ROMANIA

ARGES

APROB:
PREŞEDINTELE CELULEI DE URGENŢĂ
AL S.T.PITESTI

PLANUL DE APĂRARE

ÎN CAZUL PRODCERII UNEI SITUAŢII

SPECIFICE RISCULUI DE CUTREMURE

1
 Planul de Apărare în cazul producerii unei situaţii specifice
riscului de cutremur la S.T.Pitesti are scopul de a asigura:
 Gestionarea acţiunilor si operaţiilor de protecţie şi intervenţie in cazul seismelor.
 Structurile organizatorice, îndeplinirea misiunilor si responsabilităţilor pentru realizarea
acţiunilor de protecţie şi intervenţie , resursele umane si materiale necesare acestei acţiuni .
 Realizarea acţiunilor de protecţie şi intervenţie în timp operativ, în mod organizat şi într-o
concepţie unitară.
OBIECTIVE
În vederea realizării acţiunilor,
Planul de Apărare are următoarele obiective(introducere,prezentare,descriere
acţionare,intervenţie ) :
 Definirea hazardului şi al riscului seismic şi al unor situaţii de urgenţă complementare pe
teritoriul S.T.Pitesti
 Evaluarea urmărilor situaţiei de urgenţă şi a amploarei acestora.
 Stabilirea şi realizarea acţiunilor de protecţie şi intervenţie împotriva seismelor, stabilirea
concepţiei de realizare a acestor acţiuni.
 Asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare.
 Stabilirea concepţiei de conducere a acţiunilor de protecţie şi intervenţie.
HAZARDUL SEISMIC ŞI AL UNOR SITUAŢII DE URGENŢĂ COMPLEMENTARE
Pericolul de apariţie a unor mişcări seismice în zona Vrancea, situată la cca.220 km distanţă, care
pot afecta teritoriul Judeţului Arges şi al S.T.Pitesti din cadrul acestuia. Apariţia unor mişcări seismice
în alte zone ale României (Făgăraş, Banat, Moldova Noua, Carei), sau în zone învecinate, sub limita a 2-
300 km din Moldova şi Ucraina este posibilă (deci există sub aspectul hazardului), dar nu prezintă
importanţă ca risc (probabilitate şi intensitate probabilă foarte reduse) şi nu justifică includerea în aria de
preocupări a prezentului Plan de Apărare.
Pericolul producerii unor inundatii (situaţii de urgenţă complementare al mişcării seismice), poate avea
loc din cauza :
Avarierii sau distrugerii unor lucrari hidrotehnice.
Pe teritoriul judeţului Arges, precum si pe cel al judetelor limitrofe, pericolul producerii unor inundatii
in conditiile date, se inscrie in trei categorii:
Ruperea partiala sau totala a barajului Vidraru de pe cursul superior al raului Arges, intr-o perioada cand
apele raului sunt deja la o cota de “atentie”, din cauza unor factori meteo
(precipitatii abundente, topire rapida a zapezii, etc.). Suprapunerea celor doua unde de viitura, determina
creşterea nivelului râului peste cota coronamentului digului de protecţie si ca atare pot produce inundaţii
cu caracter local, fara consecinţe grave in plan economic si social.
- infiltrarea unor lichide chimic agresive in panza freatica, in retelele de canalizare, in terenurile
loessoide cu modificarea proprietatilor geomorfologice ale structurii si cu implicatii importante asupra
starii de torsiune (deformabilitate) a constructiilor din zona.
În cazul platformelor industriale din judeţul Arges, un pericol deosebit îl constituie situaţii de urgenţă
complementare acţiunii seismice care pot conduce la degajări de substanţe toxice, infiltraţii de lichide
chimic agresive sau la incendii, explozii.
Depozitele PECO, ce în mod curent sunt amplasate în perimetrele construibile, constituie o sursă
incendiară.
La distanţele apropiate de limita judeţului s-au identificat urmatoarele pericole potenţiale de producere
a unor accidente tehnologice – situaţii de urgenţă industriale complementare – ca urmare a unor seisme
puternice:

2
  S.C. ARPECHIM S.A. situat la cca.2 km de limita orasului Pitesti (materializată în zona de râul
Siret) şi la cca.22 km de mun. Brăila. El cuprinde o rafinarie si alte structuri chimice
 S.C.DACIA RENAULT, situată la cca. 20 km de limita orasului Pitesti, prezintă risc extrem de
redus de accident tehnologic. El trebuie însa luat în considerare, din punct de vedere al
hazardului, dată fiind amploarea şi consecinţele unui accident tehnologic “posibil dar
neprobabil” la acest prim şi deocamdată unic obiectiv industrial nuclear de talie naţională, aflat
în exploatare.
Focarul seismic este situat în zona Vrancea, în apropierea comunei Vrâncioaia, la cca. 220 km distanţă.
Lucrările hidrotehnice şi cursurile de apă constituie o grupă importantă de situaţii de urgenţă
complementare mişcării seismice.
Râul Arges are mai multe zone pe teritoriul jud.Arges , în care poate
produce inundaţii în caz de depăşire a cotelor de asigurare a coronamentelor digurilor sau al ruperii
acestora (zona Topoloveni-Leordeni)
Avariile tehnologice ce sunt constituite ca surse de risc complementar situaţiei de urgenţă seismic,
sunt cele care se produc în faza imediat urmatoare unui seism, când reţelele purtătoare de apă, gaze,
electricitate sunt dezafectate în parte, când instalaţiile au suferit avarii şi pot produce explozii, incendii,
degajări de substanţe toxice, etc.
Seismele sunt lipsite de o periodicitate certă. Ele reprezintă o rearanjare a plăcilor tectonice, de la o
poziţie în care s-a acumulat progresiv energie potenţială, la o noua poziţie de echilibru, cu o energie
potenţială minimă, fenomen ce prezintă totuşi o quasiperiodicitate.
Pentru focarul Vrancea, periodicitatea cutremurelor puternice este de cca.33 ani (respectiv 3 seisme pe
secol, aprox. în anii 1910; 1942;1977;).
Aceasta periodicitate priveşte, evident şi situaţii de urgenţă complementare mişcărilor seismice
(alunecări de teren, accidente tehnologice, avarii hidrotehnice, etc.).
Seismele nu pot fi înca prognozate. Se fac mari eforturi la scară mondială pentru
realizarea unor progrese în predicţia cutremurelor de pamânt (prin metode biologice,
de fină măsurare a unor parametri geofizici, hidrotermali, etc.).
ZONE DE RISC
Judeţul Arges este situat deci în totalitate în zona de intensitate seismică VI
(exprimata în grade MSK rotunjite la numere întregi).
Judeţul Arges este situat în zona de influenţă a focarului Vrancea, pentru care
perioada de revenire a intensităţilor cutremurelor corespunzatoare zonelor seismice de calcul, sunt de
aprox. 50 de ani.
În funcţie de direcţia vânturilor dominante, raza de influenţă fluctuează. Gradul de vulnerabilitate a
norului toxic este determinat de caracteristicile binecunoscute ale acestor substanţe, respectiv ale
clorului şi bioxidului de sulf.
Un grad avansat de periculozitate toxică, îl pot constitui instalaţiile de electroliză cloruri de sodium,
instalaţiile de fabricat acid clorhidric şi hipoclorit de sodium, depozitele de produse finite, precum şi
electroliza cloratului de sodium şi instalaţia de bioxid de clor.
În cazul mişcărilor seismice, avariile produse în multe situaţii pot conduce la degajări de clor, acid
clorhidric, acid sulfuric, bioxid de clor.
Teritoriul jud.Arges cuprinde zonele seismice de calcul B, C si D.
Zona seismică de calcul B (de cea mai mare intensitate, ea fiind cea mai apropiată de focarul seismic
Vrancea), ocupă cca. 7% din suprafaţa judeţului, dar numai circa 3% din cea a locuitorilor (ea
cuprinzand zonele vestice).
Zona seismică de calcul C, reprezintă cca.53% din suprafaţa judeţului, însa 85% din populaţie, ea
cuprinzând şi mun.Pitesti, oraşele Campulung, Curtea de Arges, numeroase comune).
Zona seismică de calcul D, cuprinzând 35% din teritoriu, dar numai cca.12% din populaţie ( zona sud
vestica si orasul Costesti etc.).

