Ce sunt particulele din aer?

Particulele din aer, cunoscute

şi ca particule în suspensie
reprezintă un amestec
complex de particule foarte
mici și picături de lichid ce
provin din mediile poluante.
Acestea se pot infiltra în căile
respiratorii și adânc în
plămâni, provocând
probleme grave de sănătate,
cum ar fi

 Calitatea Aerului
Aerul este factorul de mediu care constituie cel mai rapid suport ce favorizează transportul poluanţilor în mediu. Poluarea aerului are
multe şi semnificative efecte adverse asupra sănătăţii umane şi poate provoca daune florei şi faunei în general.
Din aceste motive acordăm o atenţie deosebită activităţii de supraveghere, menţinere şi de îmbunătăţire a calităţii aerului.
Calitatea aerului este determinată de emisiile în aer provenite de la sursele staţionare şi sursele mobile (traficul rutier), cu
preponderenţă în marile oraşe, precum şi de transportul pe distanţe lungi a poluanţilor atmosferici.
În România, domeniul „calitatea aerului” este reglementat prin Legea nr.104/15.06.2011 privind calitatea aerului înconjurător publicat
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.452 din 28 iunie 2011. Prin această lege au fost transpuse în legislaţia naţională prevederile
Directivei 2008/50/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 mai 2008 privind calitatea aerului înconjurător şi un aer mai
curat pentru Europa publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) nr. L 152 din 11 iunie 2008 şi ale Directivei 2004/107/CE a
Parlamentului European şi a Consiliului din 15 decembrie 2004 privind arseniul, cadmiul, mercurul, nichelul, hidrocarburile aromatice
policiclice în aerul înconjurător publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE) nr. L 23 din 25 ianuarie 2005.
Scopul legii privind calitatea aerului înconjurător
Legea calităţii aerului are ca scop protejarea sănătăţii umane şi a mediului ca întreg prin reglementarea măsurilor destinate menţineri
calităţii aerului înconjurător acolo unde aceasta corespunde obiectivelor pentru calitatea aerului înconjurător stabilite prin prezenta
lege şi îmbunătăţirea acesteia în celelalte cazuri.
Măsuri prevăzute de legea privind calitatea aerului înconjurător
Legea prevede măsuri la nivel naţional privind:
a) definirea şi stabilirea obiectivelor pentru calitatea aerului înconjurător destinate să evite şi să prevină producerea unor evenimente
dăunătoare şi să reducă efectele acestora asupra sănătăţii umane şi a mediului ca întreg;
b) evaluarea calităţii aerului înconjurător pe întreg teritoriul ţării pe baza unor metode şi criterii comune, stabilite la nivel european;
c) obţinerea informaţiilor privind calitatea aerului înconjurător pentru a sprijini procesul de combatere a poluării aerului şi a
disconfortului cauzat de acesta, precum şi pentru a monitoriza pe termen lung tendinţele şi îmbunătăţirile rezultate în urma măsurilor
luate la nivel naţional şi european;
d) garantarea faptului că informaţiile privind calitatea aerului înconjurător sunt puse la dispoziţia publicului;
e) menţinerea calităţii aerului înconjurător acolo unde aceasta este corespunzătoare şi/sau îmbunătăţirea acesteia în celelalte cazuri;
f) promovarea unei cooperări crescute cu celelalte state membre ale Uniunii Europene în vederea reducerii poluării aerului;
g) îndeplinirea obligaţiilor asumate prin acordurile, convenţiile şi tratatele internaţionale la care România este parte.
Sistemul Naţional de Evaluare şi Gestionare Integrată a Calităţii Aerului (SNEGICA)
Prin SNEGICA se realizează punerea în aplicare a legii calităţii aerului înconjurător. SNEGICA asigură cadrul organizatoric, instituţiona
şi legal de cooperare a autorităţilor şi instituţiilor publice cu competenţe în domeniu în scopul evaluării şi gestionării calităţii aerului
înconjurător, în mod unitar, pe întreg teritoriul României, precum şi pentru informarea populaţiei şi a organismelor europene şi
internaţionale privind calitatea aerului înconjurător.
SNEGICA cuprinde, ca părţi integrante, următoarele două sisteme:
• Sistemul Naţional de Monitorizare a Calităţii Aerului (SNMCA) şi
• Sistemul Naţional de Inventariere a Emisiilor de Poluanţi Atmosferici (SNIEPA).
