CAPITOLUL 1 Materiale, organe de masini si mecanisme folosite la tractoare,instalaii i masini agricole

1.1. NOTIUNI INTRODUCTIVE Energetica este o tiin tehnic care se ocup cu exploatarea surselor de energie, transformarea i utilizarea energiei. Energia reprezint capacitatea unui sistem material de a produce un lucru mecanic sau echivalentul acestuia. Energia poate fi: termic; electric; chimic; mecanic; hidraulic; nuclear, etc. In natur au loc transformri permanente si reciproce ale diferitelor forme de energie, transformri ce duc la micorarea sau dispariia unor forme de energie cu creterea corespunztoare a altor forme de energie (avn la baz principiul conservrii energiei). Principalele ramuri ale energeticii sunt: termoenergetica; hidroenergetica; electroenergetica; energia eoliana; energia solara; energia nuclear. Acest clasificare are la baz sursele energetice care pot fi: crbunii, gazele naturale i hidrocarburile rezultate din distilarea ieiului; apa; vntul; soarele; fisiunea nuclear, etc. In sectorul de producie agricola vegetal i animal precum i n procesele de produce din industria alimentar se impune mecanizarea i automatizarea fluxurilor tehnologice, lucru determinat de utilizarea tipurilor de energie mai sus mentionate. 1.2. Materiale utilizate n construcia tractoarelor, instalaiilor i mainilor agricole In construcia tractoarelor, mainilor agricole, horticole precum i a utilajelor din industra alimentar se folosesc o serie de materiale ca: - metale feroase (fonta, otel); - metale neferoase (Cu, Al, Zn, Pb, St) i aliajele lor (bronzuri, alame); - alte materiale: lemnul, cauciucul, materiale plastice, textile, etc. 1.2.1 Metalele feroase Fierul este cel mai rspndit metal n natura (4,7%). Liber se gsete n meteorii si extrem de puin printre roci. In scoara terestr fierul se gsete sub

form de compui, n diferite minereuri. Minereul ce reprezint un amestec mecanic de compui de Fe cu roc de natur calcaroas sau silicioas, se numete gang. Dac minereul conine peste 50% fier avem de-aface cu un amestec bogat, iar dac are mai puin de 30% fier avem de-aface cu un amestec srac. Fierul pur este un element chimic i nealiat cu alte elemente nu poate fi utilizat n scopuri industriale deoarece are o rezisten mecanic redus. Are culoarea alb strlucitor i n contact cu aerul se oxideaz rapid. In general sunt utilizate aliajele fierului cu carbonul acestea fiind fonta i oelul. 1.2.1.1.Fonta - conine pe lng fier i carbon mici cantiti de S, P, Si, Cr, Ni, W, P, aceste elemente fluidizeaz fonta, realiznd proprieti foarte bune pentru turnare. Se numete font acel aliaj de fier i carbon care conine carbon n proporie de 1,7-6,6% . In general n industrie sunt utilizate fonte cu un coninut de 1,74,5% C. Fontele se mpart n doua mari categorii: ordinare; speciale. Fontele ordinare se impart n fonte : cenusii; albe; mixte sau pestrie. Fonta cenuie se obine prin rcirea lent a fontei topite utilizndu-se cel mai mult n turntorii. Se numete cenuie deoarece n sprtur proaspt are culoare cenuie. Aceast font are propieti de turnare foarte bune, turnndu-se uor. Fonta alb se obine prin rcirea rapid a fontei topite, n sprtur are coloare alb-stralucitor, este foarte dur i casant prelucrndu-se foarte greu cu scule achietoare. Fonta pestri este un amestec de font cenuie i font alb. Are aspectul fontei albe impestriat cu pete negre de grafit. Fonte speciale sau aliate se obin prin adugarea unor elemente precum: Si, Cr, Ni, W, lucru ce confer fontei noi proprieti. Aceste fonte sunt utilizate la fabricarea oelului. Fabricarea fontei din minereu se face ntr-un cuptor nalt numit furnal. Furnalul are forma a dou trunchiuri de con suprapuse , unite ntre ele la baz. Combustibilul utilizat este cocsul metalurgic, iar ca fondant este utilizat piatra de var. Aerul necesar arderii se introduce n furnal dup ce a fost nclzit n prealabil. Acest lucru conduce la mrirea randamentului furnalului i scurtarea duratei de elaborare a fontei. Procesul din furnal: Minereu de Fe + cocs + aer + fondant = font + zgur + gaze 1.2.1.2.Oelul - este un aliaj de Fe + C cu un coninut de C de 0,04-1,7%. acesta se poate turna, forja sau prelucra prin achiere.

Oelurile se clasific n: oeluri nealiate; oeluri aliate, avnd ca elemente de aliere Mn, Ni, Cr, W, etc. Oelurile nealiate sunt : - de construcie cu coninut de carbon pn la 0,6% i de scule cu coninut de carbon peste 0,6 % . Oelurile aliate (speciale) sunt cele mai utilizate n industria alimentar deoarece prezint o serie de proprieti cum sunt: - lipsa interaciunii ntre materia prim i utilaj; - au o mare rezisten la rupere; - oelul cu mai mult de 5% Ni este oel inoxidabil. Fabricarea oelului: se cunosc mai multe procedee de elaborare a oelului i anume:Bessemer; Thomas; Martin; cuptoare electrice pentru oeluri aliate. Pentru mbuntirea proprietilor mecanice, oelurile sunt supuse unor tratamente termice. Tratamentul termic este o succesiune de operaii constnd n nclziri i rciri la diferite duratede timp i temperaturi. Prin aplicarea acestor tratamente oelurile i mbuntesc proprietile de rezisten la rupere i uzur. Cele mai utilizate tratamente sunt: recoacerea; clirea; revenirea; cementarea; maleabilizarea; Recoacerea este tratamentul termic care const ntr-o ncalzire a oelului pn la o anumit temperatur, meninerea la aceast temperatur, urmat de o racire lent. In urma acestui tratament se reduc tensiunile interne, duritatea materialului, realizndu-se o uniformizare a structurii. Clirea se face printr-o nclzire lent la o temperatur cu 200 C0 mai mare dect temperatura de transformare i apoi se rcete brusc. Clirea imprim oelului duritate, rezisten la uzura prin frecare si rezisten la rupere. Se numete temperatur de transformare temperatura la care n oel au loc schimbri n constituia lui. Piesele clite utilizate la mainile agricole au o duritate de 400-600 uniti Brinel. Oelul clit se folosete la fabricarea brzdarelor de plug, a cormanelor sau a cuitelor de la cultivatoare, precum i la o serie de axe, roi dinate, transmisii din utilajele de industrie alimentar. Revenirea se efectueaz dup clire, deoarece o piesa clit este dur dar i fragil n acelai timp, revenirea avnd ca scop atenuarea acestor dou caliti. Revenirea const n nclzirea piesei sub temperatura de transformare 200500C0 i o rcire lent. Operaiile de clire i revenire astfel cuplate poart numele de imbuntire. Cementarea este un tratament termochimic ce se aplic oelurilor n vederea modificrii compoziiei stratului superficial de la suprafaa pieselor prin difuzie