3
Responsabilitatea privind organizarea protecţiei şi intervenţiei împotriva situaţiilor de urgenţă specifică
riscului la cutremur revine Celulei de Urgenta sau celorlaltor autorităţi legal investite cu atribuţii şi
reponsabilităţi privind concepţia, planificarea, organizarea şi controlul în domeniu, în conformitate cu
prevederile din Regulamentul privind prevenire şi gestionarea situaţiilor de urgenţă specifică riscului la
cutremur .
În caz de urgenţă la un dezastru, Planul de Apărare va fi pus în aplicare (activat) total sau parţial, în
funcţie de situaţia creată sau propusă.
Aplicarea (activarea) Planului de Apărare în caz de urgenţă se realizează numai la dispoziţia (ordinul)
uneia dintre persoanle urmatoare:
 Preşedintele Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă.
 Şeful Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă;
 Preşedintele Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă.
În funcţie de situaţia creată de dezastru, la nevoie, Prefectul poate da dispoziţii pentru declanşarea şi/sau
ridicarea Stării de Urgenţă în judeţ.
Starea de Urgenţă se poate referi la întregul teritoriu al judeţului sau numai la o parte a acestuia, în zona
de acţiune a dezastrului.
Declanşarea şi ridicarea Stării de Urgenţă se realizează în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
ORGANISME RESPONSABILE
În conformitate cu prevederile legale, forţele de intervenţie specializate sunt de la:
 operatori economici;
 echipe ale poliţiei, jandarmeriei;
 echipe ale poliţiei de frontieră;
 echipe ISUJ de intervenţie;
 echipe ale poliţiei comunitare;
 echipe specializate/detaşamente din cadrul M.A.P.N.
 echipe pentru asisitenţa medicală de urgenţă ale Ministerului Sănătăţii;
 echipe sanitare şi de inspecţie sanitar-veterinară;
 echipe de pază a persoanelor şi a bunurilor;
 detaşamente şi echipe din cadrul serviciilor publice deconcentrate;
 echipe din cadrul societăţilor comerciale specializate;
 forţe auxiliare din rândul populaţiei şi salariaţilor;
 organizaţii neguvernamentale;
 formaţiuni sau echipe de voluntari.
Toate aceste organisme şi formaţiuni au obligaţia de realizarea acţiunilor de protecţie şi intervenţie;
Compensaţiile pentru aceste servicii se vor realiza conform prevederilor legale.
STRUCTURA ORGANIZATORICĂ
În vederea asigurării planificării şi conducerii acţiunilor în cadrul S.T.Pitesti este organizată
CELULA DE URGENŢĂ;
Echipe specializate pentru desfăşurarea acţiunilor de protecţie şi intervenţie;
RESPONSABILITĂŢI, MISIUNI
Responsabilitatile şi misiunile care revin fiecărei persoane şi organism component al CELULEI DE
URGENŢĂ, operatorilor economici şi populaţiei, sunt reglementate prin prevederile .OMAI 1160/2005 ,
Regulamentul privind prevenire şi gestionarea situaţiilor de urgenţă specifică riscului la cutremur şi/sau
alunecări de teren.
CENTRUL DE CONDUCERE A ACŢIUNILOR
Centrul de Conducere a Acţiunilor (C.C.A.), se amenajează cu scopul de a asigura CELULEI DE
URGENŢĂ, un loc de organizare şi conducere a acţiunilor de protecţie şi intervenţie în Sediu corp A
Centrul de Conducere a Acţiunilor se organizează la Sediu corp B ca loc de rezervă în cazul în care
cladirea Corp A a fost afectată de seism , CELULA DE URGENŢĂ îşi desfaşoară activitatea în CE
Bradu
4
 CONCEPŢIA DESFĂŞURĂRII ACŢIUNILOR
Acţiunile de protecţie şi intervenţie incluse în acest Plan, se referă la urmatoarele domenii de activitate:
PREVENIREA acţiune care este destinată să asigure reducerea gravităţii consecinţelor
eventuale ale situaţiilor de urgenţă (seisme, inundaţii, avarii hidrotehnice, explozii, accidente chimice,
tehnologice, etc.), gravitatea pierderilor şi distrugerilor ca urmare a acestor situaţii de urgenţă, precum şi
pentru a elimina sau diminua pericolul producerii unui eveniment dezastruos (dacă este cazul), sau
complementar.
PROTECŢIA acţiune care se desfăşoară în zonele de risc sau de distrugeri, cu scopul de a
evita sau a diminua pierderile de vieţi omeneşti şi pagube privind bunuri şi valori materiale ca urmare a
situaţiilor de urgenţă enumerate şi a unor situaţii de urgenţă complementare acestora.
INTERVENŢIA acţiune care se desfaşoară în zonele de risc şi de distrugere cu scopul de a
salva oamenii şi bunurile materiale, pentru localizarea şi înlăturarea urmărilor situaţiilor de urgenţă.
Organizarea, planificarea şi executarea acţiunilor de protecţie şi intervenţie se
realizează în baza unor procedee specifice care se elaborează de către CELULA DE URGENŢĂ.
ETAPELE DE REALIZARE A ACŢIUNILOR
Pentru a asigura eficienţa acţiunilor incluse în prezentul Plan de apărare în cazul producerii de seisme,
acestea se vor realiza în urmatoarele etape:
PREDEZASTRU În această etapă se realizează şi se urmareşte aplicarea măsurilor şi realizarea
activităţilor destinate să asigure acţiunile de prevenire şi protecţie
ÎN TIMPUL DEZASTRULUI Se aplică şi se realizează măsuri şi acţiuni de protecţie individuală,
familială şi de grup, precum şi pentru bunurile materiale.
POSTDEZASTRU Imediat după producerea situaţiei de urgenţă se desfaşoara acţiuni de intervenţie.
În această etapă se realizează în continuare unele măsuri de protecţie, precum şi acţiuni de prevenire a
producerii unor situaţii de urgenţă complementare.
ACŢIUNI PE TERMEN LUNG În această etapă se finalizaeză acţiunile de intervenţie şi se
desfaşoară acţiuni de curaţire, consolidare, reabilitare, refacere şi restabilire.
FAZELE DE URGENŢĂ A ACŢIUNILOR
În funcţie de natura evenimentului dezastruos: seisme, explozii, accidente şi avarii hidrotehnice,
chimice, tehnologice, precum şi de eventualele situaţii de urgenţă complementare, acţiunile de protecţie
şi intervenţie se realizează în funcţie de natura şi evoluţia evenimentului dezastruos pentru următoarele
faze:
 Surprindere
 Atenţie
 Avertizare
 Urgenţă
SEISMELE au intotdeauna caracter de surprindere. Se fac eforturi mari si sistematice, la scara
intregii umanitati pentru predictia cutremurelor, pentru asigurarea unor posibilitati de avertizare, fie si cu
numai 1-2 ore inaintea evenimentului.
Avertizarea pentru perioade foarte reduse de timp – de exemplu sub 30 min.- poate avea un impact
psiho-social, panica – ale carui efecte devastatoare sa depaseasca amploarea dezastrului propriu-zis
anuntat.
Dar deocamdata seismele au modul de apariţie prin surprindere.
ACŢIUNILE DE PROTECŢIE ŞI INTERVENŢIE
Responsabilitatea realizării acţiunilor de protecţie şi intervenţie pentru fiecare
etapă revine:
 Preşedintelui CELULEI DE URGENŢĂ;
 Membrilor CELULEI DE URGENŢĂ;
Desfăşurarea acţiunilor de protecţie în cazul situaţiei de urgenţă ce fac obiectul prezentului Plan de
apărare, se desfăşoară în funcţie de amploarea urmărilor acestora:

