Evaluare Nationala - 2021 Teste - Partea 2/6

Ministerul Educației
Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație
Numele:…………………………………………...
Prezenta lucrare conține ______ pagini
...........................................................................
Inițiala prenumelui tatălui: ……………............
Prenumele:……………………………...............
........................…………………....………………
EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU Școala de proveniență: ………........................
ABSOLVENȚII CLASEI a VIII-a ...........................................................................
Centrul de examen: .........................................
Anul școlar 2021 – 2022
Localitatea: ………………………………...........
Județul: …………………………………….........
Limba și literatura română Nume şi prenume asistent Semnătura
NUMELE ŞI PRENUMELE
A COMISIA DE EVALUARE NOTA (CIFRE ŞI LITERE) SEMNĂTURA
PROFESORULUI
EVALUATOR I
EVALUATOR II
EVALUATOR III
EVALUATOR IV
NOTA FINALĂ
B COMISIA DE EVALUARE NOTA (CIFRE ŞI LITERE) SEMNĂTURA
PROFESORULUI
EVALUATOR I
EVALUATOR II
EVALUATOR III
EVALUATOR IV
NOTA FINALĂ
C COMISIA DE EVALUARE NOTA (CIFRE ŞI LITERE) SEMNĂTURA
PROFESORULUI
EVALUATOR I
EVALUATOR II
EVALUATOR III
EVALUATOR IV
NOTA FINALĂ
Probă scrisă la limba și literatura română Testul 5

1
• Toate subiectele sunt obligatorii.
• Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de două ore.
SUBIECTUL I (70 de puncte)

Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde la cerințele formulate.
Textul 1
— Hai, să mergem că se face târziu, m-a îndemnat tata, după ce m-am îmbrăcat.
Nu-mi plăcea prea mult pescuitul, toate orele alea în care nu faci nimic mi se păreau irosite. În
timpul necesar să prind un sparus sau un biban, aș fi putut scrie o grămadă de pagini sau aș fi putut
termina de citit Hobbitul de Tolkien, carte pe care o descoperisem la începutul lui august în
maiestuoasa bibliotecă a lui Scognamiglio, vreo patru sute de pagini de citit pe nerăsuflate. […]
— Nu mai spune prostii, n-ai nimic de făcut, în casă e cald, iar eu am nevoie de companie. Și,
dacă vrei, o să poți face baie…
— Știi că nu mă atrage marea. Pot să iau cu mine o carte sau agenda? Cel puțin așa pot folosi
mai bine timpul pe care-l am la dispoziție.
— Ce agendă și cărți, Mimì, ia-ți costumul de baie. Faci o baie bună și respiri un pic de aer de mare […].
Am ajuns la Capo Miseno pe la șase fără un sfert, primele raze de soare se iveau din mare
colorând în galben stâncile și micile case pastelate îngrămădite pe fâșia de pământ care desparte
Marea Tireniană de lacul Miseno. În fața noastră insula Procida părea să doarmă liniștită, protejată, în
spate, de Epomeo, vulcanul din Ischia, învăluit încă în ceață. […]
N-am avut niciodată aceleași interese: lui îi plăceau mașinile, fotbalul, pescuitul, toate lucrurile
care pe mine nu mă atrăgeau. Nu mi-a reproșat niciodată cu adevărat și nici n-a încercat să-mi
împiedice pasiunile în vreun fel, nu cred că din spirit de libertate și respect pentru alții, ci pentru că pe
el nu-l interesa cum îmi petreceam timpul, important era să nu-i fac probleme. Ne găsiserăm echilibrul,
iar eu nu pretindeam cine știe ce și el nu punea multe întrebări. […]
— Azi nu pare a fi o zi bună. Ție nu-ți place pescuitul, nu-i așa? a întrebat pe neașteptate.
— Nu-mi atrage interesul, am răspuns privind nisipul.
— Pe mine, în schimb, mă relaxează, nu mă lasă să gândesc, și, în plus, îmi place contactul cu
natura, uite ce loc, Mimì, un adevărat spectacol!
— Da, așa e, am admis, chiar dacă în realitate eram prins de altceva.
— Cum se poate să-ți placă doar cuvintele? a întrebat el atunci.
— Nu sunt doar cuvinte, sunt povești, am replicat.
— Și ție la ce-ți servesc poveștile, când realitatea e atât de frumoasă?
— Cărțile îți permit să călătorești, să vizitezi locuri necunoscute, să întâlnești personaje incredibile.
Nu știi ce pierzi... […]
— Da’ ce vrei să te faci când o să fii mare, Mimì, te-ai gândit?
— Scriitor, am răspuns imediat, sau astronaut. Sau matematician. Să vedem.
Și-a întors capul să mă privească și a izbucnit în râs.
— Da’ ceva normal nu?
— Ce înțeles îi dai cuvântului „normal”?
2
— Ce știu eu, îți place să studiezi, ai putea deveni avocat sau inginer. Ăia câștigă bani cu grămada,
și mi-a făcut cu ochiul.
— Nu mă interesează banii, vreau să realizez ceva important, unic...
— Ar trebui să cobori cu picioarele pe pământ...
— De ce, ce-i rău în a avea visuri?
S-a întors din nou.
— În viață nu există prea mult spațiu pentru visuri, o să înțelegi în curând... mai bine o slujbă sigură
care să-ți dea posibilitatea să-ți faci o familie și să trăiești liniștit.
Am aruncat piatra în apă și m-am ridicat. […]
— Nu vreau să fiu avocat, am spus strângând din dinți, și nu vreau nici orice altă meserie care să mă
oblige să-mi petrec timpul stând mereu în același loc. […]
— Așază-te aici, a spus tata și și-a lăsat mâna să cadă în nisip.
M-am ghemuit lângă el fără să scot o vorbă.
— Mimì, a început cu o voce gravă, poți să faci ce vrei cu viitorul tău, n-o să-ți pun eu bețe-n roate,
nici maică-ta. Sunt mândru de cum ești și am încredere în tine. Numai că nu trebuie să devii un om
important, să ai succes, nu trebuie ca cineva să descopere penicilina, ca să fie mulțumit de propria viață.
Mă tem doar că ai niște pretenții excesive. E bine să visezi, dar trebuie să înveți și să trăiești în prezent și
să te bucuri de ceea ce ai.
Lorenzo Marone, Un băiat ca toți ceilalți,
traducere din italiană de Gabriela Lungu
Textul 2
Se poate vedea cum, în următorii 25 – 50 de ani, principalele meserii ale viitorului vor fi legate de
calculatoare, robotică, cercetare spațială, energie și mediu înconjurător, sănătate, medicină, învățământ,
divertisment, afaceri, publicitate, social media și internet.
Să detaliem câteva dintre ele, fără a le epuiza:
• EXPLORAREA SPAȚIALĂ: Va apărea turismul spațial cu toate ocupațiile adiacente. Va începe
mineritul spațial. Vor exista exobiologi, care vor obține plante și animale în condițiile spațiului extraterestru,
medici specializați în problemele legate de șederea în spațiu. […]
• ROBOTICĂ: Va deveni banal să fii controlor de drone sau să lucrezi în serviciile pentru programarea,
supravegherea și întreținerea roboților. Orice fel de acțiune repetitivă și care cere efort fizic va fi preluată
de roboți cu o interfață umană, creată de ingineri și cercetători, care le vor îmbunătăți permanent
performanțele.
• DIVERTISMENT: Pe măsură ce internetul înlocuiește televiziunea, bloggerii și video-bloggerii vor
înlocui redactorii de la emisiunile de divertisment. Editorii online sau jurnaliștii multiformat, chiar și roboții
vor înlocui jurnaliștii și ziariștii. Fizioterapeuții, kinetoterapeuții vor fi din ce în ce mai căutați, pe măsură ce
se va acorda o mult mai mare atenție sportului. Digitalizarea cărților se va răspândi, va crește numărul de
jucători profesioniști de jocuri pe computer.
• ENERGIE ȘI MEDIU: Va crește numărul de lucrători la uzinele de energie neconvențională – solară
sau eoliană. Firmele de reciclare a deșeurilor vor acționa și în oceane, unde vor activa și minerii de mare
adâncime în căutare de minerale rare în ocean sau pe meteoriți. Cercetarea genetică conservativă a
speciilor va coexista cu cercetarea prin care se vor crea noi forme de viață sau de hrană.
• BUSINESS ȘI DREPT: Analiza numerică și cantitativă făcută cu ajutorul inteligenței artificiale va genera
o nouă rapiditate a reacției pe piețele financiare, notariale sau de avocatură. Vor apărea juriști specialiști
în dreptul roboților sau în etica geneticii care creează noi organisme sau plante.
• EDUCAȚIE: Învățământul virtual cu ajutorul profesorilor virtuali va deveni uzual. Vor exista structuri de
dezvoltare a materialelor educaționale online.
Ghidul meseriilor de mâine, coordonator Andreea Paul
A.
1. Notează, din textul 1, două lucruri de care e pasionat tatăl lui Mimì. 2 puncte

3
2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1. 2 puncte
Tatăl îi cere băiatului să-l însoțească, știind că
a) băiatului îi plăcea foarte mult să privească zilnic plaja.
b) era foarte cald în casă și acesta nu avea nimic de făcut.
c) lui Mimì îi plăcea să pescuiască în zori biban și sparus.
d) Mimì era fascinat de mare și de plimbările în natură.
Răspunsul corect: .
Într-o dimineață de august, Mimì și tatăl său ajung
a) aproape de lacul Epomeo.
b) în fața vulcanului Miseno.
c) pe insula Scognamiglio.
d) pe malul Mării Tireniene.
În domeniul divertismentului,
a) bloggerii vor lua locul redactorilor.
b) roboții își vor putea face publicitate.
c) se vor diversifica emisiunile de televiziune.
d) se vor urmări efectele geneticii în plan moral.
5. Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili corectitudinea sau incorectitudinea acestuia,
bazându-te pe informațiile din cele două texte. 6 puncte
Enunțul Corect Incorect
Tatăl îi spune lui Mimì să ia cu el și o agendă și niște cărți.