la temperatura nalt a unor elemente chimice rezultnd: carburare ; cianurare; nitrare. Suprafaa cementat capat o duritate mare iar miezul piesei ramne moale. 1.2.2. Metalele neferoase si aliajele lor 1.2.2.1.Metale neferoase - se clasific n: - metale grele - cum sunt: Cu, Ni i aliajele lor ce se topesc la peste 1000 C0 dar i St, Zn, Pb i aliajele lor ce se topesc sub 1000 C0; - metale usoare ca: Al, Mn i aliajlele lor; - metale nobile cum sunt: Pl, Ir, Au, Ag. Cuprul [Cu] sau arama este cel mai utilizat material pentru realizarea conductelor de legtur, conductori electrici, etc. Este un metal foarte maleabil si ductil (la rece i la cald), este un foarte bun conductor de cldur i electricitate, topindu-se la 1083 C0. Aluminiu [Al] este metalul cel mai rspndit pe scoara terestr. Se extrage din bauxit, fiind bun conductor de cldur i electricitate. Staniu [St] sau cositorl este foarte maleabil, se trage n foi foarte subiri numite foi de staniol. Este rezistent la agenii atmosferici fiind utilizat ca protector pentru alte materiale. In aliaj cu Pb este utilizat la lipit, iar n aliaj cu Cu si antimoniu se foloseste la compoziia lagrelor. Plumb [Pb] se utilizeaz la fabricarea placilor de acumulatori, a evilor de ap, este foarte maleabil topindu-se la 327 C0. Zinc [Zn] se folosete la fabricarea aliajelor i la acoperirea oelurilor pentru a-l feri de oxidare. 1.2.2.2 Aliajele metalelor neferoase sunt n general: aliajele de Cu bronzuri i arame. Bronzurile sunt aliaje ale Cu cu St iar aramele aliaje ale Cu cu Zn. aliajele de Al duraluminiul format din 23% Al, 55% Cu, 0,25-1% Mn, 0,5% Mg acesta putndu-se prelucra si suda, i siliuminiu aliaj de Si + Al utilizat la constructia pistoanelor de la motoarele termice, pompe de apa etc. 1.2.3. Alte materiale lemnul sunt utilizate esne ca: rinoasele, stejar, fag, frasin, mesteacan. Piesele supuse la sarcini statice sunt realizate din elemente de lemn de esen moale (rinoase), iar piesele supuse la sarcini dinamice din elemente de lemn de esen tare. cauciucul este o hidrocarbur folosit la realizarea anvelopelor, putnd fi utilizat i ca mijloc de absorbie a unor fore n cadrul unor buci. masele plastice: ambalaje, polietilena, policlorura de vinil.

lubrefianti: materiale lichide si semilichide utilizate la ungerea suprafetelor de frecare. Se pot utiliza la acoperirea suprafetelor metalice pentru evitarea oxidarii acestora in contact cu agentii atmosferici. Cel mai raspandit lubrefiant este uleiul utilizat la ungerea elementelor in miscare la motoarele cu combustie interna. MOTOARE TERMICE

Motorul este o masina de forta care transforma o forma oarecare de energie (termica, electrica, solara) in energie mecanica. Motorul care transforma energia termica degajata, prin arderea unui combustibil, in energie mecanica se numeste motor termic. Motorul, in care procesul de ardere al combustibilului si transformarea energiei termice in energie mecanica are loc in interiorul motorului, se numeste motor cu ardere interna. Clasificarea motoarelor cu ardere interna: A. Dupa modul de aprindere: motor cu aprindere prin scanteie (MAS) care realizeaza aprinderea amestecului carburant in cilindru prin declansarea unei scantei energice dupa ce amestecul carburant a fost comprimat la volumul camerei de ardere. MAS-urile pot fi cu formarea amestecului carburant in exteriorul cilindrului (motoare cu carburator), cat si in interiorul cilindrului (motoare cu injectie); motoare cu aprindere prin compresie (MAC), cunoscute si cu denumirea de motoare diesel care realizeaza aprinderea amestecului carburant prin autoaprindere datorita incalzirii acestuia ca urmare a comprimarii la presiuni inalte. B. Dupa starea de agregare a combustibilului in sisteme de formare a amestecului: motoare cu combustibil gazos; motoare cu combustibil lichid (usor sau greu); motoare cu combustibil solid (solid pulvrulent); motoare cu 2 sau mai multi combustibili (1 in stare lichida sau gazoasa). C. Dupa modul de dispunere a cilindrilor: motoare verticale cilindrii sunt dispusi deasupra axei de rotatie a arborelui cotit, la majoritatea motoarelor;

motoare otizontale cilindrii sunt dispusi in acelasi plan de rotatie a arborelui cotit; motoare in linie axele cilindrilor sunt paralele si in acelasi plan; motoare in doua linii paralele axele cilindrilor sunt situate in 2 plane paralele; motoare in V si axele cilindrilor situate in 2 plane care formeaza intre ele un unghi mai mic de de 180 de grade; motoare cu cilindrii opusi (baza) axele cilindrilor sunt situate in 2 plane ce formeaza un unghi de 180 de grade; motoare cu cilindrii in stea, H, X, W. D. Dupa numarul de cilindrii: monocilindrici; 2, 3, 4 10, 12. Caracteristicile principale ale motoarelor cu ardere interna

Principalele caracteristici ale unui motor cu ardere interna sunt: alezajul (D) diametrul interior al cilindrului motorului; punctul mort interior (P.M.I.) pozitia externa a pistonului corespunzator distantei maxime fata de axa geometrica a arborelui cotit; punctul mort exterior (P.M.E.) pozitia extrema a pistonului corespunzator distantei minime fata de axa geometrica a arborelui cotit; cilindreea (volumul util Va) volumul general de piston atunci cand se deplaseaza de la P.M.I. la P.M.E. Se masoara in cm cubi sau litri; cilindreea totala (capacitatea cilindrica) suma tuturor cilindrilor ce echipeaza motorul; volumul camerei de ardere (Vc) spatiul inchis din interiorul cilindrului corespunzator pozitiei pistonului la P.M.I.; raportul de compresie ( ) raportul dintre volumul total al cilindrului motor (cilindreea + volumul de ardere) si volumul camerei de ardere. Raportul de compresie arata de cate ori se reduce prin comprimare volumul amestecului carburant atunci cand pistonul se deplaseaza de la P.M.E. la P.M.I. Valoarea raportului variaza intre 1/6 - 1/10 pentru MAS si 1/14 1/22 pentru MAC; cursa pistonului (S) distanta parcursa de piston de la P.M.I. la P.M.E. masurata pe axa cilindrului motor; puterea motorului lucrul mecanic produs in unitatea de timp. Lucrul mecanic se produce prin deplasarea pistonului dat presiunii rezultate in urma arderii amestecului carburant in timpul cursei active; puterea se

masoara in cai putere CP specifica oricarui motor este puterea determinata la o anumita turatie; consumul specific de combustibil cantitatea de combustibil masurata in grame consumata pentru producerea unui cal putere intr-o ora de functionare a motorului. Este factorul ce caracterizeaza economicitatea motorului. Procesele functionale ale motorului cu ardere interna

Procesele functionarii care au loc in motorul cu ardere interna sunt in ordinea lor normala de succesiune: - admisia; - comprimarea; - arderea destinderea; - evacuarea. Schimbarea gazelor este procesul de evacuare a gazelor reziduale si de admisie a incarcarii proaspete, lucru ce permite reluarea periodica a ciclului motorului in scopul asigurarii functionarii continue a motorului. Se face o inlocuire ritmica a fluidului motorului din cilindrii respectiv galeria cilindrilor de produsele arse, destinse ce au transmis lucrul mecanic si umplerea cilindrilor cu incarcatura proaspata necesara realizarii ciclului motor urmator. Compresia procesul de comprimare a incarcaturii proaspete introduse in cilindru si crearea conditiilor de presiune si temperatura optime aprinderii si arderii amestecului carburant. Comprimarea amestecului carburant incepe in momentul inchiderii organismului de distributie (supape la motor in 4 timpi) sau lumini (ferestre de baleaj la motoare in 2 timpi) sfarsitul comprimarii fiind considerat in mod conventional in momentul producerii scanteii la MAS sau injectiei la MAC. Arderea amestecului carburant reprezinta procesul de baza al ciclului de functionare al motorului deoarece in urma arderii amestecului carburant se produce lucrul mecanic. La MAS arderea este declansata prin aprinderea unei scantei la momentul optim iar la MAC arderea este declansata inainte de sfarsitul injectiei prin autoaprindere. Destinderea (detenta) la MAS se considera conventional ca incepe in momentul in care presiunea in cilindrii atinge valoarea maxima iar la MAC in momentul sfarsirii injectiei. Sfarsitul detentei este determinat de deschiderea organelor de evacuare.

