-{t'-{

. 5 lr i'rriL 4
,1,.,,r1
i ', '
rcs93.020

sR EN tSO14688-1
Noiembrie2OO4
STANDARDROMAN fndicede clasificareG2O

Gercetiri gi incercdri geotehnice

ldentificareagi clasificareapimAnturilor
Partea1: ldentificaregi descriere
Geotechnicalinvestigationand testing- ldentificationand
of soil- Partl: ldentification
classification and description
Rechercheset essais g6otechniques- ldentificationet
classification
des sols- Partie1: ldentification
et description

APROBARE lAprobatde Directorul

GeneralalASRO
la 10 noiembrie
2004
f StandarduleuropeanEN ISO 14688-1:2002are statutul
I unuistandardromAn

CoRESPONDENTAAcest standard este identic cu standardul european

EN ISO 14688-1:2002

This standard is identicalwith the EuropeanStandard

EN ISO14688-1:2002

La pr6sentenormeest identiqued la Normeeurop6enne

EN ISO 14688-1:2002

ASOC|AT|ADESTANDARDTZARE
DtNROMANTA
(ASRO)

D',41fi:f:,.:'il1':ll.Y311"1?3i::::::121'"'u;l
33.'
Tel.+4021 31O4308,+4021 31043 09sau+4O21 312474, Fa><
Dire{iastandardizare: +4021315 5870
Tel. +40 21.2127725,+4O21 21279 20,
DirecliaPublicalii- Serv.VAnzdri/Abonamente:
+4021 3129488,+4021 31294 89, Fax+4021 21O2514.+40212122620

@ ASRO Reproducereasau utilizareaintegralesau parlialaa prezentuluistandardin orice publicaliigi prin orice

procedeu(eleclronic,mecanic,fotocopiere,microfilmare
elc.) este interzisedacd nu existi acordulscrisal
ASRO
Ref.: SR EN ISO 14688-1:2004 Edilia1
Preambulnalional
Acest standardreprezintiversiunearom6nda textuluiin limba englezda standarduluieuropean
ENfSO14688-1:2002.

Corespondenladintre standardeleeurofene respectiv internalionalela care se face referire gi

standardeleromAneeste urmitoarea:

rso11259
ENSO 14688-2

ENrSO14689-1

Pentruaplicareaacestuistrandard se utilizeazd
standardeleeuropenerespectivinternalionale
la care
se face referire(respectivstandardeleromAneidenticecu acestea).

Simbolurilegradelorde echivalente(lDT - identic,MOD - modificat,NEQ - neechivalent),

conform
sR 10000-8. :'

Standardele la care se face referiregi care nu au fost adoptateca

europenerespectivinternalionale
standarderom6nepotfi consultatesaucomandate la Asocialiade Standardizare din RomAnia.
STANDARDEUROPEAN EN ISO 14688-1
NORMEEUROPEENNE
EUROPAISCHE
NORM
EUROPEANSTANDARD August2002

lCS93.020

romAnS
Versiunea
Gercetiirigiincerciri geotehnice.ldentificareagi clasificareapiminturilor.
Partea1: ldentificaregi descriere(lSO 14688-1220021
Recherches et essais Geotechnische Erkundungund Geotechn icalinvestigation
g6otechniques-ldentification Untersuchung-Benennung, andtesting- ldentification and
et classification
dessols- Beschreibungund Klassifizierung classification
of soil- Partl:
Partie1: ldentification
et von Boden- Teil 1: Benennungund ldentification
and description
description Beschreibung
(lSO 14688-1:2002\
(lSO 14688-1:2002) (lSO 14688-1:2002)

Acest standardreprezintdversiunearomAnda standarduluieuropeanEN ISO 14688-1:2002.

Standardula fost tradusde ASRO,are acelagistatutca gi versiunileoficialegi a fost publicatcu
permisiuneaCEN.

Aceststandardeuropeana fostadoptatde CEN la 24 iunie2OO2.

MembriiCEN suntobligalisd respecteRegulamentul InternCEN/CENELEC care stabilegte

condiliile
in careacestuistandardeuropeani se atribuiestatutulde standardnalional,firi nicio modificare.

Listeleactualizate
gi referinlelebibliografice
referitoarela acestestandardenalionale pot fi ob{inute
pe bazdde cererede la Secretariatul CentralsauoricemembruCEN.

Standardeleeuropeneexistdin trei versiunioficiale(german5,englezd,francezi). O versiunein

oricarealti limbd,fdcutdprintraduceresub responsabilitatea unuimembruCEN in limbanalionaldgi
notificatide Secretariatul
Central,are acelagistatutca gi versiunileoficiale.

MembriiCEN sunt organismelenalionalede standardizare din urmitoarele!dri: Austria,Belgia,

Danemarca,Elvelia,Finlanda,Franla,Germania,Grecia,lrlanda,lslanda,ltalia,Malta,Luxemburg,
MareaBritanie,
Norvegia,Olanda,Portugalia,
RepublicaCehd,Spania9i Suedia.
-

CEN
COMITETUL DESTANDARDIZARE
EUROPEAN
de Normalisation
Comit6EuropEen
Europdisches
Komiteefur Normung
for Standardization
EuropeanCommittee
SecretariatCentral:rue de Stassart36, B-1050Bruxelles
O CEN2002 Toatedrepturile suboriceformdgi prinoricemijloacesuntrezervate
de exploatare
in intreagalumemembrilornalionaliCEN.
Ref. EN ISO 14688-1:2002
RO
 SR EN ISO 14688-1:2004
Preambul
Acest standard european (EN ISO 14688-1:2002)a fost elaborat de cdtre Comitetul Tehnic
ISO/TC 182, "Geotehnici"in colaborarecu ComitetulTehnic CENffC 34l"CercetdrigiTncercdri
geotehnice"
alciruisecretariatestedelinutde DlN.