5
GESTIONAREA ACŢIUNILE DE PROTECŢIE ŞI INTERVENŢIE
Gestionarea acţiunilor de protecţie şi intervenţie se referă la concepţia de realizare a acestor acţiuni, pe
baza procedurilor specifice.
Planul de apărare are în vedere următoarele categorii de situaţii de urgenţă complementare posibile ce
apar ca urmare a seismelor care pot influenţa desfăşurarea acţiunilor de protecţie şi intervenţie specifice
seismelor:
 prabuşirea – în faza de postdezastru, respectiv în 1 – 10 zile ulterioare seismului, unor construcţii
(de locuit, social culturale, de producţie), cu riscul pierderii de vieţi omeneşti şi a unor
importante pagube materiale;
 activarea unor accidente subterane (hrube), care sa conducă la prabuşiri locale de teren sau
energice tasări care să afecteze construcţiile aflate pe aceste amplasamente (de la defecte uşoare
până la colaps);
 modificarea bruscă a parametrilor geotehnici ai terenului de sub construcţii (îndeosebi
nivelul şi traseele de migrare ale apei subterane), ce pot conduce la avarii de tip: tasări, fisuri, crăpături,
stânjenire a funcţionalităţii;
 alunecări (locale) de teren, în zona unor taluze de peste 8 m înalţime, abrupte şi în frecvente
cazuri neamenajate;.
 incendii, explozii, accidente chimice, avarii tehnologice
În acest Plan de Apărare, sunt incluse si regulile de comportare
specifice(conform OMAI 1160/2005, Anexa B).
Reguli de pregătire antiseismică, protecţie, comportare şi acţiune a populaţiei în caz
de cutremur
a) Cunoştinţe despre clădirile şi spaţiile în care locuim sau lucrăm, privind:
- evenimentele seismice precedente şi acţiunile lor asupra clădirii
- aplicarea măsurilor şi acţiunilor de evitare a distrugerilor parţiale sau totale asupra clădirilor în cazul
declanşării unui cutremur puternic şi anume pentru:
- executarea tuturor lucrărilor de întreţinere şi reparaţii curente pentru a menţine caracteristicile de
rezistenţă pe întreaga durată de exploatare/serviciu a clădirii;
- conştientizarea riscurilor la care s-ar expune dacă ar efectua modificări la clădire fără un aviz privind
proiectul intervenţiei şi autorizaţiile legale din partea unui expert; toate modificările efectuate se înscriu în
cartea tehnică a construcţiei;
- efectuarea unei expertize tehnice asupra clădirii, de către un expert autorizat sau de către un institut
specializat conform prevederilor legale;
- executarea lucrărilor de consolidare, refacere şi reparaţii atât la clădire cât şi la instalaţiile aferente
clădirii: apă, gaze, încălzire, electricitate, canalizare etc. numai pe baza raportului de expertiză şi a proiectelor
autorizate;
- respectarea unor principii simple şi sigure pentru execuţia de clădiri rezistente în localităţi rurale,
respectiv a cerinţelor legale privind calitatea construcţiilor în zone urbane, precum şi luarea măsurilor privind
reabilitarea clădirilor în conformitate cu normele actuale;
- interzicerea intervenţiei asupra structurii clădirii - ex. lărgirea unor camere, mutarea pereţilor, practicarea
de goluri, supraetajarea, săparea de pivniţe sau garaje etc. -, fără a avea un proiect întocmit de un specialist
atestat pentru astfel de lucrări şi toate autorizaţiile necesare, deoarece altfel, se pot declanşa, cu sau fără
seisme, procese de degradare rapidă sau chiar bruscă a clădirii, care pot periclita viaţa;
- întocmirea proiectelor de consolidare şi execuţia acestora precum şi recepţia lucrărilor în conformitate cu
prevederile Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare şi ale regulamentelor
în vigoare;
- cunoaşterea de către asociaţiile de proprietari/locatari ale clădirilor multietajate - tip bloc -, a modului în
care firmele cu sediul în apartamente respectă măsurile de protecţie antiseismică, precum şi pe cele de
prevenire a unor incendii, explozii, deversări de materiale combustibile, toxice şi chimice. În aceste spaţii se
interzice depozitarea de materiale pe planşee, peste sarcina pentru care au fost proiectate. Dacă firma este în
6
locuinţa personală cu 1 - 2 niveluri, se vor aplica toate măsurile de protecţie pentru a nu afecta clădirile
învecinate în cazul producerii unui cutremur, alunecare de teren, prin declanşarea de explozii, incendii etc.;
- interzicerea depozitării de materiale combustibile, explozive, substanţe toxice etc. în clădiri de locuit;
amplasarea şi fixarea obiectelor grele se va face după consultarea unui specialist;
- fixarea antenelor de satelit de elementele structurale ale clădirii pentru ca în cazul unui cutremur să se
evite căderea lor şi producerea de accidente;
- cunoaşterea măsurilor necesare prevenirii şi stingerii incendiilor şi aplicarea lor de către proprietarii,
administratorii, locatarii din clădirile de tip bloc;
- cunoaşterea planului subsolului clădirii tip bloc şi a reţelelor de conducte din subsolul clădirii, precum şi
cunoaşterea locurilor de amplasare a robineţilor şi vanelor de închidere a diferitelor utilităţi pe diferite
ramificaţii;
- cunoaşterea şi verificarea periodică a tavanelor, podului, acoperişului, balcoanelor, cornişelor, calcanelor,
coşurilor, terasei şi învelitorii blocului/casei, astfel ca în cazul unui cutremur să se evite căderea cărămizilor,
placajelor, tencuielilor, ornamentelor, ţiglelor, olanelor, jardinierelor, în zona intrărilor, aleilor înconjurătoare,
străzilor sau la vecini. Se va proceda similar la elementele ce ar putea să cadă dinspre clădirea învecinată,
inclusiv pentru îmbinarea cu blocul alăturat sau gardurile de zid ale vecinilor;
consultarea unui expert autorizat la cumpărarea sau închirierea unei locuinţe sau sediu de firmă, asupra
evaluării rezistenţei antiseismice conform normativelor tehnice în vigoare, în vederea evitării expunerii la
un potenţial risc.
Protecţia antiseismică în interiorul locuinţei sau locului de muncă
Măsuri de pregătire a locului de muncă sau locuinţei pentru prevenirea distrugerilor provocate de
efectele unui seism:
- evitarea aglomerării spaţiilor de la locul de muncă sau din locuinţă cu piese de mobilier sau aparatură
instabile la seism şi amplasate în vecinătatea locurilor în care se aglomerează de obicei familia, sau în spaţiul
de lucru;
- asigurarea pieselor de mobilier grele, zvelte, suprapuse şi înalte, între ele şi prin prindere de un perete,
grindă solidă în locurile unde se aglomerează de obicei persoane la locul de muncă sau în familie;
- amplasarea echipamentelor tehnice şi aparatelor casnice mai grele sau a celor pe rotile - de exemplu:
copiatoare, calculatoare mari, maşini de spălat, frigidere etc. -, astfel încât să nu se afle în vecinătatea ieşirilor
din încăperi sau apartament spre a nu bloca prin deplasarea lor accesul în cazul unui seism;
- fixarea aparatelor în aşa fel încât racordurile să nu sufere deteriorări în caz de cutremur;
- amplasarea obiectelor fragile şi valoroase într-un loc mai jos şi sigur;
- amplasarea vaselor cu chimicale, combustibili în dulapuri în care să nu se poată răsturna, în încăperi în
care nu se locuieşte şi nu există pericolul de contaminare şi de incendiu;
- asigurarea uşilor dulapurilor cu închizători eficiente la oscilaţii, astfel încât deplasarea veselei depozitate
să nu producă accidente;
- procurarea în locuinţă a cel puţin unui extinctor şi amplasarea acestuia într-un loc cunoscut şi accesibil în
orice moment, lângă sursele potenţiale de incendiu; învăţaţi utilizarea acestuia;
- reţinerea locului de amplasare a comutatoarelor, siguranţelor, robinetelor generale şi locale pentru apă,
gaze şi electricitate şi a modului lor de manevrare, astfel încât, la nevoie, după seism, să puteţi lua măsurile
minime de intervenţie de urgenţă - închidere/deschidere;
- păstrarea la îndemână o unei truse de scule adecvate.
Dacă locuiţi într-o clădire multifamilială tip bloc, informaţi-vă personal sau prin administraţia asociaţiei