Functionarea motorului cu aprindere prin scanteie In interiorul cilindrului motor cu aprindere prin scanteie au loc o serie de fenomene termo-chimice ce conduc la transformarea energiei termice a amestecului carburant in energie mecanica (lucru mecanic). Energia mecanica se obtine in urma realizarii ciclului motor astfel: - amestecul carburant realizat in afara motorului (in carburator si in galeria de admisie) este aspirat in cilindrii, comprimat si aprins cu ajutorul unei scantei electrice produsa de o bujie. In timpul arderii se produce o crestere rapida a presiunii si temperaturii iar gazele sub presiune apasa asupra pistonului facand ca acesta sa se deplaseze in lungul cilindrului si sa antreneze prin intermediul mecanismului biela-manivela arborele cotit. Ciclul motor reprezinta totalitatea proceselor care se repeta periodic si intr-o anumita ordine in fiecare cilindru al motorului. O parte din timp in care se produce ciclul motor si care corespunde unei curse a pistonului se numeste timp. In functie de numarul de timpi avem: - motoare in patru timpi ciclul motor se realizeaza pe perioada a 4 curse a pistonului; - motoare in doi timpi ciclul motor se efectueaza pe perioada a 2 curse a pistonului. Functionarea motorului cu aprindere prin scanteie in 4 timpi La acest tip de motor ciclul motor se desfasoara pe parcursul a 4 curse a pistonului ceea ce corespunde a 2 rotatii ale arborelui cotit. Cei 4 timpi sunt: - admisia; - compresia; - arderea si destinderea; - evacuarea. Admisia amestecului carburant intr-un cilindru este datorata presiunilor ce se realizeaza prin deplasarea pistonului de la P.M.I la P.M.E. Pentru ca admisia sa se faca mai usor supapa de admisie incepe sa se deschida chiar spre sfarsitul cursei de evacuare a ciclului anterior imbunatatindu-se astfel si evacuarea prin impingerea gazelor arse de catre amestecul carburant proaspat. La ajungerea pistonului in P.M.I. supapa de admisie este complet deschisa. Inchiderea supapei se face cu intarziere dupa ce pistonul a trecut de P.M.E. permitand astfel gazelor ce intra cu o anumita energie in cilindru sa se deplaseze in interiorul acestuia asigurandu-se astfel o umplere cat mai completa.

Compresia se face prin deplasarea pistonului de la P.M.E. la P.M.I. realizandu-se micsorarea volumului de amestec carburant, omogenizarea si cresterea temperaturii acestuia. Toti acesti factori conduc la imbunatatirea inflamabilitatii amestecului in vederea realizarii unei arderi cat mai complexe. Arderea si destinderea - la sfarsitul comptresiei cand pistonul ajunge aproape de P.M.I. intre electrozii bujiei se produce o scanteie electrica ce aprinde amestecul carburant. Datorita arderii acestuia are loc o crestere brusca de temperatura 1800-2000 grade C in acelasi timp cu cresterea presiunii 30-40 DN/cm. Aprinderea amestecului carburant trebuie sa se termine inainte ca pistonul sa ajunga in P.M.I. pentru a se evita prelungirea arderii in timpul cursei pistonului de la P.M.I. la P.M.E. Avansul de aprindere este definit ca distanta dintre pozitia pistonului corespunzator momentului cand se produce scanteia electrica si pozitia cand pistonul este la P.M.I. (se masoara in mm sau g). Dupa atingerea punctului de presiune maxima se produce destinderea gazelor; acestea exercita presiuni asupra pistonului realizandu-se astfel cursa utila. Evacuarea la terminarea cursei utile a pistonului acesta ajunge in P.M.E. realizandu-se miscarea spre P.M.I. perioada in care se deschide supapa de evacuare si gazele sunt impinse in exterior. DIAGRAMA DE FUNCTIONARE A MOTORULUI IN PATRU TIMPI Transformarea care are loc in MAS este o transformare izocor i se face la V=ct (constant) V=volumul gazelor. FIG. 1 Diagrama ciclului teoretic de funcionare a MAS n 4 timpi 1 2 admisia amestecului carburant; 2 3 comprimarea (adiabatic); 3 4 arderea (la volum constant); 4 5 detenta (adiabatic); 5 6 1 evacuarea gazelor arse; Pa presiunea atmosferic; Q1 Q2 cldura primit i respectiv cedat

Pistonul executa cursa S in punctul 1-0 (este punctul mort) 1 =PRINCIPIUL OTTO, dupa numele inventatorului.

1 carter 2 piston 3 mecanism biela-manivela transforma miscarea de translatie a pistonului in miscare de rotatie a arborelui cotit 4 supapa de admisie 5 supapa de evacuare 6 chiulasa 7 arbore cotit (vilbrochen) 8 bujie

10

Functia motorului cu aprindere prin scanteie in doi timpi La acest tip de motor ciclul se deruleaza pe durata a doua curse ale pistonului. Acestor doua curse le corespunde o singura rotatie a arborelui cotit. Spre deosebire de MAS in patru timpi cele doua faze de functionare sunt cuplate in cazul motorului in doi timpi astfel: - admisia + compresia timpul 1; - arderea, destinderea + evacuarea gazelor timpul 2. Acest tip de motor nu este prevazut cu supape, admisia si evacuarea efectuandu-se prin: - lumini de baleaj (admisia); - lumini de evacuare (evacuarea). Aceste lumini sunt dispuse in cilindru motorului, rolul supapei fiind reluat de piston care inchide si deschide luminile de baleaj si de evacuare. Functia motorului cu aprindere prin compresie La acest tip de motor amestecul carburant se realizeaza in interiorul cilindrului prin pulverizarea fina a combustibilului (injectare) in aerul comprimat din cilindru. La fel ca la MAS ciclul motor se realizeaza pe durata a patru curse a pistonului corespunzator a doua rotatii a arborelui cotit. Admisia are loc datorita depresiunii din cilindru realizata de piston, supapa de admisie fiind deschisa si cea de evacuare inchisa. Compresia se realizeaza prin comprimarea aerului de piston dupa inchiderea supapei de admisie. In urma comprimarii temperatura aerului din cilindru ajunge la 500-700 grade C, temperatura suficienta pentru realizarea autoaprinderii combustibilului pulverizat. Arderea si destinderea la sfarsitul compresiei combustibilul este introdus sub presiune prin intermediul unui injector in cilindru, injector ce realizeaza o pulverizare fina a combustibilului in scopul umplerii cat mai bine a camerei de ardere si cu cat particulele sunt mai fine autoaprinderea este mai buna. La contactul particolelor de combustibil cu aerul comprimat la temperaturi ridicate amestecul carburant se aprinde. In urma arderii presiunea in cilindru creste brusc si gazele rezultate in urma arderii apasa in urma pistonului, aceasta executand cursa utila.

11

Inceputul injectiei combustibilului se face inainte ca pistonul sa ajunga in PMI spre sfarsitul cursei de comprimare, astfel incat arderea sa inceapa deja cand pistonul a ajuns in PMI. Avansul la injectie este unghiul parcurs de arborele cotit din momentul inceperii injectiei pana cand pistonul ajunge in PMI. Transformarile ce au loc in motorul cu ardere prin compresie se realizeaza la presiune constanta (transformare izobara) sau la presiune si volum constant (transformare mixta). Tansformare izobara

8 - injector 0-1 admisie numai de aer 1-2 comprimare 2-3 i+a=injectie+ardere 3-4 detenta 4-1 inchide ciclul de evacuare Principiul mixt 0-1 admisie

12

1-2 compresie 2-2-injectie la volum constant 2-3 - ardere la presiune constanta 3-4 detenta 4-1 - evacuare

