UNIVERSITATEA BABEȘ-BOLYAI, CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE ŞTIINŢE POLITICE, ADMINISTRATIVE

ŞI ALE COMUNICĂRII
MASTER – ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ

CONTRACTE ADMINISTRATIVE
PREZENTARE GENERALĂ A PRINCIPALELOR TIPURI DE
CONTRACTE ADMINISTRATIVE DIN LEGISLAȚIA
ROMÂNEASCĂ
Studiu de caz – Soluționarea litigiilor apărute în
derularea contractului de achiziție publică

CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC
Conf. Dr. Dacian DRAGOȘ
Asist. Drd. Ana Elena RANTA
MASTERAND
Alina Vasilica JĂTĂREANU

Cluj-Napoca
2013

Cuprins
1
CAP. I. NOŢIUNI GENERALE DESPRE ACTELE ADMINISTRATIVE...........................................................3
1.1 Definirea actelor administrative....................................................................................................3
1.2 Trăsăturile caracteristice ale actelor administrative.....................................................................3
1.3. Clasificarea actelor administrative...............................................................................................4
CAP. II NOȚIUNEA, CARACTERELE ȘI TRĂSĂTURILE CONTRACTELOR ADMINISTRATIVE.....................7
2.1 Conceptul de contract administrativ.............................................................................................7
2.2 Teoria contractelor administrative în perioada actuală.................................................................8
2.3 Regimul juridic aplicabil contractelor administrative...................................................................8
2.4 Particularităţi ale contractului administrativ...............................................................................10
CAP. III PRINCIPALELE TIPURI DE CONTRACTE ADMINISTRATIVE DIN LEGISLAȚIA ROMÂNEASCĂ. .12
3.1 Contractul de delegare a gestiunii serviciului public..................................................................12
3.2 Contractul de concesiune............................................................................................................14
3.2.1. Noțiunea și trăsăturile contractelor de concesiune..................................................................14
3.2.2. Obiectul și părțile contractului de concesiune.....................................................................15
3.2.3 Condițiile și efectele încheierii contractului de concesiune................................................17
3.3 Contractul de achiziție publică...................................................................................................26
3.3.1. Definiția, clasificarea și trăsăturile contractului de achiziție publică......................................26
3.3.2. Părţile și obiectul contractului de achiziție publică.............................................................29
3.3.3. Procedurile de atribuire a contractului de achiziţiie publică...............................................32
3.3.4 Soluţionarea contestaţiilor în materia achiziţiilor publice, a concesionării de lucrări..........38
publice şi a concesiunii de servicii...............................................................................................38
CAP. IV Studiu de caz – Soluționarea litigiilor apărute în derularea contractului de achiziție publică
la Primăria Coșna.................................................................................................................................40
CONCLUZII............................................................................................................................................56
ANEXE..................................................................................................................................................58
BIBLIOGRAFIE.......................................................................................................................................73

2
CAP. I. NOŢIUNI GENERALE DESPRE ACTELE ADMINISTRATIVE

În literatura de specialitate s-au realizat mai multe noţiuni pentru desemnarea actelor
juridice cu caracter unilateral al organelor administraţiei publice, însă în literatura juridică
româna de după război, au fost utilizate, două noţiuni precum: act de drept administrativ1,
respectiv act administrativ 2. Legislaţia şi doctrina din această perioadă foloseau ambii
termeni.
În prezent, avem în vedere prevederile art.52, alin (1) din Constituţie, care
întrebuinţează expresia act administrativ al unei autorităţi publice. În Legea contenciosului
administrativ nr.554/20043, modificată, art. 2 lit. b, stipulează că prin autoritate publică se
înţelege orice organ de stat sau al unităţilor administrativ-teritoriale care acţionează, în
regim de putere publică, pentru satisfacerea unui interes public.

1.1 Definirea actelor administrative

În definirea actelor administrative, ne referim la actele administrative ale autorităţilor
publice, înzestrate cu o anumită competenţă şi regimul juridic aplicabil, adică sensul formal şi
cel material al actelor administrative4. Drept urmare actele administrative pot fi definite ca
manifestări unilaterale şi exprese de voinţă ale autorităţilor publice, în principal, autorităţi
ale administraţiei publice, în scopul de a produce efecte juridice, în temeiul puterii publice 5.
Legea contenciosului administrativ nr.554/2004 defineşte, actul administrativ ca fiind „actul
unilateral cu caracter individual sau normativ, emis de o autoritate publică, în regim de
putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care
dă naştere, modifică sau stinge raporturile juridice”.

1.2 Trăsăturile caracteristice ale actelor administrative

Principalul act juridic care intervine în activitatea autorităţilor administraţiei publice
este actul administrativ. Manifestarea de voinţă a autorităţii administraţiei publice trebuie
făcută de regulă în formă scrisă, pentru că voinţa neexteriorizată nu poate produce efecte
juridice.

1
T. Drăganu, “Actele de drept administrativ”, 1959
2
R. Ionescu, Suspendarea executării actelr administrative, În analele Universităţii C.I. Parhon Seria Ştiinţe
Sociale nr. 11/1958
3
M. Of. nr. 1154 din 7 decembrie 2004, cu modificările ulterioare
4
Într-o opinie din literatura noastră de specialitate, s-a arătat că evocarea actelor administrative, indiferent
de structura statală sau privată de la care emană şi indiferent de regimul juridic, implică referirea la un al
treilea sens , sensul structural-organizaţional A.Iorgovan, 2005
5
T.Drăguşanu “Actele de drept administrative”; A.Iorgovan 2005

3
Actul administrativ este obligatoriu şi trebuie înţeles sub mai multe aspecte:
- obligativitatea actului administrativ pentru toate subiectele de drept (persoane juridice de
drept public sau privat şi persoane fizice ) care intră sub incidenţa dispoziţiei respective;
- actul administrativ este obligatoriu pentru organul emitent, cu condiţia să nu fi fost abrogat,
revocat sau anulat;
- pentru organul administrativ superior celui emitent actul administrativ este obligatoriu, dar
referitor la acest aspect trebuie făcută deosebire între actele administrative normative şi cele
individuale ;
Actul administrativ se execută din oficiu,adică este executoriu prin el însuşi, fără a mai fi
nevoie să intervină instanţele judecătoreşti pentru a-l investi cu titlu executoriu.
Actul administrativ este emis în baza legii şi pentru organizarea executării şi executarea în
concret a celorlalte normative. Această trăsătură a actelor administrative este consecinţa
ierarhiei în care se constituie normele juridice. În vârful piramidei se află Constituţia, urmează
legile organice şi legile ordinare ale Parlamentului, decretele prezidenţiale, ordonanţele şi
hotărârile Guvernului, ordinele şi instrucţiunile miniştrilor etc.
Regimul juridic specific al actului administrativ compus din reguli specifice privind forma,
procedura de emitere, condiţiile de valabilitate şi controlul legalităţii actelor administrative de
către instanţele de contencios administrativ constituie într-o opinie o trăsătură a actului
administrativ.

1.3. Clasificarea actelor administrative

Clasificarea actelor administrative se poate face pe mai multe categorii, în funcţie de diferite
criterii:
A. După criteriul întinderii efectului juridic pe care îl produc, actele administrative se
grupează în acte administrative normative şi acte administrative individual6:
a) Actele administrative normative cuprind reglementări de principiu cu caracter obligatoriu,
formulate în abstract, în vederea aplicării la un număr determinat de persoane7 şi cuprind de
regulă atât norme imperative cât şi prohibitive sau permisive.

6
Pe lângă actele administrative normative şi individuale, A. Iorgovan delimitează încă o categorie, cea a actelor
administrative cu caracter intern, care şi ele pot fi normative sau individuale, 2005
7
T.Drăganu, „Actele de drept administrativ”, 1959

4
b) Actele administrative individuale sunt manifestări de voinţă care creează, modifică,
desfiinţează drepturi şi obligaţii în beneficiul sau sarcina uneia sau mai multor persoane
dinainte determinate8 .
Actele administrative individuale pot fi clasificate în mai multe categorii, după
conţinutul lor şi anume:
1. Actele prin care se stabilesc drepturi sau obligaţii determinate pentru subiectul sau
subiectele cărora li se adresează. De exemplu actul prin care se eliberează o autorizaţie de
construcţie îi conferă titularului drepturi şi obligaţii concrete în vederea realizării unui imobil;
actul administrativ fiscal prin care se stabileşte impozitul pe care îl datorează un cetăţean
pentru clădirile pe care le deţine, conţine o obligaţie concretă a particularului respectiv.
2. Actele prin care se conferă un statut personal sau acte atributive de statut personal.
Prin aceste acte beneficiarilor li se recunoaşte o activitate anterioară şi li se conferă un
complex de drepturi, în condiţiile cerute de lege. Asemenea acte sunt diploma de absolvire a
unei forme de învățământ, decizia de pensionare, etc.
3. Acte prin care se aplică constrângerea administrativă. Dintre acestea, majoritatea se
caracterizează prin faptul că instituie constrângerea administrativă sub forma sancţiunii.
Exemplul tipic îl constituie procesul –verbal de constatare a contravenției, prin care se
consemnază săvârşirea contravenţiilor şi se aplică sancţiunea legală corespunzătoare9.
4. Acte administrativ jurisdicţionale
a) În doctrină aceste acte au fost caracterizate prin următoarele trăsături;
-sunt emise de organe care fac parte din sistemul administraţiei publice, denumite organe
administrative jurisdicţionale sau organe administrative de jurisdicţie;
- au ca obiect soluţionarea unor litigii ce iau naştere în administraţia activă, pe baza unei
sesizări a celui interesat sau a altor organe prevăzute de lege;
- elaborarea actelor administrative jurisdicţionale se face conform unei proceduri bazate pe
contradictorialitate, adică părţile au posibilitatea de a discuta în opoziţie toate elementele
litigiului;
- organul emitent este independent în luarea soluţiei (atât faţă de părţi cât şi faţă de orice
persoană sau organ) ;

8
T. Drăganu, „Introducere în teoria şi practica statului de drept”
9
OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată prin Legea nr.180/2002, cu modificările
ulterioare, constituie „legea – cadru„ în această materie şi ea se completează cu alte legi şi acte normative care
prevăd contravenţii şi modul cum acestea se sancţionează

5
 - au o stabilitate mai mare 10 dacât actele administrative tipice fiind exceptate de la
principiul revocabilităţii acestor acte, autoritatea administrativă care într-o anumită cauză a
emis un act administrativ jurisdicţional nu îl mai poate revoca, modifica sau suspenda.
b) Prin revizuirea Constituţiei, la art.21 având ca obiect „Accesul liber la justiţie” , s-a
introdus un nou alin.(4), care prevede „Jurisdicţiile speciale administrative sunt facultative şi
gratuite„. Prin acest text, se recunoaşte expres existenţa unor autorităţi administrative cu
activitate jurisdicţională, iar precizarea referitoare la caracterul facultativ şi gratuit al
jurisdicţiilor administrative se referă la cei administraţi, persoane fizice şi persoane juridice,
care vor decide dacă se vor folosi sau nu de aceste jurisdicţii.
c) Definirea actului administrativ jurisdicţional din perspectiva Legii contenciosului
administrativ nr. 554/2004. Prin modificările aduse acestei legi de către Legea nr.262/2007,
cea mai mare parte din caracteristicile actului administrativ jurisdicţional se întâlnesc în
definiţia termenului de jurisdicţie administrativă specială şi nu în definiţia actului
administrativ-jurisdicţional.
d) Înainte de adoptarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, în doctrină au fost
evocate mai multe acte administrativ-jurisdicţionale şi anume:
- hotărârile comisiei de jurisdicţie a imputaţiilor 11, prin care se soluţionează plângerea
militarilor împotriva hotărârii pronunţate de comandantul sau şeful unităţii prin care s-a
pronunţat asupra contestaţiilor ca obiect decizia de imputare a militarilor, prin care au fost
obligaţi la plata unei sume de bani, în cadrul răspunderii materiale.
- hotărârile motivate ale Comisiei de reexaminare din cadrul Oficiului de Stat pentru
Invenţii şi Mărci12 prin care se soluţionează contestaţiile împotriva deciziilor Oficiului privind
înregistrarea mărcilor şi deciziile Oficiului privind înscrierea cesiunii sau licenţei în Registrul
Naţional al Mărcilor.
- deciziile motivate date de comisia numită de Guvern sau preşedintele consiliului judeţean,
prin care se soluţionează „întâmpinările” persoanelor fizice şi juridice notificate în legătură
cu propunerile de expropriere, potrivit Legii nr.33/1994.
e) După adoptarea Legii contenciosului administrativ nr.554/2004, Consiliul Naţional de
Soluţionare a contestaţiilor, înfiinţat prin OUG nr .34/2006 este calificat expres ca organ
administrativ cu activitate jurisdicţională.
10
autorul A. Iorgovan susţine că prin stabilitatea mai mare a acestor acte nu se înţelege autoritatea lucrului
judecat, Tratat de drept administrativ, vol II 2005
11
OG nr.121/1998 privind răspunderea materială a militarului (M. Of. nr.328 din 29 august 1998), aprobată prin
Legea nr.25/1999 (M. Of. nr 34 din 28 ianuarie 1999)
12
Legea nr.84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice (M.Of. nr.455 din 27 noiembrie 1998)

6
 B. După criteriul organului de la care emană, actele administrative pot fi clasificate în :
a) acte emise de autorităţile administraţiei publice – Guvern, președinte, ministere, consilii
județene, consilii locale, prefect, primar, etc.;
b) acte emise de alte organe ale statului – Parlamentul sau instanțele judecătorești;
c) acte emise în baza unei împuterniciri exprese a legii de către anumite persoane private
(juridice sau fizice), adică acte administrative prin delegaţie.

CAP. II NOȚIUNEA, CARACTERELE ȘI TRĂSĂTURILE

CONTRACTELOR ADMINISTRATIVE

2.1 Conceptul de contract administrativ

În concepţia modernă, noţiunea de contract administrativ este o creaţie a doctrinei
juridice franceze, cristalizată pe baza jurisprudenţei Consiliului de Stat care a fost înfiinţată
mai întâi ca organ administrativ cu funcţii consultative pe lângă guvern, apoi din 1872 şi cu
funcţii jurisdicţionale de soluţionare a litigiilor în care figura administraţia de stat. Din 1953
s-au înfiinţat prin reorganizarea fostelor consilii ale prefecturii, tribunalele administrative
subordonate Consiliului de Stat. Prin urmare în Franţa forţa şi tradiţia puterii executive a
impus crearea în sânul său a unor organe administrative cu atribuţii jurisdicționale autonome
de sistemul judecătoresc13.
În țara noastră, această teorie a apărut odată cu dezvoltarea raporturilor juridice dintre
administraţiile publice şi întreprinzătorii particulari (de obicei firme cu capitaluri străine) ce
aveau ca obiect concesiunea diferitelor lucrări publice sau, după caz, a diferitelor servicii
publice, ceea ce a determinat rezervele marilor autori de drept administrativ din perioada
interbelica (A. Teodorescu, P. Negulescu, C. Rarincescu), care au văzut în contractele
administrative doar o instituţie exogenă, ce nu poate evoca esenţa realităţilor endogene.14
Sintetizând concepţiile vehiculate în doctrina proiectului Codului de procedură
administrativă, se defineşte contractul administrativ ca reprezentând acordul de voinţă cu
caracter bilateral sau multilateral, între o autoritate administrativă şi una sau mai multe
persoane fizice sau juridice prin care se urmăreşte satisfacerea unui interes de ordin general şi
care au ca obiect realizarea unei activităţi de interes public ce poate viza prestarea unui
serviciu public, realizarea unor lucrări publice, punerea în valoare a unui bun proprietate

13
Ioan Alexandru, Drept Administrativ, 2007
14
Antonie Iorgovan, Tratat de Drept Administrativ, 2005

7
publică ori privată a statului sau a unitaţilor administrativ teritoriale, efectuarea de achiziţii
publice.15

2.2 Teoria contractelor administrative în perioada actuală

În ţara noastră, după anul 1944, teza contractului administrativ, cu privire specială la
contractul de specializare universală, a fost susţinută pentru prima dată în anul 197016. După
anul 1991, consacrarea legislativă a unor noţiuni de care erau strâns legate contractele
administrative în dreptul francez şi cel român din perioada interbelică, şi anume: „domeniul
public”, serviciu public” şi „lucrări publice”, „achiziţii publice”, se constituie în argumente
pentru susţinerea teoriei contractelor administrative în dreptul administrativ actual. Mai mult,
în legea contenciosului administrativ nr. 544/2004 se foloseşte expres termenul de contracte
administrative, arătându-se că acele contracte încheiate de autorităţile publice care au ca
obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică, executarea lucrărilor de interes
public, prestarea serviciilor publice, achiziţiile publice sunt asimilate actelor administrative,
fiind supuse competenţei instanţelor de contencios administrativ. Reglementările legale
existente şi practica instanţelor de contencios administrative dovedesc, fără nici un dubiu, că
acestea, după o perioadă lungă, şi-au regăsit pe deplin actualitatea.

2.3 Regimul juridic aplicabil contractelor administrative

Conturarea și formarea noțiunii de contract administrativ își are rațiunea în faptul că
aceste contracte sunt supuse unui regim special de drept administrativ.17
În ceea ce privește, regulile de ordin tehnic, cu privire la formarea, executarea și
desfacerea contractelor administrative, care constituie regimul juridic, aplicabil prin faptul
încheierii unui contract de o asemenea natură, diferă însă, într-o mare măsură, de regulile
dreptului privat pentru contractele determinate de el.18
Cât privește formarea contractelor administrative, chiar dacă ele se încheie sub forma
unei oferte urmată de acceptare, valabilitatea acestor declarații de voință se subordonează, în
privința administrației, la o serie de condiții și forme speciale referitoare la:
- Competența autorităților publice contractante;
- Alegerea co-contractantului particular;
- Procedura instituită în acest scop, care de cele mai multe ori este adjudecarea;

15
Ioan Alexandru, Drept Administrativ, 2007
16
AutoareaV.Gilescu de referă la contrctuzl administrativ( Natura juridică a contractului de specializare
universală, în R.R:D. Nr.7/1970,p.122.
17
Constantin G. Rarincescu,
18
Constantin G. Rarincescu, op. cit., p 205

8
 - Formele stabilite de lege pentru constatarea contractelor, condiții care, în mare
parte, sunt comune tuturor contractelor încheiate de administrație.
Cu privire la executarea și la efectele contractelor administrative, se evidențiază mai
mult un regim juridic deosebit de cel de drept privat, deoarece condițiile de exercitare sunt
mai roguroase, iar sancțiunile, mai energice. Astfel, în materia contractelor administrative:
- Caracterul de contracte intuitu personae joacă un rol hotărâtor, deoarece aceste
contracte, în general, nu pot fi cesionate, chiar dacă nu este stipulată o clauză de
interzicere în acest sens;
- Contractantul nu este ținut numai de a executa obligațiile contractuale, cum este un
particular față de altul, ci obligațiile lui trebuie interpretate ca întinzându-se la tot
ce este necesar pentru asigurarea funcționării regulate și continue a serviciului
public la care a consimțit, in mod voluntar, să colaboreze.19
De aici, drepturi și obligații speciale pentru părțile contractante, între care, dreptul
administrației de a modifica în mod unilateral unele clauze ale contractului și a impune
concesionarului noi obligații și sarcini în vederea interesului public, iar concesionarul nu se
poate opune la ele, sub anumite sancțiuni, dar cu drept de a obține despăgubiri echivalente,
când executarea acestora devine oneroasă pentru el.20 De asemenea, în materia executării
contractelor, în special de concesiune, spre deosebire de dreptul privat, jurisprudența
administrativă a admis și aplicat teoria impreviziunii, în baza căreia, cu ocazia producerii de
evenimente excepționale și anormale, imprevizibile în momentul când concesiunea a fost
încheiată și care sunt străine celor două părți, au făcut situația concesionarului mai oneroasă,
până la punctul de a răsturna complet economia concesiunii și care ar periclita funcționarea sa
pe mai departe, concesionarul rămânând obligat să asigure funcționarea serviciului, are
dreptul la o anumită compensație din partea administrației pentru pierderile suferite din cauza
noilor condiții economice.21
În sfârșit, s-a subliniat, cu privire la contractele administrative, că sunt guvernate în
ceea ce privește sancțiunile, rezilierile, decăderile de reguli speciale, deosebite de dreptul
comun, multe dintre ele putând fi pronunțate în mod direct de administrație, fără o prealabilă
intervenție a justiției.22

19
Gaston Jeze, op. Cit., tome IV
20
Constantin G. Rarincescu, Contenciosul administrativ român, op. Cit. P. 206
21
A se vedea Roger Bonnard, Precis de droit administratif, citat de Constantin G. Rarincescu
22
Constantin G. Rarincescu, op. Cit. P. 206

9
 În doctrina franceză, un autor23, subliniază că regimul administrativ al unui contract
poate fi decis în trei moduri:
- De legiuitor, atunci când acesta consideră că regimul administrativ este mai
potrivit decât cel de drept privat pentru problema ce trebuie rezolvată;
- De anumite jurisdicții administrative, care pot stabili că regimul juridic
administrativ trebuie aplicat unui anumit tip de contract;
- Prin acordul de voință, aici se arată că, în practică, foarte des, părțile nu au în
vedere libertatea de alegere oferită, de aceea, dacă în contract se inserează anumite
elemente caracteristice regimului general al contractelor administrative, cum ar fi
clauzele referitoare la sancțiuni, ori controlului sau rezilierii, înseamnă că părțile
contractului au avut intenția de a-l supune regimului de drept public, și deci trebuie
să se deducă caracterul administrativ al contractului.24
De asemenea, se evidențează faptul că în contractele administrative cele mai
importante, clauzele contractelor sunt redactate de administrație pe baza caietelor de sarcini,
fapt care nu aduce atingere caracterului contractual al contractelor administrative, deoarece
particularul poate să accepte sau nu propunerile administrație și, totodată, să stabilească chiar
el propriile propuneri pentru prețul pe care-l pretinde. În același timp, se precizează că
alegerea co-contractantului de administrația publică este o problemă cheie, deoarece
autoritățile administrative încheie contracte în interesul general și în scopul bunei funcționări
a serviciilor publice.25
În ceea ce preivește regimul sancționator al obligațiilor particularului, administrația
publică dispune de mijloacele necesare pentru a salva interesele serviciului public, contractul
fiind încheiat tocmai în scopul bunei funcționări a acestuia.
Un exemplu în acest sens, este faptul că se admite substituirea administrației în locul
particularului în cazul imposibilității acestuia de a-și onora obligațiile sau, în scopul asigurării
executării contractului, se admite rezilierea unilaterală a contractului administrativ, în anumite
condiții.
2.4 Particularităţi ale contractului administrativ
Contractul administrativ este supus, în principiu unui regim de drept public, iar, după
caz, şi în măsura în care sunt compatibile, se supune şi normelor de drept privat. Fiecare tip de