despre îndeplinirea obligaţiilor legale privind:
- evaluarea rezistenţei antiseismice actuale a structurii clădirii;
- reparaţiile şi consolidările necesare;
- proiectarea şi executarea lucrărilor necesare;
- asigurarea pentru daune seismice, forme şi taxe necesare.
Reţineţi în memoria dvs. particularităţile localităţii, cartierului şi împrejurimile locuinţei dvs., ale drumului
pe care vă deplasaţi zilnic la serviciu, şcoală sau cumpărături, având în vedere eventualele pericole descrise
mai jos:
7
 - căderea unor elemente de construcţie nestructurale: tencuielii, cărămizi etc.;
- spargerea şi căderea unor geamuri, în special la clădirile înalte;
- căderea unor obiecte, mobilier etc.;
- căderea unor stâlpi şi linii electrice;
- incendii rezultând din scurtcircuite electrice, conducte de gaz rupte, răsturnarea unor instalaţii de încălzire
etc.;
- alunecări de teren, avalanşe în zona muntoasă, lichefierea unor terenuri nisipoase.
Obişnuiţi-vă să vă protejaţi şi când vă aflaţi într-o altă situaţie: în concediu, în delegaţie, la spectacole, în
vizită etc.
Discutaţi cu toţi membrii familiei, vecinii sau colegii un plan despre ce aţi face fiecare în caz de cutremur şi
faceţi periodic repetiţii.
Reguli de comportare raţională, individuale şi de grup: loc de muncă, familie, pe stradă,
în timpul producerii seismului
1.Păstraţi-vă calmul, nu intraţi în panică, liniştiţi-i şi pe ceilalţi, protejaţi
copiii, bătrânii şi femeile. Nu vă speriaţi de zgomotele din jur.
2. Preveniţi tendinţele de a părăsi camera sau locuinţa, deoarece faza seismică
iniţială are o durată redusă, astfel încât tocmai faza puternică a mişcării seismice
vă poate surprinde pe scări, holuri, paliere, în aglomeraţie şi panică, conducând
la accidente grave, nedorite.
Atenţie!
1. Scările sunt elemente de construcţii foarte sensibile la deplasările diferenţiate ale
etajelor şi, chiar dacă ar rezista, deplasarea persoanelor pe scări sub efectul oscilaţiei seismice
este extrem de periculoasă. Chiar dacă ieşirea de la etajele inferioare sau dintr-o locuinţă
parter ar fi în principiu posibilă şi fezabilă în scurt timp, în special pentru persoane tinere,
afară sunt multe alte riscuri: calcane şi coşuri de fum, parapete, ornamente, vitraje etc.
Rămâneţi în încăpere sau locuinţă, departe de ferestre care se pot sparge şi vă pot
accidenta, protejaţi-vă sub o grindă, toc de uşă solid, sub un birou sau masă care sunt
suficient de rezistente spre a vă feri de căderea unor obiecte, mobile suprapuse, lămpi,
tencuieli ornamentale etc. În lipsa unor astfel de posibilităţi vă puteţi proteja stând la podea
lângă un perete solid, pe genunchi şi coate, cu faţa în jos iar cu palmele împreunate vă veţi
proteja capul, ceafa, iar cu antebraţele pe lateral capul. Această recomandare implică o
cunoaştere prealabilă a acelor elemente de construcţie rezistente, prin consultarea unui
specialist atestat.
Dacă este posibil, închideţi sursele de foc cât puteţi mai repede iar dacă a luat foc ceva
interveniţi imediat după ce a trecut şocul puternic.
5. Nu fugiţi pe uşă, nu săriţi pe fereastră, nu alergaţi pe scări, nu utilizaţi liftul, evitaţi
aglomeraţia, îmbulzeala, iar dacă este posibil deschideţi uşa locuinţei spre exterior, spre a
preveni blocarea acesteia, în vederea evacuării după terminarea mişcării seismice.
6. Nu alergaţi în stradă.
7. Dacă vă aflaţi în afara unei clădiri, deplasaţi-vă cât mai departe de clădire, feriţi-vă de
tencuieli, cărămizi, coşuri, parapete, cornişe, geamuri, ornamente care de obicei se pot prăbuşi
în stradă. Nu fugiţi pe stradă, deplasaţi-vă calm spre un loc deschis şi sigur.
8. Acordaţi prim ajutor persoanelor rănite.
8
 9. În cazul în care sunteţi surprinşi de căderea unor tencuieli sau obiecte de mobilier
răsturnate, căutaţi să vă protejaţi capul şi membrele sau să vă asiguraţi supravieţuirea; ulterior
veţi căuta să alarmaţi prin diferite metode vecinii cât şi echipele de salvare-intervenţie de
prezenţa dvs.
Comportarea după producerea unui cutremur:
1. Nu părăsiţi imediat spaţiul, camera, apartamentul, clădirea în care v-a surprins seismul. Acordaţi mai
întâi primul ajutor celor afectaţi de seism. Calmaţi persoanele intrate în panică sau speriate, în special copiii
de vârstă mai fragedă.
2. Ajutaţi pe cei răniţi sau prinşi sub mobilier, obiecte sau elemente uşoare de construcţii, să se degajeze.
Nu mişcaţi răniţii grav - dacă nu sunt în pericol imediat de a fi răniţi suplimentar din alte cauze - până la
acordarea unui ajutor sanitar-medical calificat.
3. Îngrijiţi-vă de siguranţa copiilor, bolnavilor, bătrânilor, asigurându-le îmbrăcăminte şi încălţăminte
corespunzătoare sezonului în care s-a declanşat seismul, în vederea unei eventuale evacuări din locuinţă sau
clădire pentru o perioadă anume, de la câteva ore la câteva zile.
4. Nu utilizaţi telefonul decât pentru apeluri la salvare, pompieri sau de către organismul cu însărcinări
oficiale în privinţa intervenţiei post-dezastru, în cazuri justificate, spre a nu bloca circuitele telefonice.
5. Dacă s-a declanşat un incendiu, căutaţi să-l stingeţi prin forţe proprii.
6. Verificaţi preliminar starea instalaţiilor electrice, gaze, apă, canal, verificaţi vizual starea construcţiei în
interior. În cazul constatării de avarii, închideţi alimentarea locală sau generală şi anunţaţi unitatea pentru
intervenţie. Nu folosiţi foc deschis.
7. Părăsiţi cu calm clădirea, fără a lua cu dvs. lucruri inutile, dar verificaţi mai întâi scara şi drumul spre
ieşire spre a nu vă expune la pericole.
8. Pentru orice eventualitate, preveniţi rănirea provocată de căderea unor tencuieli, cărămizi etc. la ieşirea
din clădire utilizând o cască de protecţie sau în lipsa acesteia un scaun/taburet ori alt obiect protector: geantă,
ghiozdan, cărţi groase etc.
9. Dacă la ieşire întâlniţi uşi blocate, acţionaţi fără panică pentru deblocare. Dacă nu reuşiţi, iar acestea au
vitraje, procedaţi cu calm la spargerea geamului şi curăţirea ramei şi a zonei de cioburi, utilizând un scaun, o
vază etc. Dacă se constată că în ascensor sunt persoane blocate, liniştiţi-le, mai întâi, după care solicitaţi
concursul persoanelor autorizate.
10. Evitaţi clădirile grav avariate, cu excepţia unor cazuri de ajutor sau salvare, măsuri ce trebuie
întreprinse cu un minimum de măsuri de securitate şi fără riscuri inutile. Evitaţi să fiţi confundat cu
răufăcătorii pătrunşi în astfel de clădiri, nu aglomeraţi fără rost zonele calamitate.
11. Ajutaţi echipele de intervenţie pentru ajutor sau salvare.
12. Ascultaţi numai anunţurile posturilor de radioteleviziune naţionale şi recomandările de acţiune imediată
ale organelor în drept.
13. Fiţi pregătiţi psihic şi fizic pentru eventualitatea unor şocuri ulterioare primei mişcări seismice - aşa
numitele replici -, fără a intra în panică. Nu daţi crezare zvonurilor care apar frecvent imediat după seisme,
chiar dacă aparent sunt vehiculate de aşa-zişi specialişti!
14. La evacuare daţi prioritate celor răniţi sau copiilor, bătrânilor, femeilor şi ascultaţi întocmai
recomandările salvatorilor.
15. Experienţa cutremurelor precedente a dovedit că este util să aveţi cunoştinţe necesare supravieţuirii
până la intervenţia echipelor de salvare în cazul unei situaţii extreme în care, de exemplu, aţi fi surprinşi sub
nişte dărâmături, mobilier răsturnat sau într-o cameră, incintă, ascensor etc. blocată, prin înţepenirea uşilor sau
din alte cauze.
16. În primul rând trebuie să fiţi calmi, să îi liniştiţi pe cei şocaţi, să nu permiteţi reacţii de panică, să
acordaţi primul-ajutor celor răniţi iar dacă dumneavoastră sau altă persoană din grup are posibilitatea de
mişcare să faceţi un mic plan de salvare. Deblocarea căii de acces se poate încerca numai dacă prin aceasta nu
se înrăutăţeşte situaţia - de exemplu prin mişcarea dărâmăturilor sau a mobilierului.