Diagramele de functionare prezentate sunt teoretice. Diagrama ciclului real de functionare se deosebeste de diagrama teoretica prin aceea ca supapele de admisie si evacuare se deschid cu avans si se inchid cu intarziere (in general de la unghiul 20 80 grade) fata de punctele moarte in scopul realizarii unui mers cat mai echilibrat al motorului. Constructia motoarelor cu ardere interna Blocul motor constituie corpul principal pe care se monteaza atat in interiorul cat si in exterior toate celelalte organe ale motorului. Este constituit in general din doua parti: a) blocul cilindrilor, situat in partea superiuara, uneste cilindrul motorului intrun ansamblu. Fiecare cilindru constituie o camera in care se desfasoara ciclul motor, blocul cilindrilor avand si rolul de ghidare al cilindrilor. Suprafata interioara a cilindrilor(oglinda cilndrilor) prezinta un grad inalt de prelucrare pentru reducerea la minim a frecarii produsa de piston si segmenti. Dupa modul de montare a cilindrilor in blocul motor avem: - cilindrii nedemontabili fac corp comun cu blocul motor (lada); - cilindrii demontabili (amobili) denumiti si camasi montati in bloc ca piese separate in locasuri anume practicate. Utilitatea cilindrilor demontabili este mai avantajoasa deoarece nu este necesar ca intreg blocul motor sa fie realizat din materiale cu caracteristici superioare, tehnologia motoarelor se simplifica iar durata de utilizare a blocului motor se mareste. Camasile de cilindru pot fi:

13

umede atunci cand partea exterioara vine in contact direct cu lichidul de racire; - uscate atunci cand racirea se face indirect, camasa fiind in contact cu peretii blocului motor pe toata suprafata. In cazul racirii cu aer acestia sunt prevazuti cu aripioare in vederea cresterii suprafetei de contact cu aerul de racire. Blocul motor preia eforturile de explozie si fortele masice ale ambreajului constituind scheletul pentru tot ansamblul motor. Este o constructie foarte rigida, rigiditatea asigurata printr-o nervurare judicioasa. La motoarele de tractoare si in exclusivitate la motoarele diesel blocul motor este construit din fonta cenusie prin turnare. b) carterul motorului, reprezinta baza pe care se monteaza piesele principale ale motorului arborele cotit, axe cu came etc. Arborele cotit se monteaza pe lagarele fuselor de sprijin (palierelor). Fiecare lagar este compus din 2 parti: - partea superioara care face corp comun cu carterul; - partea inferioara ce are forma unui copac ansamblat prin suruburi sau brezoane cu piulite. Intre fusurile arborelui cotit si lagarele de paliere se monteaza cuzinetii care sunt executati din tabla subtire de otel acoperita cu un strat subtire de material antifrictiune. CILINDRU USCAT DEMONTABIL CILINDRU USCAT NEDEMONTABIL

14

CILINDRU DE TIP UMED (CAMASA UMEDA DEMONTABILA)

Chiulasa si camera de ardere Chiulasa este denumita si capul de cilindru, formeaza peretele fix la partea superioara a cilindrului constituind capacul cilindrilor. Amestecul carburant este comprimat intre piston si chiulasa in spatiul denumit camera de ardere. Constructia ei este diferita in functie de particularitatile motorului fiind determinata in principal de forma camerei de ardere a colectorului de admisie si evacuare. Modul de racire -cu lichid sau cu aer. In chiulasa sunt montate supapele, bujiile sau injectoarele. Colectoarele de admisie si evacuare (galerii) sunt dispuse in cazul motorului cu aprindere prin scanteie pe aceeasi parte a chiulasei, colectorul de evacuare asigurand o preincalzire a amestecului carburant necesara vaporizarii benzinei. In cazul M.A.C. cele 2 colectoare sunt asezate separat de o parte si de alta a chiulasei. Camera de ardere are rol diferit la motoarele cu aprindere prin scanteie fata de M.A.C. si difera ca constructie de la un tip de motor la altul. La M.A.S. forma camerei de ardere influenteaza vizibil viteza de ardere, de forma ei depinzand drumul frontului de flacara si redarea caldurii. Forma optima din punct de vedere teoretic care asigura minimum de pierdere de caldura este forma sferica. Datorita imposibilitatii de realizare constructiva cat si pentru a asigura producerea unor fenomene secundare de schimburi de viteza ale gazelor

15

(agitarea) formele cele mai utiliate sunt cele semisferice cu diferite protuberante. La M.A.C. camera de ardere are rolul de a forma amestecul carburant intim intre aer si combustibil in vederea obtinerii unui randament maxim al arderii. In general sunt utilizate doua tipuri de camere de ardere: - camera de ardere nedivizata (unitara sau cu injectie directa) formata de suprafata capului pistonului (suprafata profilata avand forma concava) si suprafata chiulasei care este de obicei plana; - camera de ardere divizata ce prezinta doua variante constructive si anume un motor cu injectie in anticamera la care 20 25% din volumul total de ardere este format de o camera auxiliara denumita antecamera montata in chiulasa in care se face injectia si care comunica cu camera principala de ardere printr-o serie de orificii de laminare; doua motoare cu camera de turburenta la care camera de ardere este impartita in camera de turburenta montata in chiulasa al carei volum reprezinta 65 70% din volumul camerei de ardere si camera principala de ardere din cilindru unite intre ele printr-un canal. Ansamblul biela piston Pistonul asigura evolutia fluidului motor in cilindru si transmite lucru mecanic arborelui cotit. In fuctie de rolul functional pe piston se disting urmatoarele parti: - capul pistonului care inchide spatiul cu volum variabil al camerei de ardere; are peretii laterali ingrosati, iar la partea exterioara sunt executate canale pentru segmenti. Canalele 2 superioare servesc segmentilor de etansare, iar canalele inferioare segmentilor raclari. La periferia ultimului canal inferior in corpul pistonului sunt practicate gauri strapunse prin care uleiul raclat de pe peretii cilindrilor se reintoarce in baia de ulei. Piston Biela I Zona portsegment II Zona bolturi III Fusta pistonului

16

Pistoanele se executa obisnuit din aliaje usoare (Al) prelucrate mecanic la cotele cilindrului. Segmentii sunt de doua tipuri: de etansari (compresie) si de ungere (raclari). Segmentii de etansare asigura etanseitatea camerei de ardere si nu permit scaparea gazelor din cilindru in carterul motorului. Segmentii de ungere rod surplusul de ulei de pe peretele cilindrului. La motoarele diesel segmentii se construiesc din fonta speciala prin urmare se prelucreaza mecanic avand forma unor inele cu sectiune dreptunghiulara. Segmentii sunt taiati in asa fel sa se poata arcui. Boltul asigura legatura articulata a pistonului cu biela; este o piesa tubulara construita dintr-un otel de calitate rezistent la uzura. Pentru ca boltul sa nu se deplaseze axial si sa deterioreze oglinda cilindrului acesta este fixat cu inele elastice. Exista mai multe moduri de fixare a boltului intre piston si biela: - fix in piston liber in biela; - fix in biela liber in piston; - liber in piston liber in biela. Biela serveste la transmiterea fortei din capul pistonului la arborele cotit transformand miscarea rectilinie alternativa a pistonului in miscare de rotatie a arborelui. Biela este supusa in timpul functionarii la eforturi foarte mari si este construita prin matritare din oteluri de calitate. Partile componente ale bielei: - capul superior al bielei (mic) asigura legatura cu pistonul; - corpul bielei (tija bielei); - capul inferior (mare) realizeaza legatura cu arborele cotit. Axul pistonului este montat in capul superior prin intermediul unei bucsi de bronz rezistenta la uzura. Capul inferior se monteaza pe axul maneton al arborelui cotit. Acest cap este format din doua bucati unite prin doua sau mai multe suruburi. In aceste doua jumatati se monteaza cuzineti de biela ce sunt captusiti cu material antifrictiune. La unele tipuri de motoare ansamblul biela arbore cotit este nedemontabil si atunci in zona de prindere a bielei de maneton se monteaza rulmenti (ambielaje). Arborele cotit preia fortele de la biela si transmite aceste forte transmisiei vehicolului; de asemenea de arborele motor sunt legate alte dispozitive ce actioneaza diferitele sisteme ale motorului axul cu came si pompa de ulei. Arborele cotit se sprijina pe peretii carterului prin intermediul lagarelor paliere, care sunt prevazute cu cuzineti.