23
A se vedea F. P. Benoit, op. Cit., citat de Rodica Narcisa Petrescu, op. Cit., p. 229
24
A se vedea F. P. Benoit, op. Cit., citat de Rodica Narcisa Petrescu, op. Cit., p. 229
25
A se vedea F. P. Benoit, op. Cit., citat de Rodica Narcisa Petrescu, op. Cit., p. 229

10
contract administrativ va respecta şi legile din prevederile speciale aplicabile. Folosindu-ne de
doctrina franceză cât şi de cea română din perioada interbelică şi contemporană, vom vedea
prin ce se particularizează acest regim juridic.
Inegalitatea juridică a părţilor. Autoritatea publică acţionează ca titulară a unor
prerogative publice care decurg din interesul general pe crare îl apară şi promovează. Acordul
de voinţă apare astfel pe fondul unei inegalitati juridice între co-contractanţi, ce decurge din
poziţia de superioritate a autorităţii publice.
Una din părţi trebuie să fie o autoritate a administraţiei publice sau un împuternicit al
acesteia. Contractul încheiat între o persoană juridică de drept public şi un particular este un
contract administrativ dacă dă naştere la raporturi juridice de drept public.
Libertatea de voinţă a autorităţii publice este limitată de lege. Pentru ca acordul de
voinţă al parţilor să producă efecte juridice, este necesar ca acestea să aibă capacitatea de a
încheia contracte. Pentru persoana privată care contractează cu administraţia se cer
îndeplinite, ca în cadrul oricărui contract, regulile de drept comun privind capaciatatea de
exerciţiu.
Capacitatea reprezentanţilor autorităţii administrative este cunoscută sub denumirea de
competenţă. Astfel, se definea competenţa ca fiind situaţia juridică generală, impersonală,
legală care permite administraţiei publice să îndeplinească acte juridice.
Scopul contractelor administrative. Se consideră că administraţia, încheind un
contract, va trebui să urmarească un scop de interes public şi un scop corespunzând naturii
actului. Prin urmare oricăror acte încheiate de administraţie li se aplică teoria generală de a fi
a administraţiei publice – servirea interesului general.
Interpretarea extensivă a contractului. În contractele administrative, particularul
trebuie să sacrifice interesul său privat interesului public al administraţiei contractante, cu
rezerva dreptului la despăgubiri. De altfel şi proiectul Codului de procedură administrativă
precizează că rezilierea unilaterală din partea autorităţii administrative o obligă pe aceasta să
despagubească cealaltă parte pentru prejudiciul/paguba suferită. Cuantumul despăgubirii se
stabileşte de comun acord de parţile contractante. În cazul în care parţile nu se înţeleg cu
privire la acest cuantum va hotarî instanţa de contencios administrativ.
Executarea punctuală a obligaţiilor. Persoana de drept privat trebuie să-şi execute
obligaţiile în termenele imperative prevăzute în contract, altfel suportând penalităţi de
întârziere. Face excepţie imposibilitatea obiectivă de executare.
Executarea personală a contractului. Obligaţia contractuantului particular de a
executa personal contractul este consecinţa principiului că, în această materie, alegerea

11
contractului nu este liberă ci este legată de procedura licitaţiei şi de condiţiile severe de
capacitate juridică, tehnică şi financiară.
Dreptul admninistraţiei de a lua măsuri unilaterale executorii. În contractele
administrative, administraţia publică urmărind satisfacerea unui interes public şi păstrând
alături de calitatea de parte contractată şi pe cea de putere publică, are dreptul de a lua unele
măsuri executorii prin ele însele, în cursul executării sau cu prilejul rezilierii contractului fără
a mai recurge la justiţie. Teza este consacrată şi în proiectul Codului de procedură
administrativă “Contractul poate fi reziliat prin acordul comun al parţilor. Autoritatea
administrativă poate să modifice sau să rezilieze unilateral contractul, atunci când interesul
public o cere.”
Contractul administrativ este un contract solemn care impune o formă scrisă, condiţie
de legalitate înscrisă şi în proiectul Codului de procedură administrativă şi de cele mai multe
ori formalităţi prealabile încheierii sale.26

CAP. III PRINCIPALELE TIPURI DE CONTRACTE

ADMINISTRATIVE DIN LEGISLAȚIA ROMÂNEASCĂ

3.1 Contractul de delegare a gestiunii serviciului public

Reglementare. Legea nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilități publice,
modificată prin OUG nr. 13/2008, reglementează în art. 30 alin. (6) contractul de delegare a
gestiunii serviciilor de utilități publice ca fiind acel contract încheiat în formă scrisă, prin care
una sau mai multe unități administrativ-teritoriale, individual sau în asociere, în calitate de
delegatar, atribuie pe o perioadă determinată , unui operator27 licențiat, în calitate de delegat,
care acționează pe riscul și răspunderea sa, dreptul și obligația de a furniza/presta un serviciu
de utilități publice sau, după caz, activități din competența acelui serviciu, inclusiv dreptul și
obligația de a administra și de a exploata infrastructura tehnico-edilitară aferentă
serviciului/activităților furnizate/prestate, în schimbul unei redevențe, după caz. Contractul de
delegare a gestiunii poate fi încheiat de asociația de dezvoltare intercomunitară cu obiect de

26
Ioan Alexandru, Drept Administrativ, 2007
27
Art. 30 alin. 4 din Legea 51/2006 arată că gestiunea delegată se realizează prin intermediul unor operatori
sau operatori regionali de drept privat, care pot fi : a) societăți comerciale cu capital social integral al unităților
administrativ-teritoriale, înființate de autoritățile deliberative ale acestora; b) societăți comerciale rezultate ca
urmare a reorganizării regiilor autonome de interes local sau județean, existente la data intrării în vigoare a
prezentei legi, al căror capital social este deținut în totalitate de unitățile administrativ-teritoriale, în calitate de
asociat sau de acționar unic; c) societăți comerciale cu capital social privat; d) societăți comerciale cu capital
social mixt.

12
activitate serviciile de utilități publice28 în numele și pe seama unităților administrativ-
teritoriale membre care au calitatea de delegatar. O specie a contractului de delegare a
gestiunii este contractul de concesiune a serviciilor publice reglementat de OUG nr. 34/2006,
modificată prin OUG 35/2013.
Trăsături care determină încadrarea în categoria contractelor administrative:
- una dintre părți este o unitate administrativ teritorială sau o asociație a acestor unități;
- contractul se încheie în urma utilizării unor proceduri speciale – licitație publică
deschisă sau negocierea directă conform art. 30 alin. 8 din Legea nr. 51/2006;
- contractul conține clauze derogatorii de la dreptul comun ( clauze exorbitante) cuprinse
în caietul de sarcini cu privire la ( art. 30 alin. 14) programul lucrărilor de investiții
pentru modernizări, reabilitări, dezvoltări de capacități, obiective noi; sarcinile și
responsabilitățile părților cu privire la programele de investiții, la programele de
reabilitări, precum și la condițiile de finanțare a acestora; indicatorii de performanță
privind calitatea și cantitatea serviciului și modul de evaluare și cuantificare a acestora;
tarifele practicate și procedura de stabilire, modificare sau ajustare a acestora; modul de
tarifare și încasare a contravalorii serviciilor furnizate/prestate; nivelul redevenței sau al
altor obligații, după caz; răspunderea contractuală; menținerea echilibrului contractual
etc. ( art. 30 alin. 14 din Legea 51/2006);
- părțile se află pe o poziție de inegalitate juridică în stabilirea conținutului contractului,
rolul determinant jucându-l persoana juridică de drept public. Autoritatea publică
păstrează în condițiile legii prerogativele privind adoptarea politicilor și strategiilor de
dezvoltare a serviciilor respectiv a programelor de dezvoltare a sistemelor de utilități
publice și dreptul de a controla și de a supraveghea modul în care se realizează
serviciile de utilități publice în condițiile art. 32 alin. 1 din Legea nr. 51/2006;
- scopul contractului îl constituie servirea în condiții mai bune a interesului public;
- contractul de delegare a gestiunii este asimilat actelor administrative și intră sub
incidența prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările
și completările ulterioare ( art. 30 alin. 6 din Legea nr. 51/2006);

28
În accepțiunea art. 2 lit. A) din Legea nr. 51/2006 prin asociație de dezvoltare intercomunitară cu obiect de
activitate serviciile de utilități publice se înțelege ”asociația de dezvoltare intercomunitară definită potrivit
prevederilor Legii administrației publice locale nr. 215/2001, republicată având ca obiect înființarea,
organizarea, reglementarea, finanțarea, exploatarea monitorizarea și gestionarea în comun a serviciilor de
utilități publice pe raza de competență a unităților administrativ-teritoriale membre, precum și realizarea în
comun a unor proiecte de investiții publice de interes zonal sau regional destinate înființării, modernizării și/sau
dezvoltării, după caz, a sistemelor de utilități publice aferente acestor servicii”.

13
 - soluționarea litigiilor dintre unitățile administrativ teritoriale sau, după caz, dintre
asociațiile de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilități
publice și operatori în legătură cu atribuirea, încheierea, executarea, modificarea și
încetarea contractelor de delegare a gestiunii, precum și a celor privind acordarea de
despăgubiri se realizează potrivit prevederilor Legii nr. 554/2004, cu modificările și
completările ulterioare ( art. 51 alin. 3 din Legea nr. 51/2006, introdus prin OUG nr.
13/2008).

3.2 Contractul de concesiune

3.2.1. Noțiunea și trăsăturile contractelor de concesiune
În doctrină se face diferența între 29: a) concesiunea de servicii publice – este actul prin
care o persoană administrativă însărcinează un particular (sau în anumite cazuri excepționale
o altă persoană administrativă) să se ocupe de funcționarea unui serviciu public, în parte pe
riscurile sale și cu ajutorul avantajelor convenite; b) concesiunea de lucrări publice – este
contractul prin care un particular se angajează să edifice pe cheltuielile sale și pe riscurile sale
o construcție publică și să asigure exploatarea pe un anumit timp; în contra partidă,
administrația îi dă dreptul să perceapă taxe de la utilizatori; c) concesiunea de bunuri –
contractul prin care o autoritate publică permite unei persoane fizice sau juridice private să
posede și să folosească, în condițiile legii și a contractului de concesiune, un bun aparținând
domeniului public sau privat al statului ori al unităților administrativ-teritoriale; d)
concesiunea de activități – contractul prin care o autoritate publică conferă unei persoane
private dreptul de a desfășura o anumită activitate de interes național sau local, în condițiile
legii și a contractului de concesiune.
În dreptul românesc sunt reglementate contractul de concesiune de lucrări publice 30 și
contractul de concesiune de servicii31 prin OUG nr. 34/2006 modificată prin OUG 35/2013 și
respectiv, contractul de concesiune de bunuri proprietate publică32 prin OUG nr. 54/2006.
29
A se vedea în acest sens, J.M. Auby, op. Cit. (1975-1976) și A. Sebeni, Noțiunea contractului de concesiune și
încheierea acestuia, Dreptul nr. 8/1999
30
Contractul de concesiune de lucrări publice este acel contract în care în contrapartida lucrărilor executate
contractantul, în calitate de concesionar, primește din partea autorității contractante, în calitate de concedent,
dreptul de a exploata rezultatul lucrărilor pe o perioadă determinată sau acest drept însoțit de plata unei sume
de bani prestabilite (art. 3 lit. G din OUG nr. 34/2006, modificată prin OUG 35/2013).
31
Contractul de concesiune de servicii – contractul care are aceleași caracteristici ca și contractul de servicii, cu
deosebirea că în contrapartida serviciilor prestate contractantul, în calitate de concesionar, primește din partea
autorității contractante, în calitate de concedent, dreptul de a exploata serviciile pe o perioadă determinată sau
acest drept însoțit de plata unei sume de bani prestabilite ( art. 3 lit. H din OUG nr. 34/2006, modificată prin
OUG 35/2013)
32
Contractul de concesiune de bunuri proprietate publică, este acel contract încheiat în formă scrisă prin care o
autoritate publică, denumită concedent, transmite, pe o perioadă determinată, unei persoane, denumite

14
Concesiunea de activități nu este reglementată printr-o lege-cadru.
Trăsături care determină încadrarea în categoria contractelor administrative:
- una dintre părți este un organism de drept public;
- se manifestă o inegalitate juridică între părți în stabilirea conținutului contractului, rolul
determinant jucându-l persoana juridică de drept public;
- scopul principal al contractului este servirea în condiții cât mai bune a intereselor
generale ale colectivității;
- cuprinde clauze derogatorii (exorbitante) de la dreptul comun regăsite în partea
reglementară care preia dispozițiile din caietul de sarcini. Concedentul poate modifica
unilateral partea reglementară a contractului de concesiune, cu notificarea prealabilă a
concesionarului, din motive excepționale legate de interesul național sau local, după
caz. De asemenea, o altă clauză exorbitantă arată că încetarea contractului de
concesiune poate avea loc în cazul în care interesul național sau local o impune, prin
denunțarea unilaterală de către concedent, cu plata unei despăgubiri juste și prealabile
în sarcina acestuia. Apoi, tot din partea reglementară fac parte și dispozițiile legale care
stipulează dreptul de control al concedentului asupra concesionarului în privința
modului de executare a contractului33;
- contractul are un caracter temporar, regula fiind durata maximă de 49 de ani;
- contractul se încheie în urma utilizării unor proceduri speciale, cum ar fi licitația
publică;
- nerespectarea obligațiilor asumate de contractant poate atrage, pe lângă răspunderea
contractuală și aplicarea unei forme de răspundere specifică dreptului administrativ –
răspunderea contravențională – cu sancțiuni specifice, respectiv amenzile
contravenționale, care sunt aplicabile în situația nerespectării legislației specifice34;
- competența de judecată a litigiilor cu privire la încheierea și executarea contractelor de
concesiune aparține instanței de contencios administrativ.

3.2.2. Obiectul și părțile contractului de concesiune

Obiectul contractului de concesiune
Obiectul contractului de concesiune îl constituie exploatarea bunurilor publice şi
redevenţa. Obiectul acestui contract rezultă implicit din prevederile art. 1 alin. (2) din
Ordonanţa de urgenţă nr. 54/2006, care defineşte contractul de concesiune, dar şi din
concesionar, care acționează pe riscul și răspunderea sa, dreptul și obligația de exploatare a unui bun
proprietate publică în schimbul unei redevențe ( art. 1 alin. 2 din OUG nr. 54/2006).
33
A se vedea E. Chelaru, op. Cit., p. 91
34
A se vedea I. Dogaru, op. Cit. ( Contractele Speciale), p. 1030

15
dispoziţiile art. 3 din acelaşi act normativ care menţionează în mod expres că fac obiectul
contractului de concesiune bunurile proprietatea publică a statului şi a unităţilor administrativ-
teritoriale.
Redevenţa este suma de bani pe care concesionarul o plăteşte concedentului în
schimbul dreptului de a exploata un bun public. Ea reprezintă o parte din profitul obţinut de
concesionar şi se stabileşte de către părţi în momentul încheierii contractului. Modul de calcul
şi modul de plată a redevenţei se stabilesc de către concedent. Potrivit art. 4 alin. (1) din
O.U.G. nr. 54/2006, redevenţa obţinută prin concesionare se face venit la bugetul de stat sau
la bugetele locale, în funcţie de apartenenţa bunului care face obiectul concesiunii.
Obiectul contractului de concesionare, fiind un element esenţial pentru validitatea
acestuia, trebuie să îndeplinească anumite condiţii:
a) bunul să existe în momentul încheierii contractului;
b) bunul trebuie să fie determinat în individualitatea sa;
c) redevenţa trebuie să fie determinată în momentul încheierii contractului de
concesiune sau determinabilă prin stabilirea unui procent din profitul realizat de
concesionar.
Părţile contractului de concesiune
Părţile contractului de concesiune sunt concedentul şi concesionarul. Au calitatea de
concedenţi următoarele autorităţi publice:
a) ministerele sau alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale în
cazul concesionării bunurilor proprietate publică a statului;
b) consiliile judeţene, consiliile locale sau instituţiile publice de interes local în cazul
concesionării bunurilor proprietatea publică a judeţului, oraşului sau comunei35.
Ministerele şi celelalte autorităţi ale administraţiei publice centrale au calitatea de
concedent în numele statului, iar consiliile locale şi judeţene precum şi instituţiile publice de
interes local au această calitate în numele unităţilor administrativ-teritoriale pe care le
reprezintă. Cu alte cuvinte, părţi în aceste contracte sunt, în realitate, statul şi, respectiv,
unităţile administrativ-teritoriale care sunt reprezentate de autorităţile publice competente
potrivit legii. În consecinţă, prin încheierea contractelor de concesiune, aceste autorităţi
publice angajează răspunderea juridică a statului şi, respectiv, a unităţilor administrativ-
teritoriale. De altfel, consiliile locale şi judeţene, neavând personalitate juridică, nu răspund
patrimonial în litigiile izvorâte din încheierea sau executarea contractelor de concesiune,
reclamantul fiind nevoit să cheme în judecată unitatea administrativ-teritorială, în numele
35
Art. 5 alin. (1) din O.U.G. nr. 54/2006.

16
căreia s-a încheiat contractul, pentru a fi obligată la plata de despăgubiri în eventualitatea
admiterii acţiunii judecătoreşti. Această concluzie se impune întrucât numai unităţile
administrativ-teritoriale au personalitate juridică, dispun de un patrimoniu propriu şi au
capacitate juridică deplină36.
Dispoziţiile art. 5 alin. (1) din O.U.G. nr. 54/2006, care se referă la calitatea de
concedent în contractele administrative de concesiune, trebuie raportate şi corelate şi cu
dispoziţiile art. 12 din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al
acesteia. Astfel, pentru a încheia contractul de concesiune a unui bun, concedentul trebuie să
fie titularul dreptului de administrare asupra bunului, în baza hotărârii Guvernului, consiliului
judeţean sau a consiliului local, după caz37. Această concluzie rezultă şi din prevederile art. 12
alin. (3) din Legea nr. 213/1998, potrivit cărora titularul dreptului de administrare poate să
posede, să folosească bunul şi să dispună de acesta, în condiţiile actului prin care i-a fost dat
bunul în administrare. De altfel, în doctrină s-a arătat că dreptul de administrare este o
modalitate juridică de exercitare a însuşi dreptului de proprietate publică38.
Calitatea de concesionar o poate avea orice persoană fizică sau juridică de drept privat,
română ori străină. Pentru a încheia un contract de concesiune este necesară existenţa
capacităţii juridice depline a ambelor părţi. Concedentul îndeplineşte această condiţie întrucât,
potrivit legii, atât statul cât şi unităţile administrativ-teritoriale dispun de capacitate juridică39.
Pentru a fi concesionar, persoana fizică trebuie să fie majoră şi să nu aibă discer-
nământul alterat, iar persoana juridică trebuie să fie înfiinţată în mod legal şi să aibă o
capacitate de folosinţă specializată obiectului concesiunii.
3.2.3 Condițiile și efectele încheierii contractului de concesiune
Încheierea contractului de concesiune are loc din iniţiativa concedentului sau ca
urmare a unei propuneri de contractare făcută concedentului de un investitor interesat 40.
Concedentul poate iniţia procedura de concesionare prin întocmirea şi aprobarea unui studiu
de oportunitate şi a caietului de sarcini, urmate de publicarea anunţului privind organizarea
licitaţiei pentru selectarea viitorului cocontractant. Studiul de oportunitate va cuprinde41:
a) descrierea şi identificarea bunului, care urmează să fie concesionat;
b) motivele de ordin economic, financiar, social şi de mediu care justifică acordarea
concesiunii;
36
Art 21 alin. (1) din legea nr. 215/2001, legea administratiei publice locale.
37
Art 12 alin. (2) din Legea nr. 213/1998, privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia.
38
A se vedea L. Pop, op. cit, p. 82.
39
Art. 25 alin. (1) din Decretul nr. 31/1954 şi art. 21 alin. (1) din Legea nr. 215/2001.
40
Art. 9 alin. (1) din O.U.G. nr. 54/2006.
41
Art. 10 alin. (1) din O.U.G. nr. 54/2006.

