ATMOSFERA SI

CALITATEA AERULUI
BRAIL A
 Localizare

n cadrul rii, municipiul Brila este situat n partea de est-sud-

est a Romniei, la intersecia paralelei de 4525 cu meridianul de
2754. Municipiul Brila este situat n nord-estul Cmpiei
Romne, n Cmpia Brailei sau Brganul Nordic, pe stnga
Dunrii, la 20 m altitudine.

n cadrul judeului Brila, oraul ocup nord-estul judeului,

(Figura nr. 1), fiind situat ntr-o zon complex de contact ntre
uniti fizico-geografice variate: Lunca Dunrii, Cmpia Brilei i
Cmpia Siretului Inferior. Din suprafaa total a judeului Brila
(4724 km2), oraul Brila are o suprafa de numai 77,9 km
Figura nr. 1 Localizarea
municipiului Brila n cadrul
judeului
 DIOXID DE SULF SO2

Dioxidul de sulf este un gaz incolor, amarui, neinflamabil, cu un miros

patrunzator care irita ochii si caile respiratorii.
Surse antropice:
(datorate activitatilor umane): sistemele de incalzire a populatiei care nu
utilizeaza gaz metan, centralele termoelectrice, procesele industriale
(siderurgie, rafinarie, producerea acidului sulfuric), industria celulozei si
hartiei si, in masura mai mica, emisiile provenite de la motoarele diesel.
Efecte asupra mediului
In atmosfera, contribuie la acidifierea precipitatiilor, cu efecte toxice
asupra vegetatiei si solului.
Cresterea concentratiei de dioxid de sulf accelereaza coroziunea
metalelor, din cauza formarii acizilor.
Oxizii de sulf pot eroda: piatra , zidaria, vopselurile , fibrele, hartia ,
pielea si componentele electrice
 OXIZI DE AZOT NOX (NO / NO2)

Oxizii de azot sunt un grup de gaze foarte reactive, care contin

azot si oxigen in cantitati variabile. Majoritatea oxizilor de
azot sunt gaze fara culoare sau miros.
Surse antropice:
oxizii de azot se formeaza in procesul de combustie atunci
cand combustibilii sunt arsi la temperaturi inalte, dar cel mai
adesea ei sunt rezultatul traficului rutier, activitatilor
industriale, producerii energiei electrice. Oxizii de azot sunt
responsabili pentru formarea smogului, a ploilor acide,
deteriorarea calitatii apei, efectului de sera, reducerea
vizibilitatii in zonele urbane .
 Efecte asupra plantelor si animalelor
Expunerea la acest poluant produce vatamarea serioasa a vegetatiei prin
albirea sau moartea tesuturilor plantelor, reducerea ritmului de crestere a
acestora.
Expunerea la oxizii de azot poate provoca boli pulmonare animalelor, care
seamana cu emfizemul pulmonal, iar expunerea la dioxidul de azot poate
reduce imunitatea animalelor provocand boli precum pneumonia si gripa.

Alte efecte
Oxizii de azot contribuie la formarea ploilor acide si favorizeaza acumularea
nitratilor la nivelul solului care pot provoca alterarea echilibrului ecologic
ambiental.
De asemenea, poate provoca deteriorarea tesaturilor si decolorarea
vopselurilor, degradarea metalelor.
 MONOXID DE CARBON (CO)

La temperatura mediului ambiental, monoxidul de carbon este un gaz

incolor, inodor, insipid, de origine atat naturala cat si antropica. Monoxidul
de carbon se formeaza in principal prin arderea incompleta a combustibililor
fosili.

Surse naturale: arderea padurilor, emisiile vulcanice si descarcarile electrice.

Surse antropice: se formeaza in principal prin arderea incompleta a
combustibililor fosili, producerea otelului si a fontei, rafinarea petrolului,
traficul rutier , aerian si feroviar.
Monoxidul de carbon se poate acumula la un nivel periculos in special in
perioada de calm atmosferic din timpul iernii si primaverii (acesta fiind mult
mai stabil din punct de vedere chimic la temperaturi scazute), cand arderea
combustibililor fosili atinge un maxim.
 PULBERILE IN SUSPENSIE PM10
Pulberile in suspensie reprezinta un amestec complex de particule foarte mici si picaturi de
lichid.

Surse antropice:
activitatea industriala, sistemul de incalzire a populatiei, centralele termoelectrice. Traficul
rutier contribuie la poluarea cu pulberi produsa de pneurile masinilor atat la oprirea acestora
cat si datorita arderilor incomplete.