17

Volanta disc realizat din fonta ce se monteaza la extremitatea posterioara a arborelui cotit. Trebuie sa fie foarte bine echilibrata dinamic impreuna cu arborele cotit pentru ca in timpul miscarii de rotatii sa nu dea nastere unor forte centrifuge neechilibrate care ar crea vibratii ale motorului si uzura excesiva a lagarelor paliere. Rolul volantei este acela de a scoate pistoanele din punctele moarte. Pe partea exterioara a volantei se gaseste o roata dintata ce este antrenata de catre electromotor in momentul pornirii. Mecanismul de distributie la motoarele in patru timpi se intalneste distributia cu supape care are cea mai mare raspandire. In functie de asezarea supapelor distributia poate fi: - cu supape laterale asezate in blocul cilindrilor; - superioara supapele asezate in capul cilindrilor (chiulasa). Pe fiecare cilindru exista cel putin doua supape: - admisie; - evacuare. INSTALATIA DE ALIMENTARE LA M.A.S. La MAS la care conform principiului de functionarea amestecului carburant aer-combustibil are loc in afara cilindrului prin procesul de carburatie sistemul de alimentare cuprinde in principal: - rezervorul de combustibil; - pompa de alimentare; - filtru de combustibil; - carburator; - filtru de aer; - galeria de admisie; - galeria de evacuare; - toba de esapament. Rezervorul de benzina constructie de tabla in care se depoziteaza combustibilul asigurandu-i acestuia autonomia de deplasare intre 400-700 Km. Pompa de benzina serveste la defilarea fortata a combustibilului din rezervor in carburator. Pompele de benzina sunt de tip cu membrana actionate mecanic sau electric.

18

Carburatorul reprezinta ansamblul de piese in interiorul caruia se produce un amestec carburant format din aer si combustibil. Carburatorul executa dozajul si debiteaza cantitatea de amestec carburant necesara motorului la diferite regimuri de functionare. Carburatorul este format din: - ac opturator (poantou)-1 - plutitor-2 - pulverizator-3 - camera nivel constant-4 - difuzor-5 - clapeta acceleratie-6 - jicler - camera de amestec Camera de nivel constant este construita dintr-un mic rezervor in care benzina este mentinuta la acelasi nivel. Acest lucru se realizeaza cu ajutorul plutitorului (un cilindru gol inchis) si cu ajutorul acului opturator ce inchide si deschide orificiul de alimentare cu benzina. In timpul functionarii motorului in masura ce combustibilui din camera de nivel este consumat, nielul lui scade si plutitorul coboara deschizand orificiul de alimentare. Prin acest orificiu patrunde benzina de la pompa de alimentare. Nivelul de combustibil creste, plutitorul se ridica si inchide orificiul de acces al combustibilului. Camera de amestec constituie spatiul in care se produce amestecarea combustibilului cu aer. Cuprinde doua elemente: - difuzorul; - clapeta de acceleratie. Difuzorul realizeaza conditiile necesare pentru pulverizarea combustibilului asigurand o crestere a vitezei curentului de aer permitand asigurarea de combustibil prin pulverizare. Difuzorul este un tub scurt cu sectiune variabila. Clapeta de acceleratie realizeaza modificarea sectiunii de trecere a amestecului carburant regland cantitatea de amestec ce patrunde in cilindrii motorului. Aceasta cantitate este direct proportionala cu puterea motorului. Clapeta de acceleratie este comandata prin pedala de acceleratie. Pulverizatorul face legatura intre cele doua camere ale carburatorului prin el trecand combustibilul necesar formarii amestecului carburant. Marginea superioara a pulverizatorului este plasata in sectiunea minima a difuzorului astfel incat viteza aerului si depresiunea din galeria de admisie sa fie minime. Pentru functionarea carburatorului elementar, in cursa de admisie a pistonului, aerul este aspirat in cilindrii prin camera de amestec. Trecand prin difuzor curentul de aer capata o viteza si o depresiune maxima dorita reducerii sectiunii. Combustibilul este supus unor presiuni diferite , lucru ce realizeaza

19

vaporizarea combustibilului ce se amesteca cu aerul formand amestecul carburant ce alimenteaza cilindrul. Acest carburator elementar nu poate satisface cerintele impuse de motor la diferite regimuri de functionare de aceea carburatorul elementar este completat cu alte dispozitive de corectie ca: - dispozitivul de dozare principala; - dispozitivul de dozare de putere; - pompa de acceleratie; - pompa de mers in gol; - pompa de pornire la rece. Dispozitivul de dozare principala mentine compozitia optima al amestecului carburant necesara regimurilor mijlocii de fuctionare respectiv 2085% din puterea motorului. Dispozitivul de dozare de putere asigura imbogatirea amestecului la regimuri de putere mari. Pompa de acceleratie (repriza) face ca amestecul carburant sa devina bogat la deschiderea brusca a clapetei de acceleratie. Este de mai multe feluri: - de mers in gol asigura mersul la turatie mica a motorului; - de pornire la rece este alcatuit dintr-o clapeta de aer (sac) care se poate roti in jurul axei sale si care este plasata in jurul difuzorului. Inchizand aceasta clapeta de aer, la rotirea arborelui cotit cu electromotorul se realizeaza o depresiune de aer ce genereaza aspirarea unei cantitati mari de benzina. Filtru de aer are rolul de a opri praful si impuritatile din atmosfera sa intre in camera de ardere. Tipuri de filtre: - uscate; - umede la tractoare. La noile carburatoare au aparut o serie de dispozitive ce se leaga de cele prezete,cum sunt: - dispozitivul automat de pornire la rece; - corectorul de altitudine - serveste la saracirea amestecului carburant la presiuni scazute. SISTEMUL DE ALIMENTARE LA M.A.C. Amestecul dintre aer si combustibil (motorina) se face intr-un tip care are loc injectia motorinei. Pentru a se putea realiza un amestec carburant corespunzator capabil sa se aprinda, pulverizarea combustibilului trebuie sa se

20

faca in particule foarte fine. Presiunea de injectie trebuie sa fie mult mai mare decat presiunea din cilindru. La motoarele D-110 (U-650) aceasta presiune este de 145 deca N/cm. Se intalnesc doua sisteme de alimentare pentru MAC: - motoare diesel cu compresor; - motoare diesel fara compresor echipate cu instalatii de alimentare mecanice. Echiparea instalatiilor de alimentare mecanica este avantajoasa deoarece au masa mica pe unitatea de putere, reglarea cantitatii de combustibil injectate se face relativ usor iar terenul si durata injectiei pot fi riguros controlate. In functie de realizarea injectiei avem: - motoare cu injectie directa la care injectarea combustibilului se face direct in interiorul cilindrului. Camera de ardere are o forma relativ simpla si nu este despartita de cilindru. Acest tip necesita presiuni de injectie mai mari de 150; - motoare cu anticamera au camera de ardere impartita in doua: partea principala care are ca limita capul pistonului, peretii camerei de ardere; partea suplimentara (antecamera) unde se afla montat injectorul; - motoare cu camera de turbionare. Sistemul de alimentare la MAC este format dintr-un rezervor cu o capacitate ce asigura circa 10 ore de functionare (tractor), conducte. In functie de variatia debitului de combustibil avem: - pompe cu injectie cu pistonul variabil; - pompe cu inectie cu constanta. Injectoarele asigura pulverizarea fina si omogena a combustibilului refulat de pompele de injectie in camera de ardere. Injectoarele suntde doua feluri: - deschise (fara ac de inchidere) camera interioara a injectorului este tot timpul in legatura cu camera de ardere; - inchise legatura este blocata de acul de inchidere. La tractoare se utilizeaza injectoare de tip inchis cu patru orificii. Injectorul este montat in chiulasa care corespunde cu camera de ardere. Numarul injectoarelor este egal cu numarul de cilindrii ce echipeaza motorul. Filtrele de combustibil rolul de a curata motorina de impuritati inainte de ajungerea acesteia in pompa de injectie. In general la MAC exista doua filtre: - filtru pentru curatire grosiera; - filtru pentru curatire fina. Sistemul de aprindere la MAS are rolul de a asigura aprinderea amestecului carburant in interiorul cilindrului. Aprinderea se realizeaza printr-o