Prezentulstandardeuropeantrebuiesi primeascdstatutde standardnalional,fie prin publicareauhui

text identic,fie prin ratificare,pAndcel tAziu in februarie2003,iar standardelenafionalecare sunt in
contradicliecu acestatrebuieretrasep6ndceltAziu in februarie2003.

in conformitatecu Regulamentul lntern CEN/CENELEC institutelenalionalede standardizare

ale
urmdtoarelorldri sunt obligatesi puni in aplicareprezentulstandardeuropean:Austria,Belgia,
Danemarca,Elvelia,Finlanda,Franla,Germania,Grecia,lrlanda,lslanda,ltalia,Luxemburg, Malta,
MareaBritanie,Norvegia,Olanda,Portugalia,RepublicaCehi, Spaniagi Suedia.

Notii de ratificare
TextulstandarduluiISO 14688-1:2002
a fost aprobatde CEN ca EN ISO 14688-1:2O02
fdri nici o
modificare. i .,:l
i .:;r:
r: .'l::r
i .,.:
l: iti:l
;i'il

li,r
:l r,.,,

I:

2
 SRENISO14688-1:2O04
i
1 Domeniude aplicabilitate i
i
Prezentapartea ISO 14688-1,impreundcu ISO '14688-2, stabilegteprincipiile
fundamentale privind i
identificarea,descriereagi clasificareapimAnturilorpe baza aracteristiciloracestor materiale9i a I
componenlilor cel mai des folosiliin ingineriageotehnicd.Principalele pot varia gi de
caracteristici f
aceea, pentru proiecte sau materialespeciale, pot fi indicate subdiviziunimai detaliatepentru :
identificarea,
descrierea giclasificarealor.
'
li

ldentificareagi descriereageneralSa pdmAnturilor se bazeazdpe un sistemflexibilde utilizare i ,',',

imediatd(in situ)de cdtrepersoaneexperimentate, pdmAntului
sistemcareacoperi caracteristicile gi 1 ,,..',
ale componen{ilor,pe bazdde tehnicivizualegi manuale.
, ,1,,
i :,1
propriicare permitsd se denumeascipimAnturilegi asupra
Suntdate detaliiasupracaracteristicilor i ,,,:
folosi{iin modobignuit,inclusiva aceloracarese referi la rezultatele
termenilordescriptivi incercdrilor i
pe teren.
,
Prezentapartea ISO 14688se aplici Tncazulpdmdnturilor naturalein situ,al materialelor
artificiale I .,'
similarepimAnturilorin situ gi al pdm6nturilor
depusein rambleuri.ldentificareagi descrierearocilor ,t ,1,
sunttratatein ISO 14689.
.i .:.
| .:.,:.
in scopuri pedologice,pentru mdsuri privind proteclia
ldentificareagi clasificareapdmAnturilor i :,,;,
pdmAntului gi pentrudecontaminarea
zonelorcontaminate,sunttratatein ISO 11259. i ,,,i,
i '..'
i
2 Referinlenormative i ,,..
i,.,
Urmdtoareledocumentenormativeconlin prevedericare, ca urmare a referinleifdcutd la ele, i ,
pentruprezentapartea ISO 14688.Pentrureferinlele
constituieprevederivalabile datate,nu se aplicd : ,ii,'
amendamentele acestorpublicalii.
sau revizuirile
ulterioare Totugi,p5(ile implicatein inlelegeribazate :
pe aceasti partea ISO 14688sunt invitatesd cercetezeposibilitatea de a aplicaediliilecele mai : .,
recenteale documentelor normativeindicatemai jos. Pentrureferinlelenedatate,se aplicdultima ,, .,,
edilie a documentuluirespectiv.MembriiISO 9i CEI delin catalogulstandardelor in
internalionale , ,,
vigoare. i ,
ISO11259 Soilquality- Simplified
soildescription . .:,
:i :
ISO 14688-2 Geotechnical andtesting- ldentification
investigation andclassification
of soil -Parl2: I i,
principles
Classification andquantification
of descriptive
characteristics i ,,,,.
i :.;i
ISO14689 Geotechnical andtesting- ldentification
investigation anddescription
of rock i ,'.'.

3 Termeni9i definifii
acesteiparlia ISO14688,seaplici urmdtoriitermenigidefinifii.
Pentruscopurile

3.1
pimint
ansamblude particulemineralegi/sauorganice,sub formdde depozit,in generalminerale,dar uneori
de origineorganicS,care pot si fie separateprintr-oacliunemecanicdugoari gi careconlincantitdli
variabilede api gi aer (giuneorialtegaze).

in cazulpdm6nturilor
NOTA1 - Acesttermense aplicdde asemenea reconstituite dinpdmAnt
compuse natural
de inlocuire sau din materiale artificiale care prezintd un comportament asemindtor, de exemplu roci concasate,
zgurd de fumal, cenugide termocentrald.

