Sistemul Cardiovascular
Sistemul Cardiovascular
Sistemul Cardiovascular
SANGELE
Este fluidul care circula in interiorul arborelui cardiovascular;reprezinta 8% din greutatea
corporala;
II PLASMA 55%
Contine:
- apa 90%
1% substante anorganice :
K+-potasemie- 3,5-5,3mmol/l;
9% substante organice:
2
- colesterol total ;
- Globuline 2,5-3,5g/dl.
-FIBRINOGEN
PH 7,38-7,42.
ROL:
Diapedeza este capacitatea leucocitelor de a trece prin peretele vaselor capilare( prin porii
peretelui)in tesuturi .
1.apararea nespecifica ;
2.apararea specifica.
Apararea nespecifica:
Apararea specifica
Dobandita;
-caracteristici:
2.specificitate;
3 memorie imunologica.
Antigen specific
-Dobandita natural:
-Dobandita artificial:
Raspunsurile imune specifice sunt mediate prin 2 tipuri de limfocite: B si T- pe baza unor
mecanisme interdependente :
GRUPELE SANGUINE-TRANSFUZIA
Cele mai importante in practica medicala curenta sunt: sistemul OAB;si Rh(D).
SISTEMUL ABO
Cunoasterea apartenentei la una din grupele sanguine are mare importanta in cazul
transfuzilor de sange;potrivit acestei reguli transfuzia de sange intre grupe diferite se poate
face astffel:
Grupa AB este primitor universal ,nu are nici un anticorp(alfa sau beta) ;primeste sange
de la toate grupele sistemului ,dar nu poate dona decat la grupa ei-AB.
SISTEMUL Rh
85% au pe hematii factorul D/Rh ,deci sunt Rh+;poate primi sange de la Rh+ sau de la Rh- ,dar
nu poate dona decat izogrup(Rh+)
15% nu au factorul Rh ,sunt Rh- , pot dona la ambele grupe Rh(+, -) ;dar nu poate primi decat
izogrup(Rh-).In mod normal nu exista aglutinine omoloage anti-Rh,dar se pot genera fie prin
transfuzii repetate de sange Rh+,la perspane Rh-,fie prin sarcina cu fat Rh+ si mama Rh-;in
ambele situatii ,aparatul imunitar al gazdei reactioneza fata de antigenul D ca si fata de un
antigen oarecare,prin activarea limfocitelor ,urmata de producerea de anticorpi antiD(anti
Rh);acesti anticorpi reactioneaza cu antigenul D,de pe suprafata hematiilor si vor produce
hemoliza.
In cazul mamei Rh negativ ,cand tatal este Rh pozitiv,datorita caracterului dominant al genei
care codifica sinteza antigennuliu D,copiii rezultati vor mostenii caracterul Rh pozitiv;prima
sarcina poate evolua normal ,deoarece in conditii fiziologice ,hematiile Rh+ ale fatului nu pot
traversa placenta si nu pot ajunge in circulatia materna.
La nastere prin rupturile de vase sanguine produse in momentul deslipirii placentei de uter,o
parte din sangele fetal trece la mama si stimuleaza productia de aglutinine anti Rh;la o noua
sarcina ,aceste aglutinine (care pot traversa capilarele placentare )patrund in circulatia fetala si
distrug hematiile fatului,putand duce la moartea acestuia atunci cand aglutininele sunt in
concentratie mare.
6
Dureaza 10 secunde;
SISTEMUL AORTIC
Format din artera aorta si ramurile ei,care iriga toate tesuturile din corp;
Artera axilara -vascularizeaza atat peretii axilei ,cat si peretele anterolateral al toracelui;
- ramuri viscerale:
- Bronsice,pericardice,esofagiene.
-genitale-testiculare/ovariene(stangi,drepte.
Arterele iliace comune :stanga si dreapta -ajunse la articulatia sacroiliaca ,se impart fiecare in
artere iliace externa si interna .
Iliaca externa ,iese din bazin si ajunge pe fata anterioara a coapsei,devenind artera
femurala,care iriga coapsa si se continua cu artera poplitee,care se afla in fosa poplitee(fata
posterioara a genunchiului);
9
Tibiala posterioara care iriga fata posterioara a gambei si ajunsa in regiunea plantara ,se
imparte in 2 artere plantare :interna si externa ,din care se desprind arterele digitale plantare.
SISTEMUL VENOS
Reprezentat de 2 vene cave: vena cava superioara si vena cava inferioara ,care aduc sangele
venos de la tesuturi in atriul drept.
De fiecare parte prin unirea venei jugulare interna cu vena subclaviculara ,iau nasterr venele
brahiocefalice stanga,dreapta ,iar prin fuzionarea acestora se formeaza vena cava superioara.
Vena subclaviculara continua vena axxilara care strangeg sangele venos de la nivelul
membrelor superioare;
Sangele venos al membrelor superioare este colectat de 2 sisteme venoase:unul profund si unul
superficial;
-venele superficiale ,subcutanate se gasesc imediat sub piele;se pot vedea cu ochiul
liber,prin transparenta ,datorita culorii albastre data de hemoglobina redusa.