21

scanteie ce ia nastere intre electrozii unei parghii montate intr-o chiulasa. Scanteia este produsa de un curent electric de inalta tensiune ce are valoarea intre 10.000-25.000 V. Sistemul de aprindere cuprinde: - acumulatorul (bateria); - bobina de inductie; - distribuitorul (delcou); - fise; - bujii. Bobina de inductie este un transformator de tensiune ce ridica tensiunea de 12 V de la baterie la 10.000-25.000 V. Bateria este sursa de energie a instalatiei de aprindere care acumuleaza si cedeaza energie unor acumulatori externi. In timpul functionarii bateria este incarcata de un alternator ce transforma energia mecanica, transmisa de la arborele cotit printr-o curea de transmisie, in energie electrica. Delcoul are rolul de a crea un curent pulsatoriu de joasa tensiune primarul bobinei de inductie, lucru ce genereaza o tensiune electromotoare in secundar. Bujia are rolul de a realiza scanteia intre electrozi. Distanta dintre electrozi este de 0,5-0,7 mm. SISTEMUL DE RACIRE LA MOTORUL CU ARDERE INTERNA In momentul aprinderii amestecului carburant in cilindrii temperatura ajunge la 200 grade C. Daca nu se face evacuarea rapida a caldurii piesele componente ale mecanismului motor ce intra in contact cu gazele fierbinti se pot deteriora ajungandu-se la griparea motorului. In scopul bunei functionari a motorului trebuie asigurat un regim termic optim (80-90 grade C) astfel incat piesele din componenta motorului sa lucreze la parametrii normali. Se utilizeaza doua sisteme de racire: - cu apa; - cu aer. Racirea cu aer (directa) se utilizeaza in general la motoarele de puteri mici si mijloci, in acest caz excedentul de caldura evacuandu-se direct prin peretii cilindrului si al chiulasei. In scopul realizarii unei suprafete cat mai mari de contact intre aerul de racire si peretii chiulasei acestea sunt prevazute cu aripioare. Pentru a se mentine temperatura normala, aerul de racire este introdus fortat printre aripioare. Avantajul acestui tip de racire consta in faptul ca

22

prezinta o simplitate in exploatare si elimina pericolul de inghet in anotimpul friguros. Racirea cu apa (indirecta) prezinta dezavantajul ca apa poate acumula si transmite o cantitate mare de caldura, iar in anotimpul rece se poate produce inghetul, iar prin marirea volumului apei din sistem se poate ajunge la spargerea blocului motor. Instalatia de racire cu apa este o instalatie cu circulatie fortata adica apa este impinsa in instalatia de racire cu ajutorul unei pompe (mecanica). In general instalatia este compusa din: - radiator; - pompa; - camasi de racire; - termostat; - ventilator; - conducte de legatura. Exista instalatii inchise si deschise. Cele inchise nu au contact cu presiunea atmosferica si lucreaza la o presiune mai mare, iar cele deschise sunt in contact cu atmosfera. Radiatorul are rolul de a ceda in mediul inconjurator o parte din cantitatea de caldura a apei ce circula prin el. Este construit din materiale cu conductibilitate termica mare (Cu, Al). Are forma de fagure pentru a se realiza o suprafata mare de contact cu atmosfera, iar la tractoare trebuie sa fie de 0,1 0,3 m/cal putere. Ventilatorul asigura circulatia aerului prin ventilator cu viteza mare. Pompa de apa este de tip centrifugal cu palete si are rolul de a aspira apa racita din radiator si a o refula (pompa) in circuitul de racire al motorului. Termostatul are rolul de a aduce rapid lichidul de racire la temperatura de functionare a motorului. Sistemul de ungere ungerea pieselor aflate in miscare se poate realiza prin: - stropire (balbotare) sistem simplu de ungere intalnit de obicei la motoarele cu carburator mic, uleiul este luat din baia de ulei de coturile manetoane ale arborelui cotit si imprastiat in carter; - sub presiune se realizeaza cu ajutorul unei pompe de ulei care aspira uleiul din baie si il transmite prin canale speciale in zonele in care piesele componente ale mecanismului motor sunt in miscare; - mixta intalnita la majoritatea motoarelor la care o parte din piese aflate in miscare sunt unse sub presiune, iar alta parte prin balbotare. In general sub presiune se ung lagarele paliere si manetoane ale arborelui cotit si arborelui de distributie, restul componentelor se ung prin

23

balbotare sau prin caderea libera a uleiului din zonele superioare din baia de ulei. Prin stropire se asigura ungerea suprafetei cilindrilor, a pistoanelor si segmentilor la care o ungere prin presiune este greu de realizat. Principalele parti componente: - baia de ulei; - pompa de ulei; - radiatorul de racire; - filtre de curatare; - rampa de ungere. Baia de ulei este confectionata din tabla de otel de diferite forme fiind montata etans in partea inferioara a carterului. Nivelul uleiului in baie se controleaza periodic cu ajutorul unei tije pe care este prevazut un nivel minim si maxim. Pompa de ulei este actionata de arborele cotit printr-o roata dintata sau ax scurt (mecanica sau roti dintate). Radiatorul de ulei are rolul de a raci uleiul inainte de intrarea in filtru. La tractoare acesta este alcatuit din tevi cu aripioare montate pe radiatorul de racire al apei. Filtrele de ulei servesc la curatirea de impuritati mecanice rezultate din uzura pieselor. Se folosesc elemente cu hartie filtranta. Rampa de ungere este formata din canale ce conduc uleiul la punctele de ungere (arbore cotit cu came). Presiunea uleiului in rampa de ungere este controlata cu ajutorul unui monometru.Cand presiunea scade sub 0,8 bari inseamna ca in instalatia de ungere a intervenit o defectiune si motorul trebuie oprit. ENERGIA ELECTRICA Motoare electrice Energia electrica este utilizata in agricultura in urmatoarele directii: actionarea electrica a diferitelor masini de uz general pompe de apa, ventilatoare, masini de industrie alimentara, transportoare; iluminatul electric obisnuit sau special in adaposturile de animale si pasari; producerea de caldura in diferite scopuri: incalzirea apei, puilor, purceilor si viteilor precum si realizarea de institutii speciale cum sunt incubatoarele.

24

Energia electrica este utilizata sub forma de curent electric alternativ trifazat produs de centralele electrice: hidrocentrale, termocentrale, atomocentrale. Energia electrica produsa de una din centralele mai sus mentionate parcurge urmatorul drum pana la consumator. Langa centrala exista un punct de transformare de inalta tensiune si limitetransporta energia electrica la mare distanta (220 Kv). In apropierea marilor consumatori exista puncte de transformare de medie tensiune, la nivelul consumatorilor, puncte de transformare de mica tensiune (220 V). In reteaua de joasa tensiune intalnim: - reteua exterioara formata din stalpi cu izolatori ce sustin conductorii electrici alcatuiti din retea trifazata cu patru conductori (2faze, 1 e nul). - reteaua interioara care deserveste cu energie consumatorii din interiorul constructiilor. - bransamentul, tabloul de distributie, circuitele electrice, dispozitive de conectare, consumatori. Pentru prevenirea si limitarea defectiunilor ce pot aparea in instalatiile electrice consumatorii se leaga la retea prin aparate electrice care pot fi: aparate de protectie la scurt circuit, la suprasarcina, la tensiune minima. Motoarele electrice sunt masini care transforma energia electrica in energie mecanica. In functie de tipul de curent pe care il consuma avem: - motoare de curent continuu; - motoare de curent alternativ. Motoarele de curent continuu se utilizeaza numai in cazuri speciale si numai acolo unde exista sursa. Motoarele de curent alternativ se clasifica astfel: - monofazate; - trifazate. Motoarele monofazate se construiesc pentru puteri mici ce nu depasesc 1,5 Kv. Atat motoarele monofazate cat si cele trifazate se impart in: - motoare sincrone; - motoare asincrone. Motoarele asincrone se impart in: - motoare asincrone cu rotor in scurt circuit (colivie); - motoare trifazate cu rotor bobinat. Motorul electric este alcatuit din - stator format dintr-o carcasa in care se afla un miez cilindric din tole de otel silicios izolate intre ele si presate una langa alta. Pe partea interioara a miezului se afla niste crestaturi longitudinale in care sunt introduse spirele bobinajului infasurarii statorice. Capetele infasurarii sunt scoase, iar infasurarile sunt decalate la 180 grade.