Băiatul își exprima dorința de a deveni pescar.
Mimì află de la tatăl său că și un om simplu poate fi fericit.
În viitor, va exista minerit în spațiul extraterestru.
Este posibil să apară o legislație specializată în drepturile roboților.
Internetul va înlocui turismul în spațiul extraterestru.
6. Precizează, în două – trei enunțuri, mijlocul de caracterizare și o trăsătură morală a tatălui, identificate în
fragmentul următor: 6 puncte
„Nu mi-a reproșat niciodată cu adevărat și nici n-a încercat să-mi împiedice pasiunile în vreun fel,
nu cred că din spirit de libertate și respect pentru alții, ci pentru că pe el nu-l interesa cum îmi
petreceam timpul, important era să nu-i fac probleme. Ne găsiserăm echilibrul, iar eu nu
pretindeam cine știe ce și el nu punea multe întrebări.”

4
7. Prezintă, în 30 – 70 de cuvinte, un element de conținut comun celor două texte date, valorificând câte o
secvență din fiecare text. 6 puncte
8. Ce meserie a viitorului ți se pare mai interesantă? Motivează-ți răspunsul, în 50 – 100 de cuvinte,

valorificând textul 2. 6 puncte

5
9. Asociază fragmentul din „Un băiat ca toți ceilalți” de Lorenzo Marone cu un text din literatura română,
studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o temă comună, prin
referire la câte o secvență relevantă din fiecare text. 6 puncte
B.
1. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte
În cuvintele subliniate în enunțul „E bine să visezi, dar trebuie să înveți să trăiești în prezent și să te
bucuri de ceea ce ai.” există, în ordine:
a) diftong, diftong.
b) diftong, triftong.
c) hiat, diftong.
d) hiat, triftong.

Cuvintele subliniate în secvențele „N-am avut niciodată aceleași interese” și „care le vor îmbunătăți
permanent performanțele” s-au format, în ordine, prin:
a) compunere, conversiune.
b) compunere, derivare.
c) derivare, conversiune.
d) derivare, derivare.
6

Sensul structurii „n-o să-ți pun eu bețe-n roate” este:
a) a nu îmbunătăți.
b) a nu împiedica.
c) a nu încuraja.
d) a nu se deplasa.

Cuvântul subliniat în propoziția „mi-a făcut cu ochiul” este utilizat cu sens figurat în enunțul:
a) Bibanul a ieșit printr-un ochi al plasei.
b) La masă, mama i-a făcut un ochi și cartofi la cuptor.
c) Ochiul de pe coada păunului are nuanță turcoaz.
d) Prin desiș se vedea un ochi al razelor dimineții.
5. Rescrie fraza următoare, trecând verbele la persoana a II-a, numărul singular: „— Nu vreau să fiu avocat.”
6 puncte
6. Alcătuiește un enunț în care substantivul în cazul nominativ din secvența: „Cărțile îți permit să călătorești, să
vizitezi locuri necunoscute, să întâlnești personaje incredibile.” să aibă funcție sintactică de nume predicativ.
6 puncte
Substantivul în cazul nominativ:
Enunțul:
7. Transcrie propozițiile din următoarea secvență, precizând felul acestora: „Sunt mândru de cum ești și am
încredere în tine.”. 6 puncte

7
8. Enunțurile următoare reprezintă mesajul trimis de un tânăr pe o rețea socială.

Rescrie-le, corectând greșelile de orice natură! 6 puncte
E ciudat că numărul cumpărătorilor de prăjituri au crescut, chiar dacă gustul rău al ciocolății ne
e familial. Poate că ne-am obijnuit așa și nu ne mai pasă de ce vroiam defapt.
SUBIECTUL AL II-LEA (20 de puncte)
Scrie, în 80 – 120 de cuvinte, rezumatul textului 1.
Punctajul pentru rezumat se acordă astfel:

• conținutul compunerii – 12 puncte
• redactarea compunerii – 8 puncte (coerența textului – 1 punct; proprietatea termenilor folosiți – 1 punct;
corectitudinea gramaticală – 1 punct; claritatea exprimării ideilor – 1 punct; ortografia – 2 puncte; respectarea
normelor de punctuație – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).
Notă! Rezumatul nu va fi precedat de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă doar în
cazul în care rezumatul are minimum 80 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.

8

9

10
Numele:…………………………………………...
...........................................................................
Prenumele:……………………………...............
........................…………………....………………
Localitatea: ………………………………...........
Județul: …………………………………….........
PROFESORULUI
EVALUATOR I
EVALUATOR II
EVALUATOR III
EVALUATOR IV
NOTA FINALĂ
PROFESORULUI
EVALUATOR I
EVALUATOR II
EVALUATOR III
EVALUATOR IV
NOTA FINALĂ
PROFESORULUI
EVALUATOR I
EVALUATOR II
EVALUATOR III
EVALUATOR IV
NOTA FINALĂ

1

Textul 1
A fost odată ca niciodată, chiar în mijlocul codrului, un han în care trăiau un hangiu și o hangiță. Într-o zi,
hangiul a găsit într-o poiană o fată frumoasă și, după ce s-a sfătuit cu soția sa, au hotărât s-o crească la
fel ca pe copilul lor. Toți drumeții care poposeau la han o îndrăgeau pe fată și se mirau de frumusețea ei
neasemuită. O alintau „floarea cea frumoasă de la crâșma din codru”. E drept că și hangița era frumoasă,
însă Florița o întrecea cu mult.
Când a sosit vestea că împăratul va trece cu tot alaiul său prin acele locuri, hangiul a scos din beci
vinul cel mai bun, iar hangița s-a împodobit cu cele mai scumpe găteli. Dar frumusețea ei pălea în fața
Floriței care, chiar și îmbrăcată în haine de rând, a cucerit pe loc inimile aleșilor oaspeți.
Din ziua aceea însă, invidia a început să o roadă pe hangiță, care o punea pe fată la muncile cele mai
grele, în vreme ce ea se închidea într-o odaie și întreba o oglindă fermecată:
— Oare cine-i mai frumoasă, eu sau Florița?
Iar oglinda îi răspunde mereu la fel, că Florița e cea mai frumoasă. Hangița n-a mai putut să rabde,
așa că a chemat-o la ea pe Baba-Cloanța, o cotoroanță care trăia undeva în adâncul codrului. S-au înțeles
amândouă ca fata să fie dusă de cotoroanță în pădure, să-i scoată ochii și s-o lase în voia sorții.
Când Baba-Cloanța a văzut-o pe Florița, parcă nu-i venea să-i facă rău unei fete așa frumoase. Până
la urmă, a dus-o în pădure, unde o căprioară le-a tăiat calea. Dar, când s-a uitat la Florița, căprioara a
rămas țintuită în loc, deoarece farmecul fetei lua mințile oamenilor și animalelor deopotrivă.
Atunci cotoroanței i s-a făcut milă de fată, așa că […] a lăsat-o pe Florița să plece.
Fata a mers ce a mers până când a ajuns într-un luminiș unde se înălța o casă, în fața căreia un
cocoșat se chinuia să jumulească o pasăre, dar se vedea de la o poștă că nu prea se pricepe. Florița l-a
întrebat ce căuta de unul singur în mijlocul pădurii. Cocoșatul i-a povestit că avea grijă de casa unor bandiți
care în acel moment erau duși la furat și s-a plâns că multe îndura din partea acestora, căci nu le plăcea
mâncarea, care îi ieșea ba prea sărată, ba prea piperată.
— Pleacă degrabă, fetițo! a mai sfătuit-o cocoșatul. Dacă hoții te vor găsi aici, te vor ucide, căci sunt foarte răi!
Însă Florița nu s-a speriat, ba chiar s-a apucat să deretice prin casă și să facă mâncare. La scurt timp,
au apărut și cei doisprezece bandiți, lihniți de foame, iar cocoșatul a ascuns-o pe Florița sub pat.
Bandiții s-au mirat de curățenia din casă, apoi unul a gustat din friptura de porc, altul din cea de pui și
li s-au părut atât de gustoase, încât au început să se bată pe mâncare.
— Nu vă mai certați! le-a strigat Florița ieșind din ascunzătoarea ei. Dacă de acum încolo vă purtați
frumos și nu mai mergeți la furat, vă voi găti în fiecare zi!
Bandiții au rămas cu gura căscată, apoi s-au arătat bucuroși să o primească pe Florița în casa lor, iar
din acea zi nu s-au mai dus la furat.

