Testul 12 de Antrenament Simulare 6 Mai - Compressed PDF
Testul 12 de Antrenament Simulare 6 Mai - Compressed PDF
Testul 12 de Antrenament Simulare 6 Mai - Compressed PDF
Gherheș Florin
1
Vox Valachorum: website-ul tău de limba și literatura română prof. Gherheș Florin
Textul 2
Cele mai importante victorii izbutite de domnitorii români au fost împotriva turcilor, Ştefan cel Mare, Vlad Ţepeş şi
Mihai Viteazul reuşind să-i înfrângă pe otomani. Există însă şi alte bătălii deosebit de importante în istoria poporului român.
Bătălia de la Rovine – Mircea cel Bătrân, domnitorul Ţării Româneşti, a luat parte la cruciada purtată de Milos Obilici împotriva
Imperiului Otoman, sârbul reuşind să-l ucidă pe sultanul Murad I. Fiul acestuia, Baiazid i-a succedat la tron, noul sultan al turcilor fiind
dornic de răzbunare. Astfel, în primăvara anului 1395, armata turcă pătrunde în Ţara Românească, unde la Rovine poartă o bătălie
considerată de istorici drept una dintre cele mai sângeroase lupte purtate pe teritoriul României. Oştirea munteană iese învingătoare din
luptă, Mircea cel Bătrân fiind primul european care reuşea să iasă învingător după un atac al otomanilor.
Bătălia de la Vaslui sau Podul Înalt – la începutul anului 1475, Ştefan cel Mare a reuşit una dintre cele mai importante victorii
ale sale. După ce l-a înlăturat de la conducerea Ţării Româneşti pe Radu cel Frumos, un aliat al Imperiului Otoman, Ştefan cel Mare se
aştepta la un atac de proporţii din partea turcilor. Astfel, la data de 10 ianuarie 1475, nu mai puţin de 120.000 de soldaţi otomani conduşi
de Soliman Magnificul au pătruns în Moldova, unde erau aşteptaţi de armata voievodului moldovean formată din 40.000 de oşteni. Deşi
depăşiţi numeric, moldovenii, în frunte cu Ştefan, au reuşit să le administreze turcilor cea mai mare înfrângere în faţa unei armate creştine.
Lupta de la Codrii Cosminului – Ştefan cel Mare şi regele polon Ioan Albert au încheiat o înţelegere prin care urmau să
recucerească Cetatea Chilia şi Cetatea Albă. Armata poloneză a pătruns în Moldova, însă Ioan Albert avea altă intenţie, cea de a cuceri
ţara şi de a-l înlătura de pe tron pe Ştefan cel Mare. La data de 26 octombrie 1497, văzând că polonezii se îndreaptă spre Suceava,
domnitorul moldovean îi atacă pe aceştia, lupta decisivă purtându-se la 100 de kilometri de capitala ţării, aproape de Cernăuţi. Ştefan cel
Mare a ordonat oştenilor săi să taie copacii din Codrii Cosminului numai cât aceştia abia să se mai ţină în picioare, iar când armata polonă
a pătruns prin pădure, arborii au fost prăvăliţi peste aceasta, omorând aproape toţi oştenii poloni. Istoricii consideră înfrângerea de la
Codrii Cosminului ca fiind una dintre cele mai mari înfrângeri din istoria Poloniei.
Atacul nocturn al lui Vlad Ţepeş - în vara anului 1462, sultanul Mehmed al II-lea al Imperiului Otoman a pătruns în Ţara
Românească împreună cu o armată formată din peste 100.000 de soldaţi, după ce domnitorul Vlad Ţepeş a refuzat să mai plătească tribut
şi a invadat Bulgaria. În noaptea de 17 iunie 1462, voievodul muntean a organizat o incursiune în tabăra turcilor, unde a intrat împreună
cu armata sa îmbrăcată în straie turceşti, reuşind să-i facă pe otomani să se bată între ei. Astfel, Ţepeş a reuşit să producă pierderi
însemnate numeroasei armate otomane şi să o determine să părăsească Ţara Românească.
Bătălia de la Călugăreni – la data de 23 august 1595, Mihai Viteazul a izbutit poate cea mai importantă victoria a sa împotriva
turcilor. Cu o armată de 10.000 de oşteni, domnitorul Ţării Româneşti a reuşit să înfrângă cei 100.000 de turci conduşi de Sinan Paşa.