9
 O variantă clasică de comunicare cu cei din afară, este să bateţi la intervale regulate cu un obiect tare în
conducte învecinate sau în pereţii incintei, iar dacă aţi stabilit contactul verbal, furnizaţi informaţiile cerute şi
cereţi primul ajutor necesar. Inspectoratul judeţean/local pentru Situaţii de Urgenţă va concentra personal
specializat şi aparate de ascultare ca să identifice locurile cu persoane blocate.
Nu vă preocupaţi de durata timpului scurs până la salvare, deoarece în astfel de condiţii, deşi timpul pare
nesfârşit, corpul uman îşi mobilizează resurse nebănuite pentru a trece peste o perioadă critică. În acest mod
se explică durate extreme de rezistenţă de sute de ore în condiţii de blocare la cutremur a unor persoane
aparent fragile, înregistrate în ţara noastră în 1977 şi în mod similar în întreaga lume.

Măsuri de verificare a stării clădirii, locuinţei:

- Daţi concursul dvs. organizaţiilor de intervenţie post-seismică pentru analiza stării construcţiilor, precum
şi pentru celelalte activităţi întreprinse de organele în drept.
- Verificaţi mai întâi afară şi apoi cu precauţii şi în interior starea locuinţei, a clădirii pentru a vedea
avariile. După primele observaţii proprii, este bine să vă adresaţi unui specialist-expert autorizat în construcţii
pe care îl cunoaşteţi din timp, sau cu care aveţi o înţelegere sau un contract pentru astfel de situaţii - în cazul
instituţiilor sau firmelor.
Dacă starea structurii construcţiei prezintă avarii evidente iar echipele autorizate nu au sosit încă, solicitaţi
instituţiilor abilitate evaluarea de către specialişti a stării post-seismice a structurii clădirii şi aveţi în vedere
continuarea ulterioară a operaţiunilor de proiectare şi execuţie a reparaţiilor şi consolidărilor, cu concursul
asociaţiei de proprietari sau locatari.
- În cazul în care clădirea în care locuiţi este într-o stare de avariere a structurii evaluată de specialiştii
abilitaţi legal ca fiind grav afectată de cutremur, va trebui să respectaţi dispoziţiile legale şi să vă adaptaţi la
condiţiile de sinistrat. În acest sens organele administraţiei publice locale vor lua măsurile de relocare.
- Dacă aţi contractat o asigurare la o societate de profil, informaţi-vă cum trebuie să procedaţi pentru
înregistrarea în termen legal a daunelor complete produse de cutremur, în vederea solicitării despăgubirilor.
f) Măsuri de revenire în normal a activităţii umane din zona afectată de cutremur
După producerea unui cutremur cu urmări deosebite, autorităţile publice locale împreună cu organismele
abilitate vor lua măsurile necesare revenirii la normal a activităţilor umane din zona sinistrată sau calamitată.
Autorităţile publice locale vor întocmi pe baza investigaţiilor şi a expertizelor tehnice listele de priorităţi ale
clădirilor afectate pentru execuţia intervenţiilor/consolidărilor şi reabilitării construcţiilor de locuit.
În acest sens investitorii, proprietarii şi/sau administratorii clădirilor de locuit vor participa la îndeplinirea
măsurilor de investigare a clădirilor de locuit pentru a cunoaşte situaţia acestora după dezastru, vor solicita
efectuarea de expertize tehnice asupra clădirilor afectate, şi elaborarea de proiecte de intervenţie/consolidare
la clădirile avariate de cutremur, conform legislaţiei în vigoare.
PROTECŢIA
Acţiunile de protecţie se referă la oameni şi bunurile materiale şi se realizează în conformitate cu
proceduri care se elaborează pentru fiecare acţiune în parte,
Pentru a asigura protecţia în etapa predezastrelor se vor realiza următoarele măsuri şi acţiuni:
INŞTIINŢARE, INFORMARE, ALARMARE
Aceste acţiuni nu sunt aplicabile în cazul seismelor. Cutremurele de pământ apar prin
surprindere şi au o durată scurtă de acţiune . Înştiinţarea, informarea şi alarmarea sunt
obligatorii în cadrul situaţiilor de urgenţă complementare seismului, dacă acestea au o durată mai lungă
(incendii, accidente tehnologice, accidente tehnice), sau dacă au o apariţie ulterioară previzibilă şi de
regulă inevitabilă (unde de viitură, inundaţii, etc.).
Înştiinţarea – Activitatea se referă la CELULA DE URGENŢĂ, unele echipe de intervenţie de
la operatori economici, cu scopul activării acestora pentru acţiunile de protecţie şi intervenţie.