2
După o vreme, hangița, bănuind că fata nu murise în pădure, și-a întrebat din nou oglinda, dar
răspunsul a fost același, că Florița este cea mai frumoasă. Plină de mânie, a chemat-o iar pe Baba-Cloanța
la ea și împreună au pus la cale alte blestemății.
***, Florița din codru (basm repovestit de Adina Popescu)
Textul 2
Ana a început clasa I la școala de pe bulevardul Titulescu și m-am dus cu ea în prima zi, s-o văd
trecând pe sub bolta de gladiole ținute de colegii din clasele mai mari. Dar mai departe n-a vrut să meargă
decât cu mine de mână. Mi-am zis: „Are doar șase ani, e normal, hai cu ea până în clasă”. Acolo, a refuzat
să rămână singură în bancă, și atunci m-am așezat lângă ea, iar învățătoarea, foarte tânără, n-a zis nimic,
ne-am zâmbit reciproc, iar eu mi-am început orele în clasa I [...] cu o plăcere nespusă. Copiii din jur m-au
acceptat firesc, ca pe bunica lor de acasă, cerându-mi să le liniez și lor caietele, să șterg cu guma etc. A
doua zi la fel, mă simțeam utilă și mă amuza să-mi mut acul patefonului la începutul plăcii. Până ce, într-a
treia sau a patra zi, la difuzorul din clasă, la care se auzea doar clopoțelul de recreație, a răsunat o voce
severă: „Bunica din clasa I D este rugată să vină la direcția școlii!”. Prinsă asupra faptului, m-am pornit,
cu învățătoarea și cu Ana după mine, spre cancelarie, unde directoarea m-a primit cu o privire consternată:
„Păi, ce ne-am face dacă toți copiii ar veni la școală cu cineva din familie? E împotriva regulamentului.”.
Chiar, ce ne-am face? Mi-a venit atunci ideea salvatoare: Sif. Am rugat-o pe directoare să mai
folosească difuzorul o dată ca să-l cheme pe fratele mai mare din clasa a III-a, și într-un minut el a fost la
ușă. I-am spus: „Ții minte poveștile de astă-vară din tabără? Ce-ar fi să vă duceți amândoi în clasa Anei
și să le spuneți și copiilor?” Ideea le-a plăcut și au pornit amândoi de mână, fără să se uite înapoi. Era
vorba de două basme adorabile, povestite de profesorul Constantin Kessler. În primul, un vrăjitor i-a
prefăcut pe Făt-Frumos, pe Ileana Cosânzeana și pe Zmeu în trei crenguțe pe care le-a băgat în sacul
lui. „Hai să le desenăm! După ce recunoașteți cine e fiecare crenguță?” (Desigur, Ileana era o floricică,
Făt-Frumos o creangă dreaptă, iar Zmeul, un scaiete țepos.) [...]
Învățătoarea mi-a povestit pe urmă că Sif a avut mare succes: Ana a desenat pe tablă crenguțe și
prăjiturele, iar copiii au fost încântați să asculte basme în loc de lecții. Prima sonerie de recreație nici nu
a fost luată în seamă, după a doua, Sif a declarat că mai știe și alte povești și a ținut-o așa până la ora
plecării acasă. A doua zi n-a mai fost nevoie să mă duc la școală, Ana avea deja o grămadă de prieteni.
Adina Nanu, Călătorie în jurul casei mele
A.
1. Notează, din textul 2, numele a două personaje de basm. 2 puncte
Casa din pădure este
a) a cocoșatului.
b) a cotoroanței.
c) a împăratului.
d) a unor bandiți.

3
Sif le spune colegilor surorii sale
a) întâmplări din recreație.
b) povești auzite în tabără.
c) regulamentul școlar.
d) cum se liniază caietele.
Vocea care se aude la difuzor este
a) a bunicii.
b) a directoarei.
c) a învățătoarei.
d) a lui Sif.
Hangiul se pregătește cum se cuvine pentru a primi alaiul împărătesc.

Cocoșatului i se reproșează că mâncarea e prea sărată sau prea piperată.
Bandiții respectă condițiile puse de Florița și devin oameni mai buni.
Bunicii îi face plăcere să participe la orele clasei I D.
Domnul Kessler este directorul școlii.
Ana i-a făcut pe tablă portretul bunicii.
6. Precizează o trăsătură a tiparului narativ, ilustrând-o cu o secvență din text. 6 puncte
secvență din fiecare text. 6 puncte

4
8. Crezi că poveștile au farmec la orice vârstă? Motivează-ți răspunsul, în 50 – 100 de cuvinte,

9. Asociază fragmentul din „Florița din codru” cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură
suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, un personaj asemănător, prin referire la câte o secvență
relevantă din fiecare text. 6 puncte

5
B.
În enunțul „Chiar, ce ne-am face? Mi-a venit atunci ideea salvatoare” sunt:
a) doi diftongi.
b) trei diftongi.
c) patru diftongi.
d) cinci diftongi.

Seria care conține doar cuvinte compuse este:
a) „Baba-Cloanța”, „luminiș”.
b) „doisprezece”, „deoarece”.
c) „hangița”, „recreație”.
d) „învățătoare”, „salvatoare”.

Sensul structurii subliniate în enunțul „împreună au pus la cale alte blestemății” este:
a) au călătorit.
b) au îndreptat.
c) au planificat.
d) au împiedicat.

Există o relație de polisemie între cuvintele subliniate în enunțurile din seria:
a) „n-a vrut să meargă decât cu mine de mână”; Cumpăr niște mine de pix.
b) „a refuzat să rămână singură în bancă”; A făcut împrumut la bancă.
c) „unde o căprioară le-a tăiat calea”; Piatra căzută în lac a făcut multe unde.
d) „Fata a mers ce a mers”; Radioul merge întruna de ieri pe același post.

6
5. Selectează, din secvențele următoare, trei adjective aflate la grade de comparație diferite, pe care le vei
preciza: „și-a întrebat din nou oglinda, dar răspunsul a fost același, că Florița este cea mai frumoasă”; „iar
învățătoarea, foarte tânără, n-a zis nimic, ne-am zâmbit reciproc”; „ca să-l cheme pe fratele mai mare din
clasa a III-a”. 6 puncte
Adjectivul selectat Gradul de comparație

al adjectivului selectat
6. Alcătuiește un enunț exclamativ, în care cuvântul care are funcție sintactică de subiect în enunțul „Prima
sonerie de recreație nici nu a fost luată în seamă.” să fie atribut. 6 puncte
Cuvântul care are funcție sintactică de subiect:
Enunțul:
7. Transcrie propozițiile din următoarea frază, precizând felul acestora: „Copiii din jur m-au acceptat firesc,
ca pe bunica lor de acasă, cerându-mi să le liniez și lor caietele, să șterg cu guma etc.”. 6 puncte
8. Enunțul următor reprezintă mesajul unei persoane pe rețelele sociale.

Corectează greșelile de orice natură, rescriind enunțul! 6 puncte
Mi-ar place să nu fi indiferent la valorile din basmele creeate de autorii noștri preferați.

7
Scrie o compunere, de minimum 150 de cuvinte, în care să o caracterizezi pe Florița, personajul din
textul 1.
În redactarea caracterizării, vei avea în vedere:
− precizarea a două date de identificare a personajului (nume, vârstă, ocupație, origine, portret fizic etc.);
− numirea a două trăsături morale ale personajului;
− ilustrarea a două mijloace de caracterizare diferite, prin câte o secvență comentată;
− corelarea unei valori personale cu una dintre valorile personajului.
Punctajul pentru compunere se acordă astfel:

• redactarea compunerii – 8 puncte (marcarea corectă a paragrafelor – 1 punct; coerența textului – 1 punct;
proprietatea termenilor folosiți – 1 punct; corectitudinea gramaticală – 1 punct; claritatea exprimării ideilor –
1 punct; ortografia – 1 punct; respectarea normelor de punctuație – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).
Notă! Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă doar
în cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.