NOTA 2 - Pimdnturile pot avea struc{uri gi texturi de roci, dar, in gqneral, au rezistenld mai micd dec6t cea a
rocilor.

3
 SR EN ISO14688-1:2OO4
3.2
identificareagi descriereaunui pimint
careconstauin a denumiun pdmAnt,
operaliuni ?nfuncliede granulozitate,
naturasa,caracteristicile
particulelor
mineralegi/sauorganice
gideplasticitate.

3.3
structurd goologice
varialiacompoziliei, caliagidiscontinuitilile
inclusivstratifi
3.4
discontinuitii!i
planuridestratiftcalie,
imbiniri,fisuri,faliigi planuri
deforfecare
3.5
materiiorganice
materiiorganice
de originevegetal5 gi produgi
sau/gianimald de transformare
aleacestormateriale,
deexemplu humus
NOTA- Materiileorganiceau, in general,un conlinutde api foarteridicat.

3.6 tl ..
:l'
granulozitate tl: .,'
misurarea particulelor
dimensiunilor unuipdmAnt
9i reparti{ia
lor ,i:

3.7
fracliune granulari
partea unuipimAnt,carepoatefi distinsd
pebazadimensiunilor aleparticulelor
definite
3.8
plasticitate
proprietatea
unuipdmAnt comportarea
coezivdea-gischimba mecaniciin funcliedeumiditate Ji.
i :r:
I .:l
1...
3.9
pimAnturivulcanice
materialepiroclastice,
produse
gi formateprineruplieexplozivd
vulcanicd, piatrdponce,
de exemplu
scorii,cenugi
vulcanice
ir,;r,
4 ldentificarea gi descrierea unui pim6nt

4.1 Generalitii!i
Paragrafele 4.2 pflndla 4.10prezintd pdmAnturilor
caracteristicile carepermitin generalidentificarea
pdmdnturilor cu o suficientiprecizie generali(saupreliminard).
pentruo caracterizare O identificare,
o descrieregi o clasificaremai precise,bazatepe compoziliagranulometricS, plasticitate
sau pe
conlinutulin materiiorganice, pot fi oblinuteprinincercdride laborator.Pe lAngi identificarea
9i
descrierea pdmAnturilor, se recomandisd se indicecondiliilein care este prelevatun pdmAnt,
eventualii
componenli secundarispeciali, particularitili
celelalte ale pdmintului,precumconlinutul in
carbonali,forma particulelor, rugozitatea suprafeleiparticulelor,
mirosul,orice nume curentgi
clasificareageologici. Pentru identificare,descrieregi clasificare,trebuie executateincercdri
complementare, in conformitate gi descrierea
5. ldentificarea
cu articolul pimAnturilorurmiresc,in
general,diagrama dinfigura1.

4.2 Granulozitate
Granulozitateareprezintd baza fundamentald pentruidentificbrea
pdmdnturilor
mineralefolosind
fracliunigranulare,
cu scopulde a distingecomportarea mecanicd a pimAntului.
Tabelul1 indici
granularigi subdiviziuni,
termeniice trebuiefolosilipentrufiecarefracliune ?mpreundcu intervalul
corespunzdtoralesal dimensiunilorgranulometrice.

4
 SR EN ISO 14688-1:2004
o9

X .E E
s gg
< -t
o
st o

I
o

q
F

E' f,
.oi

I I--d
Esh C
€ s e,E '6b :i
E€€ H ,
f,F E ; 6:i
i v9 ? Qri
. *g 3 g
g ESq
ag E 8
ml

o oI
o! i

Ag
nl
,6 i- ::
6t
ir 1..i
+X* 8 .

I : E *. E € H
tr E i &
b

E HEF € € E
-!h
x

I
E gEEgE H F,'
g E Eg gBg
S:::l

s
-o E E €EEE s)
o o o o.r
I" ,
loi

I
a E E EEEEE o
]E .'
o o oooo lb rl

.4 ,.,
rts ja:
iF :.'
o
oq v] p.i
E :..r
€ EE 16:::l

?H
$ EEE
.g E e o
E, ,
i { r: :
I E g3
gEE€
!/\ ? 6 EE
s
9....',

.9.s 19.,,'
EO
9r
bF
I
.l
€8 i;

ht
cq v"l

" EE
E€ EE 5
{t:

{
5 8.9s
E6 d b
FEEO 'iEb
B EE E : 6.
m
a EEt
€ t€ €
ig

Fiqura1 - Diaqramapentruidentificarea
sidescriereapdmAnturilor

V
 SR EN ISO 14688-1:2004 ,'
Pimdnturilede bazi sunt pdmAnturicare prezinti o granulozitateuniformi (adicd compusedin i
particuleale cdrordimensiunicorespundunuisingurinterval),dupdcum sunt specificate in tabelul1 ;
(de exemplupietrigGr, nisip fin FSa, praf grosierCSi). Prima literd care corespundedesemndrii 'l
prescurtiate
a fracfiuniigranulareestein majuscule. 1
t/
TabelulI - Fracliunigranulare i'!