17
 c) nivelul minim al redevenţei;
d) procedura utilizată pentru atribuirea contractului de concesiune şi justificarea
alegerii acesteia;
e) durata estimată a concesiunii;
f) termenele previzibile pentru realizarea procedurii de concesionare;
g) avizul obligatoriu al Oficiului Central de Stat pentru Probleme Speciale şi al
Statului Major General privind încadrarea obiectului concesiunii în infrastructura sistemului
de apărare, după caz.
h) avizul obligatoriu al structurii de administrare a ariei naturale protejate dacă
obiectul concesiunii îl constituie bunuri situate în interiorul unei arii naturale protejate ori, în
cazul inexistenţei unei asemenea structuri, avizul autorităţii teritoriale pentru protecţia
mediului.
Acest studiu de oportunitate reprezintă un ansamblu de operaţiuni tehnico-materiale
obligatorii pentru încheierea contractului de concesiune. Investitorii interesaţi pot iniţia
procedura de concesionare prin înaintarea unei propuneri de concesionare adresate
concedentului, care trebuie să fie fundamentată din punct de vedere economic, financiar,
social şi de mediu.
La primirea propunerii de concesionare formulată de un investitor interesat, autoritatea
administrativă este obligată să procedeze la întocmirea studiului de oportunitate, într-un
termen de 30 de zile, în cazul în care părţile nu convin asupra unui alt termen, în scopul luării
unei decizii privind concesionarea. În cazul în care administraţia publică nu dispune de
capacitatea organizatorică şi tehnică necesară elaborării acestei documentaţii, poate apela la
serviciile unor consultanţi de specialitate în condiţiile legii privind achiziţiile de servicii
publice.
Studiul de oportunitate va fi aprobat de către concedent. Actul prin care se aprobă
studiul de oportunitate este un act administrativ de autoritate. Dacă după întocmirea studiului
de oportunitate se constată că exploatarea bunului care face obiectul concesiunii implică în
mod necesar şi executarea unor lucrări şi (sau) prestarea unor servicii, concedentul are
obligaţia ca, în funcţie de scopul urmărit şi de activităţile desfăşurate, să califice natura
contractului (care s-ar putea converti astfel într-un contract de achiziţii publice). În acest sens,
trebuie avute în vedere şi prevederile art 2 alin. (2) din O.U.G. nr. 54/2006 potrivit cărora,
dacă pentru executarea unui contract de achiziţii publice este necesară exploatarea unui bun
public, dreptul de exploatare a bunului respectiv se transmite potrivit aceleiaşi proceduri
aplicabile pentru atribuirea contractului de achiziţie publică. Concesionarea bunurilor

18
proprietate publică se aprobă prin hotărâre a Guvernului, a consiliului judeţean, orăşenesc sau
comunal, după caz, pe baza caietului de sarcini al concesiunii.
Caietul de sarcini se întocmeşte de către concedent şi conţine condiţiile minime pentru
participare la licitaţie a celor interesaţi. Potrivit anexei nr. 1 din Normele metodologice de
aplicare a O.U.G. nr. 54/2006 caietul de sarcini va cuprinde, în mod obligatoriu, următoarele
elemente:
a) Informaţii generale privind obiectul concesiunii (descrierea şi identificarea bunului
care urmează să fie concesionat; destinaţia bunurilor ce fac obiectul concesiunii; condiţiile de
exploatare a concesiunii şi obiectivele de ordin economic, financiar, social şi de mediu,
urmărite de către concedent pentru exploatarea eficace a bunurilor ce vor fi concesionate);
b) Condiţii generale ale concesiunii (regimul bunurilor utilizate de către concesionar
în derularea concesiunii, adică al bunurilor proprii; obligaţiile concesionarului privind
protecţia mediului; obligativitatea asigurării exploatării în regim de continuitate a bunurilor
concesionate; interdicţia (posibilitatea) subconcesionării bunului concesionat; condiţiile în
care concesionarul poate închiria bunul concesionat pe durata concesiunii; durata concesiunii
care nu poate depăşi 49 de ani; redevenţa minimă şi modul de calcul al acesteia; natura şi
cuantumul garanţiilor solicitate de către concedent; condiţii speciale impuse de natura bunului
concesionat)42;
c) Condiţiile de valabilitate pe care trebuie să le îndeplinească ofertele candidaţilor;
d) Clauze referitoare la încetarea contractului de concesiune.
Toate aceste clauze sunt stabilite în mod unilateral de către concedent şi vor fi aduse la
cunoştinţa celor interesaţi. În acest scop, caietul de sarcini va fi pus în vânzare de către
concedent la sediul său şi în alte locuri stabilite de către acesta şi prevăzute în anunţul
publicitar.
Organizarea şi desfăşurarea licitaţiei
Procedurile de atribuire a contractului de concesiune sunt: licitaţia şi negocierea
directă. Potrivit art. 14 din O.U.G. nr. 54/2006 putem defini licitaţia ca fiind acea procedură la
care poate participa orice persoană fizică sau juridică interesată de depunerea unei oferte
pentru atribuirea contractului de concesiune. În scopul participării candidaţilor, concedentul
va publica în Monitorul Oficial al României, partea a Vl-a, într-un cotidian de circulaţie
naţională şi într-unul de circulaţie locală anunţul de licitaţie cu cel puţin 20 de zile

42
Aceste condiţii speciale s-ar putea referi la: protejarea secretului de stat; regimul special al unor materiale,
siguranţa în exploatare, folosirea şi conservarea patrimoniului sau protejarea şi punerea în valoare a
patrimoniului cultural naţional, protecţia mediului, protecţia muncii, condiţii impuse de acordurile şi convenţiile
internaţionale la care România este parte.

19
calendaristice înainte de data limită pentru depunerea ofertelor. Anunţul de licitaţie va
cuprinde următoarele date:
a) informaţii generale privind concedentul (denumire, adresă, cod fiscal etc);
b) informaţii generale privind obiectul concesiunii, în mod special descrierea şi
identificarea bunului care urmează să fie concesionat;
c) informaţii privind documentaţia de atribuire (modalitatea în care cei interesaţi o
pot procura, costul şi condiţiile de plată a unui exemplar al documentaţiei, data limită pentru
solicitarea clarificărilor);
d) informaţii privind ofertele (data limită de depunere, adresa unde trebuie depuse,
numărul de exemplare);
e) data şi locul desfăşurării şedinţei publice de deschidere a ofertelor;
f) indicarea instanţei competente în soluţionarea litigiilor apărute şi termenele pentru
sesizarea instanţei;
g) data transmiterii anunţului de licitaţie către instituţiile abilitate, în vederea
publicării.
În afara caietului de sarcini, concedentul va elabora şi instrucţiunile privind
organizarea şi desfăşurarea procedurii de concesionare, indiferent că se aplică procedura
licitaţiei sau procedura negocierii directe. Aceste instrucţiuni sunt puse la dispoziţia celor
interesaţi odată cu vânzarea caietului de sarcini la sediul concedentului şi la locul prevăzut în
anunţul publicitar.
Ofertele de contractare ale particularilor interesaţi se depun de către aceştia la sediul
concedentului sau la locul prevăzut în anunţul publicitar. Potrivit art. 34 alin. (1) din O.U.G.
nr. 54/2006, termenul de depunere a ofertelor se stabileşte de către concedent prin anunţul
procedurii. Ofertele depuse la o altă adresă decât cea indicată de către concedent sau după
termenul limită de primire prevăzut în anunţul publicitar vor fi excluse de la licitaţie şi vor fi
înapoiate ofertanţilor, fără a fi deschise. Ofertele particularilor interesaţi se transmit
administraţiei în două plicuri sigilate, unul exterior şi unul interior, care vor fi înregistrate în
ordinea primirii lor într-un registru special ţinut de concedent, la sediul său, precizându-se
data şi ora primirii. Pe plicul exterior se va indica obiectul concesiunii pentru care este depusă
oferta. Plicul exterior va trebui să conţină:
a) fişă cu informaţii privind ofertantul şi o declaraţie de participare, semnată de
ofertant, fără îngroşări, ştersături sau modificări;
b) acte doveditoare privind calităţile şi capacităţile ofertanţilor conform solicitărilor
concedentului;

20
 c) actele doveditoare privind intrarea în posesia caietului de sarcini. Pe plicul interior
se înscriu numele sau denumirea ofertantului, precum şi domiciliul sau sediul social al
acestuia, după caz. Acest plic va conţine oferta propriu-zisă.
Plicurile sigilate vor fi predate comisiei de evaluare în ziua fixată pentru deschiderea
lor. Oferta trebuie să cuprindă detailat toate condiţiile prevăzute în caietul de sarcini şi în
instrucţiunile elaborate de concedent, cu privire la următoarele date tehnice şi financiare:
a) investiţiile pe care ofertantul se obligă să le realizeze;
b) perioada preconizată de amortizare a investiţiilor;
c) standardele de calitate a bunurilor aduse ca investiţii;
d) standardele de calitate a activităţilor sau serviciilor publice ce urmează a fi
prestate;
e) preţurile şi tarifele pe care îşi propune să le realizeze;
f) redevenţa.
Membrii comisiei de evaluare şi invitaţii sunt obligaţi să dea o declaraţie de
compatibilitate, imparţialitate şi confidenţialitate, pe propria răspundere, după termenul limită
de depunere a ofertelor, care se va păstra la dosarul concesiunii. În caz de incompatibilitate,
preşedintele comisiei de evaluare îl va sesiza de îndată pe concedent despre această situaţie şi
va propune înlocuirea persoanei incopatibile. Comisia de evaluare are următoarele atribuţii:
a) analizarea şi selectarea ofertelor pe baza ofertelor, informaţiilor şi documentelor
cuprinse în plicul exterior;
b) întocmirea listei cuprinzând ofertele admise şi comunicarea acesteia participanţilor
la licitaţie;
c) analizarea şi evaluarea ofertelor;
d) întocmirea raportului de evaluare;
e) desemnarea câştigătorului licitaţiei.
Comisia de evaluare lucrează în şedinţe care sunt valabile numai dacă sunt prezenţi
toţi membrii acesteia. Hotărârile comisiei se iau cu votul majorităţii membrilor săi. Membrii
comisiei de evaluare au obligaţia să păstreze confidenţialitatea datelor, informaţiilor şi
documentelor cuprinse în ofertele analizate. După analizarea ofertelor, comisia de evaluare
întocmeşte un proces-verbal de desfăşurare a evaluării care va cuprinde analiza îndeplinirii de
către fiecare candidat a criteriilor de selecţie stabilite de către concedent.
În baza procesului-verbal de evaluare a ofertelor, comisia de evaluare întocmeşte, în
termen de o zi lucrătoare, un raport pe care îl transmite concedentului. Concedentul va
informa în scris, cu confirmare de primire, în termen de 3 zile lucrătoare, ofertantul declarat

21
câştigător despre alegerea sa, precum şi pe ceilalţi ofertanţi despre respingerea ofertelor lor,
indicând motivele care au stat la baza respingerii acelor oferte.
Anunţul de atribuire a contractului de concesiune se va transmite de către concedent,
spre publicare, în Monitorul Oficial al României, partea a Vl-a, în cel mult 20 de zile
calendaristice de la finalizarea procedurii de atribuire a contractului.
Desfăşurarea procedurii negocierii directe
Negocierea directă este acea procedură prin care concedentul negociază clauzele
contractuale, inclusiv redevenţa cu unul sau mai mulţi participanţi la procedura de atribuire a
contractului de concesiune43.
Concedentul are dreptul de a aplica procedura negocierii directe numai în situaţia în
care, după repetarea procedurii de licitaţie, nu au fost depuse cel puţin 3 oferte valabile 44. Cu
alte cuvinte, procedura negocierii directe este aplicabilă în cazul în care licitaţia nu a condus
la desemnarea unui ofertant câştigător. Această procedură începe cu publicarea anunţului
privind intenţia de a recurge la negociere directă în Monitorul Oficial al României, partea a
Vl-a, într-un cotidian de circulaţie naţională şi într-unul de circulaţie locală. Anunţul privind
intenţia de a recurge la negociere directă conţine aceleaşi elemente ca şi anunţul pentru
organizarea licitaţiei. La data prevăzută în anunţul publicitar pentru începerea procedurii de
negociere directă, concedentul programează ofertanţii şi îi informează, în scris, despre data
negocierii directe. Pentru negocierea directă va fi păstrată documentaţia de atribuire aprobată
pentru licitaţia rămasă nefinalizată.
În cadrul procedurii directe participanţii trebuie să prezinte:
a) date, informaţii şi documente de identitate (identificare);
b) date, informaţii şi documente referitoare la calităţile şi capacităţile lor;
c) acte doveditoare care să ateste depunerea garanţiei de participare. Cuantumul
acestei garanţii se stabileşte de către concedent şi va fi publicat în anunţul privind negocierea
directă. Concedentul va negocia cu fiecare ofertant care a depus o ofertă valabilă, la data
stabilită conform programării, în condiţiile prevăzute în documentaţia de atribuire. Evaluarea
ofertelor participanţilor la negocierea directă se face potrivit aceloraşi criterii aplicabile în
cazul licitaţiei. După încheierea negocierii directe concedentul întocmeşte un proces-verbal
care va cuprinde concluziile negocierilor purtate şi în care se recomandă cea mai avantajoasă
ofertă.
Încheierea propriu-zisă a contractului de concesiune

43
Art. 14 lit. b) din O.U.G. nr. 54/2006.
44
Art. 26 din O.U.G. nr. 54/2006 şi anexa nr. 4 din Normele metodologice.

22
 Potrivit art. 42 din O.U.G. nr. 54/2006, contractul de concesiune se încheie în termen
de 20 de zile calendaristice de la data la care concedentul a informat ofertantul despre
acceptarea ofertei sale, dacă prin caietul de sarcini nu s-a stabilit altfel. Ofertantul se
consideră informat la data recepţionării scrisorii recomandate cu confirmare de primire care
conţine acceptarea ofertei sale. De asemenea, potrivit art. 44 alin. (1) din Normele
metodologice de aplicare a O.U.G. nr. 54/2006, contractul de concesiune se încheie în formă
scrisă, sub sancţiunea nulităţii. Deci, forma scrisă este prevăzută de lege ca o condiţie de
validitate a contractului de concesiune. Nerespectarea termenului pentru încheierea în formă
scrisă a contractului atrage plata de daune-interese de către partea în culpă, iar refuzul
ofertantului declarat câştigător de a semna contractul are drept consecinţă, pe lângă plata de
daune interese, şi anularea procedurii de atribuire. Astfel, potrivit art. 46 din Normele
metodologice de aplicare a O.U.G. nr. 54/2006, în cazul în care ofertantul declarat câştigător
refuză semnarea contactului, procedura de atribuire va fi anulată, iar concedentul va relua
procedura în condiţiile legii, studiul de oportunitate păstrându-şi valabilitatea. Deci, în astfel
de situaţii, concedentul nu poate să se adreseze justiţiei pentru obligarea ofertantului
câştigător la încheierea contractului de concesiune, autoritatea publică fiind obligată să
anuleze procedura de atribuire şi să organizeze o altă procedură pentru desemnarea unui alt
cocontractant.
De asemenea, ofertantul declarat câştigător va putea cere aceleiaşi instanţe (de
contencios administrativ) obligarea concedentului la încheierea contractului în formă scrisă45
şi la plata de despăgubiri, dacă este cazul, concedentul asumându-şi obligaţia de a face,
constând în semnarea contractului, odată cu realizarea acordului de voinţă al părţilor privind
încheierea contractului de concesiune. Dacă părţile nu s-au înţeles altfel, cuantumul daunelor
interese va fi stabilit de către tribunalul în a cărui rază teritorială se află sediul concedentului.
Deşi contractul de concesiune se încheie prin acordul părţilor, numai o parte infimă a
clauzelor acestuia sunt negociate de părţi, majoritatea clauzelor fiind prestabilită de către
concedent prin caietul de sarcini. În acest sens, O.U.G. nr. 54/2006 prevede, art. 51 alin. (1),
că un asemenea contract va cuprinde clauzele prevăzute în caietul de sarcini şi clauzele
convenite de părţile contractante, în completarea celor din caietul de sarcini şi fără a
contraveni obiectivelor concesiunii stabilite de către concedent.
Clauzele contractului de concesiune preluate din caietul de sarcini constituie partea
reglementară a acestui contract. Clauzele contractuale stabilite de părţi prin acordul lor
formează partea convenţională ca, de exemplu: stabilirea cuantumului redevenţei şi
45
Temeiul legal, în acest sens, îl reprezintă art. 18 alin (4) lit. b) din Legea nr. 554/2004.

23
modalitatea de plată, durata amortizării investiţiilor realizate de concesionar etc. Conţinutul
contractului de concesiune este prevăzut, cu titlu orientativ, în anexa nr. 6 a Normelor
metodologice de aplicare a O.U.G. nr. 54/2006. Fiind vorba de un contract administrativ, cu
caracter orientativ, trebuie respectat de către părţi, cel puţin sub aspectul stabilirii capitolelor
importante ale contractului: obiectul şi termenul contractului, redevenţa, drepturile şi
obligaţiile părţilor, încetarea contractului, clauzele referitoare la răspunderea contractuală.
Potrivit art. 7 alin. (1) din O.U.G. nr. 54/2006, contractul de concesiune va fi încheiat în
conformitate cu legea română, indiferent de naţionalitatea sau de cetăţenia concesionarului,
pentru o perioadă de maximum 49 de ani, începând de la data semnării lui. Durata concesiunii
se stabileşte în funcţie de perioada de amortizare a investiţiilor ce urmează să fie realizate de
către concesionar şi poate fi prelungită pentru o perioadă egală cu cel mult jumătate din durata
sa iniţială, prin simplul acord de voinţă al părţilor.
Efectele contractului de concesiune
Prin efectele contractului de concesiune înţelegem drepturile şi obligaţiile
concedentului şi ale concesionarului care izvorăsc din acest contract. Drepturile
concesionarului sunt reglementate în art. 47 din Normele metodologice de aplicare a O.U.G.
nr. 54/2006. Acestea sunt următoarele:
a) dreptul de a exploata, în mod direct, pe riscul şi pe răspunderea sa, bunurile
publice care fac obiectul contractului, potrivit obiectivelor stabilite de către concedent;
b) dreptul de a folosi şi de a culege fructele bunurilor ce fac obiectul concesiunii,
potrivit naturii bunului şi scopului stabilit de părţi prin contractul de concesiune;
Obligaţiile concesionarului sunt reglementate de art. 48-51 din Normele metodologice
de aplicare a O.U.G. nr. 54/2006. Acestea sunt următoarele:
a) asigurarea exploatării eficace, în regim de continuitate şi permanenţă, a bunurilor
publice ce fac obiectul concesiunii;
b) exploatarea, în mod direct, a bunurilor concesionate, fară a putea subconcesiona
unei alte persoane, în tot sau în parte, obiectul concesiunii;
c) plata redevenţei la valoarea prevăzută în ofertă şi în modul stabilit în contractul de
concesiune;
d) restituirea către concedent, la expirarea termenului contractului de concesiune, a
bunurilor de retur, în mod gratuit şi libere de orice sarcini;
e) asigurarea continuităţii activităţii de exploatare a bunului public în cazul încetării
contractului de concesiune din alte cauze decât expirarea termenului acestuia, forţa majoră sau
cazul fortuit;

24
 f) notificarea, de îndată, a concedentului cu privire la existenţa unor cauze sau
iminenţa producerii unor evenimente de natură să conducă la imposibilitatea exploatării
bunului public, în vederea luării măsurilor ce se impun pentru asigurarea continuităţii
executării contractului.
Drepturile concedentului sunt prevăzute în art. 53-54 din Normele metodologice de
aplicare a O.U.G. nr. 54/2006. Acestea sunt următoarele:
a) dreptul de supraveghere şi control asupra activităţii concesionarului urmărindu-se
modul de respectare a obligaţiilor asumate de către acesta cu privire la exploatarea bunului
concesionat. În acest sens, concedentul are dreptul să inspecteze bunurile, să verifice stadiul
de realizare a investiţiilor, precum şi modul în care este satisfăcut interesul public prin
realizarea activităţii de exploatare a bunurilor publice. Controlul se va exercita cu notificarea
prealabilă a concesionarului şi în condiţiile stabilite în contractul de concesiune;
b) dreptul de a modifica, în mod unilateral, partea reglementară a contractului de
concesiune.Acest drept îi este recunoscut numai concedentului, în mod excepţional, pentru
motive legate de interesul general. El poate fi exercitat numai cu condiţia notificării prealabile
a concesionarului. Potrivit art. 54 alin. (2) din Normele metodologice de aplicare a O.U.G. nr.
54/2006, concesionarul este obligat să continue exploatarea bunului în noile condiţii stabilite
de concedent, fară a putea solicita încetarea contractului de concesiune. Dacă prin modificarea
unilaterală a contractului de concesiune se aduce un prejudiciu concesionarului, acesta are
dreptul să primească, în mod prompt, o despăgubire adecvată şi efectivă. În caz de dezacord
între concedent şi concesionar cu privire la suma despăgubirii, aceasta va fi stabilită de către
instanţa judecătorească.
c) obligaţiile concedentului sunt prevăzute în art. 55 din Normele metodologice de
aplicare a O.U.G. nr. 54/2006, acestea fiind următoarele:
d) obligaţia de a pune la dispoziţia concesionarului bunurile concesionate şi de a nu-1
tulbura pe acesta în exercitarea drepturilor rezultate din contractul de concesiune;
e) obligaţia de a notifica concesionarului apariţia oricărei împrejurări de natură să
aducă atingere drepturilor acestuia sau executării corespunzătoare a contractului de
concesiune.
3.3 Contractul de achiziție publică
3.3.1. Definiția, clasificarea și trăsăturile contractului de achiziție publică
Contractul de achiziție publică este reglementat de OUG nr. 34/2006 modificată prin
OUG 35/2013 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de

25
concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii 46 și de HG nr.
925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea
contractelor de achiziție publică din OUG nr. 34/200647 modificată prin OUG 35/2013.
Contractul de achiziție publică este contractul cu titlu oneros, încheiat î scris între una
sau mai multe autorități contractante, pe de o parte, și unul sau mai mulți operatori economici,
pe de altă parte, având ca obiect execuția de lucrări, furnizarea de produse sau prestarea de
servicii. Contractul de achiziție publică include și categoria contractului sectorial, care se
atribuie în scopul efectuării unei activități relevante în sectoarele de utilitate publică: apă,
energie, transport, poștă.
Contractele de achiziție publică sunt:
a) contracte de lucrări;
b) contracte de furnizare;
c) contracte de servicii.
Contractul de lucrări este acel contract de achiziție publică care are ca obiect:
a) fie execuția de lucrări legate de una dintre activitățile cuprinse în anexa nr. 1 la OUG
nr. 34/2006 modificată prin OUG 35/2013 sau execuția unei construcții. Prin
construcție se înțelege rezultatul unui ansamblu de lucrări de construcții de clădiri sau
lucrări de geniu civil, destinat să îndeplinească prin el însuși o funcție tehnică sau
economică;
b) fie atât proiectarea, cât și execuția de lucrări legate de una dintre activitățile cuprinse
în anexa nr. 1 la OUG nr. 34/2006 modificată prin OUG 35/2013 sau atât proiectarea,
cât și execuția unei construcții;
c) fie realizarea prin orice mijloace a unei construcții care corespunde necesității și
obiectivelor autorității contractante, în măsura în care acestea nu corespund
prevederilor lit. a) și b).
Contractul de furnizare este acel contract de achiziție publică, altul decât contractul de
lucrări, care are ca obiect furnizarea unuia sau mai multor produse, prin cumpărare, inclusiv în
rate, închiriere sau leasing, cu sau fără opțiune de cumpărare. Contractul de achiziție publică
ce are ca obiect principal furnizarea de produse, și cu titlu accesoriu, operațiuni/lucrări de
instalare și punere în funcțiune a acestora este considerat contract de furnizare.
Contractul de servicii este acel contract de achiziție publică altul decât contractul de
lucrări sau de furnizare, care are ca obiect prestarea unuia sau mai multor servicii, astfel cum
46
Publicată în Mof nr. 418 din 15 mai 2006 și aprobată cu modificări prin Legea 337/2006 ( Mof. Nr. 625 din 20
iulie 2006), cu modificările ulterioare.
47
Mof. Nr. 625 din 20 iulie 2006, cu modificările ulterioare.