8

9

10
Numele:…………………………………………...
...........................................................................
Prenumele:……………………………...............
........................…………………....………………
Localitatea: ………………………………...........
Județul: …………………………………….........
PROFESORULUI
EVALUATOR I
EVALUATOR II
EVALUATOR III
EVALUATOR IV
NOTA FINALĂ
PROFESORULUI
EVALUATOR I
EVALUATOR II
EVALUATOR III
EVALUATOR IV
NOTA FINALĂ
PROFESORULUI
EVALUATOR I
EVALUATOR II
EVALUATOR III
EVALUATOR IV
NOTA FINALĂ
Probă scrisă la limba și literatura română Varianta 5

1

Textul 1
Cireşarii aveau întâlnire la Ursu, într-un loc ferit, în spatele magaziei-tezaur. [...] Lucia era întotdeauna
foarte punctuală, la orice întâlnire sosea prima. [...] Iată de ce întârzierea Luciei era ceva de neînţeles.
— Eu rămân la părerea mea, se încăpăţână Ionel. O să vă convingeţi şi voi imediat. N-o lasă doctorul,
şi n-ar fi de mirare să ne pună şi nouă beţe în roate... V-am spus eu?!
Ionel arătă cu privirile poarta. Imediat se uitară şi ceilalţi într-acolo. [...] Lucia pătrunsese pe poartă, dar
nu singură. O însoţea un bărbat scund, în floarea vârstei, însă cu părul complet alb. Ochelarii cu rame de aur
îi dădeau şi mai multă distincţie figurii. Numai zâmbetul pe care i-l cunoştea tot oraşul parcă dispăruse de pe
faţa doctorului Istrate. [...]
Doctorul răspunse la salutul nu prea entuziast al băieţilor cu un zâmbet cam posac. Dădu mâna cu
fiecare în parte şi, când Lucia i-l prezentă pe Ursu, faţa i se încruntă de-a binelea:
— Ah! Dumneata eşti Ursu, campionul de box. [...] Cum s-ar spune, dumneata joci rolul de înger păzitor
al grupului...
Intimidat, Ursu încercă să protesteze... [...]
— Ştiiiiu... Cum să nu ştiu, răspunse doctorul foarte grav, dar cu un simplu gest îşi îndepărtă masca
neobişnuit de severă, redevenind omul zâmbitor dintotdeauna. Dacă pleci şi dumneata în expediţie nu
mai am nicio teamă...
Fără să vrea, Dan îl împinse cu cotul pe Ionel, dar vorbele lui erau adresate musafirului care zâmbea,
în sfârşit:
— Ne era teamă că n-o veţi lăsa pe Lucia... [...]
— Aţi terminat toate pregătirile?...
O altă întorsătură de frază, care, de astă dată, îl învioră pe Ursu. Amintindu-şi că e gazdă, îl invită pe
doctor şi, bineînţeles, şi pe fiica lui în magazia cu comori. [...]
— Nu e rău... îşi rosti doctorul nota. Chiar îmi place. M-am convins că şi copiii... pardon, tinerii, pot
să fie uneori serioşi, îmi place, îmi place.
Ionel nu rezistă la felicitări:
— Dac-am fi plecat într-o simplă excursie, ar fi fost altceva. Nu ştiu dacă v-a spus Lucia... noi ne-am
pregătit pentru o expediţie ştiinţifică, nu pentru o simplă excursie...
— Lucia mi-a fluturat nişte clopoţei pe la ureche, o ameninţă doctorul. Mi-a rămas numai amintirea
unor sunete vagi. Dar, mă rog, dacă nu sunt indiscret, aş putea să aflu şi eu scopul expediţiei voastre?
Ionel atâta aştepta:
— Vrem să facem o hartă precisă a regiunii, să retuşăm erorile eventuale şi s-o completăm pe cea
veche. Harta pe care am găsit-o la muzeul oraşului e plină de lacune... e cât se poate de sumară şi de
superficială...
2
— Nu e rău, acceptă doctorul. Îmi place, îmi place... În planurile voastre intră şi harta peşterii?
Din nou o întorsătură de frază care-i puse în derută pe toţi cireşarii. Tinerii se înţeleseseră să nu le
vorbească părinţilor prea multe despre peşteră, s-o înfăţişeze ca pe o grotă oarecare, lipsită de interes,
pe care o vor vizita în trecere. Întrebarea îi cam încolţise. Dan, profitând de faptul că nu putea fi văzut de
doctor, o îndemnă pe Lucia, din priviri, să dea un răspuns.
— Vom trece şi prin peşteră, spuse ea. Dar te rog foarte mult, tăticule, să nu scapi vreun cuvânt.
Avem noi nişte gânduri grozave. Discreţie totală! [...]
— Să sperăm că veţi avea noroc, zâmbi doctorul. Ei, şi pentru că până la urmă aţi fost sinceri, voi fi
şi eu. Pentru o simplă excursie n-aş fi lăsat-o pe Lucia. Dar, când mi-am dat seama că vă gândiţi la o
expediţie ştiinţifică în toată regula, m-am liniştit. Am fost convins că vă veţi pregăti cu toată seriozitatea şi
că veţi legifera prudenţa... Acesta ar fi vrut, de fapt, să fie sfatul meu...
— N-o să-l uităm! îl asigură Dan.
— Dar mi-aţi luat-o înainte... continuă doctorul. Îmi place seriozitatea cu care v-aţi pregătit... Deşi...
aţi omis ceva, şi nu ceva neimportant. Dimpotrivă!... Nu vă vorbesc ca medic, ci ca turist inveterat. Să nu
plecaţi niciodată la drum, fie chiar într-o simplă excursie, fără o trusă medicală la voi. Să fie sfânt, da?...
Am întrebat-o pe Lucia, înainte de a porni spre voi, dacă aveţi trusă şi... în sfârşit... mi-am permis să vă
pregătesc eu o trusă completă. Din cauza aceasta am întârziat, lucru pentru care vă cerem totuşi scuze.
Doctorul le oferi trusa, le strânse bărbăteşte mâinile, urându-le succes deplin, şi le mai făcu un semn
de succes din pragul porţii.
Constantin Chiriță, Cireșarii
Textul 2
Am făcut două excursii în ţară, în 1974 şi 1976, aveam 14 şi, respectiv, 16 ani. Excursiile erau
planificate cu mare atenţie, itinerarele erau gândite dinainte şi etapele călătoriei erau scrise într-un caiet
de care răspundea mama; aveam hărţi, obiective de atins, erau alese cele mai reprezentative locuri. [...]
A doua excursie a avut în itinerar litoralul, dar nu plaja, ci Adamclisi, mănăstirile, Delta Dunării cu
vaporaşul, sudul Moldovei, Podișul Transilvaniei, cu Brașov, Sibiu, Sighișoara, Cluj, dar şi Hunedoara,
Haţeg cu zimbrii, cu muzeele, bisericile, locurile importante care existau, păstrând proporțiile, în orice
oraș; toate erau în ghiduri şi pe hărţi, era simplu şi era frumos să cauţi locuri care trebuiau văzute. [...]
Părinţii mei au mers pe munte ani de zile, între 1955 şi 1970. [...] Am fost şi eu pe munte, cu colegii
sau prietenii. Am fost în Piatra Craiului de două ori, a fost splendid. Am fost în Bucegi, în Retezat, în
Cheile Caraşului. Cu ghidurile acelea din librării, cu rucsacuri pregătite cu grijă, cu o listă cu meniul pentru
fiecare zi, ca să nu cărăm mai mult decât era necesar, totul numărat şi cântărit. [...]
În Cheile Carașului (se ajunge din Herculane, prin Anina), zona este deluroasă, clima este
mediteraneeană (liane, dafin, dar şi vipere). Dealurile sunt din calcar, găurite de zeci de peșteri, închise
însă (atunci) cu porţi încuiate cu lacăte, cu acces controlat de nişte oameni din partea locului, în legătură
cu Clubul de Speologie „Emil Racoviţă”. Pericolul era că, dacă te aflai în peşteră şi ploua, tunelele se
inundau şi nu mai puteai ieşi. Dar noi eram cu doi membri ai clubului care obţinuseră accesul, am şi intrat
într-o peşteră, un gol în munte, cu tunele uneori atât de înguste, încât ne-am târât pe burtă nişte sute bune
de metri, cu atenție să nu rupem stalactitele. Tunelul se înfunda într-o sală mică, plină de formațiuni de
piatră pastelată – verde, galben, roz, alb strălucitor, bleu –, formaţiuni ca nişte draperii de catifea, sfere
pe fundul unor ochiuri de apă, țurțuri ondulați.
Dana Drăgoiu, Excursii fericite, www.dilemaveche.ro
A.
1. Notează, din textul 2, numele a două localități din itinerarul celei de-a doua excursii. 2 puncte
Cireșarii vor să organizeze
a) o căutare de comori.
b) o competiție de box.
c) o expediție științifică.
d) o lecție de prim ajutor.
3
Părinții Danei Drăgoiu au fost în excursii pe munte între
a) 1974 și 1976.
b) 1970 și 1974.
c) 1955 și 1976.
d) 1955 și 1970.
Există peșteri săpate în dealurile calcaroase din
a) apropierea Deltei Dunării.
b) Podișul Transilvaniei.
c) zona Cheilor Carașului.
d) zona Pietrei Craiului.