25

Rotorul este de doua tipuri: de scurtcircuit (colivie); bobinat. Functionarea motorului electric se bazeaza pe principiul inductiei electromagnetice sub influenta campului invertitor (tensiune electromotoare) al statorului si se introduce in barele rotorului a tensiunii electromotoare. Aceasta inductie are loc numai in cazul in care intre viteza de rotatie a campului magnetic invartitor si rotor exista o diferenta care se numeste alunecare. La pornire aceste tipuri de motoare preiau un curent de sase ori mai mare decat curentul nominal de lucru. TRACTOARE AGRICOLE Tractoarele sunt vehicole pe roti sau senile destinate sa execute cele mai diferite lucrari agricole, lucrari in domeniul exploatatiilor forestiere, al lucrarilor de imbunatatiri funciare. Tractorul constituie principala sursa energetica in utilizarea diferitelor masini agricole. In ultima perioada pe plan mondial se accentueaza conditia de construire a unor tractoare cu patru roti egale, echipate cu pneuri de joasa presiune ce au o aderenta sporita si nu taseaza solul. Se constata tendinta de crestere a puterii motoarelor prin aceasta numarandu-se marirea productivitatii muncii si deci reducerea personalului ocupat in agricultura. Clasificarea tractoarelor sunt utilizate mai multe criterii: - destinatia; - tipul motorului; - tipul sistemului de rulare; - tipul transmisiei; - tipul rotilor motoare; - tipul mecanismului de directie. Dupa sistemul de directie tractoarele se impart in: - cu directie generala; - cu directie universala; - cu directie specializata; - sasiuri autopropulsate. Tractoarele universale formeaza o grupa a tractoarelor pe roti si sunt caracterizate prin faptul ca au o lumina mai mare (inaltimea de la sol pana la punctul cel mai de jos al tractorului) poseda posibilitatea de modificare a ecartamentului (distanta dintre rotile aceleiasi punti motoare) si au o gama mare

26

de viteze. Ele sunt utilizate la arat, semanat, intretinerea culturilor si la lucrarile de transport in agricultura. Tractoarele specializate sunt acele tractoare care printr-o constructie speciala sunt adaptate diferitelor lucrari si pot fi: - pomicole; - viticole; - legumicole; - pentru ceai, bumbac; - pentru lucrari in panta. Sasiurile autopropulsate sunt tractoare pe roti la care motorul si transmisia sunt amplasate in zona puntii din spate. Spatiul dintre cele doua punti ramanand liber este utilizat pentru montarea masinilor agricole purtate sau a platformelor de transport. Dupa sistemul de rulare tractoarele se impart in: - pe roti; - pe senile; - pe semisenile. Dupa numarul de punti motoare tractoarele se impart in: - cu doua punti motoare; - cu o singura punte motoare. Tractoarele cu 4 roti motoare pot avea rotile egale sau neegale. Tractoarele cu o punte motoare se mai numesc si motocultoare si sunt tractoare de putere mica 3-20 Kwat si cu gabarit redus. Sunt utilizate in gospodarii individuale si au o serie de echipamente specifice adaptate oricarui tip de motocultor. Parametrii de baza ai tractoarelor Parametrii principali ce caracterizeaza un tractor sunr: constructivi; dinamici. economici Acesti parametrii servesc pentru aprecierea obiectiva a calitatii diferitelor tipuri de tractoare pentru a scoate in evidenta daca acestea corespund conditiilor impuse de exploatare. In functie de acesti parametrii se aleg tipurile de tractoare ce urmeaza a fi utilizate pentru anumite lucrari. Parametrii constructivi sunt: a) Dimensiunile principale: - gabarit - lungime -

27

latime inaltime ampatament distanta intre axele geometrice ale puntilor tractorului ecartament distanta dintre planele mediane ale rotilor de pe aceeasi punte lumina (garda de la sol) distanta dintre sol si punctul cel mai de jos de pe corpul tractorului - greutatea la tractoare greutatea este un parametru ce caracterizeaza calitatile de tractiune dupa aderenta precum si presiunea specifica pe sol. La tractoare greutatea este de doua feluri: a) greutate constructiva este greutatea tractorului nealimentat cu combustibil, ulei si apa, fara scule si greutati suplimentare si fara tractorist. Acest parametru foloseste la aprecierea consumului de metal si materiale ce intra in constructia tractorului. b) greutate de exploatare este greutatea tractorului alimentat cu greutati suplimentare, cu tractorist, cu scule, inclusiv greutatea masinilor agricole purtate sau a unei parti din greutatile masinilor agricole semipurtate. Parametrii dinamici performantele dinamice ale tractorului depind de performantele dinamice ale motorului ce il echipeaza. Caracteristicile dinamice ale motorului sunt puse in evidenta de caracteristica exterioara a motorului (diagrama ce se obtine pentru fiecare tip de motor pe bancul de probe in conditii de laborator). Cel mai important indice de exploatare este factorul dinamic (D) care este egal cu: Fm Fa Gt D factorul dinamic Fm forta tangentiala de tractiune la roata motoare Fa forta de rezistenta a aerului Gt greutatea totala a agregatului de lemn Factorul dinamic isi modifica valoarea in functie de viteza deoarece cele doua forte Fm si Fa variaza in functie de viteza de deplasare. Forta maxima de tractiune este forta maxima dezvoltata folosita pentru tractarea masinilor agricole. Viteza maxima este viteza maxima in Km/h cu care se poate deplasa un tractor pe un drum orizontal in conditii normale la treapta superioara din cutia de viteze si cu sarcina maxima utila. Panta maxima este exprimata in grade sau procente si reprezinta valoarea maxima a pantei pe care o poate urca tractorul cu sarcina maxima utila. Stabilitatea este capacitatea tractorului de a se deplasa pe pante, drumuri inclinate, curbe fara a se rasturna sau derapa.

28

Parametrii economici sunt: costul initial; amortismentul; cheltuieli legate de exploatare (consumul de combustibil si lubrefianti, costul pneuri, cheltuieli de reparatii). Consumul de combustibil depinde de: - starea si puterea motorului; - viteza de deplasare; - incarcare; - tipul si starea drumului. La tractor consumul de combustibil se raporteaza la unitatea de suprafata prelucrata la diferite lucrari (l/ha). Durabilitatea este calitatea acestuia de a functiona un timp cat mai indelungat fara defectiuni. Depinde de o serie de factori constructivi cum sunt: - calitatea suprafetei in frecare; - calitatea materialelor folosite in constructie; - factori de exploatare: starea drumurilor sau terenurilor, conditii climaterice, calitatea combustibililor si lubrefiantilor, calitatea reviziilor tehnice, calificarea celui care il exploateaza. Partile principale ale tractorului tractorul se imparte in ansambluri, subansambluri si mecanisme ce pot fi impartite in: - motorul sursa de energie; - transmisia; - sistemul de rulare (de propulsie); - cabina si caroseria; - mecanisme de lucru; - instalatii de confort. Motorul constituie sursa de energie a tractorului si de regula se monteaza in fata. Transmisia serveste la transmiterea, modificarea si distribuirea cuplului motor la rotile motoare ale tractorului. Cuprinde urmatoarele subansamble: - ambreajul principal; - cutia de viteze; - transmisia centrala; - diferentialul; - transmisia finala. Ambreajul principal serveste la cuplarea si decuplarea motorului de transmisie in vederea opririi si pornirii motorului precum si schimbarea treptelor de viteza. -