26
acestea sunt prevăzute în anexele nr. 2A și 2B la OUG nr. 34/2006 modificată prin OUG
35/2013. Contractul de achiziție publică care are ca obiect principal prestarea unor servicii și,
cu titlu accesoriu, desfășurarea unor activități dintre cele prevăzute în anexa nr. 1 la OUG nr.
34/2006 modificată prin OUG 35/2013 este considerat contract de servicii.
Contractul de achiziție publică care are ca obiect atât furnizarea de produse, cât și
prestarea de servicii este considerat:
a) contract de furnizare, dacă valoarea estimată a produselor este mai mare decât
valoarea estimată a serviciilor prevăzute în contractul respectiv;
b) contract de servicii, dacă valoarea estimată a serviciilor este mai mare decât valoarea
estimată a produselor prevăzute în contractul respectiv.
În contractul de achiziție publică, spre deosebire de contractul de concesiune publică,
riscul exploatării este suportat de către autoritatea contractantă. În contractul de concesiune
riscul exploatării este suportat de operatorul economic48. Astfel, în contractul de achiziție
publică operatorul economic furnizează bunuri, prestează servicii sau execută lucrări care vor
fi exploatate în continuare de către autoritatea contractantă, aceasta din urmă suportând și
riscul de exploatare. Spre deosebire de achizițiile publice, în cazul contractului de concesiune,
operatorul economic nu numai că furnizează bunuri, prestează servicii sau execută lucrări dar
și exploatează pe riscul său aceste bunuri, servicii sau lucrări49.
Trăsături care determină încadrarea în categoria contractelor administrative50:
- reprezintă un acord de voință între un organism înființat pentru a satisface nevoi de
interes general în sensul art. 8 din OUG nr. 34/2006 modificată prin OUG 35/2013 și un
alt subiect de drept, public sau privat;
- scopul general al sistemului achizițiilor publice este dedicat satisfacerii interesului
public, respectiv dezvoltarea și îmbunătățirea mediului de viață al comunității;
- cuprinde clauze exorbitante de la dreptul comun stabilite de autoritatea contractantă
prin caietul de sarcini și prin alte prescripții prevăzute în documentația de atribuire a
contractului. Sunt astfel de clauze cele referitoare la specificațiile tehnice prevăzute în
caietul de sarcini. Specificațiile tehnice reprezintăcerințe, prescripții, caracteristici de
natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod
48
Curtea Europeană de Justiție a arătat că în lipsa transferului de responsabilități către operatorul economic,
contractul va fi de achiziții publice și nu de concesiune
49
A se vedea M. I. Niculeasa, op. Cit., p. 7-8
50
Prin Decizia nr. 3044/2000 pronunțată de Secția de contencios administrativ a Curții Supreme de Justiție sunt
arătate câteva din trăsăturile care determină natura juridică administrativă a contractului de achiziție publică:
calitatea persoanei contractante, respectiv autoritate publică sau alt subiect de drept autorizat de aceasta;
destinația achiziției; existențaunor clauze de natură reglementară; existența unor clauze speciale privind
cesiunea, modificarea sau rezilierea contractului de achiziție; procedura specială de contestare.

27
 obiectiv, în așa manieră încât să corespundă necesității autorității contractante.
Specificațiile tehnice definesc, după caz și fără a se limita la cele ce urmează,
caracteristici referitoare la nivelul calitativ, tehnic și de performanță, cerințe privind
impactul asupra mediului înconjurător, siguranța în exploatare, dimensiuni,
terminologie, simboluri, teste și metode de testare, ambalare, etichetare, marcare și
instrucțiuni de utilizare a produsului, tehnologii și metode de producție, precum și
sisteme de asigurare a calității și condiții pentru certificarea conformității cu standarde
relevante sau altele asemenea. În cazul contractelor pentru lucrări, specificațiile tehnice
pot face referire, de asemenea, și la prescripții de proiectare și de calcul al costurilor, la
verificare, inspecția și condițiile de recepție a lucrărilor sau a tehnicilor, procedeelor și
metodelor de execuție, ca și la orice alte condiții cu caracter tehnic pe care autoritatea
contractantă este capabilă să le descrie, în funcție și de diverse acte normative și
reglementări generale sau specifice, în legătură cu lucrările finalizate și cu materialele
sau alte elemente componente ale acestor lucrări (art. 35);
- contractul se încheie în urma utilizării unor formalități speciale. Astfel OUG nr.
34/2006 modificată prin OUG 35/2013 impune obligativitatea respectării unor
proceduri de atribuire. Este vorba despre:
a) licitația deschisă, respectiv procedura la care orice operator economic interesat are
dreptul de a depune oferta;
b) licitația restrânsă, respectiv procedura la care orice operator economic are dreptul de a-
și depune candidatura, urmând ca numai candidații selectați să aibă dreptul de a depune
oferta;
c) dialogul competitiv, respectiv procedura la care orice operator economic are dreptul de
a-și depune candidatura și prin care autoritatea contractantă conduce un dialog cu
candidații admiși, în scopul identificării uneia sau mai multor soluții apte să răspundă
necesităților sale, urmând ca, pe baza soluției/soluțiilor, candidații selectați să elaboreze
oferta finală;
d) negocierea, respectiv procedura prin care autoritatea contractantă derulează consultări
cu candidații selectați și negociază clauzele contractuale, inclusiv prețul, cu unul sau
mai mulți dintre aceștia. Negocierea poate fi:
1. negociere cu publicarea prealabilă a unui anunț de participare;
2. negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare;
e) cererea de oferte, respectiv procedura simplificată prin care autoritatea contractantă
solicită oferte de la mai mulți operatori economici:

28
 f) autoritatea contractantă are dreptul de a organiza un concurs de soluții, respectiv o
procedură specială prin care achiziționează, îndeosebi în domeniul amenajării
teritoriului, al proiectării urbanistice și peisagistice, al arhitecturii sau în cel al
prelucrării datelor, un plan sau un proiect, prin selectarea acestuia pe baze concurențiale
de către un juriu, cu sau fără acordarea de premii;
- competența de a judeca litigiile cu privire la încheierea și executarea contractului
aparține instanței de contencios administrativ conform art. 286 și art. 287 din OUG nr.
34/2006 modificată prin OUG 35/2013.
3.3.2. Părţile și obiectul contractului de achiziție publică
Părţile contractului de achiziţie publică
Contractul de achiziţie publică se încheie între o autoritate publică sau asociaţie
contractantă şi un particular, persoană fizică sau juridică.
Potrivit art. 8 din O.U.G. nr. 34/2006 modificată prin OUG 35/2013, pot avea calitate
de autoritate contractantă într-un astfel de contract următoarele autorităţi şi instituţii publice:
a) oricare autoritate publică, aşa cum este aceasta definită în Constituţie, inclusiv
autoritatea judecătorească;
b) oricare instituţie publică, de interes general sau local, autonomă ori aflată în subordinea
sau sub controlul unei autorităţi publice;
c) orice persoană juridică, de drept public care a fost înfiinţată pentru a desfăşura activităţi
de interes general fără caracter comercial sau industrial şi care se află cel puţin în una
din următoarele situaţii:
1. este finanţată în majoritate din fonduri publice;
2. se află în subordinea sau sub controlul unei autorităţi ori instituţii publice;
3. în componenţa consiliului de administraţie (organului de conducere sau supervizare)
al persoanei juridice, mai mult de jumătate din numărul membrilor acestuia sunt
numiţi de către o autoritate sau instituţie publică;
d) orice persoană juridică care desfăşoară activităţi relevante în unul din sectoarele de
utilitate publică (apă, energie, transporturi şi telecomunicaţii) şi care beneficiază de
drepturi speciale sau exclusive pentru desfăşurarea unor astfel de activităţi, în sensul că
nu are piaţă concurenţială, datorită existenţei unei poziţii de monopol sau prin efectul
unui act normativ sau al unui act administrativ individual;
e) orice asociere care ia naştere printr-o convenţie civilă între două sau mai multe
autorităţi publice prin care acestea desemnează, din rândul lor, o persoană juridică care

29
 le reprezintă, în calitate de achizitor unic, în raporturile cu orice furnizor de produse,
executant de lucrări sau prestator de servicii;
f) oricare întreprindere publică care desfăşoară una sau mai multe dintre activităţile
relevante, atunci când acestea atribuie contracte de achiziţie publică sau încheie
acorduri-cadru destinate efectuării respectivelor activităţi.
În ce priveşte autorităţile publice locale, dat fiind faptul că acestea nu dispun de
personalitate juridică, contractul de achiziţii publice se încheie, în numele unităţilor
administrativ-teritoriale, de către consiliile locale, și nu de către primari care reprezintă
colectivităţile locale numai în raporturile juridice civile. În toate cazurile, consiliile locale vor
da mandat primarului pentru a le reprezenta la încheierea contractului de achiziţii publice.
Instituţiile publice sunt acele entităţi, cu sau fără personalitate juridică, create de autorităţile
publice prevăzute de Constituţie. Instituţiile publice fără personalitate juridică nu pot încheia
contracte de achiziţie publică în nume propriu, ci numai în numele autorităţii publice
supraordonate care le-a împuternicit în acest scop.
Deci, în afara autorităţilor şi instituţiilor publice, pot fi autorităţi contractante în
contractele de achiziţii publice şi alte persoane juridice ale statului sau ale unităţilor
administrativ-teritoriale (regii autonome sau societăţi comerciale cu capital public integral sau
majoritar) care desfăşoară activităţi relevante de interes public.
Obiectul contractului de achiziţie publică
În funcţie de tipul său, contractul de achiziţii publice poate avea ca obiect furnizarea
de produse, executarea de lucrări sau prestarea de servicii publice. Contractul de furnizare de
produse este corespondentul contractului de vânzare-cumpărare din dreptul civil sau
comercial, însă este supus cu preponderenţă regulilor de drept public şi, numai în completarea
acestor reguli, se aplică dispoziţiile dreptului privat.
Obiectul principal al contractului de furnizare îl constituie achiziţionarea de către
autoritatea contractanta a unuia sau mai multor produse, prin cumpărare, inclusiv în rate,
închiriere sau în leasing, cu sau fără opţiune de cumpărare. Potrivit art 5 alin. (2) din O.U.G.
nr. 34/2006 modificată prin OUG 35/2013, în obiectul contractului de furnizare pot fi incluse,
cu titlu accesoriu, şi operaţiuni (lucrări) de instalare a produselor achiziţionate de autoritatea
contractantă, fară ca prin aceasta să se schimbe natura juridică a contractului respectiv.
Contractul de lucrări publice sau contractul de achiziţie publică de lucrări este corespondentul
contractului de antrepriză din dreptul privat, însă şi acest contract este guvernat, în principal,
de regimul juridic de drept public. Contractul de servicii sau contractul de achiziţie publică de
servicii are ca obiect prestarea unuia sau mai multor servicii publice, putând include, cu titlu

30
accesoriu, şi unele activităţi de executare a unor lucrări necesare prestării serviciilor publice.
Dacă printr-un asemenea contract particularul contractant dobândeşte şi dreptul de a exploata
serviciile, preluând astfel şi cea mai mare parte a riscurilor aferente exploatării acestora,
contractul astfel încheiat este un contract de concesiune de servicii.
În asemenea contracte de concesiune, autoritatea contractantă poartă denumirea de
concedent, iar particularul cocontractant se mai numeşte concesionar. În cazul în care printr-
un contract de achiziţie publică se urmăreşte atât furnizarea de produse, cât şi prestarea de
servicii, natura lui juridică se stabileşte după criteriul valoric, astfel:
- dacă valoarea estimată a produselor este mai mare decât valoarea estimată a
serviciilor prevăzute în contract, atunci contractul este de furnizare, în caz contrar fiind un
contract de servicii51;
- cumpărarea sau închirierea prin orice mijloace financiare de imobile, cu precizarea
că atribuirea contractelor pentru servicii financiare care se încheie, indiferent de formă, în
legătură cu acest contract de cumpărare sau închiriere se supune proceducerii speciale
prevăzute de această ordonanţă de urgenţă;
- cumpărarea, dezvoltarea, producţia sau coproducţia de programe de către instituţii de
radiodifuziune şi televiziune;
- prestarea de servicii de arbitrare şi conciliere;
- prestarea de servicii de intermediere financiară în legătură cu emiterea, cumpărarea,
vânzarea şi transferul valorilor mobiliare ori a altor instrumente financiare, precum şi
prestarea de servicii de către Banca Naţională României;
- angajarea de forţă de muncă, respectiv încheierea de contracte de muncă;
- prestarea de servicii de cercetare-dezvoltare, remunerate integral de către autoritatea
contractantă şi ale căror rezultate nu sunt necesare autorităţii contractante în propriul
beneficiu;
- contractul de achiziţie publică este atribuit ca urmare a unui acord internaţional
încheiat în conformitate cu prevederile Tratatului cu unul sau mai multe state care nu sunt
membre ale Uniunii Europene şi care vizează furnizarea de produse sau execuţii de lucrări,
destinate implementării sau exploatării unui proiect în comun cu state semnatare şi numai
dacă prin acordul respectiv a fost menţionată o procedură specifică pentru atribuirea
contractului respectiv;

51
Art. 7 din O.U.G. nr. 34/2006.

31
 - contractul este atribuit ca urmare a unui acord internaţional referitor la staţionarea de
trupe şi numai dacă prin acordul respectiv a fost prevăzută o procedură specifică pentru
atribuirea contractului în cauză;
- contractul este atribuit unei alte autorităţi contractante sau unei asocieri de autorităţi
contractante care beneficiază de un drept exclusiv pentru prestarea serviciilor respective, în
virtutea legii ori a altor acte cu caracter normativ, în măsura în care acestea sunt compatibile
cu prevederile Tratatului.

3.3.3. Procedurile de atribuire a contractului de achiziţiie publică

Principiile care stau la baza procedurii atribuirii contractului de achiziţii publice
Potrivit art. 2 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006 modificată prin OUG 35/2013, la baza
procedurii de atribuire a contractului de achiziţii publice stau anumite principii care trebuie
respectate de către toate autorităţile publice care intenţionează să încheie asemenea
contracte.Aceste principii sunt:
a) principiul nediscriminării, care constă în asigurarea condiţiilor pentru ca orice furnizor
de produse, executant de lucrări sau prestator de servicii, indiferent de naţionalitate, să
aibă dreptul de a deveni, în condiţiile legii, contractant;
b) principiul asigurării tratamentului egal, adică aplicarea, în mod nediscriminatoriu, a
criteriilor de selecţie şi a criteriilor pentru atribuirea contractului de achiziţie publică,
astfel încât orice furnizor de produse, executant de lucrări sau prestator de servicii să
aibă şanse egale de a i se atribui contractul de achiziţie publică;
c) principiul proporţionalităţii, care presupune că orice măsură stabilită de autoritatea
publică trebuie să fie necesară şi corespunzătoare naturii contractului52;
d) principiul asigurării transparenţei atribuirii contractului de achiziţie publică prin
punerea la dispoziţia tuturor celor interesaţi a informaţiilor referitoare la procedura
aplicată în acest scop.
Tipuri de proceduri pentru atribuirea contractului de achiziţie publică
Potrivit Capitolului III din O.U.G. nr. 34/2006 modificată prin OUG 35/2013,
autoritatea contractantă are obligaţia de a aplica una dintre următoarele proceduri pentru
atribuirea unui contract de achiziţie publică:
a) licitaţia deschisă este procedura prin care orice furnizor de produse, executant de lucrări
sau prestator de servicii publice interesat are dreptul de a depune oferta;

52
Pentru detalii a se vedea, D.D. Şerban, Principiul proporţionalităţi'i în domeniul achiziţiilor publice în Dreptul
nr. 9/2007, p.77.

32
 b) licitaţia restrânsă, care se desfăşoară în două etape distincte, fiind invitaţi să depună
oferte numai candidaţii selectaţi de către autoritatea contractantă în prima etapă;
c) negocierea este procedura prin care autoritatea contractantă derulează consultări cu
candidaţii selectaţi şi negociază clauzele contractuale, inclusiv preţul, cu unul sau mai
mulţi dintre aceştia. Negocierea se poate desfăşura cu sau fără publicarea prealabilă a
unui anunţ de participare la această procedură de atribuire a contractului de achiziţie
publică;
d) cererea de ofertă este o procedură simplificată prin care autoritatea contractantă solicită,
fără publicarea unui anunţ publicitar, oferte de la mai mulţi furnizori de produse,
executanţi de lucrări sau prestatori de servicii publice;
e) concursul de soluţii este o procedură care permite autorităţii contractante să
achiziţioneze, în special în domeniul amenajării teritoriului, al proiectării urbanistice şi
peisagistice, al arhitecturii sau în cel al prelucrării datelor, un plan sau un proiect, prin
selectarea acestuia pe baze concurenţiale de către un juriu, cu sau fără acordarea de
premii concurentului câştigător; concursul de soluţii poate fi o procedură independentă
sau parte a unei proceduri care conduce la atribuirea unui contract de achiziţie publică.
f) dialogul competitiv este procedura la care orice agent economic are dreptul de a-şi
depune candidatura şi prin care autoritatea contractantă conduce un dialog cu candidaţii
admişi, în scopul identificării uneia sau mai multor soluţii apte să răspundă necesităţilor
sale, urmând ca, pe baza soluţiei (soluţiilor) candidaţii admişi să elaboreze soluţia
finală;
g) achiziţionarea directă de produse, servicii sau lucrări dacă valoarea estimată a achiziţiei
nu depăşeşte echivalentul în lei a 10.000 Euro pentru fiecare achiziţie de produse,
servicii sau lucrări. Achiziţia se realizează pe bază de document justificativ care, în
acest caz, se consideră a fi contract de achiziţie publică (art 19 din O.U.G. nr. 34/2006
modificată prin OUG 35/2013).
Potrivit art. 20 din O.U.G. nr.34/2006 modificată prin OUG 35/2013, contractele de
achiziţie publică se atribuie, de regulă, prin aplicarea procedurilor de licitaţie deschisă
sau restrânsă.

Publicarea anunţurilor de intenţie, de participare şi de atribuire a contractului de

achiziţie publică.
Pentru asigurarea transparenţei atribuirii contractului de achiziţii publice autoritatea
contractantă are obligaţia de a publica, în sistem electronic, anunţul de intenţiei a efectuării

33
achiziţiilor publice, de participare a candidaţilor la procedura de atribuire şi de atribuire
propriu-zisă a contractului în cauză. În anumite cazuri, operatorul sistemului electronic al
achiziţiilor publice va asigura transmiterea în format electronic a anunţurilor spre publicare în
Jurnalul Oficia al Uniunii Europene. Anunţul de intenţie trebuie să cuprindă toate contractele
de achiziţie publică previzionate a fi atribuite în următoarele 12 luni, a căror valoare estimată,
fară taxa pe valoarea adăugată, este egală sau mai mare decât echivalentul în lei a 750.000
euro în cazul contractelor de furnizare şi contractelor de servicii şi de 5000.000 euro în cazul
contractelor de lucrări.
Autoritatea contractantă are obligaţia de a transmite spre publicare anunţul de intenţie
cât mai curând posibil după data începerii anului bugetar, în cazul primelor două contracte sau
după aprobarea programului în care este prevăzut contractul de lucrări sau acordul-cadru
respectiv.

Pentru contractele a căror valoare estimată este mai mică decât această sumă,
publicarea anunţului de intenţie este opţională. În afara anunţului de intenţie, autoritatea
contractantă are obligaţia să transmită spre publicare un anunţ de participare, indiferent de
tipul procedurii ce va fi aplicată pentru atribuirea contractului de achiziţie publică, cu excepţia
procedurii cererii de oferte. Anunţul de participare se publică în S.E.A.P. şi în Monitorul
Oficial al României, partea a Vl-a, Achiziţii publice şi, după caz, în Jurnalul Oficial al Uniunii
Europene. Autoritatea contractantă are obligaţia publicării anunţului de atribuire în cel mult
48 de ore de la data finalizării procedurii de atribuire. Anunţul de atribuire se publică în
aceleaşi condiţii şi situaţii ca şi anunţul de participare la procedura de atribuire a contractului
de achiziţii publice.
Documentaţia pentru atribuirea contractului de achiziţie publică
Autoritatea contractantă are obligaţia de a asigura întocmirea documentaţiei de
atribuire care trebuie să cuprindă următoarele piese componente:
a) informaţii generale privind autoritatea contractantă (adresa, persoane de contact,
mijloace de comunicare);
b) cerinţele minime de calificare a candidaţilor impuse de autoritatea contractantă şi
documentele care urmează să fie prezentate de candidaţi pentru îndeplinirea cerinţelor
respective;
c) instrucţiuni privind datele limită care trebuie respectate şi formalităţile care trebuie
îndeplinite, în legătură cu participarea la procedura de atribuire;

34
 d) instrucţiuni privind modul de elaborare şi de prezentare a propunerii tehnice şi
financiare;
e) caietul de sarcini sau documentaţia descriptivă (aceasta din urmă fiind utilizată în cazul
aplicării procedurii dialogului competitiv sau negocierii;
f) instrucţiuni privind modul de utilizare a căilor de atac;
g) informaţii referitoare la clauzele contractuale obligatorii;
h) informaţii privind criteriul aplicat pentru atribuirea contractului de achiziţie publică.
Autoritatea contractantă are obligaţia de a asigura obţinerea documentaţiei de
atribuire, de către orice operator economic interesat de atribuirea contractului de achiziţie
publică. Autoritatea contractantă va stabili costul unui exemplar al documentaţiei şi condiţiile
de plată a acestuia.
Unul dintre cele mai importante documente, pe care autoritatea contractantă trebuie să
îl pună la dispoziţia candidaţilor, este caietul de sarcini. Acesta cuprinde, în mod obligatoriu,
specificaţii tehnice privitoare la: nivelul calitativ tehnic şi de performanţă, siguranţa în
exploatare, dimensiuni, metode de testare, ambalare, etichetare, marcare, condiţii pentru
certificarea conformităţii cu standardele în vigoare etc.
Este interzisă definirea în caietul de sarcini a unor semnificaţii tehnice care indică o
anumită origine sau producţie, procedee speciale, mărci de fabrică sau de comerţ, brevete de
invenţie, licenţe de fabricaţie sau a oricăror alte cerinţe care au ca efect favorizarea unuia sau
mai multor ofertanţi. Orice candidat care a obţinut, în condiţiile legii, un exemplar al
documentaţiei de atribuire a contractului de achiziţie publică are dreptul de a solicita, în scris,
clarificări despre elementele cuprinse în aceasta.
Elaborarea şi evaluarea ofertelor
Elaborarea ofertei se face de către candidaţi în conformitate cu prevederile
documentaţiei întocmite în acest scop de către autoritatea contractantă. Oferta are două părţi
principale: propunerea tehnică şi propunerea financiară.
Propunerea tehnică se elaborează în concordanţă cu cerinţele înscrise în caietul de
sarcini, încât să asigure furnizarea tuturor informaţiilor necesare pentru evaluarea tehnică a
ofertei. Propunerea financiară se elaborează în aşa fel încât să asigure furnizarea informaţiilor
necesare în vederea evaluării financiare a ofertei.
Oferta are caracter ferm şi obligatoriu, din punct de vedere al conţinutului său, pe toată
perioada de valabilitate stabilită de către autoritatea contractantă şi trebuie să fie semnată, pe
propria răspundere, de către ofertant sau de către o persoană împuternicită legal de acesta.