Lucia și tatăl ei ajung la timp la întâlnirea cu cireșarii.
Doctorul Istrate apreciază seriozitatea tinerilor.
Cireșarii primesc din partea doctorului Istrate o trusă de prim ajutor.
În familia Danei Drăgoiu, tatăl ținea, într-un caiet, evidența excursiilor.
În zona Cheilor Carașului se găsesc vipere.
Părinții Danei Drăgoiu și-au însoțit fiica în toate excursiile.
6. Precizează, în unu – trei enunțuri, o trăsătură a personajului Istrate, identificată în fragmentul de mai
jos, și mijlocul de caracterizare utilizat, ilustrându-l cu o secvență: „O însoţea un bărbat scund, în floarea
vârstei, însă cu părul complet alb. Ochelarii cu rame de aur îi dădeau şi mai multă distincţie figurii. Numai
zâmbetul pe care i-l cunoştea tot oraşul parcă dispăruse de pe faţa doctorului Istrate.”. 6 puncte
secvență relevantă din fiecare text. 6 puncte

4
8. Crezi că este important să planifici o călătorie în detaliu? Motivează-ți răspunsul, în 50 – 100 de cuvinte,

5
9. Asociază fragmentul din Cireșarii de Constantin Chiriță cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca
lectură suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o valoare morală/culturală comună, prin referire la
câte o secvență relevantă din fiecare text. 6 puncte
B.
Conțin triftong ambele cuvinte din seria
a) „întotdeauna”, „ploua”.
b) „puteai”, „dădeau”.
c) „tezaur”, „regiunii”.
d) „trebuiau”, „mâinile”.

Există doar cuvinte compuse în seria:
a) „bineînțeles”, „despre”.
b) „dumneata”, „punctuală”.
c) „pregăti”, „bărbătește”.
d) „seriozitate”, „fiecare”.
Sinonimele contextuale ale cuvintelor subliniate în secvența „Vrem să facem o hartă precisă a regiunii,
să retușăm erorile eventuale.” sunt, în ordine:
a) detaliată, să evidențiem.
b) exactă, să corectăm.
c) incertă, să desenăm.
d) promisă, să perfecționăm.
6

Există o relație de omonimie între cuvintele subliniate în secvențele din seria:
a) „Harta […] e plină de lacune”; La țărmul mării se găsesc două lagune.
b) „Lucia pătrunsese pe poartă”; Lucia poartă o uniformă albă și pantofi roșii.
c) „rucsacuri pregătite cu grijă”; Temele pregătite acasă sunt corecte.
d) „Ne era teamă că n-o veţi lăsa pe Lucia”; Andrei a lăsat cartea la bibliotecă.
5. Selectează, din fragmentul următor, trei substantive aflate în cazuri diferite, pe care le vei preciza:
„— Nu e rău, acceptă doctorul. Îmi place, îmi place... În planurile voastre intră şi harta peşterii? [...]
Tinerii se înţeleseseră să nu le vorbească părinţilor prea multe despre peşteră.”. 6 puncte
Substantivul selectat Cazul substantivului selectat
6. Alcătuiește un enunț asertiv, în care substantivul „hartă” să fie atribut (1) și un enunț imperativ, în care
pronumele personal „el” să fie complement indirect (2). 6 puncte
(1)
(2)
7. Transcrie propozițiile din fraza „Nu ştiu dacă v-a spus Lucia.”, precizând felul acestora. 6 puncte
8. Completează enunțul următor, reprezentând mesajul unui pasionat de excursiile în natură, cu formele
corecte ale cuvintelor indicate între paranteze. 6 puncte
— ____________________ (a ști, indicativ, prezent, persoana a II-a, singular) că cercetătorii
_____________________ (nostru, adjectiv pronominal posesiv) de la ___________________ (club, plural,
articulat hotărât) de speologie au găsit de-a lungul ________________________ (vale, singular)
____________________________ (12, în litere) peșteri ___________________ (creat, adjectiv participial) în
diferite perioade geologice?

7
Scrie, în 80 – 120 de cuvinte, rezumatul textului 1.

Punctajul pentru rezumat se acordă astfel:
• conținutul rezumatului – 12 puncte
• redactarea rezumatului – 8 puncte (coerența textului – 1 punct; proprietatea termenilor folosiți – 1 punct;
corectitudinea gramaticală – 1 punct; claritatea exprimării ideilor – 1 punct; respectarea normelor de
ortografie – 2 puncte; respectarea normelor de punctuație – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).
Notă! Rezumatul nu va fi precedat de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă doar în
cazul în care rezumatul are minimum 80 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.

8

9

10
Numele:…………………………………………...
...........................................................................
Prenumele:……………………………...............
........................…………………....………………
Localitatea: ………………………………...........
Județul: …………………………………….........
PROFESORULUI
EVALUATOR I
EVALUATOR II
EVALUATOR III
EVALUATOR IV
NOTA FINALĂ
PROFESORULUI
EVALUATOR I
EVALUATOR II
EVALUATOR III
EVALUATOR IV
NOTA FINALĂ
PROFESORULUI
EVALUATOR I
EVALUATOR II
EVALUATOR III
EVALUATOR IV
NOTA FINALĂ

1

Textul 1
În port, la pupa vasului de pasageri austriac, care tocmai venise din sus, se vedea legat la chei* un
barcaz* micuț, încărcat din greu. Cam în partea lui din mijloc, pe o stivă de scânduri, şedea, cu picioarele
atârnate în jos, un băieţandru de vreo şaisprezece ani, cu un mintean* negru pe umeri, cu o căciulă de
oaie dată pe ceafă, şi cânta încetişor, ca pentru el, dintr-un fluier ciobănesc.
― Cântă de foame! spuse Ieremia. Hai, Mihule, lasă cavalul, că ţi-am adus să mănânci!
La aceste vorbe, băiatul ridică ochii spre chei, şi chipul oacheş, bătut de vânt, i se lumină.
― El e băietanul de care ţi-am vorbit, domnule! îl lămuri Ieremia pe Anton Lupan.
Acesta sări pe puntea barcazului şi se apropie de băiat, cu mâna întinsă, prietenos. Atunci văzu că la
picioarele lui stătea cuminte, cu botul pe labe, dar cu ochii vii iscodind în jur, un câine ciobănesc, cu părul
negru, plin de praf şi încâlcit, cam slab şi năpădit de ciulini, cu coada jumulită în chip greu de înţeles, care
însă, în toată înfăţişarea lui, poate puţin cam jalnică acum, amintea de un nu prea îndepărtat strămoş lup.
Băiatul sări în picioare, sfios şi poate neîncrezător; nu prea era obişnuit, se vede, cu bunătatea
semenilor săi. Câinele se ridică şi el, se trase un pas înapoi şi rămase aşa, atent. Privirea lui nu arăta nici
teamă, nici prietenie. Lui Anton Lupan i se păru că vede în ea o demnitate la fel de grăitoare ca a unui
om, ca a unui om care o are, bineînţeles. În schimb, în ochii băiatului, negri, cu sclipiri albăstrii, cum e
uneori cerul în clipa când amurgul s-a stins, dar noaptea încă nu s-a statornicit, deşi zâmbitori, se citea o
tristeţe domoală, din cele care, odată ce s-au ivit în priviri, ai zice că niciodată nu mai pot pieri. […]
― Să nu-ţi pară rău că ai venit până aici, îi vorbi blând. O să capeţi cele de cuviinţă pentru osteneala ta.
Băiatul făcu o mişcare cu mâna ca şi cum ar fi vrut să arate că nu ţine la niciun fel de răsplată. Văzându-l
aşa şi gândindu-se la vârsta lui crudă, Anton Lupan se simţi întristat.
― Câinele-i al tău? îl întrebă.
― E de la stână, răspunse băiatul. S-a luat după mine şi n-a vrut să se ducă înapoi, chiar dacă l-am
izgonit. Aşa că umblăm amândoi.
Ar fi vrut să-l întrebe mai multe, dar socoti că băiatului, ca şi câinelui, trebuie să le fie foame, deci lăsă vorbele
pentru mai târziu şi deocamdată îi încredinţă pe amândoi lui Ieremia, să-i ospăteze cu cele trimise de Ismail.
Între timp, […] descărcatul începu. În afară de cheresteaua de pe punte, în magazia vasului fuseseră
înghesuite până sus fel de fel de materiale, în lăzi, în baloturi, în cutii de tablă, în bidoane şi-n saci. Ieremia
le cumpărase după listă şi le orânduise sârguincios. Erau cabluri de oţel şi parâme de felurite grosimi,
făcute colaci, erau bare de fier, şuruburi, cuie, butoiaşe cu ulei de in, cutii de vopsea, pânză groasă de
vele, cu urzeală de cânepă şi bătătura de bumbac și încă multe altele pe care nu le puteai descurca decât
dacă aveai lista lor în cap. […]
Anton Lupan se ridică:
― N-ai vrea să rămâi cu noi?