10
 Informarea – Activitatea de informare se referă la populaţie, căreia prin posturile locale de radio
şi televiziune, mijloace mobile cu staţii de amplificare, presă locală, i se transmit informaţii despre
situaţiile de urgenţa, urmările lui şi regulile de comportare.
Alarmarea – Alarmarea populaţie(salariaţilor), echipelor sau grupelor de protecţie şi intervenţie
din teritoriul de competenţă din…….
PROTECŢIA INDIVIDUALĂ ŞI FAMILIALĂ
Înainte de producerea situaţiei de cutremur, pentru a asigura protecţia individuală şi a familiei, populaţia,
salariaţii trebuie să:
 participe la acţiunile de pregătire şi să-şi însuşească regulile pe care trebuie să le respecte;
 realizeze măsurile de pregătire a locuinţei (gospodăriei), pentru a evita sau diminua pierderile şi
distrugerile;
 cunoască semnalele de alarmare şi modul de acţiune la recepţionarea acestora;
 cunoască regulile şi modul de executare a evacuării şi relocării;
 asigure materialele şi obiectele strict necesare în caz de dezastru.
SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL
Acţiunile de supraveghere şi control urmează a se desfăşura cu scopul de a se asigura date şi
informaţii despre:
 evoluţia şi dezvoltarea activităţii seismice;
 situaţia şi starea construcţiilor, realizarea măsurilor de consolidare – refacere şi a altor măsuri de
protecţie antiseismică, realizarea măsurilor de prevenire şi protecţie în zonele de risc ale
alunecărilor de teren şi a dezastrelor complementare acestora;
 calitatea factorilor de mediu;
 situaţia stării de pericol asupra sănătăţii (epidemiologice, epizootologice), înainte şi după
dezastru.
CERCETARE – CĂUTARE
Acţiunile de cercetare şi căutare urmează a se desfăşura cu scopul de a asigura după producerea mişcării
seismice şi a dezastrelor complementare probabile, datele şi informaţiile necesare organizării intervenţiei
despre:
 locul clădirilor şi construcţiilor avariate sau distruse;
 căile de circulaţie şi acces avariate, blocate sau distruse;
 avarii la reţelele gospodăriei comunale: electricitate, telefon, gaze, apă, canalizare, termoficare;
 locul oamenilor surprinşi /blocaţi sub dărâmături şi starea lor (morţi, supravieţuitori, valizi,
răniţi);
 zonele de acţiune ale accidentelor complementare
 dimensiunile şi amploarea pierderilor şi distrugerilor.
PROTECŢIA BUNURILOR, VALORILOR MATERIALE ŞI A ANIMALELOR
Bunurile, valorile materiale şi animale din domeniul public şi privat, se protejează prin acţiuni de
sprijiniri provizorii şi consolidare construcţii şi amenajări, care se realizează de către deţinătorii în baza
procedurilor proprii sau solicitate unor agenţii (unităţi) specializate.
ACŢIUNI DE PROTECŢIE ŞI INTERVENŢIE PE TIMPUL PRODUCERII SEISMULUI
În această etapă se stabileşte modul de aplicare a măsurilor şi de realizare a acţiunilor de
protecţie şi intervenţie în timpul mişcării seismice şi imediat după ce aceasta a încetat şi pe timpul
producerii situaţiilor de urgenţă complementare.
În timpul producerii mişcării seismice se realizează numai acţiuni de protecţie.
PROTECŢIA ÎN TIMPUL PRODUCERII MIŞCĂRII SEISMICE – se referă la:
 Protecţia individuală şi familială;
 Respectarea regulilor de comportare;
PROTECŢIA ÎN TIMPUL PRODUCERII SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ
COMPLEMENTARE – se realizează prin desfăşurarea următoarelor acţiuni:
 Înştiinţare , Informare, Alarmare;
11
  Protecţie individuală şi familială prin evacuare din zona de risc sau prin relocare;
 Protecţia bunurilor materiale şi a animalelor prin evacuare sau relocare;
 Respectarea restricţiilor de consum, acces şi circulaţie în zona de risc;
 Respectarea regulilor de comportare în cazul dezastrelor;
 Aplicarea măsurilor de profilaxie, în caz de nevoie;
După producerea seismului sau situaţiilor de urgenţă complementare scopul este de a asigura
salvarea supravieţuitorilor, valizilor sau răniţilor, localizarea şi înlăturarea urmărilor situaţiilor de
urgenţă.
CONDIŢIILE DE ACTIVARE A ACŢIUNILOR DE URGENŢĂ
Acţiunile de intervenţie la urgenţă în cazul seismelor şi al situaţiilor de urgenţă complementare se
activează luând în considerare:
 caracterul evenimentului dezastruos: instantaneu sau progresiv;
 situaţia posibilităţilor de acţiune;
 se poate rezolva cu forţe proprii;
 este necesară solicitarea ajutorului;
 complexitatea evenimentului;
 numai seism;
 situaţii de urgenţă complementare;
 cauza globala a acestora.
DESFĂŞURAREA ACŢIUNILOR DE INTERVENŢIE LA URGENŢĂ
Activarea
- În cazul cutremurului de pâmant ale cărui efecte minime sunt evidente, CELULA DE
URGENŢĂ se activează din proprie iniţiativă.
 toţi membrii se prezintă în timp operativ la Punctul de conducere ;
 în cazul situaţiilor de urgenţă complementare, CELULA DE URGENŢĂ se activează
prin înştiinţare.
Înştiinţarea
Înştiinţarea se realizează cu scopul de a activa:
 CELULA DE URGENŢĂ;
 organismele şi agenţii interesaţi în acţiune;
 organismele planificate să intre în acţiune;
Alarmarea
Acţiunea de alarmare prezintă semnalul de avertizare a populaţiei şi echipelor specializate pentru
intervenţie asupra pericolului iminent al unor situaţii de urgenţă complementare (inundaţii, avarii,
accidente tehnologice).
 alarmarea se realizează la ordin conform legislaţiei în vigoare;
 alarmarea se realizează cu ajutorul sirenelor electrice dinamice, manuale şi
motosirenelor.
 acţionarea sirenelor se realizează centralizat, sau local de către persoane autorizate.
 semnalul de alarmă ,, la dezastre” este un sunet modulat, cu durata de 2 minute, care se
intrerupe de trei ori..
 la recepţionarea semnalului de alarmă, populaţia aplică măsurile de protecţie şi
intervenţie cunoscute, iar echipele specializate de intervenţie se prezintă la locul stabilit
şi se pregătesc pentru executarea ordinului de intervenţie.
Informarea
Prin acţiunea de informare se comunică populaţiei situaţia creată ca urmare a seismului sau altor
situaţii de urgenţă, cu scopul de a asigura realizarea măsurilor de protecţie, de a respecta regulile de
comportare şi de a preveni instalarea PANICII.

12
  Informarea se realizează numai de către persoana desemnată ca purtător de cuvânt şi
relaţii cu mass-media şi publicul.
 Informarea se realizează prin staţiile de radio şi televiziune. Se transmite mesajul de
informare şi la organele de presa locale pentru tipărire şi difuzare.
Analiza situaţiei create
Activitatea de analiză a situaţiei create presupune:
 culegerea datelor despre mişcarea seismică sau/şi a dezastrelor complementare, momentul
declanşării, magnitudinea, zona de acţiune;
 evaluarea urmărilor şi amploarei (volumului) de pierderi şi distrugeri;
 evaluarea situaţiei /evoluţiei situaţiei de urgenţă şi a apariţiei unor situaţii de urgenţă
complementare ce pot influenţa acţiunile de protecţie şi intervenţie;
 evaluarea necesarului şi deficitului de resurse pentru intervenţie;
 evaluarea necesarului de ajutor şi sprijin pentru desfăşurarea acţiunilor de intervenţie;
 stabilirea concepţiei de desfăşurare a acţiunilor de intervenţie şi repartiţia misiunilor;
 nominalizarea Conducătorilor Acţiunilor de Intervenţie (CAI) şi repartiţia pe zone de acţiune;
 elaborarea hotărârii şi transmiterea ordinelor de intervenţie către echipele de intervenţie şi alte
organisme planificate.
Notificarea
Activitatea de notificare se desfaşoară cu scopul de a informa eşalonul superior despre
producerea şi urmările seismului sau situaţii de urgenţă complementare în zona interesată.
Activitatea se realizează de către Grupul de Conducere a Acţiunilor de Intervenţie după
executarea analizei, transmiţând date despre situaţiile de urgenţă complementare şi cereri eventuale de
sprijin.
Cercetarea – căutarea, supravegherea şi controlul
Acţiunea se desfăşoară în zona de distrugeri cu scopul de a stabili locul, limitele şi volumul:
 pierderilor umane – blocaţi sub dărâmături: supravieţuitori valizi, răniţi, morţi;
avariilor şi distrugerilor;
 pierderilor de resurse şi animale;
 alterarea factorilor de mediu;
 evoluţia evenimentului dezastruos;
 apariţia unor evenimente nefavorabile acţiunilor de intervenţie;
 grupurile de oameni în stare de agitaţie sau panică.
Acţiunea de cercetare – căutare, supraveghere şi control, se desfăşoară de către echipe specializate
organizate şi instruite, în baza procedurilor proprii şi cu tehnica specifică din dotare.
Deblocarea – salvarea - acţiunea se desfaşoară în zona de distrugeri a cutremurului de pământ sau
situaţii de urgenţă complementare, cu scopul:
 salvării victimelor de sub dărâmături sau din locurile în care au rămas blocate;
 asigurarea condiţiilor de supravieţuire când acţiunile de salvare sunt greu de executat şi
cer mult timp: asigurare cu aer, apă, hrană, prim-ajutor;
 limitarea avariilor şi acţiunilor de sprijinire a parţilor de intervenţie si evacuarea
sinistraţilor;
 înlăturarea pericolului de înrăutăţire a condiţiilor în locurile în care se găsesc persoane blocate
sau surprinse sub dărâmături: inundaţii, prăbuşiri, incendii;
 întreruperea accesului şi izolarea sistemelor de transport al energiei electrice, apei, gazelor şi
agentului termic în zona de distrugeri;
 salvarea bunurilor, valorilor materiale şi a animalelor.
Acţiunea se desfăşoară de către echipe specealzate de deblocare – salvare în baza procedurilor proprii şi
cu tehnica specifică din dotare.
Primul ajutor medical