35
 Candidaţii au obligaţia de a depune oferta la adresa (de regulă, la sediul autorităţii
contractante) până la data limită pentru depunere, stabilite în anunţul sau în invitaţia de
participare. Oferta care este depusă la o altă adresă a autorităţii contractante decât cea stabilită
de către aceasta sau după expirarea datei limită pentru depunere, se returnează nedeschisă.
Mai mulţi candidaţi (furnizori, executanţi sau prestatori) au dreptul de a se asocia şi de
a depune ofertă în comun, denumită ofertă comună, fără a fi obligaţi să îşi prezinte asocierea
într-o formă legalizată. Autoritatea contractantă are dreptul de a solicita ca asocierea să fie
legalizată înainte de încheierea contractului de achiziţie publică, în cazul în care oferta
comună este declarată câştigătoare şi numai dacă o astfel de măsură este necesară pentru
bunamdeplinire a contractului. Fiecare dintre asociaţi îşi asumă obligaţiile rezultate din oferta
comună şi răspunde pentru orice consecinţe ale viitorului contract de achiziţie publică.
Asociaţii desemnează, din rândul lor, pe cel care, în cazul atribuirii contractului de achiziţie
publică, îi reprezintă în raporturile cu autoritatea contractantă, în calitatea de lider de
asociaţie. Asociaţii nu au dreptul de a depune, pe lângă oferta comună, şi alte oferte, în mod
individual sau în altă asociere ori de a participa în calitate de subcontractant la procedura de
atribuire a contractului de achiziţie publică.
Ofertantul poate include în propunerea tehnică a ofertei dreptul său de a subcontracta o
parte din contractul respectiv, iar dacă autoritatea contractantă solicită, ofertantul trebuie să
precizeze partea din contract pe care urmează să o subcontracteze şi datele de identificare a
subcontractanţilor propuşi.
Candidaţii au dreptul de a depune o singură ofertă, denumită ofertă de bază, în
conformitate cu cerinţele prevăzute în documentaţia întocmită de autoritatea contractantă. Prin
excepţie, candidaţii au dreptul de a depune în plus şi alte oferte, denumite oferte alternative,
dacă documentaţia de atribuire prevede această posibilitate şi numai în cazul în care criteriul
de evaluare a ofertei este „oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic”. În cazul
în care această precizare lipseşte din documentaţia de atribuire, autoritatea contractantă nu va
putea lua în considerare ofertele alternative. Autoritatea contractantă are obligaţia de a
prevedea, în caietul de sarcini, cerinţele minime obligatorii pe care ofertele alternative trebuie
să le îndeplinească pentru a fi luate în considerare.
Autoritatea contractantă nu are dreptul de a respinge o ofertă alternativă având ca
singură motivaţie faptul că în cazul în care aceasta ar putea fi declarată câştigătoare,
contractul de furnizare, pentru care s-a organizat procedura de atribuire, se transformă în
contract de servicii sau invers53. Autoritatea contractantă are obligaţia să păstreze
53
Art. 175 din O.U.G. nr. 34/2006.

36
confidenţialitatea asupra conţinutului ofertei, precum şi asupra oricărei informaţii
suplimentare solicitate ofertantului şi a cărei dezvăluire ar putea să aducă atingere dreptului
ofertantului de a-şi proteja proprietatea intelectuală sau secretele comerciale. Pentru evaluarea
ofertelor, autoritatea contractantă trebuie să constituie o comisie de evaluare formată din
persoane cu pregătire profesională şi experienţă relevantă în domeniu, precum şi cu probitate
morală recunoscută. Comisia de evaluare are obligaţia să deschidă ofertele la data şi în locul
indicate în anunţul sau invitaţia de participare.
Ofertanţii au dreptul de a participa la deschiderea ofertelor, însă absenţa lor nu poate
constitui singurul motiv pentru respingerea ofertei. În cazul unei oferte care are un preţ
aparent neobişnuit de scăzut în raport cu ceea ce urmează să fie furnizat, executat sau prestat,
comisia de evaluare are obligaţia de a solicita, în scris şi înainte de a lua vreo decizie de
respingere a acelei oferte, detalii şi precizări pe care le consideră semmficative cu privire la
ofertă, precum şi de a verifica răspunsurile care justifică preţul respectiv 54. Comisia de
evaluare are obligaţia de a exclude orice ofertant, în cazul în care se dovedeşte că acesta a fost
sau este angajat în practici corupte ori frauduloase în legătură cu procedura pentru atribuirea
contractului de achiziţie publică. Oferta câştigătoare va fi stabilită pe baza criteriilor pentru
atribuirea contractului de achiziţie publică, precizate de către autoritatea contractantă în
anunţul de participare. Criteriul pe baza căruia se determină oferta câştigătoare nu poate fi
schimbat pe toată mirata de aplicare a procedurii de atribuire a contractului de achiziţie
publică. Acest criteriu poate fi numai:
a) fie oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic;
b) fie, în mod exclusiv, preţul cel mai scăzut.
În cazul în care atribuirea contractului de achiziţie publică se realizează prin aplicarea
procedurii dialogului competitiv, criteriul de atribuire utilizat trebuie să fie numai oferta cea
mai avantajoasă din punct de vedere economic. În cazul aplicării criteriului „preţul cel mai
scăzut”, cerinţele impuse de către autoritatea contractantă, prin caietul de sarcini sunt
considerate cerinţe minimale.

3.3.4 Soluţionarea contestaţiilor în materia achiziţiilor publice, a concesionării de lucrări

publice şi a concesiunii de servicii
Potrivit art.225 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006 modificată prin OUG 35/2013, orice
persoană care se consideră vătămată într-un drept ori într-un interes legitim printr-un act al
autorităţii contractante, prin încălcarea dispoziţiilor legale în materia achiziţiilor publice,

54
Art. 202 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006 modificată prin OUG 35/2013.

37
poate solicita anularea actului, obligarea autorităţii contractante de a emite un act,
recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim pe cale administrativ –jurisdicţională
sau justiţie, în condiţiile acestei ordonanţe de urgenţă. Prin persoană vătămată se înţelege
orice operator economic împlicat în procedura de atribuire, care îndeplineşte, cumulativ,
următoarele condiţii:
- are un interes legitim în legătură cu respectiva procedură de atribuire;
- a suferit, suferă sau riscă să sufere un prejudiciu ca o consecință a unui act al autorității
contractante, de natură să producă efecte juridice, ori ca urmare a nesoluționării în
termenul legal al unei cereri privind respectiva procedură de atribuire55.
În vederea soluţionării contestaţiilor, pe cale administrativ – jurisdicţională, partea
care se consideră vătămată are dreptul să se adreseze Consiliului Naţional de Soluţionare a
Contestaţiilor, cu respectarea prevederilor art.25656 ( care priveşte termenul de sesizare),
art.270 ( care se referă la conţinutul contestaţiei) şi art.271, care precizează cui se înaintează
contestaţia, obligaţia contestatorului de a înainta autorităţii contractante o copie a acesteia şi a
înscrisurilor, dacă ele sunt disponibile, odată cu transmiterea contestaţiei către Consiliu sau
cel mai târziu în următoarea zi lucrătoare datei transmiterii, sub sancţiunea nulităţii
contestaţiei etc.)
Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor
Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor este un organism independent cu
activitate administrativ –jurisdicţională, care funcţionează pe lângă Secretariatul General al
Guvernului, pe baza unui regulament de organizare şi funcţionare, care se aprobă prin
horărâre de Guvern. Consiliul este competent să soluţioneze contestaţiile formulate în cadrul
procedurii de atribuire înainte de încheierea contractului. În termen de o zi lucrătoare de la
primirea contestaţiei, autoritatea contractantă are obligaţia să îi înştiinţeze despre aceasta şi pe
ceilalţi participanţi încă implicaţi în procedura de atribuire. Înştiinţarea trebuie să conţină
inclusiv o copie a contestaţiei respective 57. Contestaţiile formulate în cadrul aceleaşi proceduri
deatribuire vor fi conexate de către Consiliu pentru a se pronunţa o soluţie unitară 58. În cazul
în care documentaţia de atribuire este publicată prin SEAP, data luării la cunoştinţă urmează a
fi data publicării documentaţiei de atribuire.

Măsuri de remediere

55
Articolul 255 alin. (2) din O.U.G. nr.34/2006.
56
Articolul 256 alin.(3) din O.U.G. nr. 34/2006.
57
Articolul 271 alin.(2) din O.U.G. nr. 34/2006.
58
Articolul 273 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006.

38
 După primirea unei contestaţii, autoritatea contractantă are dreptul de a adopta
măsurile de remediere pe care le consideră necesare ca urmare a contestaţiei respective. În
situaţia în care contestatorul consideră că măsurile adoptate sunt suficiente pentru remedierea
actelor invocate ca fiind nelegale, acesta va trimite Consiliului şi autorităţii contractante o
notificare de renunţare la contestaţie59.
Soluţiile pe care le poate pronunţa Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor
Ca urmare a examinării, din punct de vedere al legalităţii şi temeiniciei, a actului
atacat, Consiliul poate pronunţa o decizie prin care îl anulează în tot sau în parte, obligă
autoritatea contractantă să emită un act sau dispune orice altă măsură necesară pentru
remedierea actelor ce afectează procedura de atribuire. O altă măsură pe care o poate lua
Consiliul este de respingere a contestaţiei ca fiind nefondată, tardivă, lipsită de interes, lipsită
de obiect, ca fiind întrodusă de o persoană fără calitate sau neîmputernicită să formuleze
contestaţia, precum şi pe orice altă excepţie de procedură sau fond.60
Căi de atac împotriva deciziilor Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor
Deciziile Consiliului privind soluţionarea contestaţiei şi obligarea la plata amenzii
pot fi atacate cu plângere la curtea de apel, secţia contencios-administrativ şi fiscal, în a cărei
rază se află sediul autorităţii contractante 61, în termen de 10 zile de la comunicare, atât pentru
motivele de nelegalitate, cât şi pentru netemeinicie62.
Soluţionarea litigiilor în instanţă
Potrivit art.286 alin (1), procesele şi cererile privind actele autorităţilor contractante,
acordarea despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de
atribuire, precum şi cele privind executarea, nulitatea, anularea, rezoluţiunea, rezilierea sau
denunţarea unilaterală a contractelor de achiziţie publică se soluţionează în primă instanţă de
către secţia de contencios administrativ şi fiscal al tribunalului în circumscripţia căruia se află
sediul autorităţii contractante. Despăgubirile pentru repararea prejudiciului cauzat în cadrul
procedurii de atribuire se solicită numai în justiţie, în condiţiile prevederilor art. 287 alin (1)
sau prin acţiune separată.

59
Articolul 277 alin (2) din O.U.G. nr.34/2006.
60
Articolul 278 alin.(4) din O.U.G. nr. 34/2006.
61
Articolul 283 alin(1) din O.U.G. nr. 34/2006.
62
Articolul 281 alin (1) din O.U.G. nr.34/2006.

39
 CAP. IV Studiu de caz – Soluționarea litigiilor apărute în derularea
contractului de achiziție publică la Primăria Coșna

Prezenta lucrare cuprinde o prezentare a celor mai importante tipuri de contracte

administrative din legislația românească, precum și rolul acestora în derularea interacțiunii
între executanți și benificiari pentru realizarea obiectivelor propuse prin proiectele
comunităților locale (primăriilor) cu scopul asigurării derulării activităților la standarde
europene.
Mi-am propus ca studiu de caz ”Contractul de achiziție publică”, reglementat prin
OUG 34/2006 modificată prin OUG 35/2013. Acest tip de contract stă la baza relaționării cu
executanții în vederea executării lucrărilor care constituie temele proiectelor stabilite de
primării.
Contractul de achiziție publică pe care îl voi prezenta detaliat a fost încheiat cu
executantul după finalizarea procedurilor de achiziție prevăzute de legislație, având ca
obiectiv
“CONSTRUIRE CĂMIN CULTURAL ÎN COMUNA COŞNA, JUDEŢUL
SUCEAVA”.
După câștigarea procedurii de achiziție de către firma SC Uranus SRL, firmă care a
îndeplinit toate cerințele prevăzute de OUG 34/2006 modificată prin OUG 35/2013 s-a
procedat la începerea lucrărilor contractate.
Aceste lucrări trebuiau finalizate conform clauzelor contractuale într-o perioadă de 12
luni. Beneficiarul lucrării, Primăria Coșna, prin comisia desemnată de către Consiliul Local a
făcut constatări periodice asupra modului în care executantul își respectă clauzele
contractuale.
Constatând deficiențe în modul de executare al lucrării și a perioadei de timp pentru
finalizarea acesteia s-a desemnat o comisie de recepție care a analizat situația existentă pe
șantier, a întocmit concluziile pe care le voi prezenta sintetic într-un tabel care cuprinde
obligațiile contractuale ale executantului și a calității lucrărilor pe care acesta avea obligația să
le respecte prin contractul semnat.
După prezentarea de către comisia de recepție a constatărilor din teren, consiliul local
al primăriei Coșna a concluzionat faptul că nu au fost respectate clauzele de către executant şi
a încercat o discuția amiabilă cu reprezentanții executantului pe marginea concluziilor
comisiei de recepție.

40
 Întrucât achizitorul şi executantul nu au reuşit să rezolve în mod amiabil divergenţele
contractuale, autoritatea contractantă a hotărât să se adreseze instanțelor de judecată pentru
soluționarea problemelor apărute pe parcursul derulării lucrărilor contractate de către
executant.
Autoritatea contractantă reprezentată prin primar, a înaintat instanței de judecată,
secția contencios administrativ o cerere de chemare în judecată prin care să oblige executantul
la plata despăgubirii prejudiciului cauzat de nerespectarea clauzelor contractuale şi obligarea
acestuia să refacă şi să finalizeze lucrările prevăzute în contract.
Scopul cercetării îl reprezintă folosirea metodelor necesare rezolvării problemelor
apărute prin nerespectarea contractului de către executant și obligarea acestuia la
finalizarea lucrării contractate conform prevederilor caietului de sarcini precum și
obligarea acestuia la plata despăgubirilor care se cuvin beneficiarului conform art. 11.3
din contractul de achiziție în baza OUG 34/2006 modificată prin OUG 35/2013.
- soluţionarea problemelor apărute în urma nerespectării clauzelor contractuale și a
caietului de sarcini de către executant, în cel mai scurt timp;
- recuperarea debitului aferent prejudiciului cauzat prin nerespectarea clauzelor
contractuale prevăzute la art. 11.3 din contract;
- finalizarea lucrărilor.
Analiza obiectivelor
- identificarea litigiului având la bază contractul de achiziție publică încheiat între părțile
contractante şi administrarea probelor prevăzute de legislația în vigoare solicitate de instanța
de judecată pe parcusul derulării procesului juridic reprezentate prin procesul verbal al
comisiei de recepție și prezentate în tabelul sinteză care cuprinde obligațiile executantului
conform caietului de sarcini care a stat la baza procedurii de achiziție;
- aspecte legate de procedura de achiziţie publică şi de atribuire a contractului;
- aspecte pozitive şi negative privind modul de soluţionare a litigiului.
În prima parte a studiului, am analizat date referitoare la cauzele care au determinat
unitatea contractantă, să demareze procedurile necesare construirii obiectivului propus,
planificarea achiziţiei, aplicarea procedurii de achiziţie publică, atribuirea contractului de
achiziţie publică şi executarea contractului.
Prezentarea autorităţii contractante
Datorită poziţiei geografice şi a frumuseţii piesajului, comuna Coşna se află printre
atracţiile turistice din zona Bucovinei şi prin faptul că Rezervaţia Naturală „Tinovul Mare”
unică în ţară‚ se află în proprietatea acestei localităţi. De asemenea noul „Muzeu al satului”,

41
amplasat în centrul comunei, va oferi vizitatorilor o imagine despre frumuseţea portului
popular, tradiţii şi obiceiuri din trecut păstrate până astăzi.
În cadrul primăriei Coşna funcţionează din martie 2001, ansamblul folcloric
„Coşnencuţa” al Căminului Cultural. Membrii ansamblului îşi propun ca activitate de viitor
diversificarea repertoriului, continuarea procesului de iniţiere a noi tineri în activitatea
artistică ce vor asigura continuitatea şi vigoarea viitoarelor spectacole. Preocuparea primăriei
s-a materializat prin creşterea calităţii spectacolelor prezentate în fiecare an cu prilejul
„Serbărilor Câmpeneşti a Fructelor de Pădure”. Din anul 2000, primăria organizează în
fiecare an Balul Gospodarilor şi Balul Pomului de Iarnă cu masă festivă şi cu spectacol
folcloric.
Pentru o mai bună desfăşurare a acestor proiecte s-a luat hotărârea de a se contrui un
nou Cămin Cultural care să corespundă cerinţelor standardelor perioadei actuale pentru
comunitatea din comuna Coșna.
Proiectul se încadrează în Planul Operațional Regional 2007 – 2013 și este cuprins ca
obiectiv în Strategia de Dezvoltare Locală. Deasemenea în cadrul consultării opiniei publice
realizate în procesul de elaborare a Strategiei de Dezvoltare Locală, marea parte a populației
intervievate a răspuns că este importantă construirea unui Cămin Cultural în comuna
Coșna.
Scurt istoric al comunei Coşna
Magnifica Ţară a Dornelor, parte integrantă a Bucovinei “raiul Moldovei”, cum
denumea odinioară Mihai Eminescu acest ţinut, include un număr de 12 localităţi, ce compun
o zonă de o deosebită frumuseţe. Este o parte semnificativă a zonei montane a judeţului
Suceava, învecinată la N şi NE cu Bazinul Câmpulung Moldovenesc, la NV cu judeţul
Maramureş, la V cu judeţele Mureş şi Harghita şi la SE cu judeţul Neamţ.
În această zonă , în SV judeţului Suceava, la 14 Km de municipiul Vatra Dornei, 126
Km de municipiul Suceava şi 70 de Km de municipiul Bistriţa se situează comuna Coşna, la
altitudinea de 840m.
Hotarele comunei Coşna coincid în zonele N, V şi S cu hotarele dintre Moldova şi
Transilvania existente până în anul 1769. Localitatea este cunoscută încă din anul 1410, fiind
înglobată în dania domnitorului Alexandru cel Bun făcută mănăstirii Moldoviţa, aparţinând
satului Dorna. Istoria zbuciumată a locurilor i-a atribuit acestei localităţi un statut individual,
diferit de al localităţilor vecine.

Planificarea achiziţiei

42
 La nivelul comunei s-a elaborat strategia de dezvoltare economico - socială durabilă
care constituie un document necesar administraţiei publice locale din comuna Coşna pentru a
proiecta dezvoltarea localităţii pe termen scurt şi mediu. Identificarea problemelor cu care se
confruntă atât administraţia locală cât şi cetăţeanul, constituirea unui portofoliu de soluţii
posibile, aplicarea soluţiilor cele mai potrivite cu ajutorul unor proiecte finanţate din bani
europeni sau din venituri proprii, face parte din politica de dezvoltare locală, pentru ridicarea
standardului de viaţă a cetăţenilor comunităţii.
Odata ce a fost elaborată o astfel de strategie este mult mai uşor de stabilit o ordine de
priorităţi şi de alocare optimă a resurselor financiare care întotdeauna sunt insuficiente.
Necesitatea demolării actualului sediu al căminului cultural din comună este
determinată în primul rând de nivelul de uzură fizică a clădirii, care nu permitea reabilitarea
acesteia, obiectivul fiind total inadecvat ca structură, siguranţă şi dotări. Din punct de vedere
al situaţiei în plan, acesta este amplasat în centrul terenului din proprietatea primăriei
nepermitând o deschidere mai generoasă pe oricare latură pentru desfăşurarea evenimentelor
în aer liber. Curtea actualului cămin cultural suferă major la capitolul amenajări exterioare,
ceea ce impunea cu obligativitate extinderea spațiului aferent acestei locații, precum și un nou
plan arhitectural care să permită desfășurarea activităților atât în interior cât și în curtea anexă
a căminului cultural. Noua clădire a fost astfel concepută încât să se poată desfăşura
spectacole atât în aer liber cât şi la interior.
Impactul social asupra calității mediului:
-îmbunătățirea condițiilor de viață a populației comunei;
-revigorarea mediului cultural al comunei;
-creșterea consumului de cultură în rândul fiilor satului.
Grupul ţintă al acestui proiect este constituit din toţi factorii comunitari care
interacţionează direct sau indirect (familie, profesionişti, administraţia locală, comunitate)
pentru promovarea valorilor culturale românești.
Beneficiarii direcţi sunt persoanele care locuiesc în comuna Coşna. Beneficiarii
indirecţi ai acestui proiect sunt:
-profesionişti care activează în serviciile de specialitate;
-organizaţii neguvernamentale din judeţ;
-administraţia publică locală;
-comunităţile limitrofe;
-opinia publică;
-turiştii care vizitează comuna.

43
 Resurse financiare:
-10% - bugetul local;
-90% - fonduri guvernamentale, europene.
Influența asupra economiei locale:
-atragerea de investitori;
-dezvoltarea de locuri de muncă.
Alte rezultate aşteptate în urma construirii proiectului propus sunt: asigurarea unui
nivel ridicat de calitate a serviciilor precum şi atragerea de noi parteneri în scopul promovării
tradițiilor culturale și folclorice ale zonei, precum și a dezvoltării economice și culturale a
comunei.
După cum am arătat mai sus proiectul reprezintă un răspuns pertinent faţă de
capacitatea instituţiilor mari de a oferi servicii de stimulare, asistenţă şi promovare a valorilor
culturale româneşti în conformitate cu nevoia fiecărui cetăţean şi a necesităţii de a asigura
servicii cât mai complete societăţii.
După parcurgerea paşilor în planificare conform procedurii de achiziţie publică,
prezentată în graficul de mai jos, primarul a atribuit responsabilităţile derulării procesului de
achiziţie publică, salariatului, care prin fişa postului răspunde de achiziţiile publice, pentru a
întocmi fișa de date necesară, caietul de sarcini, precum și notele explicative care motivează și
justifică necesitatea construirii obiectivului, precum și conținutul caietului de sarcini.
Aplicarea procedurii de achiziţie publică
Responsabilul cu achiziţiile publice din cadrul aparatului de lucru al primarului a
întocmit o notă justificativă prin care propune spre aprobarea Consiliului Local realizarea
proiectului, precum și desemnarea unei comisii care să desemneze câștigătorul procedurii de
achiziție prin licitație publică, conform OUG 34/2006 modificată prin OUG 35/2013.