Autorităţile şi instituţiile publice cu competenţe în realizarea atribuţiilor SNEGICA
a) autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi autorităţile publice care funcţionează în subordinea, sub autoritatea şi în
coordonarea sa;
b) autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură şi autorităţile publice care funcţionează în subordinea şi sub autoritatea sa
c) autoritatea publică centrală pentru sănătate şi autorităţile publice care funcţionează în subordinea şi sub autoritatea sa;
d) autoritatea publică centrală pentru transporturi şi autorităţile publice care funcţionează în subordinea şi sub autoritatea sa;
e) autoritatea publică centrală pentru industrie;
f) autoritatea publică centrală pentru comerţ;
g) autoritatea publică centrală pentru agricultură şi autorităţile publice care funcţionează în subordinea şi sub autoritatea sa;
h) autoritatea publică centrală pentru amenajarea teritoriului şi lucrări publice;
i) autoritatea publică centrală pentru administraţie publică şi autorităţile publice care funcţionează în subordinea sa;
j) autoritatea publică centrală pentru ordine publică şi siguranţă naţională şi autorităţile publice care funcţionează în subordinea sa;
k) consiliile judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti;
l) primăriile, primăriile sectoarelor municipiului Bucureşti, consiliile locale şi consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti;
m) Institutul Naţional de Statisticăşi direcţiile teritoriale din subordinea sa.
 O3

Normal
28
63 µg/m³
Ozonul la nivelul solului poate să agraveze bolile
respiratorii existente şi, de asemenea, să conducă la
iritarea gâtului, dureri de cap şi dureri în piept.
PM 2.5

Excelent
7
4 µg/m³
Particulele în suspensie fine sunt particule
inhalabile de poluanţi cu un diametru mai mic de
2,5 micrometri care pot intra în plămâni şi în sânge
provocând probleme de sănătate grave. Cel mai
grav impact este asupra plămânilor şi a inimii.
Expunerea poate duce la tuse sau dificultate
respiratorie, astm agravat şi dezvoltarea bolilor
respiratorii cronice.
...mai mult
PM 10

Excelent
4
4 µg/m³
Particulele în suspensie sunt particule de poluanţi
inhalabile cu un diametru mai mic de 10
micrometri. Particulele care sunt mai mari de 2,5
micrometri pot fi depozitate în căile aeriene,
provocând probleme de sănătate. Expunerea poate
provoca iritaţii ale ochilor şi gâtului, tuse sau
dificultate respiratorie şi astm agravat. Expunerea
frecventă şi excesivă poate duce la probleme
serioase de sănătate.
...mai mult
SO 2

Excelent
2
 PLANUL DE MENȚINERE
A CALITĂȚII AERULUI
ÎN JUDEȚUL CARAȘ-
SEVERIN 2020-2024
PLAN DE MENȚINERE A CALITĂȚII AERULUI ÎN JUDEȚUL CARAȘ-
SEVERIN
d) garantarea faptului că informațiile privind calitatea aerului
înconjurător sunt puse la dispoziția publicului;
e) menținerea calității aerului înconjurător acolo unde aceasta
este corespunzătoare și/sau îmbunătățirea acesteia în celelalte
cazuri.
Pentru punerea în aplicare a legii calității aerului înconjurător a
fost înființat Sistemul Național de Evaluare și Gestionare Integrată
a Calității Aerului (SNEGICA) care asigură cadrul organizatoric,
instituțional și legal de cooperare a autorităților și instituțiilor
publice cu competențe în domeniu, în scopul evaluării și gestionării
calității aerului înconjurător în mod unitar pe întreg teritoriul
României, precum și pentru informarea populației și a organismelor
europene și internaționale privind calitatea aerului înconjurător.
Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, prevede
obligativitatea ca în ariile din zonele și aglomerările clasificate în
regim de gestionare I să se elaboreze planuri de calitate a aerului
pentru atingerea valorilor limită sau, respectiv, a valorilor țintă
corespunzătoare, iar în ariile din zonele și aglomerările clasificate
în regim de gestionare II să se elaboreze planuri de menținere a
calității aerului (art. 43, alin (1) și (2)).
Conform Ordinului MMAP nr. 1206/2015 și a Ordinului MM nr.