Fractiuniale pim6ntului Mirimea particulelor

Subdiviziuni Simboluri
mm
Blocurimari LBo > 630
Pdmdntfoartegrosier Blocuri Bo > 200 pdnd la 630
Bolovdnig Co > 63 p6nd la 200
Pietrig Gr > 2,0 pdnd la 63
Pietrigmare CGr > 20 pdnd la 63
Pietrigmijlociu MGr > 6,3 p6nd la 20
Pietrigmic FGr > 2,0 pdna la 6,3
Pdmdntgrosier
Nisip Sa > 0,063 p6nd la 2,0
Nisipmare CSa > 0,63 pdnd la 2,0
Nisipmijlociu MSa > 0,2 pdndla 0,63
Nisipfin FSa > 0,063pAndla 0,2
Praf Si > 0,002pAndla 0,063
Praf mare csi > 0,02p6ndla 0,063
Pdm6ntfin Prafmijlociu MSi > 0,0063pdni la 0,02 i,.

Praffin FSi > 0,002p6n6la 0,0063

Argild cl s 0.002

1,,,,
4.3 PimAnturi compozite

4.3.1 Generalit6!i

Cele mai multe pemanturisunt compozite,alcdtuitedintr-ofracliunegranulari principalegi din

fracliunigranularesecundare.Ele sunt denumitecu un termenprincipal,care corespundefracliunii
principale,gi cu unul sau mai multi termenide calificare,care descriufracliunilesecundare(de
exemplupietrignisipossacr, argilecu pietriggrCl).

termenilorde calificareale fracliunilorgranulareale pimAnturilortrebuiescrisecu litere

Prescurtdrile
mici.

PrescurtdrilepimAnturilorintercalate
potfi scrisecu literemicisubliniate(de exempluargildcu pietrig
intercalaticu nisip: grClsa)

4.3.2 Fractiunegranulari principale

Fracliuneagranulardmasicdprincipald determiniproprietdlile
geotehniceale pdmAntului.
Ea poatefi
pentruclaritate.
indicatdcu majuscule,

in cazul pdmdnturilorfoarte grosiere,fracliunea granulard principaldeste fracliunea masicd

predominantia acestuipdmAnt.Fracliuneafoartegrosierdse recomanddsi fie separatddin probd
inaintede a procedala identificarea
gi descrierea grosieregi fineale pdmAntului.
fracliunilor
NOTA1 - Fracfiunea pd(ii fine nu este luatiiin seami in timpuldeterminiriicaracteristicilor
unui piimAnt
compozit,dacaacestanu prezintdo rezistenfd a pdmdntuluiuscatsau numaio foarteslabdrezisten!5 a
pdmdntuluiuscat,in timpulincercdriidescrisela 5.6, sau dacdprezintdo plasticitate
foarteredusdin timpul
incercdrii descrise la 5.8.

in ambelee.azuri,denumireatrebuiedatdTnfuncliede subdiviziunea princareestedescrispim6ntul

grosier(a se vedea4.2),de exemplupietrig,nisip,pietrigmediu,nisipfin.
 SR EN ISO 14688-1:2004
ij
in cazul pimAnturilorfine, fracliuneagranulardprincipaldeste aceea care determindproprietdlile i
geotehnice ale pdmintului.
i
in cazul pdmdnturilorfine compozite,fracliuneagranulari de pd{i fine determindproprietdlile .i
geotehniceale pimAntului. ,
t:

unuipimdnt compozit,dacdacestaprezintdcel pulin

NOTA2 - Fracfiuneade parlifine determindcaracteristicile i
' o rezistenldmediea pdmAntuluiuscatTntimpulincercdriidescrisela 5.6 sau un anumitgrad de plasticitatein i
timpulincercdriidescrisela 5.8.
i ;.:.:
)
, in ambelec.azun,pimAntultrebuiedenumit"argild"sau "praf',in funcliede plasticitatea fracfiunii i i..,
granulare
a pi(ilor fine,9i nu de granulozitate. trebuiesi se bazezepe 5.6,5.7,5.8gi 5.9.
ldentificarea
:i.::
NOTA3 - Cantitateaminimdde probdde pim6nt necesardpentruo identificareprecisdcregteproporlionalcu . ,,:,
maximeale particulelor.
dimensiunile ,

4.3.3 Fractiuni granulare secundare i :,il

i ,,

Fracliunilegranularesecundaregi cele urmetoarenu determindproprietSlilegeotehniceale 'i ,,,,

pdmAntului, dar le influenteaza. granularesecundare,
Fracliunile calificateprinadjective,trebuiesd fie i ,,:,
menlionatein ordinealor de importanli,impreundcu termenulcare descriefracliuneagranulari . ,
principali,dupi cumse aratdin exempleleurmitoare ,' ,:,,i
;lir
- pietrignisipos(saGr),
i ,,
- pietrigfin cu nisipmare(csaFGr), i',i,,i,
| ..
- prafcu nisipmijlociu
(msaSi),
i ',,
- nisipgrosiercu pietrigmic(fgrCSa), i ;,.,,
i r...,
- nisipfin prdfos(siFSa),
, lt',
- prafcu nisipmaregi pietrigmic(fgrcsaSi),
.. '.,
- argildcu nisipmijlociu(msaCl). I 'j,:
:t.,.,

Dacdfracliunilegranularesecundaregrosieresunt prezenteintr-o proporfiefoartemici sau foarte i

mare,termenul"slab"sau "foarte"trebuiesd preceadicalificativul. .
I i.