Elaborarea documentaţiei de atribuire a constat în:

- elaborarea caietului de sarcini;
- stabilirea cerinţelor minime de calificare referitoare la situaţia economică şi financiară sau
la capacitatea tehnică şi/sau profesională a participanților la licitație şi elaborarea notei
justificative;
- stabilirea criteriului de atribuire şi elaborarea notei justificative cu privire la acesta;
- finalizarea fișei de date a achiziţiei;
- elaborarea clauzelor contractuale.

44
Procesul achiziției publice
Achiziția publică este o procedură reglementată prin OUG 34/2006 modificată prin
OUG 35/2013, pe baza căreia se încredințează lucrarea care urmează a fi executată pe baza
unei licitații care oferă posibilitatea contractantului, beneficiar al lucrării să selecteze
executantul care îndeplinește condițiile prevăzute de legislația în vigoare și respectarea cu
obligativitate a caietului de sarcini și a calității solicitate de beneficiar pentru lucrarea
contractată.
Începerea lucrării se declanșează după semnarea contractului de către câștigătorul
licitației și se derulează cu obligativitate pe baza respectării clauzelor contractuale și a
caietului de sarcini care stau la baza declanșării procedurii de achiziție.
Ofertanții au obligația să prezinte ofertele de preț pe baza caietelor de sarcini în plicuri
sigilate care sunt analizate de comisie după ce în prealabil aceste oferte au fost deschise de
către reprezentanții comisiei pentru achiziții publice.
La ședința de deschidere a plicurilor și analiză a ofertelor de preț au voie să participe și
reprezentanți ai executantului pentru asigurarea unei transparențe necesară unei colaborări
reale pentru realizarea obiectivelor propuse.
După depunerea ofertelor de către participanții la licitație comisia desemnată pentru
procedura de achiziție solicită clarificări referitoare la date suplimentare ale participanților la
licitație pentru a stabili dacă cei înscriși la licitație corespund din punct de vedere profesional
și financiar cerințelor prevăzute de OUG 34/2006 modificată prin OUG 35/2013.
După primirea clarificărilor solicitate comisia desemnează ofertanții care corespund
din punct de vedere legislativ pentru a participa la procedura de licitație și prezentarea
ofertelor de preț în vederea atribuirii contractului de achiziții.

Etapele procesului de achiziție publică sunt următoarele:

45
 PLANIFICAREA ACHIZIȚIEI PUBLICE

APLICAREA PROCEDURILOR DE ACHIZIȚIE PUBLICĂ

ATRIBUIREA CONTRACTULUI

ADMINISTRAREA CONTRACTULUI

Mijloc probant:
- Nota justificativă pentru stabilirea cerinţelor minime de calificare referitoare la
situaţia economică şi financiară sau la capacitatea tehnica şi/sau profesională a ofertantului;
- Nota justificativă pentru stabilirea criteriului de atribuire a achiziției;
- Documentaţia de atribuire aprobată de comisia desemnată pentru atribuirea
achiziției publice.
Pentru a asigura participarea tuturor celor care ar fi interesaţi de proiect, publicarea
anunţului privind achiziţia publică s-a făcut prin Sistemul Electronic de Achiziţii Publice
(SEAP) şi s-a selectat aplicarea procedurii în cazul achiziţiilor publice, licitaţia deschisă,
procedură prin care orice furnizor, prestator sau executant interesat are dreptul de a depune
oferta de preț pentru lucrarea achiziționată.
Prin dispoziţia primarului a fost desemnată comisia de evaluare a ofertelor,
având ca mijloc probant:
- dispoziţia de numire a comisie de evaluare;
- nota justificativă privind cooptarea unui expert extern autorizat care va
îndeplini funcția de diriginte de șantier;
- completarea declaraţiilor privind confidenţialitatea şi conflictul de interese.
În cadrul şedinţei de deschidere a ofertelor, s-a procedat la verificarea acestora
din punct de vedere al îndeplinirii condiţiilor de eligibilitate şi calificare, prevăzute în caietul
de sarcini şi fişa de date a achiziţiei, întocmindu-se procesul-verbal de deschidere a ofertelor.
La licitaţie s-au prezentat doi ofertanti, SC Uranus SRL şi SC Quercus SRL.

46
 După ce s-au emis adrese privind solicitările de clarificare asupra datelor
suplimentare solicitate de comisie pentru fiecare participant la licitație și după primirea
răspunsurilor la solicitările de clarificări cerute, s-a trecut la comunicarea privind rezultatul
procedurii de atribuire către ofertantul a cărei ofertă a fost declarată câştigătoare, precum şi
motivaţia acestei decizii, şi caracteristicile şi avantajele acestei oferte faţă de documentaţia
celuilalt ofertant, precum şi comunicarea numelui ofertantului câştigător. În cazul ofertei
declarate necâştigătoare, comunicarea a indicat cauzele și motivele care au stat la baza
respingerii ofertei prezentate.
După perioada stabilită prin lege în care s-au putut primi contestaţii, s-a trecut la
semnarea contractului şi la transmiterea spre publicare a anunţului de atribuire a licitației.
Criteriile care au stat la baza diferenţierii ofertelor au avut ca obiectiv principal
următoarele considerente:
- valoarea contractului;
- durata de executare a lucrărilor;
- perioada de garanţie a lucrărilor.
SC Uranus SRL avea executate lucrări similare de calitate neîndoielnică şi garantate
pe perioadă îndelungată, pe când SC Quercus SRL, avea lucrări similare pentru care
recomandările erau precare şi era recunoscută ca fiind o societate cu multe litigii pe rol
pentru lucrări executate necorespunzator, precum și datorii bancare.
Având cunoştinţă de aceste detalii, comisia de evaluare a emis foarte multe cereri de
clarificări Societăţii Comerciale Uranus SRL, la care s-au primit răspunsuri pozitive, şi cum
toate documentele de participare la licitaţie au fost întocmite corect, iar cele trei criterii erau
favorabile autorităţii contractante, respectiv preţul mai mic, durata de execuție a lucrărilor mai
mică şi perioada de garanţie mai mare, nu au existat motive legale de a exclude SC Uranus
SRL de la calificarea pe locul 1.
Deci în data de 10.10.2011, în temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
34/2006 modificată prin OUG 35/2013 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a
contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii,
aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 337/2006, s-a încheiat contractul de
lucrări, între:

Comuna Coşna adresă str. Principală, nr.214, comuna Coşna, judeţul Suceava, cod
poştal 7250030, telefon/fax 575021, cod fiscal 5754429 cont trezorerie

47
RO51TREZ5069XXX000039, reprezentată prin Pralea Stefan, primar, în calitate de
ACHIZITOR, pe de o parte,
şi
SC Uranus SRL, adresă str. Investiţiei, Suceava, telefon/fax număr de înmatriculare
J33/5564/1996, cod fiscal 756299 cont trezorerie RO48TREZ5975169XXX00049
reprezentată prin Carpea Marius - director general al SC Uranus SRL, în calitate de
EXECUTANT, pe de altă parte.
Valoarea lucrărilor contractate prin contractul de achiziție rezultată în urma procedurii
de licitație, pentru realizarea lucrărilor obiectivului supus procedurii de licitație, plătibil
executantului de către achizitor, este de 1.735.500,24 lei la care se adaugă T.V.A-ul în
valoare de 329.75,05 lei, rezultând o valoare totală de 2.065.245,29 lei cu T.V.A. din care
62.315,54 lei proiectare şi 2.002.929,75 execuţie.
Durata prezentului contract este de 12 luni, începând de la data emiterii ordinului de
începere a lucrărilor, dar în cazul în care pe perioada de execuţie a lucrărilor intervin condiţii
meteorologice nefavorabile care ar perturba în mod deosebit lucrările, punând în pericol
calitatea acestora sau ar pune executantul în imposibilitatea de a executa lucrările, executantul
îşi rezervă dreptul de a prelungi perioada de execuţie şi finalizare a acestora pentru timpul
când condiţiile meteorologice ar permite execuţia lucrarilor fără a fi afectată buna lor
desfăşurare.
Clauze speciale:
Prezentul contract încetează să producă efecte dupa recepţia finală.
Executarea contractului
Executarea contractului începe după constituirea garanţiei de bună execuţie emiterea
ordinului de începere a lucrărilor cât şi predarea amplasamentului, la data de 25.10.2011 şi
oricum numai după semnarea lui de ambele părţi.
Documentele contractului sunt:
a) oferta financiară;
b) propunerea tehnică;
c) caietul de sarcini;
d) graficul de execuţie a lucrărilor, fizic şi valoric;
e) acte adiţionale;
f) alte anexe la contract.
Obiectul principal al contractului

48
 Executantul se obligă să execute şi să finalizeze lucrările la noul sediu al Căminului
Cultural Coşna, precum şi de a remedia viciile ascunse, cu atenţia şi promptitudinea cuvenită,
în concordanţă cu obligaţiile asumate prin contract, fiind pe deplin responsabil pentru
conformitatea, stabilitatea şi siguranţa tuturor operaţiunilor executate pe şantier, pentru
procedeele de execuţie utilizate, cu respectarea prevederilor şi a reglementărilor legii privind
calitatea în construcţii.
Execuţia lucrărilor
După emiterea ordinului de începere a lucrărilor de către unitatea contractantă,
executantul a început derularea lucrărilor la obiectivul “CONSTRUIRE CĂMIN
CULTURAL ÎN COMUNA COŞNA, JUDEŢUL SUCEAVA”. Comisia de recepţie, care
a fost numită prin dispoziţia primarului pe durata execuţiei lucrărilor, a efectuat recepţii
parţiale, constatări menţionate într-o anexă. Situaţia descoperită în teren nu a fost deloc
optimistă pentru beneficiar deoarece după o perioadă de 10 luni lucrările erau executate în
proporţie de 60% iar termenul de finalizare a lucrărilor era de 12 luni.
Analizând situaţia din teren, la solicitarea dirigintelui de șantier, comisia a observat că
pe şantier există mai puţin personal iar execuţia lucrărilor nu mai avansează, fapt pentru care a
sesizat Consiliul local pentru a avea în vedere aspectele mai sus semnalate.
Consiliul local trimite o delegaţie în teren formată din comisia economică, unde
constată că materialele folosite nu mai corespund calitativ şi cantitativ, fiind diferite faţă de
cele prevăzute în ofertă, iar lucrările erau executate defectuos.
Comisia economică a Consiliului local a solicitat dirigintelui de şantier explicaţii
privind situaţia lucrărilor și motivele care au determinat această stare de fapt. Dirigintele de
șantier supune atenției comisiei economice faptul că au plecat de pe şantier un număr mare de
muncitori, iar lipsa materialelor se datorează debitelor existente la diferiţi furnizori pentru
neplata facturilor a firmei care a câștigat licitația și care a acumulat aceste debite după
participarea la licitația publică organizată de Primăria Coșna și după semnarea contractului de
achiziție, deşi unitatea contractantă, respectiv Primăria Coşna era cu plata la zi, pentru
lucrările efectuate de executant.
Faţă de cele constatate s-a cerut comisiei de recepţie întocmirea unui proces-verbal
privind stadiul lucrărilor precum și toate deficienţele constatate, din care un exemplar l-a
trimis executantului prin care s-a stabilit termenul de remediere a acestora, sistâdu-se astfel şi
efectuarea plăţilor. Întrucât executantul nu a făcut remedierile în timpul solicitat iar termenul
de executare a investiţiei “Construire Cămin Cultural” a expirat, unitatea contractantă a
încercat să recurgă la soluţionarea pe cale amiabilă, a problemelor apărute solicitând
49
executantului remedierea acestora conform prevederilor contractului încheiat și anume
conform articolului 24 din contract.
După 15 zile de la începerea acestor tratative, achizitorul şi executantul nu au reuşit
să rezolve în mod amiabil această divergenţă contractuală, autoritatea contractantă fiind
nevoită să solicite ca disputa să se soluţioneze de către instanţele judecatoreşti, drept pentru
care Primăria comunei Coşna a înaintat Tribunalului Suceava, secţia contencios administrativ
următoarea acţiune:
În partea a II-a a studiului practic voi prezenta acţiunea înaintată Tribunalului Suceava, şi
modul de soluţionare a litigiului.
Aceasta vizează motivele care au stat la baza înaintării acestei acţiuni judecătoreşti,
privind daunele cauzate autorităţii contractante, prin nerespectarea clauzelor contractuale.
Astfel primăria comunei Coşna, în calitate de autoritate contractantă, reprezentată
prin primar Pralea Ştefan, cu sediul în comuna Coşna, Str. Principală, nr.228, judeţul Suceava,
chem în judecată pe SC Uranus SRL, reprezentată prin Carpea Marius director general al SC
Uranus SRL, cu sediul în str. Investiției, judeţul Suceava, cod unic de înregistrare 756299,
atribut fiscal de ordine în registrul comerţului J33/5564/1996, cont deschis la Trezoreria
Suceava RO48TREZ5975169XXX00049, pentru neîndeplinirea obligațiilor contractuale
rezultate din contractul de achiziție publică încheiat cu primăria Coșna. Pe cale de consecință
solicităm ca prin hotărârea ce o veți pronunţa să obligați pârâta să-şi execute  obligaţia
asumată prin contractul nr.1920, încheiat la data de 10.10.2011, între autoritatea contractantă
şi executant, prin care s-a obligat să efectueze lucrările de „Construire Cămin Cultural în
Comuna Coşna, Judetul Suceava”,   sub   sancţiunea   de   daune-cominatorii de 0,1% , pe
zi de întârziere până la executarea obligaţiei.
Se solicită de asemenea obligarea pârâtei şi la plata sumei de 252.403 lei, cu titlu de
despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin nerespectarea obligaţiilor contractate, refacerea şi
finalizarea lucrărilor, iar în conformitate cu dispozitiile art. 274 Cod procedura civilă, roagă
obligarea pârâtei să plătească cheltuielile de judecată ocazionate de acest proces, din
următoarele motive:
În fapt
Autoritatea contractantă a încheiat la data de 10.10.2011, contractul nr. 1920 cu executantul,
prin care aceasta se obliga, să execute lucrările la proiectul „Construire Cămin Cultural în
Comuna Coşna, Judetul Suceava”, constând în ridicarea unui edificiu cultural la cele mai
înalte standarde pentru a oferi servicii de stimulare, asistenţă şi promovare a valorilor

50
culturale româneşti în conformitate cu nevoia fiecărui cetăţean şi a necesităţii de a asigura
servicii cât mai complete societăţii.
În urma prezentării raportului comisiei de recepție, consecință a constatărilor făcute au
rezultat următoarele:
Executantul a încălcat dispoziţiile următoarelelor articole din contract:
Art. 6.1 – “Durata prezentului contract este de 12 luni, începând de la data emiterii ordinului
de începere a lucrărilor”.
15.1 - Ansamblul lucrărilor sau, dacă este cazul, oricare parte a lor, prevăzut a fi finalizat într-
un termen stabilit prin graficul de execuţie, trebuie finalizat în termenul convenit, termen care
se calculează de la data începerii lucrărilor.
15.2 - (1) La finalizarea lucrărilor, executantul are obligaţia de a notifica, în scris,
achizitorului că sunt îndeplinite condiţiile de recepţie solicitând acestuia convocarea comisiei
de recepţie.
(2) Pe baza situaţiilor de lucrări executate confirmate şi a constatărilor efectuate pe teren,
achizitorul va aprecia dacă sunt întrunite condiţiile pentru a convoca comisia de recepţie. În
cazul în care se constată ca sunt lipsuri sau deficienţe, acestea vor fi notificate executantului,
stabilindu-se şi termenele pentru remediere şi finalizare. După constatarea remedierii tuturor
lipsurilor şi deficienţelor, la o nouă solicitare a executantului, achizitorul va convoca comisia
de recepţie.
Aceste obligaţii nu au fost respectată de către executant deoarece, acesta, nici după 14
luni nu a finalizat lucrările privind construirea Căminului Cultural .
Art.9.1 - (1) “Executantul are obligaţia de a executa şi finaliza lucrările precum şi de a
remedia viciile ascunse, cu atenţia şi promptitudinea cuvenită, în concordanţă cu obligaţiile
asumate prin contract, inclusiv de a proiecta, în limitele prevăzute de prezentul contract”.
(2) ”Executantul are obligaţia de a supraveghea lucrările, de a asigura forţa de muncă,
materialele, instalaţiile, echipamentele şi toate celelalte obiecte, fie de natură provizorie, fie
definitive, cerute de şi pentru contract, în masura în care necesitatea asigurării acestora este
prevăzută în contract sau se poate deduce în mod rezonabil din contract.”
Executantul a derulat lucrările cu personal necalificat şi insuficient ca număr, ceea ce
a dus la întârzierea termenului de finalizare a lucrărilor şi la executarea acestora defectuos.
Deasemenea utilajele pe care le avea în dotare erau uzate fizic şi moral, defectându-se
foarte des, și prestând servicii de proastă calitate.
Deasemenea conform art. 9.2 din contract ”executantul este pe deplin responsabil
pentru conformitatea, stabilitatea şi siguranţa tuturor operaţiunilor executate pe şantier precum

51
şi pentru procedeele de execuţie utilizate, cu respectarea prevederilor şi a reglementărilor legii
privind calitatea în construcţii.”
13.5 - (1) Executantul are obligaţia de a nu acoperi lucrările care devin ascunse, fără
aprobarea achizitorului.
(2) Executantul are obligaţia de a notifica achizitorului, ori de câte ori astfel de lucrări,
inclusiv fundaţiile, sunt finalizate pentru a fi examinate şi măsurate.
(3) Executantul are obligaţia de a dezveli orice parte sau părţi de lucrare, la dispoziţia
achizitorului, şi de a reface această parte sau părţi de lucrare, dacă este cazul.
Executantul a încălcat și aceste prevederi contractuale, deoarece nu a anunțat unitatea
contractantă despre problemele apărute.
Deasemenea executantul a încălcat prevederile art. 13.4 din contract, articol ce prevede că
”materialele trebuie să fie de calitatea prevăzută în documentaţia de execuţie; verificările şi
testările materialelor folosite la execuţia lucrărilor precum şi condiţiile de trecere a recepţiei
provizorii şi a recepţiei finale (calitative) sunt descrise în anexa/anexele la contract.”
Materialele care au fost prevăzute în ofertă în lista cuprinzând consumurile de resurse
materiale au fost înlocuite cu alte materiale care nu au corespuns calitativ şi cantitativ, sau s-a
renunţat definitiv la ele iar o parte din lucrări au fost efectuate precar şi sunt descrise pe scurt
în cele ce urmează.
Prezentăm în probațiune pe baza celor constatate o sinteză cuprinzând:
Lista lucrărilor de construcții și instalații în cadrul executării finisajelor interioare și
exterioare;
Lista lucrărilor de amenajări exterioare;
Lista lucrărilor de instalații termice interioare.

a) lucrări de construcţii şi intalaţii în cadrul executării finisajelor interioare şi exterioare:

Categoria de lucrari UM Cantitate Cantitate Ale observaţii

52
 prevăzută în constatată
situaţiile de de comisia
lucrări de recepţie
Pereţi gips carton 15 cm mp 500 320
Tavan fals gips carton mp 1385 980
Parchet laminat mp 90 60 nu corespunde nici calitativ
şi nici din punt de vedere al
dimensiunilor
Pardosea epoxidică mp 400 300
Placaje ceramice mp 942 810 exista foarte multe plăci
care deja au căzut
Tâmplărie interioară mp 90 63 nu este din lemn stratificat
aşa cum era prevăzut în
ofertă
Tâmplărie exterioara mp 184,5 154 nu este din lemn stratificat
aşa cum era prevăzut în
ofertă
Termosistem mp 300 280 Nu corespunde din punct de
vedere al dimensiunilor
prevăzute în ofertă
Lambriu şi elemente mp 220 170 Nu corespunde din punct de
decorative din lemn vedere estetic, are mărimi
diferite şi este aplicat
Piatră decorativă mp 192 180 Nu respectă cerinţele
proiectului, nefiind aplicat
peste stratul de lac prevăzut
de proiectant pentru luciu

b) Amenajări exterioare

Categoria de lucrari UM Cantitate Cantitate Ale observaţii

53
 prevăzută în constatată
situaţiile de de comisia
lucrări de recepţie
Dalaj carosabil mp 1996 1650
Borduri carosabile ml 287 263
/pietonale
Coş de gunoi buc 8 0 Nu există
Banca de lemn Buc 14 0 Nu există
Gard viu ml 61 0 Nu există
Arbuşti buc 6 0 Nu există
Flori buc 500 0 Nu există
Gard lemn ml 285 0 Nu există
Copaci cu coroana buc 12 0 Nu există
bogată

c) Instalaţii termice interioare

Categoria de lucrari UM Cantitate Cantitate Ale observaţii

prevăzută în constatată
situaţiile de de comisia
lucrări de recepţie
Coruri de încălzire oţel buc 50 46
Radiatoare oţel buc 50 47
Centrala termică buc 1 1 Centrala termică nu este una
performantă care să poată
asigura încălzirea acelui
spaţiu de dimnesiuni foarte
mari şi este fără gazeificare
ceea ce înseamnă că nu o să
dea randamentul necesar

d) În ceea ce priveşte instalaţiile electrice s-a constatat faptul că un număr de 232 corpuri de
iluminat din exterior sunt inexistente în ciuda faptului că acestea apar în situaţiile de lucrări
prezentate în caietul de sarcini și facturate de executant pentru plată.