598/2018 pentru aprobarea listelor cu unitățile administrativ-
teritoriale întocmite în urma încadrării în regimurile de gestionare a
ariilor din zonele și aglomerările prevăzute în anexa nr. 2 la Legea
nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, județul Caraș-
Severin este încadrat în regimul de gestionare II pentru dioxid de
azot și oxizi de azot (NO2/NOx), pulberi în suspensie (PM10,
PM2,5), Benzen (C6H6), Nichel (Ni), Dioxid de sulf (SO2), Monoxid
de carbon (CO), Plumb (Pb), Arsen (As) și Cadmiu (Cd).
Încadrarea conform Ordinului 598/2018 s-a realizat luând în
considerare atât încadrarea anterioară1 în regimuri de gestionare
(conform Ordinului 1206/2015 pentru aprobarea listelor cu unitățile
administrativ-teritoriale întocmite în urma încadrării în regimurile
de gestionare a ariilor din zonele și aglomerările prevăzute în
anexa nr. 2 la Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului
înconjurător), cât și rezultatele obținute în urma evaluării calității
aerului la nivel național, care a utilizat măsurări în puncte fixe,
realizate în
 1.1. Descrierea modului de realizare a studiului de
calitate a aerului care a stat la baza elaborării Planului
Planul de menținere a calității aerului în județul Caraș-
Severin a avut la bază Studiul de calitate a aerului
pentru județul Vrancea, studiu elaborat prin evaluarea
informațiilor actuale, a rezultatelor de monitorizare a
calității aerului și a studiului de dispersie a poluanților
în atmosferă realizat la nivel național, și a identificat
setul de măsuri pe care titularul/titularii de activitate
trebuie să le ia, astfel încât nivelul poluanților să se
păstreze sub valorile limită pentru poluanții dioxid de
azot și oxizi de azot (NO2/NOx), dioxid de sulf (SO2),
pulberi în suspensie (PM10, PM2,5), benzen (C6H6),
monoxid de carbon (CO), plumb (Pb) sau valorile țintă
pentru nichel (Ni), arsen (As) și cadmiu (Cd).
Pentru planul nostru inventarele locale de emisie
realizate pentru județul Caraș- Severin au reprezentat
sursa de informații cantitative și calitative asupra
categoriilor surselor de emisie și a cantităților de
poluanți în atmosferă emise pe teritoriul administrativ al
județului Caraș-Severin în intervalul de timp 2016-2018,
anul de referință fiind 2018.
Inventarul local de emisii (ILE) asociat județului Caraș-
Severin este structurat conform formatului Anexei nr. 4
la Ordinul 3299/ 2012 pentru aprobarea metodologiei
de realizare și raportare a inventarelor privind emisiile
de poluanți în atmosferă și cuprinde toate categoriile
de surse de emisie și poluanți atmosferici generați.
În cadrul inventarului, pentru aplicabilitatea în cadrul
planului au fost interogate datele referitoare la sursele
de emisie structurate pe următoarele categorii de surse
pentru emisiile de oxizi de azot (NOx), pulberi în
suspensie (PM10, PM2,5), benzen (C6H6), nichel (Ni),
dioxid de sulf (SO2), monoxid de carbon (CO), plumb
(Pb), arsen (As.
 PLAN DE MENȚINERE A CALITĂȚII AERULUI ÎN JUDEȚUL CARAȘ-SEVERIN
 Surse de suprafață – reprezentate de surse difuze (nedirijate) de emisii
eliberate în aerul înconjurător; în acest caz majoritatea surselor sunt
reprezentate de instalațiile de ardere de uz casnic;
 Surse liniare – reprezentate de emisiile din transportul rutier și feroviar.
Caracterizarea fiecărei surse de emisie s-a bazat pe datele exportate de
către ANPM din Sistemul Informatic Integrat de Mediu, care include datele
raportate de operatorii
economici din județul Caraș-Severin, de unde au fost extrase datele cu
referință la:
 denumirea operatorului și locația instalației;
 tipul surselor (surse fixe, nedirijate, liniare și industriale asimilabile);
descrierea procesului care se desfășoară în instalație (de ex. proces de
ardere,
proces de producție, etc.) și regimul de funcționare al instalației (ore/lună,
ore/an);
 pentru sursele fixe care evacuează emisii de poluanți în atmosferă prin
intermediul coșurilor de fum au fost interogate informații referitoare la
modul de evacuare a gazelor de ardere în atmosferă (dimensiuni
constructive coșuri de fum, debit gaze
de ardere evacuate, viteza și temperatura gazelor de ardere);
 descrierea surselor de suprafață (de ex. consum urban pentru încălzire,
industriale
asimilabile) și a surselor liniare (de ex. traficul din incinta operatorilor
economici,
autoutilitare pentru asigurarea producției specifice, etc.).