in cazulunui pdmAntfin, ale cirui proprietilisunt determinate de fracliunilefine, pdmAntulpoatefi i .,,

denumit"praf'sau "argili" prinreferirela caracterulplastical pd(ilorfineale constituenlilor
secundari, i .,.,
carese deducedinincerciriledescrise la 5.6,5.7,5.8,9i5.9.
.
:I

Dac6,in cazulunui pdmAntgrosier,doui fracliunigranularede pdmAntsuntaproximativ in propo(ii . lii

egale,trebuieplasatdo bardoblici intre termeniicorespunzitori,
de exemplupietrig/ nisip(GrlSa) , ,,,,
saunisipfin / nisipmediu(FSa/MSa). t..,
i
ti
4.4 Plasticitate ,; ,:l,,
,i t.
PimAnturilesupuseincerciriidescrisela 5.8,carepermitesd se determinelimitelede plasticitate,
pot :
fi denumitein funcliede plasticitate.
,l ,,,,.
tipuridepdmAnturi
NOTA- Aceste 9ipdmdnturi
suntdenumite coezive. ,. :,t
Evaluareaplasticitdtii
gi identificarea
unuipdmint ca prafsau argilStrebuiesd se faci prinincercdrile " 1,,;;
la 5.6,5.7,5.8 gi 5.9.Acesteadin urmi permitsi se calificeun pdmAntca fiind:
specificate

- cu plasticitate
redusd,sau i
- cu plasticitate
ridicatd. I
:
O determinareexactda plasticitdlii
se poateface numaiprinincercdride laborator,care urmirescsd
stabileascd de plasticitiate,
limitasuperioard w;, gi limitainferioari,wp.
 SR EN ISO 14688-1:2O04
4.5 Confinut de materii organice

Cantitd{imici de materieorganicd,dispersatd
Tntr-unpdmAnt,pot sd producdun mirosdistinct(a se
vedea5.11),precum9i culori diferite.Intensitatea
mirosului9i a culoriiindici proporliade materii
organice,carese recomandisi fie descrisd.

4.6 Turbi 9i alte piminturi organice

PimdnturilecareconstauTnprincipaldin materiiorganicesuntprezentatein tabelul2.Turba prezinti,

in general,o densitateredusdgi miroscaracteristic
(a se veflea5.11).

Turbaeste denumiti gi descrisi in funcliede gradulde descompunere,

determinat[n stare umedd
princomprimare
in mAnd(a se vedeatabelul5) gi dupdconlinutulsduTnfibre.

in cazul pimAnturilororganicecu constituenliminerali,acesteapot fi denumitecu calificative(de

exempluturbi cu nisipfin).

Tabelul2 - ldentificareagi descriereapiminturilor organice

Termen Descriere

Turbdfibroasi Structurdfibroasd,structurdde plante ugor de recunoscut,care pdstreazdo

anumitdrezistentd
Turbdpseudo-fibroasd Structurdde plantecare se poaterecunoagte, ferd rezisten(d
Turbdamorfi Fdrdstructurdde plantevizibild,consistenfdde pastd

Turbi mAloasd Resturi de plante sau de animale descompuse;prezenla posibila a

constituen!ilor
anorganici

Humus Resturide plante,organismevii gi excreliilelor, impreunScu constituenfi

anorganici,
careformeazSpimdntulvegetal

4.7 Piminturivulcanice

in general,particulelede pimdnturivulcanicesunt vacuolare,iar densitateaacestorpdmAnturieste

relativredusd.Aceste pdmAnturiau culoarecaracteristicd, care depindede proprietililerocii sau
magmeidin care provin.PdmAnturile, a ciror fracliunegranulardprincipaldeste vulcanicd,sunt
denumitegi descriseTnfuncliede granulozitate,
structurdgi culoare(a se vedeatabelul3).

Tabelul3 - ldentificareagi descriereapiminturilor vulcanice

Dimensiunile
Termen particulelor Descriere
mm
Bolovdnigvulcanic >63

Lapilli >2,0 <63

Ponce Particulelesuntvacuolaresi albe
Scorii Particulelesuntvacuolaregi negre
Nisip Pdmdnturile prezinti caracteristici geotehnice
Genugdvulcanicd vulcanic <2,0 specificein fiecarezond
Cenugd In cele mai multecazuri,pam6ntulare o denumire
vulcanicd locali

4.8 Discontinuitili 9i stratificalie

Termenuldiscontinuitate
este folositpentrua descriesuprafelele
care separdpdm6nturile
de diferite
naturi sau care constituie,Tn pdmdnt, planuri de slabd rezistenld.Cea mai mare parte a
din pdm6ntse incadreaziin unadin urmdtoarele
discontinuitdlilor doui grupemari:

I
 SR EN ISO 14688-1:2004

"de depunere",care rezulti din modulin care pdm6ntuls-a depusgi format,cum

a) discontinuitSli
sunt planurilede stratificalie,
caresuntde reguldparalele,dar care pot sd se prezintesub formd
de structurisedimentare, cum sunt planurilede stratificalie
Tncrucigate
sau inclinate.Asemenea
pot sd nu fie mecanice,dar grosimeadepunerilordintreplanurilede stratificalie
discontinuitdli
trebuiedescrisS.

