A) Cu Caracteristici Reologice Independente de Timp (Fluide Vâscoplastice) B) Cu Caracteristici Reologice Dependente de Timp (Fluide Vâscoelastice)
A) Cu Caracteristici Reologice Independente de Timp (Fluide Vâscoplastice) B) Cu Caracteristici Reologice Dependente de Timp (Fluide Vâscoelastice)
A) Cu Caracteristici Reologice Independente de Timp (Fluide Vâscoplastice) B) Cu Caracteristici Reologice Dependente de Timp (Fluide Vâscoelastice)
Definiții,
caracteristici.
Fluidul= acea stare a materiei caracterizată de mobilitate mare a moleculelor, rezistență la
rupere nulă (perfect continue), deformație ușoară (lipsa unei forme proprii)
Fluiditatea este principala proprietate a gazelor și lichidelor. Sub acțiunea unor tensiuni
tangențiale constante fluidul se deformează. Viteza de deformare este constantă și depinde de
viscozitatea fluidului.
Densitatea sau masa volumică a unui sistem omogen reprezintă raportul dintre masa sistemului
și volumul său. Densitatea variază cu temperatura și presiunea în cazul gazelor, în timp ce
pentru lichide variația densității cu presiunea este neglijabilă.
Compresibilitatea reprezintă proprietatea fluidelor de a-si micșora volumul la creșterea
presiunii. Lichidele sunt din punct de vedere practic incompresibile. Compresibilitatea gazelor
variază mult cu temperatura și presiunea. Pentru gazele reale, abaterea de la comportarea
ideală este redată cu ajutorul factorului de compresibilitate, z.
Greutatea specifică γ este definită prin greutatea unității de volum:
Curgerea reprezintă deformarea continuă a fluidului sub acțiunea unei tensiuni. Clasificarea
fluidelor se poate face fie în funcție de modul lor de comportare la aplicarea unei presiuni
exterioare, fie după efectele pe care le produce asupra lor acțiunea unei tensiuni tangențiale.
Viscozitatea este o proprietate a fluidelor reale; proprietatea fluidelor aflate în mișcare, de a
prezenta în interior tensiuni tangențiale la orice element de suprafață care separă două straturi
de fluid în mișcare relativă de alunecare unul față de altul.
fluide newtoniene = fluide normal vâscoase, categorie în care intră majoritatea fluidelor(toate
gazele, lichidele și soluțiile cu masă molară mică, fr. petroliere cu excepția celor cu >6%
parafină) și care pot fi definite prin relația
fluide nenewtoniene sau anormal vâscoase, la care tensiunea tangențială este definită prin
relația:
Ecuațiile lui Euler pentru echilibrul fluidelor - in interiorul unui fluid presiunea hidrostatică
variază de la un punct la altul iar rezultanta forțelor care acționează asupra masei de fluid este
nulă.
Dinamica fluidelor are ca obiect studiul mișcării fluidelor și al interacțiunilor care există
între acestea și corpurile cu care vin în contact.
În timpul curgerii se disipează ireversibil energie (sub formă de energie termică) datorită
proprietății fluidelor de a fi vâscoase și datorita forțelor de frecare ce apar între
straturile adiacente de fluid. Forțele de frecare apar ca rezultat al existenței gradienților
de viteză în masa de fluid.
Elementele mișcării:
Ø Traiectoria – curba descrisă de o particulă de fluid în mișcare.
Ø Linia de curent – curba tangentă în orice moment la vectorul viteză. Liniile de curent
nu se intersectează (nu pot exista două viteze în același timp) și umplu tot spațiul.
Ø Tub de curent –suprafață tubulară generată de liniile de curent care se sprijină pe o
curbă închisă. Dacă secțiunea este egală cu mărimea elementară dA, atunci discutam
despre un tub elementar de curent.
Ø Secțiunea tubului A – suprafața (perpendiculară) pe toate liniile de curent
Clasificarea mișcării fluidelor
În funcție de parametrii ce caracterizează mișcarea, aceasta poate fi:
ØStaționară
ØNestaționară
ØUniformă
ØNeuniformă
ØMișcări tridimensionale, bidimensionale și unidimensionale
ØMișcări sub presiune și cu suprafață liberă
ØMișcări laminare și mișcări turbulente
Mișcarea staționară este acea mișcare caracterizată de constanța în timp a direcției de
curgere și a vitezei de curgere:
3
24. Diagrama teoretică a unui compresor cu piston. Lucrul mecanic consumat la
comprimare în condiții izoterme, adiabatice și politrope.