Prezentul Plan de menținere a calității aerului în județul Caraș-Severin a
fost întocmit
pe baza studiului elaborat de către ENVIRO ECOSMART SRL, operator
economic înscris în Registrul național al elaboratorilor de studii pentru
protecția mediului poziția 676, conform prevederilor Ordinul ministrului
mediului nr. 1026/2009 privind aprobarea condițiilor de elaborare a
raportului de mediu, raportului privind impactul asupra mediului, bilanțului
de mediu, raportului de amplasament, raportului de securitate și studiului
de evaluare adecvată.
1.2. Descrierea modului de identificare a scenariilor/măsurilor, precum și
estimarea efectelor acestora
Actualul plan de menținere a calității aerului cuprinde măsuri identificate
pentru păstrarea nivelului poluanților sub valorile-limită, respectiv sub
valorile-țintă stabilite de Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului
înconjurător cu modificările ulterioare.
Măsurile luate în considerare vizează efecte precum:  Măsuri pentru
reducerea emisiilor din traficul rutier:
o Reabilitarea/modernizarea arterelor de circulație;
1.3. Modelul matematic utilizat pentru analiza dispersiei poluanților
în atmosferă
Principalele surse de poluare la nivelul județului Caraș-Severin sunt
reprezentate de surse industriale, traficul rutier și sistemele
individuale de încălzire a locuințelor (surse de suprafață).
Aceste surse trebuie monitorizate continuu pentru a se găsi cele
mai bune tehnici posibile pentru minimizarea și reducerea
cantității de substanțe poluante eliberate în atmosferă.
Ca urmare a amplasării surselor de emisie la nivelul județului
Caraș-Severin, evaluarea calității aerului s-a realizat prin stațiile
automate de monitorizare dar și prin utilizarea unui model
matematic de dispersie pornind de la valorile măsurate ale
poluanților la surse, a factorilor de emisie specifici, a distribuției
geografice a surselor și a condițiilor meteorologice de propagare
a emisiilor.
Modelul matematic de dispersie este necesar pentru a stabili la o
scară mai mare – județul Caraș-Severin - nivelul expunerii, acest
lucru nefiind obținut exclusiv din măsurători. Dispersia atmosferică
caracterizează evoluția, în timp și spațiu, a unui ansamblu de
poluanți (aerosoli, gaze, particule) emiși în atmosferă. Fenomenul
de dispersie atmosferică
este influențat de condițiile meteorologice, topografia regiunii și
valorile emisiilor.
Modelul de dispersie atmosferică (MDA) reprezintă simularea
matematică a modului de împrăștiere a poluanților în atmosferă și
reprezintă o prognoză a concentrației poluanților atmosferici la
receptori funcție de locația surselor de emisie, tipul și cantitățile
de poluanți emiși, condițiile topografice, meteorologice etc.2
Stabilirea măsurilor de reducere a emisiilor de poluanți în
atmosferă din județul
Caraș-Severin s-a realizat utilizând modele matematice de
cuantificare și prognozare a dispersiei poluanților în atmosferă
emiși din surse fixe, mobile și de suprafață.
Conform modelelor de dispersie atmosferică datele de intrare
trebuie să respecte cât mai exact condițiile meteorologice, locația
geografică și parametrii emisiilor la sursa de poluare.
În urma necesarului de monitorizare a dispersiei poluanților au fost
propuse, conform Agenției Europene de Protecția Mediului, un set
de modele de dispersie acceptate la nivelul Uniunii Europene,
toate având un țel comun: de a reduce poluarea la nivel glob.
 COPERT Street Level5 este un software conceput pentru
utilizatorii care doresc să calculeze emisiile din traficul rutier.
Este structurat astfel încât să funcționeze alături de
instrumentele de analiză a traficului.