"mecanice",
b) discontinuitilile carecuprindrupturimecanicein pdmAntdatoritduneicontracfii,
uhei
decomprimiriconcomitentcu topireaghelurilorsau uneifo(e tectonice.Fisurile,faliile9i planurile
de forfecare sunt exemple ale acestor discontinuitdli,mai frecvente in pimAnturile
Fisurilegi suprafelelede forfecarese pot datora9i unei alunecdride teren
supraconsolidate.
anterioare.

pot afecta de o manierdsemnificativicomportareageotehnicda pdmAntului,

Discontinuitdlile iar
frecvenlalor esteexprimatiprinindicareaintervalului
dintreele;cuantificarea marjeide intervalereale
poatefi, de asemenea,indicatd.Dacdexisti discontinuitSli,
ele pot fi descriseprin metodeconforme
cu ISO14689.

4.9 Interstratificalie 9i piminturi amestecate

Interstratificalia
esteo succesiunede straturidiferitede pdmAnt,cu grosimegi extinderevariabile,cu
denumiriconcisepentruscopuripractice(efilaresublire,schimbarebruscd).ProprietSlile fiecirui strat
trebuiedescrise;stratelefoartesubliritrebuieluatede asemeneain considerare. poatefi
Stratificalia
amestecatd in urmaunorfenomene(rdddcini,vizuini,inghe!),care provoaciamesteculpimdnturilor,
de exemplupdmdnturide soliflucfiune.

4.10 Origineadepunerilor

DescriereapdmAntuluitrebuiesi cuprindi, pe c6t posibil,gi origineageologicd,de reguli intre

paranteze.
Aceastapermitea se deduceanumiteproprietiligi compoziliiminerale,inaintede a se
dispunede rezultatele
incercdrilor.

5 Metodepentruidentificareagi descriereapemanturilor
granulozitillii
5.1 Determinarea
Pentrua determinagranulozitatea,
probade pdminttrebuiesd fie Tntinsdpe o suprafaliplandsau pe
palma m6inii. Dimensiunileparticulelordin probd trebuie comparatecu cele ale unei scdri
standardizate, intervalecareconlinmaterialecu particulede dimensiunidiferite,conform
cuprinzAnd
1.
tabelului

Cum particulelede praf gi argildnu sunt vizibilecu ochiulliber,pentrua determinacaracteristicile

acestorpdminturi,trebuiefolositemetodelespecificate la 5.4,5.6,5.7 gi 5.9.

5.2 Determinarea formei particulelor

granulareale pimAnturilor
in cazulfracliunilor grosiere,formaparticulelor
estedescrisdprinreferirela
angularitateaparticulelor(care indicd gradul de rotunjimea muchiilor9i collurilor),la forma lor
generaligicaracteristicile
de suprafali.Termeniicaretrebuiefolosilipentrua descrieacesteaspecte,
carenu se aplicdin generaldecAtla dimensiunile unuipietrigsau la elementemai mari,suntindicali
Tntabelul4. In practici, angularitateamediesau rotunjimeamediese estimeazdfolosindu-seun
ansamblude modelegraficestandardizate.
 SR EN ISO 14688-1:20O4
Tabelul4 - Termenireferitorila identificareaformei particulelor

Parametru Formaparticulelor
Foartecol[uros
Col!uros
Relativcolfuros
Angularitate/ rotunjime
Relativrotunjit
Rotunjit
Binerotunjit
Cubicd
FOrma Plat6
Alungitd
Asprd
Stareasuprafelei
Netedd

5.3 Determinarea compoziliei minerale

Compoziliamineralia particulelor ale unuipimAntestedescrisiin concordan!5

individuale cu gtiinla
geologic5.Denumireamineralelorprezente,precumgi eventualeleinveliguri,trebuie inclusein
descriereapimAntului,CAndse faceo examinarepe terena fracliuniigrosiere,esteadeseanecesard
o lupdpoftabild.

NOTA- Particulele de pietrigsuntde reguldfragmente de rocdstAncoasd, de exemplu gresie,calcar,silex.

Nisipulgi particulele
maifinesuntin generalparticuleminerale individuale,deexemplu decua(,micd,feldspat gi
de minerale argiloase. de nisip9i de pietrigpotfi invelitecu materiiminerale,
Particulele precumcalcitulsau
precumgipsulconlinut
oxiduldefier.Cristale, in argilagi pirita,conlinutiin cretd,potfi prezente.

5,4 Determinarea conlinutului in pirli fine

Pentrua identificapdmAnturile compozite,fracliuneain pdr[i fine ale unei cantitdlimici de probd

grosiere
trebuiespdlatS,iar reziduurile trebuiedescrisepe baza dimensiunilor 9i formeiparticulelor,
tipului de materialgi a oricdruicomponentspecific.Duratagi intensitateaprocesuluide spilare,
precumgi examinarea indicdnatura9i proporlia
produsului, de pi(ifine.

5.5 Determinareaculorii piminturilor

Culoareaunui pdmAnt,degi dependenti de condiliilelocale, caracterizeazd adesea compozitia

gi repartiliacomponentelor.
materialului CuloareaugureazddistincliadintrepimAnturilemineralegi
celeorganice.ReferireaprivindculoareapimAnturilor
organicegi turbeise facela 4.6.

Este importantsi se obseruein lumini naturaldculoareaunei suprafeletdiati proaspit,deoarece

anumitepimdnturischimbdfoarterepedeculoareain aer. De exempluun pdmAntfin, care conline
componenlide oxizide fier, in staresaturatecu apd dulce,are adeseao culoareverde-oliv,dar se
oxideazi rapidgi devinerogudupi expunerela aer. Schimbdrile de culoare,precumcele datorate
oxidirii saudeshidratdrii,
se recomandisd fie totdeaunainregistrate.

