PROIECT DIDACTIC

Profesor: Giurea Maria - Magdalena

Clasa: a XI-a A ( profil Tehnician în gastronomie)
Disciplina: Limbă şi literatura română
Unitatea de învăţare: Poezia lirică
Subiectul: Floare albastră de Mihai Eminescu
Tipul lecţiei: mixt
– verificare: Încadrare în Romantism. Teme și motive literare. Titlul
– predare: Structură și compoziție
Competențe generale:
2. Folosirea modalităților de analiză tematică, structurală și stilistică în receptarea diferitelor
texte literare și nonliterare;
3. Argumentarea scrisă și orală a unor opinii în diferite situații de comunicare.
Competenţe specifice:
2.3. Identificarea şi analiza elementelor de compoziţie şi de limbaj în textul poetic;
2.4. Folosirea unor modalităţi diverse de înţelegere şi de interpretare a textelor literare studiate;
3.2. Compararea unor argumente diferite pentru formularea judecăţilor proprii;
3.3. Elaborarea unei argumentări orale sau scrise pe baza textelor studiate.
Obiective operaţionale:
 Cognitive
 Să prezinte elementele de structură și compoziție ale textului;
 Să descrie cele două planuri marcând opoziția;
 Să selecteze structuri definitorii pentru cele două principii;
 Să explice termenii apolinic și dionisiac, asociindu-i cu cele două ipostaze ale eului liric;
 Să delimiteze cele patru secvențe poetice.
 Afective
 Să-și exprime stările și opiniile în raport cu textul supus analizei;
 Să introducă noile cunoştinţe în sistemul propriu de valori estetice;
 Să participe activ și cu interes la lecție.

1
Strategii didactice:
 Forme de organizare: frontal, individual;
 Metode şi procedee: conversaţia euristică, învăţarea prin descoperire, lectura expresivă,
explicaţia, problematizarea;
 Mijloace de învăţământ: textul literar, fişe de lucru, tablă;
 Material bibliografic:
-Poezii, Mihai Eminescu, Ed. AULA, Brașov, 2007;
-Didactica limbii române. Fundamente teoretico-aplicative, Emanuela Ilie, Ed. Polirom, Iași,
2008.
 Resurse educaţionale: capacitățile receptive și cunoștințele însușite anterior ale elevilor,
sala de clasă, timp la dispoziție – 45 de minute.

2
 SCENARIUL DIDACTIC

1. Moment organizatoric:
Se pregătesc materialele necesare. Se verifică prezenţa.

2. Verificarea cunoștințelor însușite anterior:

Acest moment al lecției se realizează prin rezolvarea unui rebus, evidențiindu-se astfel
trăsăturile care motivează încadrarea textului „Floare albastră‟ în romantism.

3. Captarea atenţiei:
Se pornește de la ideea că dincolo de armonia, echilibrul, genialitatea creației eminesciene,
sunt evidente antitezele, opozițiile. Se supune atenției un citat aparținând lui Mircea Eliade:
„Poate că în această «coincidență a contrariilor» stă cheia cu care am putea descifra «enigma»
lui Eminescu. [...] Poate că această «coincidență a contrariilor» era cerută chiar de structura
«omului universal», așa cum tindea să-l întrupeze geniul lui Eminescu‟. Se discută, se
nuanțează.

4. Anunţarea subiectului lecţiei şi a obiectivelor operaţionale:

Se anunță subiectul lecției şi se enumeră obiectivele operaţionale.

5. Dirijarea învăţării:
Prin conversație euristică, se identifică elemente de structură și compoziție: 14 catrene, două
planuri, patru secvențe poetice.
Elevii sunt invitaţi să colaboreze, analizând textul prin intermediul unei fişe cu cerinţe
ajutătoare.
În funcţie de răspunsurile elevilor, profesorul extrage schema pe tablă, iar ei vor nota în
caiete.

6. Asigurarea feedback-ului:
Se realizează pe parcursul derulării lecţiei, întărirea făcându-se prin aprecieri verbale.

3
 7. Obţinerea performanţei:
După ce vor descoperi sensul termenilor apolinic și dionisiac, elevii vor asocia cele două
principii cu cele două voci lirice prezente în textul de studiat.