2
― Şi ce să fac, domnule? întrebă băiatul, înviorat.

― Ce-o să facem toţi. Las’ că n-o să fie rău, ai să vezi! Ce zici, te învoieşti?
― Da’ pe Negrilă îl iei?
― Fireşte! Altfel nici nu mă gândesc.
Obrazul băiatului se lumină şi tot ceea ce fusese îndoială şi amărăciune pe chipul lui se pierdu în
vânt. Iar vântul îi purtă îndoiala şi amărăciunea de-a lungul canalului, le flutură peste perdeaua de stuf şi
se duse cu ele spre mare, unde le înecă, departe în larg, să li se şteargă urma pe veci.
Cădea amurgul când se apropiau de baraca lor. Anton Lupan mergea în frunte, fluierând, ca un om
pe deplin mulţumit. Mihu venea după el, fără să vadă unde pune pasul, cu gura căscată, cu ochii zgâiţi la
marea vineţie în lumina amurgului de după echinocțiu. Negrilă se zbenguia pe ţărm, aruncându-se în apă
şi tăvălindu-se pe nisip, umplând malul mării de lătrături vesele, ca şi când ar fi simţit că începe altă viaţă
şi pentru el, şi pentru stăpână-su.
― Domnule, întrebă Mihu, fără să-şi poată lua ochii de la orizont, toată asta care se vede aici e numai apă?
― Numai apă, Mihule. Şi încă, atât cât vezi tu nu-i poate nici a mia parte din întinderea ei.
― Aoleu, maică! strigă băiatul, înmărmurit.
În clipa aceea, în baracă se aprinse o lampă. […]
― Ismaile! strigă Anton Lupan. De azi înainte ai de hrănit două guri mai mult: pe Mihu şi pe Negrilă,
îi vezi? Ai grijă să nu ne facem de râs!
Radu Tudoran, Toate pânzele sus!
*chei – platformă amenajată într-un port pentru încărcarea și descărcarea vapoarelor
*barcaz – ambarcațiune pescărească
*mintean – haină bărbătească scurtă
Textul 2
În anul 1908, locuiam în fața Grădinii Icoanei. Doi salcâmi bătrâni stăteau de strajă la poartă. Aveam o
curte mare în spatele casei și o grădină imensă cu boltă de viță, care se întindea de-a lungul străzii, astăzi
Dumbrava Roșie. Acolo a fost adusă într-o zi o vacă elvețiană, trimisă în dar de un admirator. Instalarea ei
la noi a fost un eveniment. Tata a botezat-o Habelca și o trimitea în fiecare zi la Șosea să pască iarbă. [...]
Într-un an, tata a adus acasă un căţeluş alb, cu părul scurt şi mătăsos, cu pete rotunde, negre pe tot
trupul. I-l dăruise doctorul Schachmann. Era o speţă rară de câine de vânătoare, brac din Dalmaţia, tata i-a
pus numele „Şmil”. Acest Şmil devenise celebru. Crescuse mare, cu trup subţire şi lung, şi pricepea toate
ca un om. Uneori, când întârzia tata la masă, deschideam uşa şi strigam: „Şmil, du-te de-l caută pe domnul
Delavrancea!”. Dintr-o săritură, câinele dispărea ca o săgeată. Cu nasul lui negru şi lucios de prepelicar, îi
lua urma şi nu se lăsa până nu-l găsea. Se strecura peste tot: la Parlament, la Teatrul Naţional, unde s-a
auzit lătratul lui voios la o repetiţie a piesei Apus de soare, sau la băcănia Ciobanu, pe atunci în dreptul
actualului Muzeu Naţional, de unde se întorcea acasă părintele nostru, încărcat cu mezeluri. Băcanul îi
spunea: „V-a căutat Şmil”. Şi atunci, tata scurta conversaţia cu prietenii. [...]
Când avea răgaz, Delavrancea pleca cu vaporul la Constantinopol și la Atena. Se simțea fericit pe mare și
furtuna îl însuflețea. Vorbea cu entuziasm de Bosfor, acea alee lichidă care despică Europa de Asia. Admira
cupola măreață a Sfintei Sofia, [...] chiparoșii pensulați de o mână măiastră pe cerul de peruzea, moscheele cu
nostalgicele lor minarete, tăind văzduhul ca niște săgeți împietrite în elanul lor. La restaurant, tatăl meu comanda
un prim fel, barbuni, al doilea... barbuni, al treilea... barbuni! Mânca zilnic acel pește cu carnea rumenie și miros
puternic iodat, care trăiește mai ales în Bosfor. Îl recunoștea ospătarul și-l botezase „domnul Barbun”.
Când ajungea la Atena, petrecea ore întregi pe Acropole. Cunoștea arta antică în toate nuanțele ei, cugeta,
așezat pe treptele Parthenonului, la operele literare nemuritoare, pe care le cunoștea bine. Nu-și stăpânea
lacrimile de emoție în fața mândrelor coloane de marmură, înălțate pe orizontul marin, zvelte și robuste.
Întors în România, se aşeza iar la lucru [...] şi, scriind, asculta studiul meu de pian, pentru că i se părea
că-i întăreşte ritmul ideilor. Întrerupea lucrul ca să se joace cu pisica tolănită pe masa lui sau venea în salon [...]
şi-mi făcea câte o observaţie, întotdeauna întemeiată.
Cella Delavrancea, Frânturi din viața lui Delavrancea
A.
1. Notează, din textul 1, denumirea a două obiecte din magazia vasului. 2 puncte

3
Persoana responsabilă de pregătirea mesei este
a) Ismail.
b) Lupan.
c) Mihu.
d) Negrilă.
Șmil este un câine din rasa
a) barbun de Bosfor.
b) brac din Dalmația.
c) ciobănesc german.
d) lup elvețian.
Casa familiei Delavrancea se afla
a) în fața Grădinii Icoanei.
b) lângă Muzeul Național.
c) pe strada Constantinopol.
d) vizavi de Teatrul Național.
Ieremia i-l prezintă pe Mihu lui Anton Lupan.
Câinele lui Mihu se joacă pe țărmul mării.
Anton Lupan nu acceptă să îl primească pe Negrilă pe puntea vasului.
Delavrancea călătorea la Constantinopol și la Atena, cu vaporul, atunci când
avea timp.
Delavrancea a fost poreclit de ospătar „domnul Barbun”.
Pisica este trimisă să-și caute stăpânul prin oraș.
6. Precizează, în unu – trei enunțuri, o trăsătură a personajului Mihu, identificată în fragmentul de mai jos, și
mijlocul de caracterizare utilizat, ilustrându-l cu o secvență relevantă: „Băiatul sări în picioare, sfios şi poate
neîncrezător; nu prea era obişnuit, se vede, cu bunătatea semenilor săi. […] În schimb, în ochii băiatului,
negri, cu sclipiri albăstrii, cum e uneori cerul în clipa când amurgul s-a stins, dar noaptea încă nu s-a
statornicit, deşi zâmbitori, se citea o tristeţe domoală, din cele care, odată ce s-au ivit în priviri, ai zice că
niciodată nu mai pot pieri.”. 6 puncte

4
secvență relevantă din fiecare text. 6 puncte
8. Crezi că este plictisitor să vizitezi de mai multe ori un loc? Motivează-ți răspunsul, în 50 – 100 de cuvinte,

5
9. Asociază fragmentul din Toate pânzele sus! de Radu Tudoran cu un alt text literar studiat la clasă sau citit
ca lectură suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o valoare morală/culturală comună, prin referire
la câte o secvență relevantă din fiecare text. 6 puncte
B.
Sunt despărțite corect în silabe ambele cuvinte din seria:
a) bă-trâni, pri-e-te-nos.
b) bă-trâni, prie-te-nos.
c) băt-râni, pri-e-te-nos.
d) băt-râni, prie-te-nos.

Seria care cuprinde doar cuvinte compuse este:
a) „bineînțeles”, „zâmbitori”.
b) „încetișor”, „ciobănesc”.
c) „întotdeauna”, „niciodată”.
d) „tristețe”, „deocamdată”.

6

Sensul construcției subliniate în secvența: „Dintr-o săritură, câinele dispărea ca o săgeată.” este
a) agresiv.
b) ascuțit.
c) încetișor.
d) repede.