Metodologia se bazează pe bine-cunoscutul software
COPERT, dar aduce o abordare cu totul nouă la nivelul
calculelor. Software-ul poate calcula emisiile pe o singură
stradă sau pe o rețea de străzi. Acesta necesită setul minim
de date de intrare pentru a produce rezultate și este
optimizat pentru perioade de execuție rapide. Emisiile pot fi
de asemenea afișate pe o hartă GIS pentru a îmbunătăți
vizualizarea.
Modelarea matematică a dispersiei poluanților în atmosferă
s-a realizat la nivelul județului Caraș-Severin prin estimarea
concentrațiilor de poluanți în funcție de caracteristicile
surselor de poluare, de condițiile meteorologice si orografice,
de procesele de transformare fizică și chimică pe care le pot
suferi poluanții în atmosferă și de interacțiunea acestora cu
suprafața solului.
Modelarea dispersiei poluanților în atmosferă s-a realizat cu
programul OML-Multi în scopul evaluării impactului surselor de
emisie asupra mediului înconjurător și calității aerului.
Modelul OML-Multi este un model de tip gaussian de dispersie
atmosferică, utilizat pentru a evalua poluarea aerului din
surse punctiforme și de suprafață. Acesta poate fi utilizat
pentru distanțe de până la aproximativ 20 km de surse. OML-
Multi este un model Gauss tip pană, modern, bazat pe
scalarea stratului limită în loc de clasificarea stabilității
Pasquill așa cum fac modelele mai vechi. Modelul OLM-Multi
este dezvoltat de către Universitatea Aarhus din Danemarca.
Modelul a fost conceput inițial de către Institutul Național de
Cercetare a Mediului din Danemarca, care în 2007 a devenit
parte a Universității Aarhus.
Modelul OML-Multi necesită informații privind emisia
poluanților generați de până la 3000 de surse simultan
utilizând datele topografice și meteorologice ale zonei de
analiză în prognoza dispersiilor. Modelul calculează o serie
de concentrații la punctele de receptor
 Tabelul 1-1: Reprezentanții Consiliului Județean Caraș-Severin în comisia
tehnică
Nr. crt.
Nume și prenume
Calitate în comisia tehnică
Compartiment CJ
1
Ioana Cristina OPRIȘ
2
Adina MIRON
3
Mirela CONSTANDACHE
Președinte Coordonator Membru
Arhitect Șef Protecția Mediului Protecția Mediului
În comisia tehnică sunt și reprezentanți ai următoarelor instituții: 
Inspectoratul de Poliție Județean Caraș-Severin;
 Inspectoratul de Jandarmi Județean Caraș-Severin;
 Direcția pentru Agricultură Județeană Caraș-Severin;
 Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Caraș-
Severin;  Direcția de Sănătate Publică a Județului Caraș-Severin;
 Direcția Județeană de Statistică Caraș-Severin;
 Direcția Silvică Caraș-Severin;
 Secția Drumuri Naționale Caransebeș;
 Sucursala Regională CF, Secția L1 Caransebeș;
 Societatea TMK SA Reșița;
 Societatea DUCTIL STEEL SA pct. de lucru Oțelu Roșu;  Societatea
MOLDOMIN SA.
Planul de menținere a calității după avizarea de către autoritatea publică
teritorială pentru protecția mediului (APM Caraș-Severin) și CECA (Centrul
de Evaluare a Calității Aerului) va fi aprobat prin hotărâre a Consiliului
Județean Caraș-Severin.
Președintele consiliului județean, personal și/sau prin compartimentele de
specialitate din aparatul propriu, după caz, în colaborare cu autoritățile
publice teritoriale de inspecție și control în domeniul protecției mediului și
cu autoritățile publice teritoriale pentru protecția mediului, monitorizează și
controlează stadiul realizării măsurilor/acțiunilor din planul de menținere a
calității aerului.
Comisia tehnică urmărește realizarea măsurilor din planul de menținere a
calității aerului și întocmește anual un raport cu privire la stadiul realizării
măsurilor pe care îl supune spre aprobare consiliului județean.
Raportul anual aprobat privind stadiul realizării măsurilor din planul de
menținere a calității aerului se pune la dispoziția publicului prin postarea pe
pagina proprie de internet a Consiliului Județean Caraș-Severin și se
transmite autorității publice teritoriale pentru protecția mediului până la
data de 15 februarie a anului următor.