- iliace interne care colecteaza sangele venos de la peretii si viscerele din bazin;
- iliacei externe care continua artera femurala care colecteaza sangele venos de
la nivelul membrului inferior;la niveflul coapsei este si vena safena mare ;
Vena cava inferiara urca la dreapta coloanei vertebrale ,strabate diafragma si se varsa in
atriul drept.
10
CIRCULATIA LIMFATICA
Pe traseul vaselor limfatice se gasesc ganglionii limfatici,prin care trece limfa obligatoriu;
Gangliionii limfatici
Functii:-
-formeaza anticorpi,
Localizare :
Submandibulari
Laterocervicali,
Axilari
In glandele mamare
11
Mediastinali
Lombari
Inghinali.
Structura :
- La exterior au o capsula fibroasa din care pornesc trabecule care delimiteaza foliculii
limfatici;
Limfa colectata din diferite tesuturi si organe ,dupa cfe a strabatut ganglionii regionali ,circula
spre trunchiurile limfatice mari ,ajundand,in final ,in 2 colectoare limfatice mari : canalul
toracic si vena limfatica dreapta .
Canalul toracic:
Incepe printr-o dilatatie numita cisterna chili,situata in fara vertebrei L2,care colecteaza
limfa de la membrele inferioare si abdomen;
-se deschide in unghiul venos stang format prin unirea jugularei interne stangi cu
subclaviculara stanga;
Colecteaza limfa din jumatatea inferioara si din patrimea superioara stanga a corpului.
In fiecare minut se filtreaza la nivelul capilarelor arteriale 16ml apa;din acest volum 15ml se
reabsorb la capatul venos al capilarellor;volumul restant de apa (1ml) nu stagneaza ,intra in
capilarele linfatice;debitul mediu limfatic este in jud de 15000ml/zi;ppoate varia mult in functie
de factorii hemodinamici locali
12
SPLINA
Rol:
-produce limfocite;;
Cantareste 180-200g;
Localizata in loja splenica ,cuprinsa intre colonul transvers si diafragm,la dreapta lojei
gastrice;
Vascularizatia:
ACTIVITATEA CARDIACA
INIMA
Localizare :
In cutia toracica ;in mediastinul toracic intre cei 2 plamani,care o acopera partial ;varful inimii
–apexul este spre staga/spatiul 5 intercostal stang;
Este invelita in pericard ( sac fibros ) in care este pericardul seros alcatuit din 2 foite:externa
parietala si interna viscerala numita epicard ,care este si stratul extern al peretelui cardiac; intre
cele 2 foite este spatiul pericardic ,virtual ,cu o pelicula subtire de lichid pericardic care
favorizeaza alunecarea.
Peretele inimii este alcatuit din 3 straturi :epicard(extern) miocard(mijlociu) si endocardul intern
care captuseste interiorul inimii.
-in atriul drept -5 orificii:1-al venei cave superioare,1 al venei cave inferioare,1al sinusului
coronar,1 al urechiusei drepte si 1 orificiu atrioventricular drept;prevazut cu valva tricuspida;
- La nivelul atriului stang sunt 4 orificii ale venelor pulmonare,orificiul deschiderii urechiusei
stang si orificiul atrioventricular stang prevazut cu valva tricuspida.
I-muschi papilari de forma conica ,prin baza lor adera de peretii ventriculelor , iar varful ofera
insertie cordajelor tendinoase care se prind pe valvele atrioventriculare,;cordajele ;
impiedica impingerea valvelor spre atrii;sunt 3 muschi papilari in ventriculul drept si 2 in cel
stang;
Miocardul adult este un muschi striat d.p.v morfologic,dar are proprietatile muschiului neted
d.p.v functional(contractii involuntare si automate);prezinta discuri intercalare,ca o caracteristica
structurala.
Muschii atrilor sunt mai subtiri decat ai ventriculelor;cu fibre dispuse circular;ventriculele mai
groase cu fibre dispuse oblic spiralat;musculatura atriilor este complet separata de a
ventriculelor;legatura anatomica si functionala o realizeaza tesutul embrionar
excitoconductor;are caractere embrionare.
Are 2 seturi de valve ,care in mod normal ,impun deplasarea sangelui intr-un singur sens:
Volum bataie al fiecarui ventricul este ,im medie de 70ml,iar frecventa cardiaca normala este
de 70-75 batai/minut;debitul cardiac in repaus este aproximativ 5l/min.
15
15
Frecventa cardiaca ete sub control nervos:simpaticul accelereaza(tahicardie) parasimpaticul o
micsporeaza (bradicardie.)
In cursul unor eforturi fizice intense ,frecventa cardiaca poate creste pana la 200
batai/min,iar volum bataie pana la 150ml,debitul cardiac ajungand la 30l;de 6 ori mai mult decat
normal.Creste in sarcina,febra,altitudini mari si scade in somn.
Depolarizarea unei celule cardiace este transmisa celulelor adiacente,deoarece miocardul este
un sincitiu functional.
Ambele tipuri sunt excitabile ,dar contrar celor striate normale ,stimulul este generat in
interiorul organului insusi .in ccelulele de tipI;deoarecce prezinta automatism sau autoritmicitate.