29

Cutia de viteza permite schimbarea vitezelor cu deplasarea fortelor de tractiune ale tractorului, mersul inapoi si stationarea indelungata cu motorul in functiune. Transmisia centrala are rolul de a transmite cuplul motor la puntea din spate si participa la realizarea raportului de transmitere. Diferentialul asigura rotirea rotilor motoare cu turatii diferite la deplasarea tractorului in curbe sau pe terenuri accidentate. Transmisia finala are rolul de a mari raportul total de transmitere si de a asigura o anumita lumina a tractorului. Sistemul de rulare transforma miscarea de rotatie in miscare de translatie. La tractoarele 4*2 (4 roti din care 2 motoare) rotile din spate sunt motoare iar cele din fata sunt de directie. La tractoarele 4*4 (4 roti toate motoare) cele din fata sunt si motoare si de directie. Caroseria este montata pe sasiul tractorului fiind rezervata conducatorului. Mecanismele de lucru la tractoare intalnim o serie de mecanisme de lucru cum sunt: - priza de putere; - ridicatorul hidraulic; - dispozitivul de remorcare. Cu ajutorul acestora puterea motorului este utilizata la executarea diferitelo lucrari. Tractoarele sunt prevazute cu instalatii si aparatura pentru a asigurarea confortului, siguranta circulatiei si pentru controlul exploatarii: - instalatii de incalzitre si aerisire; - aparatura de bord. ECHIPAMENTUL DE LUCRU AL TRACTOARELOR Tractorul nu executa lucrari mecanice. El constituie o sursa energetica mobila pentru masinile si utilajele cu care lucreaza in agregat in vederea executarii unuia sau mai multe aparate in cadrul unor procese tehnologice. In general puterea tractoarelor este utilizata pentru tractarea sau impingerea masinilor si utilajelor care nu necesisa actionare de la priza de putere: - pluguri; - grape; - cultivatoare;

30

lame de buldozer, sau tractarea masinilor si utilajelor ce sunt actionate concomitent si prin arborele prizei de putere; - freze; - masini de imprastiat ingrasaminte; - masini de recoltat; - prese de balotat; - masini ce lucreaza la stationat actionate de priza de putere sau a rotii de curea. Agregatele formate prin folosirea puterii motorului dupa primele doua variante enumerate mai sus se numesc agregate mobile sau de tractiune, iar cele formate se numesc agregate stationare. Echipamentul de lucru al tractoarelor cuprinde dispozitivele, mecanismele si instalatiile care servesc la actionarea masinilor si utilajelor cu care tractorul lucreaza in agregat. Constructia si tipul acestor mecanisme depinde de tipul de tractor si domeniul de utilizare. In general echipamentul de lucru al tractoarelor agricole este compus din: - dispozitivul de tractiune; - priza de putere; - transmisia pentru curea; - mecanismul de suspendare. Dispozitivul de tractiune este utilizat la remorcarea diferitelor masini si utilaje agricole tractate, precum si a remorcilor si semiremorcilor. Pentru ca tractoarele sa poata lucra in bune conditii cu cat mai multe tipuri de masini si utilaje este necesar ca dispozitivul de tractiune sa fie prevazut cu posibilitati de reglare in raport cu corpul tractorului: - in plan transversal (pe latime); - in plan vertical (pe inaltime); - in plan longitudinal (pe lungime). Dupa modul de constructie se impart in: - bare de tractiune; - cuple de tractiune. Barele de tractiune sunt montate in partea din spate a carterului transmisiei prin intermediul unor suporti proprii. Este formata dintr-o traversa metalica pe care este fixata furca de cuplare.Traversa este prevazuta pe lungimea ei cu minimum cinci orificii de prindere a cuplei. Pozitia de prindere a barei de tractiune este corelata in raport cu arborele prizei de putere si suprafata solului. Cuplele de tractiune echipeaza in general tractoarele utilizate la transport si folosesc la cuplarea remorcilor. Sunt prevazute cu elemente speciale

31

de siguranta astfel incat in timpul efectuarii transportului sa nu existe pericolul desprinderii remorcii din cupla. Prizele de putere sunt destinate actionarii prin arborele cardanic a organelor de lucru ale diferitelor masini si utilaje cu care tractorul lucreaza in agregat. Pentru a asigura o functionare normala a masinilor actionate de priza de putere este necesar ca arborii prizelor de iesire sa se roteasca cu o anumita rotatie intr-un anumit sens. Din acest punct de vedere prizele de putere se clasifica in: - cu turatie constanta (normal); - cu turatie variabila (sincron); - combinate (mixte) care in functie de necesitate permit functionarea atat ca prize normale cat ca si sincrone. Prizele normale sunt acelea la care arborii de iesire se rotesc cu turatie constanta si in acelasi sens indiferent de viteza si sensul de deplasare al tractorului. Prizele sincrone se caracterizeaza prin aceea ca arborele de iesire se roteste cu o turatie proportionala cu turatia rotilor motoare, deci turatia lor este sincronizata cu viteza si sensul de deplasare al tractorului. O priza de putere normala este bine sa indeplineasca conditiile: - sa permita oprirea pornirea tractorului fara oprirea organelor de lucru ale masinilor agricole; - sa permita demararea prealabila a organului de lucru a masinilor agricole si apoi pornirea agregatului de pe loc; - sa permita schimbarea vitezei de deplasare al tractorului fara oprirea organului de lucru a masinii agricole; - sa permita oprirea pornirea organului de lucru a masinii agricole fara pornirea oprirea tractorului. Efectuarea operatiilor enumerate mai sus duce la evitarea infundarii si ruperii organului de lucru a masinilor agricole si la marirea productivitatii. Majoritatea tractoarelor agricole moderne pe roti sunt prevazute cu prize de puteri mixte (combinate) care fac ca tractoarele sa aiba un grad mai mare de universalitate in executarea lucrarilor agricole. Trecerea de priza de putere normala la cea sincrona si invers se realizeaza cu ajutorul uniu sistem de cuplare actionat prin intermediul unei parghii de tractorist. Turatia arborelui prizei normale corespunzatoare turatiei nominale a motorului tractorului este standardizata la valoarea de 540 de rotatii pe minut, iar sensul de rotatie corespunde sensului de rotatie al acelor ceasului. In ultimul timp la tractoarele agricole au fost standardizate si valori de 1000 rotatii pe minut.

32

La constructia prizei de putere sincrone trebuie respectata conditia ca arborele prizei de putere sa parcurga un numar de 3,3-4,3 rotatii/minut 1m liniar de deplasare al tractotului. Forma si dimensiunile constructive ale capatului arborelui prizei de putere sunt stabilite prin standarde. Mecanismul de suspendare utilizat de masinile agricole purtate si semipurtate constituie una din caile de imbunatatire a indiciilor tehnicoeconomici ai tractoarelor. Aceste masini fata de cele tractate si remorcate au avantaje insemnate cum sunt: - greutatea de 1,5-2 ori mai mica; - agregatul tractor-masina agricola are o manevrabilitate ridicata; - comanda pentru actionarea masinilor este simpla; - calitatea de tractiune a tractorului echipamentat cu masini purtate si semipurtate este mai buna si calitate lucrarilor agricole efectuate cu aceste masini este mai ridicata. Masinile purtate se cupleaza cu tractorul prin mecanismul de suspendare in 3 puncte (3 articulatii). Aceste masini nu au dispozitive de scoatere a org. din sol, parghii de comanda si roti proprii de rulare. Manevrarea lor se realizeaza prin intermediul instalatiei hidraulice de ridicat a tractorului. Masinile semipurtate se deosebesc de cele purtate prin aceea ca rotile lor de sprijin preiau o parte din greutatea masinii, iar cealalta parte este preluata de tractor. In afara de rolul de suspendare, ridicare si coborare a masinilor agricole, mecanismul de suspendare permite si reglarea corecta a pozitiei masinii agricole fata de tractor si modificarea punctelor de prindere. Instalatia hidraulica a mecanismului de suspendare serveste la actionarea acestuia permitand in plus actionarea de la distanta a masinilor agricole din agregat (discuri, semanatori). Instalatia hidraulica este alcatuita din: - pompa hidraulica 100 deca N/cm; - distribuitor hidraulic are rolul de a dirija uleiul in diferitele circuite ale instalatiei; - conducte de refulare; - priza hidraulica stanga-drapta; - filtru.

33