TRADITIONALA-PRIVIND-CALCULUL-COSTULUI-DE-PRODUCTIE-A4275/
❖PRECIZARE: MATERIALELE SUNT UTILE CELOR CARE DORESC SĂ APROFUNDEZE CHESTIUNEA CALCULAȚIEI
COSTURILOR/NU REPREZINTĂ CERINȚĂ PENTRU EXAMEN
Conf.dr. Mihaela-Liliana Göndör 20