13
Acţiunea se desfăşoară în zona de distrugeri a cutremurului de pământ sau situaţii de urgenţă
complementare cu scopul:
 organizării şi amenajării unui Punct de Adunare a Răniţilor (PAR);
 asigurării primului ajutor medical pentru răniţi şi persoanelor valide de sub dărâmături:
pansamente, hemostaze, imobilizarea fracturilor, resuscitare respiratorie şi cardiacă, liniştire –
calmare, etc.;
 transportului cu brancardă al răniţilor din zona de salvare la PAR şi de la acesta la ambulanţe;
 realizării unor acţiuni de profilaxie în zona de distrugeri sau în zona de risc;
Acţiunea se desfăşoară de către echipe specializate de protecţie civilă , ale Societăţii de Cruce Roşie şi
de către voluntari cunoscători, organizaţi ad-hoc în echipe de prim-ajutor.
Ajutorul medical si asistenta medicala de urgenta
Acţiunea se desfăşoară în afara zonei de distrugeri a cutremurului de pământ sau situaţii de
urgenţă complementare cu scopul de a asigura recuperarea (însănătoşirea) victimelor cutremurului prin:
 primirea şi trierea răniţilor aduşi de ambulanţe;
 complementarea ajutorului medical al răniţilor sosiţi de la PAR;
 tratament medico-chirurgical de urgenţă;
 spitalizare , externare.
Acţiunea se desfăşoară de către echipe medicale specializate din reţeaua Direcţiei de Sănătate Publică;
Profilaxia
Acţiunea se desfăşoară în zona de distrugeri a cutremurului de pământ sau situaţii de urgenţă
complementare şi în afara acestora, cu scopul de a asigura prevenirea apariţiei unor epidemii sau
epizootii ca urmare a prezenţei cadavrelor, resturilor menajere şi a altor factori de pericol care nu pot fi
îndepărtaţi în timp util.
Acţiunea se desfăşoară prin activităţi de:
 dezinfecţie, dezinsecţie, deratizare;
 vaccinări şi administrarea unor antidoturi sau substanţe radioprotectoare;
 controlul şi supravegherea calităţii surselor de apă, alimente, furaje şi a factorilor de mediu;
 interdicţii sau restricţii de consum;
 declanşarea stării de CARANTINĂ, dacă este cazul.
Acţiunea se desfăşoară de către echipe specializate ale Direcţiei de Sănătate Publică, Sanitar Veterinar,
Protecţiei Mediului şi Regiei Apelor.
La desfăşurarea unora dintre aceste acţiuni sunt antrenate şi forţe ale ISUJ, Armatei, Societăţii de Cruce
Roşie şi populaţiei.
Restrictii de circulatie si consum
Acţiunea se desfăşoară în zona de distrugeri a cutremurului de pământ sau situaţii de urgenţă
complementare şi în afara acesteia, cu scopul de a asigura:
 desfăşurarea cu eficienţă a acţiunilor de intervenţie;
 prevenirea unor accidente suplimentare;
 prevenirea apariţiei epidemiilor sau/şi epizootiilor.
Paza. Ordinea. Îndrumarea circulaţiei
Acţiunea se desfăşoară în zona de distrugeri a cutremurului de pământ sau situaţii de urgenţă
complementare şi în afara acesteia, pe traseele de desfăşurare a acţiunilor de intervenţie, în locurile de
adunare şi cazare temporara a sinistraţilor, pe limitele zonei de carantină şi în alte locuri stabilite de către
CAI cu scopul de a asigura:
 interzicerea accesului în zona de restricţie a persoanelor şi mijloacelor neautorizate sau
neinteresate în acţiunile de intervenţie;
 evitarea pericolelor de accidente de circulaţie;
 înlăturarea pericolului de înstrăinare a unor bunuri sau valori materiale – publice sau particulare;
evitarea desfăşurării unor acţiuni necontrolate care ar putea spori gradul de pericol;

14
 Prevenirea si stingerea incendiilor
Acţiunea se desfăşoară în zona distrugerii a cutremurului de pământ sau situaţii de urgenţă
complementare, cu scopul de a asigura:
 prevenirea unor incendii ca urmare a avarierii / distrugerii instalaţiilor electrice, de gaze sau a
unor ambalaje cu materiale combustibile;
 localizarea şi stingerea incendiilor apărute;
Acţiunea se desfăşoară la ordinul CAI, se organizează şi conduse de către ISUJ.
Evacuarea
 acţiunea de evacuare sau relocare se desfăşoară în zona de distrugeri a cutremurului de pământ
sau situaţii de urgenţă complementare.
 evacuarea se referă la persoanele rănite sau valide, a căror locuinţă a fost avariată şi nu mai poate
fi locuită până la refacere.
 relocarea se referă la persoanele rănite sau valide a caror locuinţă este distrusă. În această
situaţie, mutarea în altă locuinţă este definitivă.
Acţiunea de evacuare sau relocare se desfaşoară în conformitate cu Planurile de Evacuare avizate de
către ISUJ din timp.
Asigurarea sinistraţilor
Acţiunea se desfaşoară în afara zonei de distrugeri a cutremurului de pământ sau situaţii de urgenţă
complementare, cu scopul de a asigura:
 itinerarele şi mijloacele de executare a evacuării – relocării;
 locurile de adunare a sinistraţilor;
 locurile temporare de cazare;
 asigurarea cu apă, alimente şi imbrăcăminte;
 asistenţa medicală şi socială.
RESURSE
Resursele necesare desfăşurării acţiunilor de protecţie – intervenţie, cuprind 3 categorii principale:
 resurse umane
 resurse materiale
 resurse financiare
Necesarul acestei resurse este diferit în funcţie de etapele ansamblului de măsuri de protecţie şi
intervenţie (predezastru, dezastrul propriu-zis, postdezastru şi activităţile pe termen lung).
Activitatea de evaluare a resurselor, inclusiv condiţiile şi criteriile de evaluare a necesarului, existentului
şi prin diferenţă, a deficitului de resurse, precum şi a căilor de asigurare a acestor resurse, se desfăşoară
prin coordonare şi sprijin a Grupurilor de sprijin al Judeţului Brăila.
CONDUCEREA ACŢIUNILOR
Conducerea acţiunilor de protecţie şi intervenţie împotriva seismelor şi situaţii de urgenţă
complementare se desfăşoară cu scopul de a asigura:
 planificarea obiectivelor de gestionare a acţiunilor de protecţie şi intervenţie;
 concepţia şi realizarea acţiunilor de protecţie şi intervenţie;
 strategia desfăşurării şi termenele de realizare a acţiunilor de protecţie şi intervenţie;
Acţiunile de Conducere se desfăşoară conform responsabilităţilor, pentru nivelul de competenţă
repartizat şi în conformitate cu procedurile specifice elaborate în acest scop.
Acţiunile de Conducere se desfăşoară pe etape şi cuprind:
 culegerea şi prelucrarea datelor şi informaţiilor despre seism, situaţii de urgenţă complementare:
 analiza situaţiei create;
 mărime, amploare;
 evaluarea urmărilor, pierderilor şi distrugerilor;
 evaluarea necesarului de resurse umane, materiale şi financiare;
 evaluarea nevoilor de sprijin (ajutor);

15
  stabilirea şi repartiţia responsabilităţilor (misiunilor) de acţiune, pe etape de acţiune;
 elaborarea deciziei (hotărârii) de acţiune şi transmiterea dispoziţiilor de acţiune;
 organizarea cooperării cu organismele şi formaţiile cerute (trimise) în sprijin;
 coordonarea, conducerea şi controlul desfăşurării acţiunilor;
 elaborarea sintezelor şi rapoartelor necesare desfăşurării şi menţinerii capacităţii de acţiune
pentru eşaloanele şi organismele interesate;
 elaborarea unor Planuri de Cooperare pentru desfăşurarea unor acţiuni în cazul seismelor care
afectează şi vecinii, sau sunt de interes naţional.
 elaborarea comunicatelor de informare pentru populaţie şi mijloacele de informare în masă.