Fiind un strateg foarte bun, Mihai Viteazul a atras armata otomană spre un teren mlăştinos, unde soldaţii turci s-au împotmolit şi au fost
nimiciţi de armata munteană.
Bătălia de la Şelimbăr – la data de 25 octombrie 1599, Mihai Viteazul a pătruns în Transilvania împreună cu 25.000 de oşteni.
În drumul său spre cetatea Albia Iulia, domnitorul Ţării Româneşti a învins la Şelimbăr, în judeţul Sibiu, armata transilvăneană condusă de
Andrei Bathory. Ca urmare a acestei victorii, Mihai Viteazul a reuşit să unească pentru prima dată Transilvania şi Ţara Românească. [...]
2
Vox Valachorum: website-ul tău de limba și literatura română prof. Gherheș Florin
A.
2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1. 2 puncte
Mircea este domnitorul:
a) Țării Românești
b) Moldovei
c) Transilvaniei
d) Banatului
Răspuns corect:
3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2. 2 puncte
Atacul nocturn al lui Vlad Țepeș a avut loc:
a) În vara anului 1461
b) În vara anului 1462
c) În toamna anului 1463
d) În vara anului 1463
Răspuns corect:
4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1. 2 puncte
Baiazid vrea să schimbe coroana domnitorului cu:
a) o pălărie
b) un coif
c) trei coroane
d) o ramură de spini
Răspuns corect:
3
Vox Valachorum: website-ul tău de limba și literatura română prof. Gherheș Florin
5. Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili corectitudinea sau incorectitudinea acestuia,
bazându-te pe informațiile din cele două texte. 6 puncte
Textul 1
Baiazid este înduplecat de cuvintele lui Mircea, renunțând la idea de a mai ataca.
După cuvintele amenințătoare ale conducătorului otoman, Mircea este speriat.
Textul 2
7. Prezintă, în 30 – 70 de cuvinte, un element de conținut comun celor două texte date, valorificând câte o
secvență relevantă din fiecare text. 6 puncte
4
Vox Valachorum: website-ul tău de limba și literatura română prof. Gherheș Florin
9. Asociază textul 1 cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50 –
100 de cuvinte, un personaj asemănător, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text.
6 puncte
5
Vox Valachorum: website-ul tău de limba și literatura română prof. Gherheș Florin
B.
a) „ciot”, „toiag”
b) „calea”, „moșneag”
c) „orice”, „vrea”
d) „ești”, „rîuri”
Răspuns corect:
a) „biruință”, „îngrozitoare”
b) „Dunărea”, „Țării Românești”
c) „închini”, „ramură”
d) „domnul”, „furtunoasă”
Răspuns corect:
a) sărac
b) obișnuit
c) nobil
d) înstărit
Răspuns corect:
4. Rescrie fragmentul de mai jos, transformând construcția verbală activă într-o construcție pasivă.
2 puncte
„Ştefan cel Mare şi regele polon Ioan Albert au încheiat o înţelegere”
6
Vox Valachorum: website-ul tău de limba și literatura română prof. Gherheș Florin
5. Identifică în fragmentul de mai jos trei pronume personale în cazuri diferite, menționându-le. 6 puncte
6. Precizează valoarea morfologică a cuvântului subliniat. Realizează un enunț în care același cuvânt să aibă o
valoare morfologică diferită.
6 puncte
7. Identifică propoziția subordonată din fragmentul de mai jos. Realizează o altă frază în care același element
jonctiv să introducă o propoziție subordonată diferită.
6 puncte
„împărați și regi s-adună /Să dea piept cu uraganul ridicat de semilună”
8. Iată care sunt primele impresii ale unui elev după lecția de istorie. Ajută-l să rescrie textul, corectând
greșelile de orice natură.
6 puncte
Bătălia dela Rovine m-i se pare una dintre cele mai inportante bătăli a istoriei noastre.
7
Vox Valachorum: website-ul tău de limba și literatura română prof. Gherheș Florin
Scrie o compunere, de minimum 150 de cuvinte, în care să-l caracterizezi pe Mircea, personajul din textul
lui Mihai Eminescu.
Notă! Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul
în care compunerea are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.
8
Vox Valachorum: website-ul tău de limba și literatura română prof. Gherheș Florin