Există o relație de omonimie între cuvintele subliniate în secvențele din seria:
a) „cam slab şi năpădit de ciulini”; „cu trup subțire şi lung”.
b) „Iar vântul îi purtă îndoiala”; Ambii au încălcat învoiala.
c) „să nu-ţi pară rău că ai venit până aici”; Rochia i-a venit bine.
d) „se simțea fericit pe mare”; „o curte mare în spatele casei”.
5. Selectează, din fragmentul următor, trei verbe aflate la moduri diferite, pe care le vei preciza: „Ar fi vrut
să-l întrebe mai multe, dar socoti că băiatului, ca şi câinelui, trebuie să le fie foame, deci lăsă vorbele
pentru mai târziu şi deocamdată îi încredinţă pe amândoi lui Ieremia”. 6 puncte
Verbul selectat Modul verbului selectat
6. Alcătuiește un enunț asertiv, în care substantivul comun „lampă” să fie în cazul genitiv (1) și un enunț interogativ,
în care pronumele personal „el” să aibă funcția sintactică de complement prepozițional (2). 6 puncte
(1)
(2)
7. Transcrie propozițiile din fraza următoare, precizând felul acestora: „Mânca zilnic acel pește cu carnea
rumenie și miros puternic iodat, care trăiește mai ales în Bosfor.”. 6 puncte

7
8. Completează enunțul următor, reprezentând mesajul unui ghid în timp ce prezintă un oraș, cu formele
corecte ale cuvintelor indicate între paranteze. 6 puncte
— Băiete, ________________ (a vrea, condițional-optativ, prezent, persoana I, singular) acum
_______________ (a fi, conjunctiv, prezent, persoana a II-a, singular) atent, fiindcă de la capătul
_________________ (stradă, singular, genitiv) vei putea vedea acele clădiri de ______
________________ (care, genitiv) arhitectură suntem _________________ (mândru, plural, masculin).
Imaginează-ți că tocmai te-ai întors din vacanță.

Scrie un text narativ, de minimum 150 de cuvinte, în care să prezinți cea mai frumoasă întâmplare din
vacanță, incluzând o secvență descriptivă, de minimum 30 de cuvinte, și o secvență dialogată, de
minimum patru replici.

1 punct; ortografia – 1 punct; respectarea normelor de punctuație – 1 punct; lizibilitatea – 1 punct).
Notă! Compunerea nu va fi precedată de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acordă doar
în cazul în care compunerea are minimum 150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.

8

9

10
EVALUAREA NAȚIONALĂ PENTRU ABSOLVENȚII CLASEI a VIII-a
Limba și literatura română
Testul 1

Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație
Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde cerințelor formulate.
Textul 1
Printr-a VI-a, citisem pentru a doua oară Cireșarii și visam numai la expediții și exploratori. Tare aș fi
vrut să plec, să explorez și să fac descoperiri, dar nu știam unde și cum. De fapt, nu puteam pleca niciunde,
că trebuia să merg la școală, iar drumurile mele erau scurte și mereu aceleași: traversam Calea Moșilor pe
la intersecția mare de la Eminescu, mai mergeam vreo două sute de metri pe trotuarul de vizavi de blocul
meu, pe lângă Librărie și Pâine, și făceam dreapta pe strada școlii. Alte drumuri – ocazionale – mă purtau
pe străduțele din spate sau până la intersecția cu Republicii, la cinema Miorița. Însă nicăieri, în toate
aceste locuri, nu era nimic care să merite explorat sau descoperit. Nici măcar în gangurile aparent
misterioase care duceau în parcările din spatele blocurilor, și nici în clădirea albă, ca un cub, de la
punctul termic care huruia, gata s-o ia din loc – uneori, dacă vreun nene de acolo uita ușița deschisă,
puteai vedea înăuntru o întunecime cu umbre bizare care trepidau. Nu era nimic de explorat nici în
spălătoriile de la ultimele etaje sau în subsolurile blocurilor. […]
Pentru prima dată, am avut senzația că lumea mea de pe Calea Moșilor este prea mică și prea obișnuită.
Dar n-am renunțat la ideea de a deveni exploratoare. Tot gândindu-mă la asta, mi-am dat seama
că niciun cercetător care se respectă nu cercetează de unul singur. Fiecare are câte o echipă care îi
ascultă ordinele fără să comenteze, îl urmează chiar și în centrul Pământului și îl admiră în permanență
pentru inteligența și curajul de care dă dovadă. În expedițiile lui Jules Verne mereu plecau cel puțin doi
oameni, asta poate și ca să existe dialoguri, căci altfel cărțile ar fi fost foarte plicticoase.
— Nu vreți să facem o echipă? le-am întrebat în șoaptă pe Vulpe Nicoleta, Crăciun Anamaria,
Duță Corina și Căpățînă Liliana, adică pe fetele în care aveam cea mai mare încredere.
Le convocasem la sfârșitul orelor în laboratorul de chimie de lângă clasa noastră, care era mereu
gol și părea locul potrivit pentru întruniri secrete.
— Ce fel de echipă? De baschet? spuse cu voce tare Căpățînă, care nu era deloc pătrunsă de
importanța momentului.
Vocea ei ușor hârâită de la mononucleoza pe care o avusese într-a V-a se sparse în ecouri, în
laborator. Ceva sinistru și necunoscut începu să fojgăie în spatele tablei.
Am tras aer în piept și am așteptat ca fojgăitul să înceteze.
— Ei, de baschet! O echipă de exploratori. Ca în Cireșarii, dacă vreți, am adăugat repede, ca să le captez
atenția și ca întrunirea noastră să nu se transforme din greșeală în ceva banal, cum era moda cu baschetul.
Știam însă că o să le impresionez cu Cireșarii. Vulpe deschise gura și o închise la loc.
— Oau! făcu ea, și atât.
— Și când să plecăm ca să explorăm? întrebă Duță Corina, care își planifica mereu lucrurile din
timp. Dacă e în vacanță, eu nu pot să vin, că merg la țară... și oricum mai sunt trei luni până atunci.
— Nu plecăm nicăieri. Explorăm aici unde suntem.
Fetele se uitară surprinse în jur, ca și cum ar fi văzut laboratorul de chimie pentru prima oară. Afară
se lăsa întunericul și umbrele serii de aprilie se insinuau în școala noastră printre ferestrele cu grilaj.
Copiii ieșiseră de la ore, abia dacă li se mai auzeau glasurile îndepărtate.
— Nu văd nimic de explorat aici, spuse sec Crăciun Anamaria, care era cea mai realistă dintre toate.
Cumva mă așteptasem la asta și eram pregătită, căci de ceva vreme îmi încolțise în minte o idee
demnă de un explorator.
— O să explorăm chiar școala noastră, care e veche de cel puțin o sută de ani. Dacă nu mă credeți, citiți
pe placa de marmură de la intrarea profilor. […] Eu sunt convinsă că școala asta are ceva de ascuns. […]
Lui Vulpe îi lucesc un pic ochii, dar celelalte fete ascultă nepăsătoare, holbându-se la pereții albi și
goi ca și cum li s-ar părea imposibil ca dincolo de ei să existe comori.
Adina Popescu, Exploratorii de pe Calea Moșilor,
în vol. 8 povestiri de pe Calea Moșilor
Textul 2
În 1518, Magellan îl convinge pe regele Spaniei, Carol Quintul, să întreprindă un proiect nebunesc:
„Există o strâmtoare între Oceanul Atlantic şi Oceanul Pacific. O ştiu. Cunosc locul unde se află. Daţi-mi
o flotă şi vă voi arăta calea de trecere, pornind de la răsărit spre apus, pentru a ocoli întreg Pământul”.
În anul următor, va porni în ultima sa călătorie, intrând în legendă şi în panteonul numelor care au lărgit
limitele cunoașterii pentru întreaga umanitate.

Pagina 2 din 10
Un formidabil roman de aventuri în care Magellan dovedeşte că „o idee, dacă e purtată de aripile
geniului, dacă e dusă mereu şi hotărât înainte de o pasiune, se vădeşte la urmă mai puternică decât
toate elementele naturii, că un singur om, cu scurta şi trecătoarea sa viaţă, poate transforma într-o
realitate şi într-un adevăr nepieritor ceea ce fusese numai o dorinţă, numai un vis pentru sute de
generaţii”.
„O reconstituire magistrală, extrem de interesantă, în primul rând, pentru relatarea uneia dintre cele
mai mari realizări din istoria omenirii şi, în al doilea rând, pentru portretul viu al unei figuri tragice,
Magellan, singuratic şi neînţeles, care în final nici nu ajunge să-şi primească răsplata ca recunoaştere a
faptei măreţe şi curajoase pe care a gândit-o şi a împlinit-o. O lectură fascinantă şi instructivă prin
minuţiozitatea cu care sunt descrise greutăţile întâlnite şi înfruntate, de la primul până la ultimul pas. O
carte care va dăinui.” (Kirkus Reviews)
Stefan Zweig, Magellan. Omul și fapta sa,
recenzie preluată de pe www.polirom.ro,
traducere din limba germană de Eugen Relgis
A.
1. Notează prenumele a două colege de clasă ale fetei, identificate în textul 1. 2 puncte
2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1.
Cinematograful din cartier se numește:
a) Eminescu.
b) Miorița.
c) Moșilor.
d) Republicii.
Răspunsul corect: . 2 puncte
Scopul ultimului proiect al lui Magellan este:
a) descoperirea unei strâmtori.
b) explorarea Oceanului Atlantic.
c) explorarea Oceanului Pacific.
d) o călătorie spre Răsărit.
Răspunsul corect: . 2 puncte
În fragmentul extras din textul Adinei Popescu, se evidențiază:
a) dorința de explorare.
b) expedițiile lui Jules Verne.
c) interesul pentru sport.
d) pasiunea pentru științe.
2 puncte