54
 Partea a treia a studiului vizează cererea autorităţii contractante către instanţă, de
a obliga executantul la plata despăgubirilor, daunelor cauzate prin nerespectarea clauzelor
contractuale
Din contractul încheiat între cele două părţi, ce prevedea executarea întocmai a
lucrărilor de mai sus, în anumite standarde de calitate, expres stipulate şi pe o anumită durată
de timp, cu respectarea listei privind consumurile de resurse materiale prevăzute în caietul de
sarcini, executantul nu a ţinut cont de condiţiile de execuţie şi mai cu seamă de termenele de
finalizare.
Pe baza celor relatate, unitatea contractantă roagă instanţa să admită acţiunea așa
cum a fost formulată, şi să dispună obligarea executantului la:
- plata sumei de 252.403 lei cu titlu de despăgubiri pentru prejudiciu cauzat prin
nerespectarea clauzelor contractuale;
- sub  sanctiunea  de  daune  cominatorii de 0,1 % pe zi de întarziere,   până la
executarea obligației;
- obligarea executantului să remedieze neajunsurile prezentate mai sus, inclusiv aspectele
legate de amenajarea exterioară prin procurarea tuturor bunurilor care la momentul
verificărilor nu existau, alături de obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecata
ocazionate de acest proces.
În drept
OUG 34/2006 modificată prin OUG 35/2013; art. 286 (1), art. 287(1), (2), Contractul de
achiziție publică nr. 1920/10.10.2011.
 Partea a IV a studiului vizează modul de soluţionare a litigiului de către tribunalul Suceava
După mai multe termene de prezentare la Tribunal unde părţile contractante au fost
reprezentate de asistenţă juridică, în şedinţa publică din data de 25 februarie 2013 prin
Sentinţa nr.1564/2013, Tribunalul Suceava, secţia contencios administrativ, hotărăşte
admiterea ca fondată a cererii având ca obiect obligarea executantului la plata despăgubirii
prejudiciului cauzat de nerespectarea clauzelor contractuale şi obligarea acestuia să refacă şi
să finalizeze lucrările prevăzută în contract astfel:
- plata sumei 252.403 lei cu titlu de despăgubiri, în baza art. 11.3 din contractul de
achiziție publică pe baza căruia beneficiarul are dreptul să solicite despăgubiri pentru
prejudiciu cauzat prin nerespectarea clauzelor contractuale;
- sub  sancţiunea  de  daune  cominatorii de 0,1 % pe zi de întârziere,   până la executarea
obligaţiei;

55
 - obligarea pârâtului să efectueze toate remedierile la problemele constatate de comisia
de recepție a lucrării şi prezentate în cererea de chemare în judecată, alături de obligarea
pârâtului la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de acest proces.
Executantul, nu a făcut uz de dreptul la recurs, însuşindu-şi cele prevăzute în
hotărâre. În termenul stabilit a achitat autorităţii contractante sumele datorate şi a remediat şi
finalizat toate lucrările stabilte de către comisia de recepţie şi expertul autorizat în domeniul
construcțiilor care îndeplinea funcția de diriginte de șantier.
Scopul autorităţii contractante a fost atins, prin finalizarea lucrărilor şi recuperarea
sumelor pentru prejudiciu cauzat de nerespectarea clauzelor contractuale.

CONCLUZII
Faţă de cele prezentate se poate constata că, un contract de achiziţie publică care
are clauze contractuale bine definite, pot fi probatoriu în instanţă, iar părţile contractante pot
beneficia de toate drepturile conferite de lege şi în condiţiile legii. De asemenea, dirigintele de
şantier are un rol important, întrucât este obligat prin atribuţiile sale, să supravegheze şi să
verifice cantitatea şi calitatea materialelor folosite la lucrări care trebuie să corespundă cu
cele prevăzute în ofertă, în caz contrar poate fi chemat să răspundă contractual în faţa
instanţei. Părţile contractante au dreptul de a introduce o acţiune civilă în instanţă, în
termenul general de 3 ani prevăzut de lege, în vederea recuperării pagubelor pricinuite. În
consecinţă, legile contenciosului administrativ, vin în sprijinul părţilor contractante
prejudiciate.
În general, contractele încheiate cu statul şi instituţiile publice, sunt cele mai
profitabile şi uneori pot fi încercări de încălcare a acestora, în ideea că nu întotdeauna banul
public este cheltuit cu chibzuinţă, fiind foarte multe precedente în acest sens. De foarte multe
ori se întâmplă ca atât beneficiarul cât şi executantul să contribuie cu bună ştiinţă şi în egală
măsură la încălcarea prevederilor legale şi contractuale în scopul obţinerii unor foloase
necuvenite.
Se vorbește adesea despre fraudă și corupție ca despre ceva ce se întâmplă în alte
instituții. Din păcate nu este adevărat, fără un management corespunzător care să controleze
frauda și corupția acestea se pot întâmpla oriunde și achizițiile, în mod special, trebuie să ia
măsuri pentru ca ocaziile de corupție să se reducă.
Frauda și corupția în achizițiile publice reprezintă riscul cel mai mare pe care o
autoritate contractantă îl poate avea, acesteia revenindu-i sarcina să le identifice, dar mai ales
să le prevină și să le detecteze atunci când acestea au loc.

56
 Realitatea ne arată că unele autorități contractante sunt corupte și unii operatori
economici oferă prețuri supradimensionate sau încearcă să corupă cumpărătorii, dar în fapt
granița dintre corupție și cinste este greu de definit.
Este de asemenea greu să se determine dacă un furnizor oferă în mod corect cel mai
bun preț sau dacă sunt practici necurate care îi permit să-și maximizeze profitul.
Pentru ca cei implicați în domeniul achizițiilor publice să poată acționa în cunoștință
de cauză în mod corespunzător se impune existența unei politici clare a instituțiilor cu referire
la etica în domeniul achizițiilor publice.

ANEXE
CONTRACT DE ACHIZIŢIE
Nr. 1920 din 10.10.2011

57
 În temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor
de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de
concesiune de servicii, aprobată cu modificările şi completările ulterioare, s-a incheiat
prezentul contract de lucrări,
Între,
Comuna Coşna adresă str. Principală, nr.214, comuna Coşna, judeţul Suceava, cod
poştal 7250030, telefon/fax 575021, cod fiscal 5754429 cont trezorerie
RO51TREZ5069XXX000039, reprezentată prin Pralea Stefan, primar, în calitate de
ACHIZITOR, pe de o parte,
şi
SC Uranus SRL, adresă str. Investiţiei, Suceava, telefon/fax număr de înmatriculare
J33/5564/1996, cod fiscal 756299 cont trezorerie RO48TREZ5975169XXX00049
reprezentată prin Carpea Marius - director general al SC Uranus SRL, în calitate de
EXECUTANT, pe de altă parte.
2. Definiții
2.1. - In prezentul contract următorii termeni vor fi interpretați astfel:
a) contract – prezentul contract și toate anexele sale;
b) achizitor si executant – părțile contractante, astfel cum acestea sunt denumite in
prezentul contract;
c) prețul contractului – prețul plătibil executantului de către achizitor, în baza contractului,
pentru îndeplinirea integrală și corespunzătoare a tuturor obligațiilor sale, asumate prin
contract;
d) amplasamentul lucrării - locul în care executantul execută lucrarea;
e) forța majoră - un eveniment mai presus de controlul părților, care nu se datorează greșelii
sau vinei acestora, care nu putea fi prevăzut la momentul încheierii contractului și care face
imposibilă executarea și, respectiv, îndeplinirea contractului; sunt considerate asemenea
evenimente: războaie, revoluții, incendii, inundații sau orice alte catastrofe naturale, restricții
apărute ca urmare a unei carantine, embargou, enumerarea nefiind exhaustivă, ci enunțiativă.
Nu este considerat forță majoră un eveniment asemenea celor de mai sus care, fără a crea o
imposibilitate de executare, face extrem de costisitoare executarea obligațiilor uneia dintre
părți.
f) zi - zi calendaristica; an - 365 de zile.
3. Interpretare

58
3.1. - În prezentul contract, cu excepția unei prevederi contrare, cuvintele la forma singular
vor include forma de plural si vice-versa, acolo unde acest lucru este permis de context.
3.2. - Termenul "zi" sau "zile" sau orice referire la zile reprezintă zile calendaristice dacă nu
se specifică în mod diferit.
Clauze obligatorii
4. Obiectul principal al contractului
4.1 - Executantul se obligă să execute, să finalizeze şi să întreţină lucrarea „CONSTRUIRE
CĂMIN CULTURAL ÎN COMUNA COŞNA, JUDEŢUL SUCEAVA – proiectare și
execuție”, în conformitate cu oferta tehnică prezentată, întocmită în baza caietului de sarcini
și cu obligațiile asumate prin prezentul contract.
4.2 - Achizitorul se obligă să plătească executantului preţul pentru execuția, finalizarea și
întreținerea lucrării de la art. 4.1.
5. Preţul contractului
5.1 - Preţul convenit pentru îndeplinirea contractului, plătibil executantului de către achizitor,
este de 1735500,24 lei fără T.V.A, la care se adaugă TVA-ul în valoare de 329745,05 lei.
5.2 – Valoarea contractului este de 2065245,39 lei din care 62315,54 lei proiectare și
2002929,75 lei execuție.
6. Durata contractului
6.1 – Executantul se obligă să realizeze documentația (proiectarea) aferentă lucrării în termen
de 20 zile, iar execuția și finalizarea așa cum este prevăzută în graficul de execuție, se va
realiza în decurs de 12 luni de la data emiterii ordinului de începere a lucrărilor.
6.2. - Dacă pe perioada de execuție a lucrărilor intervin condiții meteorologice nefavorabile
care ar putea perturba în mod deosebit lucrările, punând în pericol calitatea acestora sau ar
pune executantul în imposibilitatea de a execută lucrările, executantul își rezervă dreptul de a
prelungi perioada de execuție și finalizare a acestora pentru timpul când condițiile
meteorologice ar permite execuția lucrărilor fără a fi afectată buna lor desfășurare.
6.3 – În cazul în care pe parcursul derulării contractului la faza de proiectare se constată
necesitatea elaborării de documentații pentru eventuale alte lucrări ce nu au putut fi prevăzute
la data încheierii contractului, acestea vor fi considerate lucrări suplimentare față de volumul
angajat inițial și vor face obiectul unor acte adiționale.
6.4 – Modificările, completările sau variantele ulterioare ale proiectului, cerute de către
achizitor, față de tema inițială de proiectare, conduc la renegocierea prin acte adiționale a
termenului angajat.

59
6.5 – Documentațiile tehnice ce fac obiectul proiectării, se predau achizitorului, în copie într-
un exemplar, atât piesele scrise, cât și cele desenate la expirarea termenului convenit.
7. Executarea contractului
7.1 – Contractul intră în vigoare după constituirea garanției de bună execuție, emiterea
ordinului de începere a lucrărilor atât pentru faza de proiectare cât și pentru cea de execuție și
predarea amplasamentului, la data de 25.10.2011 și oricum numai după semnarea lui de
ambele părți.
8. Documentele contractului
8.1 - Documentele contractului sunt:
a) oferta financiară;
b) propunerea tehnică;
c) caietul de sarcini;
d) graficul de execuţie a lucrărilor, fizic şi valoric;
e) acte adiţionale;
f) alte anexe la contract.
9. Obligaţiile principale ale executantului
9.1 - (1) Executantul are obligaţia de a executa şi finaliza lucrările precum şi de a remedia
viciile ascunse, cu atenţia şi promptitudinea cuvenită, în concordanţă cu obligaţiile asumate
prin contract, inclusiv de a proiecta, în limitele prevăzute de prezentul contract.
(2) Executantul are obligaţia de a supraveghea lucrările, de a asigura forţa de muncă,
materialele, instalaţiile, echipamentele şi toate celelalte obiecte, fie de natură provizorie, fie
definitive, cerute de şi pentru contract, în masura în care necesitatea asigurării acestora este
prevăzută în contract sau se poate deduce în mod rezonabil din contract.
9.2 - (1) Executantul este pe deplin responsabil pentru conformitatea, stabilitatea şi siguranţa
tuturor operaţiunilor executate pe şantier precum şi pentru procedeele de execuţie utilizate, cu
respectarea prevederilor şi a reglementărilor legii privind calitatea în construcţii.
(2) Executantul nu va fi raspunzător pentru proiectul şi caietele de sarcini care nu au fost
întocmite de el. Dacă, totuşi contractul prevede explicit ca o parte a lucrărilor permanente să
fie proiectată de către executant, acesta va fi pe deplin responsabil pentru acea parte a
lucrărilor.
(3) Executantul are obligaţia de a pune la dispoziţia achizitorului, la termenele precizate în
anexele contractului, caietele de măsurători (ataşamentele) şi, după caz, în situaţiile convenite,
desenele, calculele, verificările calculelor şi orice alte documente pe care executantul trebuie
să le întocmească sau care sunt cerute de achizitor.

60
9.3 - (1) Executantul are obligaţia de a respecta şi executa dispoziţiile achizitorului în orice
problemă, menţionată sau nu în contract, referitoare la lucrare. În cazul în care executantul
consideră că dispoziţiile achizitorului sunt nejustificate sau inoportune, acesta are dreptul de a
ridica obiecţii, în scris, fără ca obiecţiile respective să îl absolve de obligaţia de a executa
dispoziţiile primite, cu excepţia cazului în care acestea contravin prevederilor legale.
(2) În cazul în care respectarea şi executarea dispoziţiilor prevăzute la alin.(1) determină
dificultăţi în execuţie care generează costuri suplimentare, atunci aceste costuri vor fi
acoperite pe cheltuiala achizitorului.
9.4 - (1) Executantul este responsabil de trasarea corectă a lucrărilor faţă de reperele date de
achizitor, precum şi de furnizarea tuturor echipamentelor, instrumentelor, dispozitivelor şi
resurselor umane necesare îndeplinirii responsabilităţii respective.
(2) În cazul în care, pe parcursul execuţiei lucrărilor, survine o eroare în poziţia, cotele,
dimensiunile sau aliniamentul oricărei părţi a lucrărilor, executantul are obligaţia de a rectifica
eroarea constatată, pe cheltuiala sa, cu excepţia situaţiei în care eroarea respectivă este
rezultatul datelor incorecte furnizate, în scris, de către proiectant. Pentru verificarea trasării de
către proiectant, executantul are obligaţia de a proteja şi păstra cu grija toate reperele, bornele
sau alte obiecte folosite la trasarea lucrărilor.
9.5 - Pe parcursul execuţiei lucrărilor şi a remedierii viciilor ascunse, executantul are
obligaţia:
I) de a lua toate măsurile pentru asigurarea tuturor persoanelor a căror prezenţă pe şantier
este autorizată şi de a menţine şantierul (atât timp cât acesta este sub controlul său) şi lucrările
(atât timp cât acestea nu sunt finalizate şi ocupate de către achizitor) în starea de ordine
necesară evitării oricărui pericol pentru respectivele persoane;
II) de a procura şi de a întreţine pe cheltuiala sa toate dispozitivele de iluminare, protecţie,
îngrădire, alarmă şi pază, când şi unde sunt necesare sau au fost solicitate de către achizitor
sau de către alte autorităţi competente, în scopul protejării lucrărilor sau al asigurării
confortului riveranilor;
III) de a lua toate măsurile rezonabil necesare pentru a proteja mediul pe şi în afara
şantierului şi pentru a evita orice pagubă sau neajuns provocate persoanelor, proprietăţilor
publice sau altora, rezultate din poluare, zgomot sau alţi factori generaţi de metodele sale de
lucru.
9.6 - Executantul este responsabil pentru menţinerea în bună stare a lucrărilor, materialelor,
echipamentelor şi instalaţiilor care urmează a fi puse în operă, de la data primirii ordinului de
începere a lucrării până la data semnării procesului-verbal de recepţie a lucrării.

61
9.7 - (1) Pe parcursul execuţiei lucrărilor şi a remedierii viciilor ascunse, executantul are
obligaţia, în măsura permisă de respectarea prevederilor contractului, de a nu stânjeni inutil
sau în mod abuziv:
a) confortul riveranilor, sau
b) căile de acces, prin folosirea şi ocuparea drumurilor şi căilor publice sau private
care deservesc proprietăţile aflate în posesia achizitorului sau a oricărei alte persoane.
(2) Executantul va despăgubi achizitorul împotriva tuturor reclamaţiilor, acţiunilor în justiţie,
daunelor-interese, costurilor, taxelor şi cheltuielilor indiferent de natura lor, rezultând din sau
în legătură cu obligaţia prevăzută la alin.(1), pentru care responsabilitatea revine
executantului.
9.8 - (1) Executantul are obligaţia de a utiliza în mod rezonabil drumurile sau podurile ce
comunică cu sau sunt pe traseul şantierului şi de a preveni deteriorarea sau distrugerea
acestora de către traficul propriu sau al oricăruia dintre subcontractanţii săi; executantul va
selecta traseele, va alege şi va folosi vehiculele şi va limita şi repartiza încărcăturile, în aşa fel
încât traficul suplimentar ce va rezulta în mod inevitabil din deplasarea materialelor,
echipamentelor, instalaţiilor sau altora asemenea, de pe şi pe şantier, să fie limitat, în măsura
în care este posibil, astfel încât să nu producă deteriorări sau distrugeri ale drumurilor şi
podurilor respective.
(2) În cazul în care, natura lucrărilor impune utilizarea de către executant a transportului pe
apă, atunci prevederile de la alin.(1) vor fi interpretate în maniera în care prin “drum” se
înţelege inclusiv ecluza, doc, dig sau orice altă structură aferentă căii navigabile şi prin
“vehicul” se înţelege orice ambarcaţiune, iar prevederile respective se vor aplica în
consecinţa.
(3) în cazul în care se produc deteriorări sau distrugeri ale oricărui pod sau drum care
comunică cu/sau care se află pe traseul şantierului, datorită transportului materialelor,
echipamentelor, instalaţiilor sau altora asemenea, executantul are obligaţia de a despăgubi
achizitorul împotriva tuturor reclamaţiilor privind avarierea respectivelor poduri sau drumuri.
(4) Cu excepţia unor clauze contrare prevăzute în contract, executantul este responsabil şi va
plăti consolidarea, modificarea sau îmbunătăţirea, în scopul facilitării transportului
materialelor, echipamentelor, instalaţiilor sau altora asemenea, a oricăror drumuri sau poduri
care comunică cu sau care se afla pe traseul şantierului.
10.10 - (1) Pe parcursul execuţiei lucrării, executantul are obligaţia:
I) de a evita, pe cât posibil, acumularea de obstacole inutile pe şantier;
II) de a depozita sau retrage orice utilaje, echipamente, instalatii, surplus de materiale;

62
 III) de a aduna şi îndepărta de pe şantier dărâmăturile, molozul sau lucrările provizorii de
orice fel, care nu mai sunt necesare.
(2) Executantul are dreptul de a reţine pe şantier, până la sfârşitul perioadei de garanţie, numai
acele materiale, echipamente, instalaţii sau lucrări provizorii, care îi sunt necesare în scopul
îndeplinirii obligaţiilor sale în perioada de garanţie.
9.10 - Executantul răspunde, potrivit obligaţiilor care îi revin, pentru viciile ascunse ale
lucrării, ivite într-un interval de 24 luni de la recepţia la terminarea acestora.
9.11 - Executantul se obligă de a despăgubi achizitorul împotriva oricăror:
I) reclamaţii şi acţiuni în justiţie, ce rezultă din încălcarea unor drepturi de proprietate
intelectuală (brevete, nume, mărci înregistrate etc.), legate de echipamentele, materialele,
instalaţiile sau utilajele folosite pentru sau în legătura cu execuţia lucrărilor sau încorporate în
acestea; şi
II) daune-interese, costuri, taxe şi cheltuieli de orice natură, aferente, cu excepţia situaţiei
în care o astfel de încălcare rezultă din respectarea proiectului sau caietului de sarcini întocmit
de către achizitor.
9.12 – Să execute lucrările de proiectare convenite prin prezentul contract respectând
normativele tehnice și legislația în domeniu.
9.13 – Să completeze sau să corecteze în termen de 3 zile de la data sesizării, omisiunile sau
inadvertențele semnalate de achizitor.
9.14 – Să informeze achizitorul asupra tuturor împrejurărilor neconforme și să participe la
soluționarea problemelor ivite pe parcursul derulării contractului.
9.15 – Proiectantul este răspunzător pentru respectarea temei de proiectare, de calitatea și
fezabilitatea soluțiilor tehnico-constructive oferite în cadrul proiectului.
10. Obligaţiile achizitorului
10.1 - La începerea lucrărilor achizitorul are obligaţia de a obţine toate autorizaţiile şi avizele
necesare execuţiei lucrărilor.
10.2 - (1) Achizitorul are obligaţia de a pune la dispoziţia executantului, fără plată, dacă nu s-
a convenit altfel, următoarele:
a) amplasamentul lucrării, liber de orice sarcină;
b) suprafeţele de teren necesare pentru depozitare şi pentru organizarea de şantier;
c) căile de acces rutier şi racordurile de cale ferată;
10.3 - Achizitorul are obligaţia de a pune la dispoziţia executantului întreaga documentaţie
necesară pentru execuţia lucrărilor contractate, fără plată, la termenele stabilite prin graficul
de execuţie a lucrării.