Un indicatorde culori turnizeazdun ajutor prelios,in specialpentrua imbundtdlilegdturadintre

ficute de persoanediferite.
descrierile

5.6 Determinarea rezistenlei pimintului uscat

Rezultateleoblinutein timpul ?ncerciriirezistenleipimAntuluiuscat furnizeazdinformaliiasupra

plasticitiliipdm6ntului
gi,in consecinld, 9i denumiriisaleca prafsauargild.
asupracomportdrii

Pentrua stabilirezistenlapim6ntuluiuscat,probade pdmAnttrebuiesi fie uscati. Rezistenlasa la

sfdrimaresau pulverizare intre degetepermitea misura rezistenlapdm6ntuluiuscat,care depinde
de naturagi de procentajul
pd(ilorfine.Se distingurmdtoarele
rezistenle:

a) rezistenldslabda pimAntuluiuscat: pim6ntuluscatse dezintegreazd

sub o apdsarea degetelor
ugoardsau moderatd;

10
 SR EN ISO 14688-1:2O04

b) rezisten!5mediea pimAntuluiuscat : pdmAntuluscatse dezintegreazinumaisub o apisare

puternicda degetelor
gi rdm6nein bucd{icareprezintdincdcoeziune;

c) rezistenlaridicatda pdmdntuluiuscat : pimAntul uscat nu mai poate fi dezintegratsub efectul

apdsirii degetelor;el nu poatefi decAtspartin bucdli.
NOTA- O rezistenld
redusda pim6ntuluiuscatcaracterizeazd
un praf.O rezistenld
ridicatda pdmdntului
uscat,
carenu se datoreazduneicimentdri, o argilS.Un amestecde argildgi prafare in generalo
caracterizeazd
mediea pdm6ntului
rezisten!5 uscat.

5.7 Determinarea dilatanlei Ntl

Comportarea pimAnturilorcoezive,cAndsunt scuturate,dd o indicalieasupraconlinutului in praf gi

argili. Se trecedintr-omAni in cealaltdo probi umezitdcu diametrulde la 10 mm pdni la 20 mm.
Proba devinestrdlucitoare datoritdaparilieiapei pe suprafalasa. CAnd proba este presatdintre
degete,apa dispare.Conlinutulde prafgi argili poatefi apreciatin funcliede timpulnecesarapariliei
gi dispariliei gi subefectuluneipresiuni.
apei,in timpulmanipuldrii
NOTA- in cazulprafului, gi presarea
apaaparegi disparerapid.Manipularea nuau efectasupraargileicontinute
in probd.Cuc6t estemailentdapariliaapeila suprafala
probei,cu at6testemairedusconfinutul
in prafgi mai
ridicat
con[inutul
in argil6.

5.8 Determinarea plasticitiifii il

Pentrua determinaplasticitatea,se ruleazdo probd de pdmdntumezitpe o suprafaldneteddcu

scopulde a producerulourifasonatecu diametrulde aprox.3 mm,apoise continudrulareap6ndce
acestlucrunu mai este posibildatoritdpierderiide api, rulourilerdmAn6nd
insi modelate,Limitade
plasticitate
esteatunciatinsd.

redusi : egantioncoeziv,dar carenu poatefi rulatin rulouricu diametrulde aprox.

a) Plasticitate
3 mm;
b) Plasticitate
ridicati: egantioncarepoatefi rulatin rulourisubliri.
NOTA- O plasticitate
redusdaraderizeazdun continutridicatde praf,in timp ce plasticitatea
ridicatri
corespunde
unuiconlinutridicat
deargilS.

5.9 Determinareacontinutului
) de nisip, praf gi argile al piminturilor

Pentrua verificaprezen{anisipului,a prafuluigi argileiintr-unpimAnt,se freacdo probdmicd de

pdmdntintre degete,dacd este necesarsub api. Propo(iafracliuniide nisip poatefi determinati
dupi gradulin carematerialulparenisipos.Prafulgrosierpoate,de asemenea,sd aparenisipos,dar
particulele nu potfi vdzutecu ochiulliber.
individuale
NOTA- UnpdmAnt argilos
aparesdpunos, de degetegi nu poatefi indepirtatfdrdspdlare,
se lipegte chiarin
stareuscatd.Un pdm6ntprdfosse simtenetedla pipdit,particulele
uscatecarese lipescde degetepotfi ugor
prinfrecaresauprinbatereapalmelor.
indepdrtate
Pentrua verificaprezenlain pimAnta argileisau prafului,se prelevdo probdin starede umiditate
naturali,cu ajutorulunui cu{it.O suprafaldde tiieturi lucioasdindicdprezenlaargilei,pe cAndo
suprafaldmatd este caracteristicd unui praf sau unui praf nisipos-argilos,
cu plasticitateredusi.
Pentruo evaluarerapid6,suprafalaprobeipoatefi netezitisaurdzuitdcu unghia.