Pagina 3 din 10

Fetița consideră că sunt mai interesante cărțile care conțin dialog.
Pentru a le atrage atenția colegelor, fetița le vorbește despre Cireșarii, roman
citit pentru prima oară în clasa a VI-a.
Explorarea clădirii va începe în vacanța de vară.
Magellan pornește în ultima călătorie în 1519.
Magellan susține că ar putea ocoli Pământul cu o singură navă.
Cartea lui Stefan Zweig prezintă detaliat ultima călătorie a lui Magellan.
6. Menționează, în câte un enunț, tiparul textual identificat în fiecare dintre fragmentele de mai jos. 6 puncte
a) „ — Oau! făcu ea, și atât.

— Și când să plecăm ca să explorăm? […]
— Nu plecăm nicăieri. Explorăm aici unde suntem.”
b) „O reconstituire magistrală, extrem de interesantă, în primul rând, pentru relatarea uneia dintre cele
mai mari realizări din istoria omenirii şi, în al doilea rând, pentru portretul viu al unei figuri tragice,
Magellan, singuratic şi neînţeles, care în final nici nu ajunge să-şi primească răsplata ca recunoaştere
a faptei măreţe şi curajoase pe care a gândit-o şi a împlinit-o.”
7. Prezintă, în cel puțin 30 de cuvinte, o legătură care se poate stabili, la nivelul conținutului, între fragmentul
din Exploratorii de pe Calea Moșilor de Adina Popescu și recenzia cărții lui Stefan Zweig. 6 puncte

Pagina 4 din 10
8. Crezi că un proiect se realizează mai bine în echipă sau individual? Justifică-ți răspunsul, în 50 – 90
de cuvinte, valorificând unul dintre cele două texte. 6 puncte
9. Asociază cu un alt text literar fragmentul din Exploratorii de pe Calea Moșilor de Adina Popescu,
prezentând, în 50 – 90 de cuvinte, o asemănare și o deosebire dintre ele. 6 puncte

Pagina 5 din 10
B.
1. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect.

Conțin hiat toate cuvintele din seria:
a) dialoguri, puteai.
b) ecouri, impresionez.
c) geniului, reconstituire.
d) huruia, expedițiile. 2 puncte
2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect.

Seria care conține doar diminutive este:
a) cireșarii, minuțiozitate.
b) Miorița, greșeală.
c) plicticoase, nepăsătoare.
d) străduțele, ușița. 2 puncte
3. Alcătuiește câte un enunț cu sensul de bază și cu sensul secundar al cuvântului subliniat în enunțul:
„o idee, dacă e purtată de aripile geniului, dacă e dusă mereu şi hotărât înainte de o pasiune, se vădeşte
la urmă mai puternică decât toate elementele naturii”. 4 puncte
Sens de bază:
Sens secundar:
4. Transcrie din fragmentul de mai jos trei adjective diferite, precizând felul acestora. 6 puncte
„Le convocasem la sfârșitul orelor în laboratorul de chimie de lângă clasa noastră, care
era mereu gol și părea locul potrivit pentru întruniri secrete.”

Pagina 6 din 10
5. Precizează numărul de propoziții din enunțul următor și tipul de raport sintactic existent între prima
și a doua propoziție: „Lui Vulpe îi lucesc un pic ochii, dar celelalte fete ascultă nepăsătoare,
holbându-se la pereții albi și goi ca și cum li s-ar părea imposibil ca dincolo de ei să existe comori.”.
6 puncte
Numărul de propoziții:
Tipul de raport sintactic:
6. Alcătuiește un enunț afirmativ, în care pronumele personal „ea” să aibă funcția sintactică de
complement indirect (1) și un enunț negativ, în care substantivul „Magellan” să aibă funcția sintactică
de complement prepozițional (2). 6 puncte
(1)
(2)
7. Enunțul următor reprezintă rugămintea unui coleg.

Rescrie-l, corectând greșelile de orice natură. 6 puncte
— Copii pune-ți cartea despre Magellan în aceiași cutie cu „Enciclopedia zmeilor” și

duceți-o la bibliotecă!
Redactează, în 100 – 150 de cuvinte, rezumatul textului 1.

În redactarea rezumatului:
− vei formula ideile importante, dovedind înțelegerea textului; 6 puncte
− vei prezenta evenimentele în succesiune logică; 2 puncte
− vei respecta regulile de alcătuire a unui rezumat. 4 puncte

Pagina 7 din 10

1 punct; respectarea normelor de ortografie – 1 punct; respectarea normelor de punctuație – 1 punct;
lizibilitatea – 1 punct).
Notă! Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are minimum 100 de
cuvinte și dezvoltă subiectul propus.

Pagina 8 din 10

Pagina 9 din 10

Pagina 10 din 10

Evaluare Nationala - 2021 Teste - Partea 2/6

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Evaluare Nationala - 2021 Teste - Partea 2/6

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Evaluare Nationala - 2021 Teste - Partea 2/6

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ministerul Educației

Centrul Naţional de Politici și Evaluare în Educație

Probă scrisă la limba și literatura română Testul 5

• Toate subiectele sunt obligatorii.

• Se acordă zece puncte din oficiu.

• Timpul de lucru efectiv este de două ore.

SUBIECTUL I (70 de puncte)

Probă scrisă la limba și literatura română Testul 5

Enunțul Corect Incorect

Tatăl îi spune lui Mimì să ia cu el și o agendă și niște cărți.

Probă scrisă la limba și literatura română Testul 5

8. Ce meserie a viitorului ți se pare mai interesantă? Motivează-ți răspunsul, în 50 – 100 de cuvinte,

Probă scrisă la limba și literatura română Testul 5

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte

3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte

4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte

Probă scrisă la limba și literatura română Testul 5

8. Enunțurile următoare reprezintă mesajul trimis de un tânăr pe o rețea socială.

SUBIECTUL AL II-LEA (20 de puncte)

Scrie, în 80 – 120 de cuvinte, rezumatul textului 1.

Punctajul pentru rezumat se acordă astfel:

Probă scrisă la limba și literatura română Testul 5

Probă scrisă la limba și literatura română Testul 5

Probă scrisă la limba și literatura română Testul 5

Probă scrisă la limba și literatura română Testul 6

• Toate subiectele sunt obligatorii.

• Se acordă zece puncte din oficiu.

• Timpul de lucru efectiv este de două ore.

SUBIECTUL I (70 de puncte)

Probă scrisă la limba și literatura română Testul 6

Adina Nanu, Călătorie în jurul casei mele

1. Notează, din textul 2, numele a două personaje de basm. 2 puncte

Probă scrisă la limba și literatura română Testul 6

Enunțul Corect Incorect

Hangiul se pregătește cum se cuvine pentru a primi alaiul împărătesc.

6. Precizează o trăsătură a tiparului narativ, ilustrând-o cu o secvență din text. 6 puncte

Probă scrisă la limba și literatura română Testul 6

8. Crezi că poveștile au farmec la orice vârstă? Motivează-ți răspunsul, în 50 – 100 de cuvinte,

Probă scrisă la limba și literatura română Testul 6

2. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte

3. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte

4. Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. 2 puncte

Probă scrisă la limba și literatura română Testul 6

Adjectivul selectat Gradul de comparație

8. Enunțul următor reprezintă mesajul unei persoane pe rețelele sociale.

Probă scrisă la limba și literatura română Testul 6

SUBIECTUL AL II-LEA (20 de puncte)

Punctajul pentru compunere se acordă astfel:

Probă scrisă la limba și literatura română Testul 6

Probă scrisă la limba și literatura română Testul 6

Probă scrisă la limba și literatura română Testul 6

Probă scrisă la limba și literatura română Varianta 5

• Toate subiectele sunt obligatorii.

• Se acordă zece puncte din oficiu.

• Timpul de lucru efectiv este de două ore.

SUBIECTUL I (70 de puncte)

Enunțul Corect Incorect

Probă scrisă la limba și literatura română Varianta 5

Probă scrisă la limba și literatura română Varianta 5

___ (nostru, adjectiv pronominal posesiv) de la _ (club, plural,

__________ (12, în litere) peșteri _ (creat, adjectiv participial) în

(care, genitiv) arhitectură suntem _ (mândru, plural, masculin).