63
10.4 - Achizitorul este responsabil pentru trasarea axelor principale, bornelor de referinţă,
căilor de circulaţie şi a limitelor terenului pus la dispoziţia executantului precum şi pentru
materializarea cotelor de nivel în imediata apropiere a terenului.
10.5 - Achizitorul are obligaţia de a examina şi măsura lucrările care devin ascunse în cel mult
5 zile de la notificarea executantului.
10.6 - Achizitorul este pe deplin responsabil de exactitatea documentelor şi a oricăror alte
informaţii furnizate executantului precum şi pentru dispoziţiile şi livrările sale.
10.7 – Achizitorul are obligația de a efectua plata prețului contractului așa cum este prevăzut
la art. 5
10.8 – Achizitorul este responsabil de corectitudinea și exactitatea informațiilor tehnice și
datelor tehnologice transmise proiectantului precum și de conținutul temei de proiectare.
10.9 – Este răspunzător pentru relațiile administrative și juridice, care cad în sarcina sa, cu
autoritățile publice în legătură cu executarea contractului.
11. Sancţiuni pentru neîndeplinirea culpabilă a obligaţiilor
11.1 - În cazul în care, din vina sa exclusivă, executantul nu reuşeşte să-şi îndeplinească
obligaţiile asumate prin contract, atunci achizitorul este îndreptăţit de a deduce din preţul
contractului, ca penalităţi, o sumă echivalentă cu o cotă procentuală de 0,1 % pe zi din preţul
contractului pentru fiecare zi de întârziere, până la îndeplinirea efectivă a obligaţiilor.
11.2 - În cazul în care achizitorul nu onorează facturile în termen de 28 de zile de la expirarea
perioadei convenite, atunci acesta are obligaţia de a plăti, ca penalităţi, o sumă echivalentă cu
o cotă procentuală de 0,1 % pe zi din plata neefectuată pentru fiecare zi de întârziere, până la
îndeplinirea efectivă a obligaţiilor.
11.3 - Nerespectarea obligaţiilor asumate prin prezentul contract de către una dintre părti, în
mod culpabil şi repetat, dă dreptul părţii lezate de a considera contractul de drept reziliat şi de
a pretinde plata de daune-interese.
11.4 - Achizitorul îşi rezervă dreptul de a renunţa oricând la contract, printr-o notificare scrisă
adresată executantului fără nici o compensaţie, dacă acesta din urmă dă faliment, cu condiţia
că această renunţare să nu prejudicieze sau să afecteze dreptul la acţiune sau despăgubire
pentru executant. În acest caz, executantul are dreptul de a pretinde numai plata
corespunzătoare pentru partea din contract executată pâna la data denunţării unilaterale a
contractului.
Clauze specifice
12. Garanţia de bună execuţie a contractului

64
12.1 Executantul se obligă să constituie garanţia de bună execuţie a contractului în cuantum
de 2,5% din valoarea contractului fără TVA, respectiv suma de 42478,36 lei pentru întreaga
perioadă de valabilitate a contractului. În termen de 5 zile de la semnarea contractului,
executantul va deschide un cont în favoarea achizitorului în care va vira o sumă reprezentând
0,5% din valoarea contractului fără TVA, restul până la 2,5% se va constitui prin rețineri
succesive din facturile la plată.
12.2 - Achizitorul se obligă să elibereze garanția pentru participare și să emită ordinul de
începere a contractului numai după ce executantul a făcut dovada constituirii garanției de
bună execuție.
12.3 - Achizitorul are dreptul de a emite pretenţii asupra garanţiei de bună execuţie, în limita
prejudiciului creat, dacă executantul nu îşi execută, execută cu întârziere sau execută
necorespunzător obligaţiile asumate prin prezentul contract. Anterior emiterii unei pretenţii
asupra garanţiei de bună execuţie, achizitorul are obligaţia de a notifica acest lucru
executantului, precizând totodată obligaţiile care nu au fost respectate.
12.4 – Achizitorul se obligă să restituie garanţia de bună execuţie astfel:
a) 70% din valoarea garanţiei, în termen de 14 zile de la data încheierii procesului-verbal de
recepţie la terminarea lucrărilor, dacă nu a ridicat până la acea dată pretenţii asupra ei, iar
riscul pentru vicii ascunse este minim;
b) restul de 30% din valoarea garanţiei, la expirarea perioadei de garanţie a lucrărilor
executate, pe baza procesului-verbal de recepţie finală.
12.5 - Garanţia tehnică este distinctă de garanţia de bună execuţie a contractului.
13. Începerea şi execuţia lucrărilor
13.1 - (1) Executantul are obligaţia de a începe lucrările în timpul cel mai scurt posibil de la
primirea ordinului în acest sens din partea achizitorului. Ordinul de începere a lucrărilor se va
emite în termen de 3 zile calendaristice de la data semnării contractului pentru faza de
proiectare, iar pentru execuția propriu-zisă în termen de 3 zile de la data predării către
achizitor a proiectului și a acceptării acestuia.
13.2 - (1) Lucrările trebuie să se deruleze conform graficului general de execuţie şi să fie
terminate la data stabilită.
(2) Executantul va prezenta, la cererea achizitorului, după semnarea contractului, graficul de
execuţie de detaliu, alcătuit în ordinea tehnologică de execuţie. În cazul în care, după opinia
achizitorului, pe parcurs, desfăşurarea lucrărilor nu concordă cu graficul general de execuţie a
lucrărilor, la cererea achizitorului, executantul va prezenta un grafic revizuit, în vederea

65
terminării lucrărilor la data prevăzută în contract. Graficul revizuit nu îl va scuti pe executant
de nici una dintre îndatoririle asumate prin contract.
(3) În cazul în care executantul întârzie începerea lucrărilor, terminarea pregătirilor sau dacă
nu îşi îndeplineşte îndatoririle prevăzute la 13.2, alin.(2), achizitorul este îndreptăţit să-i
fixeze executantului un termen până la care activitatea să intre în normal şi să îl avertizeze că,
în cazul neconformării, la expirarea termenului stabilit îi va rezilia contractul.
13.3 - (1) Achizitorul are dreptul de a supraveghea desfăşurarea execuţiei lucrărilor şi de a
stabili conformitatea lor cu specificaţiile din anexele la contract. Părţile contractante au
obligaţia de a notifica, în scris, una celeilalte, identitatea reprezentanţilor lor atestaţi
profesional pentru acest scop, şi anume responsabilul tehnic cu execuţia din partea
executantului şi dirigintele de şantier sau, dacă este cazul, altă persoană fizică sau juridică
atestată potrivit legii, din partea achizitorului.
(2) Executantul are obligaţia de a asigura accesul reprezentantului achizitorului la locul de
muncă, în ateliere, depozite şi oriunde îşi desfăşoară activităţile legate de îndeplinirea
obligaţiilor asumate prin contract, inclusiv pentru verificarea lucrărilor ascunse.
13.4 - (1) Materialele trebuie să fie de calitatea prevăzută în documentaţia de execuţie;
verificările şi testările materialelor folosite la execuţia lucrărilor precum şi condiţiile de
trecere a recepţiei provizorii şi a recepţiei finale (calitative) sunt descrise în anexa/anexele la
contract.
(2) Executantul are obligaţia de a asigura instrumentele, utilajele şi materialele necesare
pentru verificarea, măsurarea şi testarea lucrărilor. Costul probelor şi încercărilor, inclusiv
manopera aferentă acestora, revin executantului.
(3) Probele neprevăzute şi comandate de achizitor pentru verificarea unor lucrări sau
materiale puse în operă vor fi suportate de executant dacă se dovedeşte că materialele nu sunt
corespunzătoare calitativ sau că manopera nu este în conformitate cu prevederile contractului.
În caz contrar, achizitorul va suporta aceste cheltuieli.
13.5 - (1) Executantul are obligaţia de a nu acoperi lucrările care devin ascunse, fără
aprobarea achizitorului.
(2) Executantul are obligaţia de a notifica achizitorului, ori de câte ori astfel de lucrări,
inclusiv fundaţiile, sunt finalizate pentru a fi examinate şi măsurate.
(3) Executantul are obligaţia de a dezveli orice parte sau părţi de lucrare, la dispoziţia
achizitorului, şi de a reface această parte sau părţi de lucrare, dacă este cazul.

66
(4) În cazul în care se constată că lucrările sunt de calitate corespunzătoare şi au fost executate
conform documentaţiei de execuţie, atunci cheltuielile privind dezvelirea şi refacerea vor fi
suportate de către achizitor, iar în caz contrar, de către executant.
14. Întârzierea şi sistarea lucrărilor
14.1 - În cazul în care:
a) volumul sau natura lucrărilor neprevăzute;sau
b)condiţiile climaterice excepţional de nefavorabile; sau
c) oricare alt motiv de întârziere care nu se datorează executantului şi nu a survenit prin
încălcarea contractului de către acesta, îndreptăţesc executantul de a solicita prelungirea
termenului de execuţie a lucrărilor sau a oricărei părţi a acestora, atunci, prin consultare,
părţile vor stabili:
(1) orice prelungire a duratei de execuţie la care executantul are dreptul;
(2) totalul cheltuielilor suplimentare, care se va adăuga la preţul contractului.
14.2 - Fără a prejudicia dreptul executantului conform clauzei 11.2, acesta are dreptul de a
sista lucrările sau de a diminua ritmul execuţiei dacă achizitorul nu plăteşte în termen de 28 de
zile de la expirarea termenului prevăzut la clauza 17.2, în acest caz va notifica, în scris, acest
fapt achizitorului.
15. Finalizarea lucrărilor
15.1 - Ansamblul lucrărilor sau, dacă este cazul, oricare parte a lor, prevăzut a fi finalizat într-
un termen stabilit prin graficul de execuţie, trebuie finalizat în termenul convenit, termen care
se calculează de la data începerii lucrărilor.
15.2 - (1) La finalizarea lucrărilor, executantul are obligaţia de a notifica, în scris,
achizitorului că sunt îndeplinite condiţiile de recepţie solicitând acestuia convocarea comisiei
de recepţie.
(2) Pe baza situaţiilor de lucrări executate confirmate şi a constatărilor efectuate pe teren,
achizitorul va aprecia dacă sunt întrunite condiţiile pentru a convoca comisia de recepţie. În
cazul în care se constată ca sunt lipsuri sau deficienţe, acestea vor fi notificate executantului,
stabilindu-se şi termenele pentru remediere şi finalizare. După constatarea remedierii tuturor
lipsurilor şi deficienţelor, la o nouă solicitare a executantului, achizitorul va convoca comisia
de recepţie.
15.3 - Comisia de recepţie are obligaţia de a constata stadiul îndeplinirii contractului prin
corelarea prevederilor acestuia cu documentaţia de execuţie şi cu reglementările în vigoare. În
funcţie de constatările făcute, achizitorul are dreptul de a aproba sau de a respinge recepţia.

67
15.4 – Recepțiile se vor efectua la terminarea lucrărilor și la expirarea perioadei de garanție a
lucrării.
15.5 - Recepţia se poate face şi pentru părţi ale lucrării, distincte din punct de vedere fizic şi
funcţional.
16. Perioada de garanţie acordată lucrărilor
16.1 - Perioada de garanţie acordată lucrărilor este de 24 de luni și decurge de la data recepției
la terminarea lucrărilor și până la recepția finală.
16.2 - (1) În perioada de garanţie, executantul are obligaţia, în urma dispoziţiei date de
achizitor, de a executa toate lucrările de modificare, reconstrucţie şi remediere a viciilor şi
altor defecte a căror cauză este nerespectarea clauzelor contractuale.
(2) Executantul are obligaţia de a executa toate activităţile prevăzute la alin.(1), pe cheltuiala
proprie, în cazul în care ele sunt necesare datorită:
I) utilizării de materiale, de instalaţii sau a unei manopere neconforme cu prevederile
contractului; sau
II) unui viciu de concepţie, acolo unde executantul este responsabil de proiectarea unei
parţi a lucrărilor; sau
III) neglijenţei sau neîndeplinirii de catre executant a oricăreia dintre obligaţiile explicite
sau implicite care îi revin în baza contractului.
(3) În cazul în care defecţiunile nu se datorează executantului, lucrările fiind executate de
către acesta conform prevederilor contractului, costul remedierilor va fi evaluat şi plătit ca
lucrări suplimentare.
16.3 - În cazul în care executantul nu execută lucrările prevazute la clauza 16.2, alin.(2),
achizitorul este îndreptăţit să angajeze şi să plătească alte persoane care să le execute.
Cheltuielile aferente acestor lucrări vor fi recuperate de către achizitor de la executant sau
reţinute din sumele cuvenite acestuia.
17. Modalităţi de plată
17.1 - Achizitorul are obligaţia de a efectua plata către executant în termen de 15 zile de la
primirea facturii.
17.2 - Dacă achizitorul nu onorează facturile în termen de 10 zile de la expirarea perioadei
convenite, atunci executantul are dreptul de a sista executarea lucrărilor sau de a diminua
ritmul execuţiei. Imediat ce achizitorul îşi onorează restanţa, executantul va relua executarea
lucrărilor în cel mai scurt timp posibil.
17.3 – (1) Plăţile parţiale trebuie să fie făcute, la cererea executantului, la valoarea lucrărilor
executate conform contractului în cel mai scurt timp posibil. Lucrările executate trebuie să fie

68
dovedite ca atare printr-o situaţie de lucrări provizorii, întocmită astfel încât să asigure o
rapidă şi sigură verificare a lor. Din situaţiile de lucrări provizorii achizitorul va putea face
scăzăminte pentru servicii făcute executantului şi convenite cu acesta. Alte scăzăminte nu se
pot face decât în cazurile în care ele sunt prevăzute în contract sau ca urmare a unor prevederi
legale.
(2) Situaţiile de plată provizorii se confirmă în termenul stabilit.
(3) Plăţile parţiale se efectuzează de regulă, la intervale lunare, dar nu influenţează
responsabilitatea şi garanţia de bună execuţie a executantului; ele nu se consideră, de către
achizitor, ca recepţie a lucrărilor executate.
17.4 - Plata facturii finale se va face imediat după verificarea şi acceptarea situaţiei de plată
definitive de către achizitor. Dacă verificarea se prelungeşte din diferite motive, dar, în
special, datorită unor eventuale litigii, contravaloarea lucrărilor care nu sunt în litigiu va fi
platită imediat.
17.5 - Contractul nu va fi considerat terminat pâna când procesul-verbal de recepţie finală nu
va fi semnat de comisia de recepţie, care confirmă că lucrările au fost executate conform
contractului. Recepţia finală va fi efectuată conform prevederilor legale, după expirarea
perioadei de garanţie. Plata ultimelor sume datorate executantului, pentru lucrările executate,
nu va fi condiţionată de eliberarea certificatului de recepţie finală.
17.6 – În cazul în care achizitorul nu dispune de fondurile necesare efectuării plăților la
termenele indicate în prezentul contract, atunci părțile vor conveni de comun acord asupra
unui termen rezonabil și necesar achizitorului de a obține respectivele resurse financiare
pentru finalizarea plăților, termen care va fi precizat la momentul respectiv în cadrul unui act
adițional la prezentul contract.
18. Actualizarea preţului contractului
18.1 Pentru lucrările executate plăţile datorate de achizitor executantului sunt cele declarate în
propunerea financiară, anexă la contract.
18.2. Prețul contractului se actualizează în funcție de suplimentările sau renunțările cerute de
către achizitor și îndeplinite de către executant.
19. Asigurări
19.1 - (1) Executantul are obligaţia de a încheia, înainte de începerea lucrărilor, o asigurare ce
va cuprinde toate riscurile ce ar putea apare privind lucrările executate, utilajele, instalaţiile de
lucru, echipamentele, materialele pe stoc, personalul propriu şi reprezentanţii împuterniciţi să
verifice, să testeze sau să recepţioneze lucrările precum şi daunele sau prejudiciile aduse către
terţe persoane fizice sau juridice.

69
(2) Asigurarea se va încheia cu o agenţie de asigurare. Contravaloarea primelor de asigurare
va fi suportată de către executant din capitolul “Cheltuieli indirecte”.
(3) Executantul are obligaţia de a prezenta achizitorului, ori de câte ori i se va cere, poliţa sau
poliţele de asigurare şi recipisele pentru plata primelor curente (actualizate).
(4) Executantul are obligaţia de a se asigura ca subantreprenorii au încheiat asigurari pentru
toate persoanele angajate de ei. El va solicita subantreprenorilor să prezinte achizitorului, la
cerere, poliţele de asigurare şi recipisele pentru plata primelor curente (actualizate).
19.2 Achizitorul nu va fi responsabil pentru nici un fel de daune-interese, compensaţii
plătibile prin lege, în privinţa sau ca urmare a unui accident sau prejudiciu adus unui muncitor
sau altei persoane angajate de executant, cu excepţia unui accident sau prejudiciu rezultând
din vina achizitorului, a agenţilor sau a angajaţilor acestuia.
20. Amendamente
20.1 - Părţile contractante au dreptul, pe durata îndeplinirii contractului, de a conveni
modificarea clauzelor contractului, prin act adiţional, numai în cazul apariţiei unor
circumstanţe care lezează interesele comerciale legitime ale acestora şi care nu au putut fi
prevăzute la data încheierii contractului.
21. Subcontractanţi
21.1 - Executantul are obligaţia de a încheia contracte cu subcontractanţii desemnaţi, în
aceleaşi condiţii în care el a semnat contractul cu achizitorul.
21.2 - (1) Executantul are obligaţia de a prezenta la încheierea contractului, toate contractele
încheiate cu subcontractanţii desemnaţi.
(2) Lista subcontractanţilor, cu datele de recunoaştere ale acestora, cât şi contractele încheiate
cu aceştia se constituie în anexe la contract.
21.3 - (1) Executantul este pe deplin răspunzător faţă de achizitor de modul în care
îndeplineşte contractul.
(2) Subcontractantul este pe deplin răspunzător faţă de executant de modul în care îşi
îndeplineşte partea sa din contract.
(3) Executantul are dreptul de a pretinde daune-interese subcontractanţilor dacă aceştia nu îşi
îndeplinesc partea lor din contract.
21.4 - Executantul poate schimba oricare subcontractant numai dacă acesta nu şi-a îndeplinit
partea sa din contract. Schimbarea subcontractantului nu va modifica preţul contractului şi va
fi notificată achizitorului.
22. Cesiunea

70
22.1 – Executantul are obligația de a nu transfera total sau parțial obligațiile sale asumate prin
contract, fără să obțină, în prealabil, acordul scris al achizitorului.
22.2 – Cesiunea nu va exonera executantul de nici o responsabilitate privind garanția sau orice
alte obligații asumate prin contract.
23. Forţa majoră
23.1 - Forţa majora este constatată de o autoritate competentă.
23.2 - Forţa majoră exonerează părţile contractante de îndeplinirea obligaţiilor asumate prin
prezentul contract, pe toată perioada în care aceasta acţionează.
23.3 - Îndeplinirea contractului va fi suspendată în perioada de acţiune a forţei majore, dar
fară a prejudicia drepturile ce li se cuveneau părţilor până la apariţia acesteia.
23.4 - Partea contractantă care invoca forţa majoră are obligaţia de a notifica celeilalte părti,
imediat şi în mod complet, producerea acesteia şi să ia orice măsuri care îi stau la dispoziţie în
vederea limitării consecinţelor.
23.5 - Dacă forţa majoră acţionează sau se estimează că va acţiona o perioada mai mare de 6
luni, fiecare parte va avea dreptul să notifice celeilalte părţi încetarea de plin drept a
prezentului contract, fără ca vreuna din părţi să poată pretinde celeilalte daune-interese.
24. Soluţionarea litigiilor
24.1 - Achizitorul şi executantul vor face toate eforturile pentru a rezolva pe cale amiabilă,
prin tratative directe, orice neînţelegere sau dispută care se poate ivi între ei în cadrul sau în
legătură cu îndeplinirea contractului.
24.2 - Dacă, după 15 zile de la începerea acestor tratative, achizitorul şi executantul nu
reuşesc să rezolve în mod amiabil o divergenţă contractuală, fiecare poate solicita ca disputa
să se soluţioneze de către instanţele judecatoreşti din România.
25. Standarde
25.1 – Executantul garantează că la data recepției lucrarea executată va avea calitățile
declarate de către acesta în contract, va corespunde reglementărilor tehnice în vigoare și nu va
fi afectată de vicii care ar diminua valoarea ori posibilitatea de utilizare, conform condițiilor
normale de folosire sau celor specificate în contract.
25.2 – La lucrările care se fac încercări calitatea probei se consideră realizată dacă rezultatele
se înscriu în toleranțele admise prin reglementările tehnice în vigoare.
26. Rezilierea contractului
26.1 – Nerespectarea obligațiilor asumate prin prezentul contract de către una dintre părți dă
dreptul părții lezate de a cere rezilierea contractului și de a pretinde plata de daune interese.

71
26.2 – Achizitorul și executantul își rezervă dreptul de a denunța unilateral contractul de
lucrări în cel mult 30 de zile de la apariția unor circumstanțe care nu au putut fi prevăzute la
data încheierii contractului și care conduc la modificarea clauzelor contractuale astfel încât
îndeplinirea contractului respectiv ar fi contrară interesului public și intereselor celor două
părți contractante.
26.3 – În cazul prevăzut la clauza 26.2 executantul are dreptul de a pretinde numai partea
corespunzătoare pentru partea din contract îndeplinită până la data denunțării unilaterale a
contractului de către achizitor.
27. Limba care guvernează contractul
27.1 - Limba care guvernează contractul este limba română.
28. Comunicari
28.1 - (1) Orice comunicare între părţi, referitoare la îndeplinirea prezentului contract, trebuie
să fie transmisă în scris.
(2) Orice document scris trebuie înregistrat atât în momentul transmiterii cât şi în momentul
primirii.
28.2 - Comunicările între părţi se pot face şi prin telefon, telegramă, telex, fax sau e-mail cu
condiţia confirmării în scris a primirii comunicării.
29. Legea aplicabilă contractului
29.1 - Contractul va fi interpretat conform legilor din România.
Părţile au înţeles să încheie azi, 09.10.2011, prezentul contract în două exemplare, câte unul
pentru fiecare parte.
Achizitor, Contractant,
COMUNA COȘNA, SC URANUS SRL
reprezentată prin reprezentată prin
PRALEA ȘTEFAN CARPEA MARIUS

BIBLIOGRAFIE

a) Cărți:
1. Conf. Univ. Dr. Dacian Dragoș, Asist. Univ. Drd. Ana Ranta – Elemente de drept
administrativ, suport de curs 2011

72
2. Petrescu Rodica Narcisa – Drept administrativ, Editura Hamangiu, 2009
3. Popescu Emanoil – Drept administrativ, Editura Universitas, 2009
4. Alexandru Ioan – Drept administrativ, Editura Lumina Lex, 2007

b) Legislație:
1. *** OUG 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor
de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii aprobată
prin Legea nr.337/2006, modificată şi completată prin Legea nr.128/2007 şi OUG
94/2007

2. *** HGR nr.925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare

la atribuirea contractelor de achizitii publice;

3. *** HGR nr.1660/2006 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor

referitoare la atribuirea contractelor de achizitie publică prin mijloace electronice;

4. *** Ordonanţa de urgenţă nr.30/2006 privind funcţia de verificare a aspectelor

procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziţie publică,
modificată şi completată prin Legea 228/2007;

5. *** HGR nr.942/2006 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Ordonanţei de urgenţă

a Guvernului nr.30/2006, cu completările şi modificările aduse de 1.083/2007;

6. *** Ordinul nr.11/2007 pentru aprobarea Regulamentului privind supravegherea

modului de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune
de lucrări publice şi a contractelor de concesiune servicii;

7. *** HGR nr.525/2007 privind organizarea si funcţionarea ANRMAP;

8. *** HGR nr.71/2007 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare

la atribuirea contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de
concesiune de servicii;

9. *** Ordinul 175/2007 privind aprobarea Manualului operaţional pentru activitatea de

observare şi verificare a atribuirii contractelor de achiziţii publice, a contractelor de
concesiune de lucrări publice şi a contractelor de servicii;

10. *** Ordinul nr.183/2006 privind aplicarea dispoziţiilor referitoare la contractul de

publicitate media;

73
11. *** Ordinul nr.155/2006 privind aprobarea Ghidului pentru atribuirea contractelor de
achiziţie publică;

12. *** HGR nr.1337/2006 provind completarea HG nr.925/2006 pentru aprobarea

normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie
publică;

13. *** HGR nr.782/2006 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare

al Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor

74