5.10 Determinareacontinutului in carbonat

Conlinutulde carbonatestedeterminatprinaplicareaunei picituride acid clorhidric(HCl)diluat(3:1

sau 10%).Se potdistingeurmdtoarele :
caracteristici

(0),dacdcontactulcu HCInu producenicio efervescentd;

a) absenlacarbonatului
b) calcaros1+),daci contactulcu HCIproduceo efervescenliclar5,dar nesustinutd;

Nl)NOTANATIONAI-A
-in contextulprezentuluistandard,termenul"dilatan[a'se utilizeazdpentrucaractenzarea
pdmdnturilor
coeziveprinurmdrireasepareriiapeidin pdm6nt.
11
 SR EN ISO 14688-1:2004

c) foartecalcaros(++),dacdcontactulcuHCIproduceo efervescenld
puternicd9i suslinutd.

Se menlioneazdcd,in pdmAnturi
argiloasesau umede,efervescenta
are loc de obiceicu o anumiti
intdrziere.
NOTA- O rezistenld a pdmAntului
ridicatd prezenlei
uscatesteadesearezultatul carbonatului, ca
careacfioneazd
agentdecimentare.

- AcidulclorhidricpoatedegajagazeotrdvitoarecAndesteturnatpe pimdnturicontaminate
AVERTIZARE
de produgichimici.

5.1{ Metode pentru identificareagi descrierea unui pimint organic

Mirosul unui pim6nt di o indicalie asupra naturii sale organicesau anorganice.Proaspete,

pim6nturileorganiceumedeau in generalmirosde mucegai,carepoatefi intensificat prinincdlzirea
unei probe umede. Componenteleorganice,putrezitesau in putrefaclie,din pdm6nt, pot fi
recunoscute prinmirosullor specificde hidrogensulfurat,carepoatefi intensificat
printurnarede acid
clorhidricdiluatpe prob5.Argileleanorganice uscateau un mirosde pimAntdupdce au fostumezite.

5.12 Determinareagradului de descompunere a turbei

Gradulde descompunere a turbeise poateevaluaprincomprimarea

uneiprobeumedein m6nd(a se
vedea tabelul5), Daci comprimareanu este eficace,pentrucd turba este prea uscatd,aceasta
trebuiedescrisiin funcfiede :

. aspectulsdu;
. fractiunileimportantede resturi vegetalebine conservate,care sunt recunoscutein turba
nedescompusisaudescompusd moderat;
o gi de absenlaresturilor
vegetalein turbafoartesau completdescompusi.

a turbeiumede,determinatprin comprimare
Tabelul5 - Gradulde descompunere

Termen Descompunere Resturi Comprimare

Fibroasd Niciuna Recunoscute
ugor Numai apd
Fdrd materiisolide
Pseudo-fibroasd Moderatd Recunoscute Apdtulbure
<50%materiisolide
Amorfd Completd Nerecunoscute Pastd
>50%materiisolide

5.13 Metode de identificare gi descriere a pamanturilor vulcanice

Pdmdnturilesituateintr-ozondvulcanicdpotfi denumitevulcanicedatoritdprezenleipietreiponcegi a
scoriilor.O altd metodi constd in a mdsura volumul sticlei vulcaniceoblinut prin spehrea
pimAnturilor.Dacdse cereo descrieremai precise,este necesarsi se analizezeproprietSlile
fizice9i
chimiceale mineralelorcarecompunpdmAntul.

5.14 Determinareaconsistenlei

Consistenlaunui pdmAntcoezivse determiniprintr-oincercaremanuald,care permiteurmdtoarea

identificare
9i descriere:
a) un pimdnt este calificatfoarte moale dacd pdtrundeprintredegetec6nd este comprimatin
mdnd:
b) un pimAntestecalificatmoaledacdpoatefi modelatprintr-ougoardapdsarea degetelor;
c) un pimAntestecalificatconsistent daci nu poatefi modelatcu degetele,dar esterulatin m6nd
subformdde rulouricu diametrulde 3 mm,firi sd se rupdsausi se firAmileze;

12
 j
SR EN ISO 14688-1:2004

d) un pimdnt este calificattare daci se dezagregdgi se sfdrAmi c6nd este rulat in rulouri cu
de 3 mm,dar estesuficientde umedpentrua fi modelatdin nouca bulgdre;
diametrul
e) un pdmAnteste calificatfoarte tare dacd este uscat gi dacd,in special,este coloratin nuanle
deschise.El nu mai poatefi modelat,dar se sfirAmileazdsub apisare. Poatefi zg6riatcu unghia
degetuluimare.

Acestesubdiviziuni
potfi aproximative, cu plasticitate
in specialin cazulmaterialelor redusi.

6 Raportde incercare
Simboluriledin ISO 710-1 gi din ISO 710-2 se recomandi sd fie folositepentru a reprezentia
pimAnturilepe legendeleforajelorsau pe hnrlilegeologice.

Raportulde incercaretrebuiesd indiceclarcd descrierile

se bazeazi pe aprecierivizualegi manuale.

unuipim6nt trebuiesd conlindcel pulinurmdtoarele

Descrierea informalii:

- numeleautorului:
- datadescrierii;
- detaliiasupraprovenienleiprobelor;
- stareapimdntuluidescris;
naturaprincipalia pim6ntului;
- fracliunigranularesecundare;
- culoarea; s
- legendasimbolurilorgitermenilorsuplimentarifolosili.s

in plus fa!6 de informaliileanterioare,toate celelaltedescrieriaplicabiletrebuiesd fie addugatein

conformitate cu aceasti partea ISO 14688. f

I'
-fr

13