ACTIVITĂŢILE CE SE EXECUTĂ

Nr.
Cine execută (participă la
Crt ACTIVITATEA OBS.
intervenţie)
.
Preşedintele CELULEI DE
1 Preluare obiectiv
URGENŢĂ
Întreruperea instalaţiilor de alimentare cu Echipe specializate ale
2 gaze, apă, energie electrică, de termoficare, ROMGAZ, ELECTRICA,etc.
etc. (administrator bloc)
Evaluarea primară a efectelor produse de Conducerea punctului de
3
seism la obiectivul de responsabilitate. intervenţie.
Raportarea datelor primare despre efectele
produse de seism la : Preşedintele CELULEI DE
4
Comitetul Local Pentru Situaţii de Urgenţă a URGENŢĂ
sectorului de competenţă;
Salvarea persoanelor a căror prezenţă printre Pompierii militari;
dărâmături este receptată fără ajutorul Serviciul de ambulanţă;
5
mijloacelor de detectare specializate şi Cascadori;
acordarea primului ajutor. Echipe de protecţie civilă.
Instituirea sistemului de pază şi apărare la Locţiitorul şefului de obiectiv
6
obiectivul de intervenţie cu organele specializate.
7 Cercetarea obiectivului pentru stabilirea cu Conducerea punctului de
exactitate a efectelor şi persoanelor care pot fi intervenţie şi forţe participante
salvate: de la ISU ARGES
 gradul avarierilor produse, îndeosebi
la structura de rezistenţă a clădirii:
 identificarea locurilor unde există
persoane sub dărâmături;
 obstacole create;
 începuturile de incendiu;
 căile de acces;
 locurile periculoase pentru acţiune;
 verificarea avariilor produse la
instalaţiile de alimentare cu gaze, apă,
energie electrică, etc;
 volumul aproximativ al lucrărilor de

16
Nr.
Cine execută (participă la
Crt ACTIVITATEA OBS.
intervenţie)
.
executat;
 forţe şi mijloace necesare pentru
intervenţie.
Culegerea de informaţii privind existenţa de
persoane surprinse sub dărâmături de la :
 locatarii supravieţuitori sau salvaţi din Conducerea intervenţie de la
imobilul afectat sau imobilele din ISU ARGES
imediata apropiere; compartimentele de evidenţa
8
 persoanele aflate în apropiere în populaţiei de la secţiile de
timpul producerii seismului; poliţie; subofiţerii de poliţie
 consultarea listei cu locatarii din (sectoriştii) e.t.c.
imobilul respectiv;
 rudele locatarilor din imobil.
Raportarea rezultatului cercetarii
9 obiectivului la Preşedintele CELULEI DE Şeful echipei de cercetare;
URGENŢĂ;
Informarea formaţiunilor (subunităţilor)
10 care sosesc pentru intervenţie privind Şeful echipei de intervenţie;
specificul acţiunilor, locurile periculoase, etc.
Menţinerea calmului, combaterea panicii şi Preşedintele CELULEI DE
11
răspândirii de zvonuri. URGENŢĂ
Evitarea aglomerării în punctele Preşedintele CELULEI DE
12
de lucru. URGENŢĂ
Detectarea locurilor unde se semnalează sau Echipe specializate de protecţie
13 se presupune că ar exista supravieţuitori cu civilă din CELULA DE
ajutorul aparaturii speciale de detecţie. URGENŢĂ;
Echipe specializate de protecţie
Asigurarea cu aer a victimelor civilă din CELULA DE
14
(supravieţuitorilor) depistaţi sub dărâmături. URGENŢĂ;
pompierii militari Brăila ;
Echipe specializate ale
M.Ap.N.;
Deblocarea dărâmăturilor şi componentelor Echipe specializate ale
15 de construcţii în vederea identificării şi societăţilor de construcţii;
salvării supravieţuitorilor. Echipe specializate de protecţie
civilă din CELULA DE
URGENŢĂ;
Săparea sau amenajarea unor tunelele
16 (spaţii) de pătrundere spre interior pentru - societăţi de construcţii.
salvarea de persoane.
Îndepărtarea dărâmăturilor până la Echipe de intervenţie
17 cercetarea tuturor locurilor unde ar putea specializate din CELULA DE
exista supravieţuitori sau persoane decedate. URGENŢĂ;
18 Constituirea unui punct de triere a Echipe specializate medicale
victimelor, triajul acestora şi transportul către ale Direcţiei de Sănătate
unităţile spitaliceşti, iar a decedaţilor la Publică Brăila;
morgă. Echipe specializate, serviciul de
17
Nr.
Cine execută (participă la
Crt ACTIVITATEA OBS.
intervenţie)
.
Ambulanţă;
Subunitate militară M.Ap.N.;
Echipe specializate de Cruce
Roşie;
Depistarea şi evacuarea materialelor
Echipe specializate de protecţie
inflamabile, toxice sau periculoase depozitate
19 civilă din CELULA DE
în clădirea avariată sau în imediata apropiere
URGENŢĂ;
a acesteia.
Organizarea sistemului de legături pentru
informare, solicitare de sprijin, cooperare şi
Conducerea CELULA DE
20 conducere nemijlocită a acţiunilor de
URGENTA
intervenţie (radiotelefoane, telefoane mobile,
megafoane, etc.)
Crearea condiţiilor de cooperare între forţele Conducerea CELULA DE
21
de intervenţie. URGENTA
Asigurarea iluminatului pentru lucrul pe
timp de noapte sau în condiţii de vizibilitate
Echipe specializate de protecţie
redusă, atât pentru acţiunile nemijlocite de
22 civilă sau de la M.Ap.N.;
salvare cât şi din punctele de triere sau
pompierii militari (I.S.U.J.).
acordare a primului
ajutor.
Amenajarea locurilor pentru depozitarea şi Conducerea obiectivului
23
păstrarea bunurilor materiale salvate. Celula De Urgenta
Asigurarea mijloacelor de protecţie adecvată
Depozitele de materiale de
pentru desfăşurarea acţiunilor de intervenţie
24 protecţie civilă ale CELULEI
(măşti de tifon, căşti de protecţie, mănuşi de
DE URGENŢĂ;
cauciuc, cizme, etc.);
Impunerea şi respectarea condiţiilor de
Conducerea
25 siguranţă şi protecţie pe timpul acţiunii
pentru personalul de intervenţie.
Echipe specializate de protecţie
Umectarea locurilor de lucru pentru
civilă din CELULA DE
26 prevenirea formării norilor de praf, când se
URGENŢĂ;
impune aceasta.
pompierii militari
Echipe specializate de protecţie
27 Deblocarea căilor de acces de dărâmături. civilă din CELULA DE
URGENŢĂ;
Stabilirea căilor de acces şi organizarea Conducerea.
28
traficului în zona obiectivului. Echipe prot.civila
Impunerea şi respectarea regulilor şi
Conducerea
29 măsurilor de igienă personală, de prevenire a
Echipa sanitara
izbucnirii unor focare de infecţii.
Asigurarea condiţiilor de hrană şi odihnă
pentru personalul de intervenţie (organizarea Conducerea
30
pe schimburi, înlocuirea personalului epuizat, Echipa interventie
etc.)
31 Asistenţa medicală pentru forţele de Echipe medicale din CELULA
18
Nr.
Cine execută (participă la
Crt ACTIVITATEA OBS.
intervenţie)
.
intervenţie DE URGENŢĂ;
Asigurarea condiţiilor de cooperare cu
Conducerea
32 forţele internaţionale de intervenţie sosite în
Celula de Urgenta
sprijin.

33 Asigurarea evacuării şi cazării sinistraţilor Echipe de evacuare din

CELULA DE URGENŢĂ;
Asigurarea distribuirii alimentelor, apei
Conducerea
34 potabile şi după caz a unor medicamente
Echipa prot civila
(calmante, tranchilizante, etc.).
Asigurarea însoţirii transporturilor de răniţi,
patrule de poliţie auto;
35 şocaţi, traumatizaţi până la unităţile medicale
serviciul de ambulanţă Arges ;
de specialitate.
Interzicerea depunerii cadavrelor în alte Conducerea
37
locuri decât cele stabilite. Echipa sanitara
Strângerea actelor de identitate şi bunurilor
Conducerea
38 de valoare salvate şi depunerea acestora la
Echipa protectie civila
secţia de poliţie din zonă.
Legătura cu mass-media se realizează prin
Conducerea
39 personalul specializat stabilit, în mod
Seful Celulei de Urgenta
deosebit la CELULA DE URGENŢĂ;

INTOCMIT
INSPECTOR DE PROTECŢIE CIVILĂ
S.T.PITESTI
ION VLASCEANU

19