Efecte asupra sanatatii populatiei

O problema importanta o reprezinta particulele cu diametrul aerodinamic mai mic de 10
micrometri, care trec prin nas si gat si patrund in alveolele pulmonare provocand inflamatii si
intoxicari.
Sunt afectate in special persoanele cu boli cardiovasculare si respiratorii, copiii, varstnicii si
astmaticii.

Poluarea cu pulberi inrautateste simptomele astmului, respectiv tuse, dureri in piept si

dificultati respiratorii.
Expunerea pe termen lung la o concentratie scazuta de pulberi poate cauza cancer si moartea
prematura.
 STATII DE MONITORIZARE
BR1 - Staie de trafic Str. Calea Galai, Nr. 53
Poluani monitorizai: SO2, Nox, CO, Pb, PM10 i PM2,5, Benzen
Staia de trafic este amplasat pe Calea Galai nr. 53 i monitorizeaz nivelele de poluare generate
preponderent de emisiile din traficul, cu fluxuri medii i ridicate, de pe strzile limitrofe.

BR2- Statie urbana Str. P-a Independenei, Nr.1

Poluani monitorizai: SO2, Nox, O3, Pb, Benzen, Toluen, o,m,p-Xilen, Etilbenzen, PM10 i PM 2,5
Staia este amplasat n Piaa Independenei nr. 1, la distan de trafic i de zone industriale sau surse
punctuale mari. Monitorizeaz nivelele medii de poluare din zona urban datorate emisiilor din interiorul
oraului precum i contribuiile posibil semnificative datorate unor fenomene de transport a poluanilor
atmosferici provenii din exteriorul oraului.

BR4- Statie industriala Str. Baldovineti, Nr. 22

Poluani monitorizai: SO2, Nox, CO, O3, Pb, PM10 i PM 2,5
Staia este amplasat pe oseaua Baldovineti n incinta Staiei Nord de pompare ape uzate a Companiei
de Utiliti Publice Dunrea - Brila determin nivelul de poluare provenit de la sursele industriale din
zon sau din zonele limitrofe.
 INDUSTRIA

Dintre activitile industriale ale municipiului Brila cu

relevan sunt: confeciile, construciile metalice, metalurgie,
maini i echipamente, producia i distribuia de energie
electric, alimentar i buturi, mobilier i articole de mobil,
etc.
 TRANSPORTURILE

n termeni de dezvoltare urban, municipiul Brila este

strbtut de o reea de artere de circulaie, construit n sistem
radial concentric din care pornesc transversal mai multe artere
conectate la extremitile teritoriului intravilan. Municipiul
Brila are o reea rutier urban de 285 km de strzi din care
208 km sunt strzi asfaltate, 6 km sunt strzi cu pavaj iar
diferena o reprezint strzile cu piatr compactat.

Legturile auto care ajung n municipiul Brila se fac prin DN

21 Slobozia Brila, DN 2B Buzu Brila, DN22 Rmnicu
Srat Brila, DN23 Focani Brila, DN 22B (Dig Brila
Galai).
 Transportul n comun se realizeaz pe o reea de drumuri
interne, prin intermediul mai multor linii de autobuz, microbuz
i tramvai. Pentru decongestionarea traficului din zona
central a oraului s-a demarat un amplu proces de
modernizare i amenajare a numeroase strzi din ora.

Legturile feroviare se fac din direcia Bucureti, Buzu,

Brila prin CF care traverseaz Municipiul Brila i se
continu cu direcia Galai i Moldova spre nord.
 Starea calitii aerului

n municipiul Brila sursele de poluare a aerului sunt reprezentate n principal de

activitatea industrial, centrale termice, staii de mixturi asfaltice i traficul auto.

n perioada 2000 2007 evoluia principalilor indicatori monitorizai este urmtoarea:

poluanii gazoi ( SO2, NO2, H2S,NH3) monitorizati la 24 ore si la 30 de minute,
prezinta, in 2007, o scadere a valorilor concentratiilor medii anuale fata de 2006.
Scaderi importante s-au inregistrat in special la SO2 si NH3, ele fiind cu 18%,
respectiv 40 % mai mici fata de 2006. Valorile maxime s-au incadrat n limitele
admise.
pulberile totale in suspensie, n mediul urban,inregistreaza o crestere cu 11% a
tendintei mediei anuale in 2007 fata de anul precedent. Valorile cele mai ridicate in
acest an s-au inregistrat ca si in anul 2006 in zona Brila, in punctul de prelevare
Statia Nord.
pulberile sedimentabile, monitorizate n zona urban in nou puncte, au valori medii
anuale cu 32% mai mici fata de 2006.
 BIBLIOGRAFIE

http://apmbr.anpm.ro/-/
reteaua-automata-de-monitorizare-a-calitatii-aerulu
i-in-judetul-braila
http://www.calitateaer.ro/index.php
http://www.anpm.ro/