8. Asigurarea retenţiei şi a transferului:

Elevii vor avea de rezolvat, ca temă pentru acasă, următoarea sarcină:
*Care dintre cele două valori este, în opinia ta, mai importantă: iubirea sau cunoașterea?
Susține-ți opțiunea într-un text argumentativ de 15-20 de rânduri!

4
 Verificarea cunoștințelor

1. . . . . . . .
2. . . . . . . . .
3. . . . .
4. . . . . .
5. . . . . . . .
6. . . . . . . . . . .
7. . . . .
8. . . . . . . . .
9. . . . . . . . .

1.Tema principală a poeziei este .........................

2.Mai mult, textul face trimitere la condiția omului ..........................
3.Floare albastră este un ........................ literar de circulație europeană.
4.Alte motive literare prezente aici precum codrul, izvoarele, luna, noaptea sunt asociate temei
ce apare în corelație cu iubirea: ………………
5.Cele două voci lirice reprezintă două lumi, două concepții aflate în ........................
6.Ipostaza masculină a eului liric are drept ideal .........................
7.În special datorită celui de-al doilea monolog al iubitei, poezia are caracter de ....................
8.Starea eului liric în final este ....................
9.Privită în profunzime, „Floare albastră‟ este, datorită reflecțiilor vocii masculine, o ...................

FIȘĂ DE LUCRU

5
 I. Recitește textul secvențial și rezolvă sarcinile!
Prima secvență lirică (strofele 1-3, vocea feminină)
1. Identifică structuri care definesc universul în care s-a „cufundat‟ omul superior!
2. Comentează îndemnul iubitei din finalul secvenței!
A II-a secvență lirică (strofa 4, vocea masculină)
1. Prezintă rolul verbelor la trecut!
2. Interpretează tăcerea bărbatului!
A III-a secvență lirică (strofele 5-12, vocea feminină)
1. Subliniază imagini artistice reprezentative pentru dimensiunea spațială a planului
feminin!
2. Compară cele două planuri din acest punct de vedere!
A IV-a secvență lirică (strofele 13-14, vocea masculină)
1. Explică folosirea punctelor de suspensie înaintea ultimei strofe!
2. Motivează tristețea asociată finalului!

II.Apolinic și dionisiac sunt doi termeni derivați de la numele unor zei din mitologia greacă:
Apollo, zeul Soarelui și al luminii, al fanteziei, al poeziei, al artelor frumoase și Dionysos, zeul
vinului și al trăirilor dezlănțuite. Folosiți pentru prima oară de către filosoful german Friedrich
Nietzsche, termenii denumesc două categorii estetice cu sens opus: principiul apolinic reprezintă
atitudinea contemplativă, gândirea senină, întemeiată pe echilibru, armonie și măsură, iar
principiul dionisiac presupune atitudinea dinamică, trăirea intensă, instinctuală.
Asociază cele două principii cu cele două voci lirice!

Care dintre cele două valori este, în opinia ta, mai importantă: iubirea sau
cunoașterea? Susține-ți opțiunea într-un text argumentativ de 15-20 de rânduri!

(schema lecției)

6
 „Floare albastră‟
de Mihai Eminescu

4.Structură și compoziție
Textul este alcătuit din 14 catrene. Compoziția romantică se realizează prin alternarea a
două planuri, feminin și masculin evidențiind antiteza. În funcție de dispunerea celor două
planuri, se disting patru secvențe poetice organizate simetric, monologul feminin fiind urmat în
ambele rânduri de reflecții ale vocii masculine.

VOCEA FEMININĂ VOCEA MASCULINĂ

-fericirea prin iubire -cunoașterea absolută, idealuri
-aproape -departe
-implicare, trăire -detașare, meditație
-concret -abstract
-viață, efemeritate -moarte, eternitate
-dionisiac -apolinic

Dincolo de incompatibilitatea dintre cele două moduri de existență, ființa duală a eului liric
se regăsește în ambele ipostaze.