EXCITABILITATEA
Unele manifestari ale excitabilitatii:prag de excitabilitate,legea „to sa nimic” sunt comune cu ale
altor celule excitabile.
AUTOMATISMUL
Scoasa din corp si tinuta intr-un mediu nutritiv adecvat poate sa functioneze cateva ore sau zile;
Automatismul este generat de anumiti ccentrii,car contin ceflule care initiaza si conduc impulsul
nervos;
1.nodulul sinoatrial ,situat sub locul de varsare al venei cave superioare in atriul
drept;frecventa descarcarilor este mare 70-80/minut;activitatea cardiaca este condusa de acest
cfentru;inima bate in mod normal in ritm sinusal(centru de comanda);
Dasa nodulul sinusal este scos din functie inima va functiona in ritm nodal sau jonctional
Ritmul functional al centrului de comanda ppoate fi modificat sub actiunea unor factori
externi:caldur –tahicardie; racirea nodulului sinusal-braicardie;
CONDUCTIBILITATEA
CONTRACTILITATEA
Proprietatea miocardului de a dezvolta tensiune intre capetele sale ;in cavitatile inimii se
genereaza presiune,ca urmare a scurtarii fibrelor sale si are loc expulzia sangelui
CICLUL CARDIAC
Un ciclu cardiac este format dintr-o sistola si o diastola .Datorita intarzierii propagarii
stimulului prin nodulul atrioventricular ,exista un asincronism intre sistola atrilor si cea a
ventriculelor;
sistola atriala precede sistola ventriculara cu 0,1 secunde ;durata unui ciclu cardiac este
invers proportionala cu frecventa:la o frecventa de 60/min,ciclul dureaza 1 secunda;la o frecventa
de 100/min ,ciclul dureaza 0,6 secunde; la o frecventa normala de 70/min ,1ciclu dureaza 0,8
secunde.El incepe cu sistola atriala care dureaza 0,10 secunde;ventriculele sunt la sfarsitul
diastolei si sunt aproape pline cu sange;sistola definitiveaza umplerea(care se face activ)
In timpul sistolei atriale creste presiunea din atrii;sangele nu poate refula spre venele
mari ,datorita contractiei fibrelor musculare din jurul orificilor de varsare a venelor in atrii;
Sistola atriala este urmata de diastola atriala care dureaza 0,7 secunde;
Volumul de sange ejectat in timpul unei sistole(volum bataie sau volum sistolic) este de 75 ml,in
stare de repaus ,si poate creste pana la 150-200ml in eforturi fiziced intense.
Datorita relaxarii miocardului,presiunea din ventricule scade rapid;cand devine inferioara celei
din arterele mari se incchid semilunarele care impiedica intoarcerea sangeluiin ventricule.
Pentru scurt timp ventriculele sunt cavitati inchise(diastola izovolumetrica);in acest timp
presiunea intraventriculara scade pana la valori inferioare cellei din atrii,permitand deschiderea
18
Manifestari electrice
Socul apexian reprezinta o expansiune sistolica a peretelui toracelui in dreptul varfului inimii
(spatiul 5 intercostal stang)
Pulsul arterial reprezinta o expansiune sistolica a peretelui arterei datorita cresterii bruste a
presiunii sangelui.
volumul
frecventa cardiaca si
ritmul inimii;
-se inregistreaza grafic cu sfigmograma ;ofera informatii despre artere si despre modul de golire
a ventricului stang.
CIRCULATIA SANGELUI
Sangele se deplaseaza in circuit inchi,intr-un singur sens;mica si marea circulatie sunt dispuse in
serie de acea volumul de sange pompat de ventricului stng intr-un minut in marea circulatie=cu
volumul de sange pompat de ventriculul stang in mica circulatie.
CIRCULATIA ARTERIALA
PROPRIETATILE FUNCTIONALE:
Elasticitatea:
in timpul sistolei ventriculare,in artere este pompat 75ml de sange peste cel continut in
aceste vase;
-prin aceste variatii pasive ale calibrului vaselor mari ,se produce transformarea ejectiei
sacadate a sangelui din inima in curgere continua. A acestuia prin artere.
Contractilitatea :
Acest fapt permite un control fin al distributiei debitului cardiac catre diferite
organe si tesuturi;
de presiunea arteriala
Suprafata totala de sectiune a arborelui circulator creste semnificativ pe masura cfe avansam
spre periferie;
-presiunea arteriala;
-debitul sanguin;
Presiunea arteriala
Sangele circula in vase sub o anumita presiune ,care depaseste presiunea atmosferica cu
120mmHg in timpul sistolei ventriculare stangi(presiunea arteriala maxima sau sistolica) si cu
80mmHg in timpul diastolei(presiune minima sau diastolica).
In practica medicala curenta ,la om, presiunea sangelui se apreciaza indirect ,masurand
tensiunea arteriala;aceasta se determina masurand contrapresiunea necesara a fi aplicata la
exteriorul arterei,pentru a egala presiunea sangelui din interior.
Rezistenta periferica
Cea mai mare rezistenta o au arteriolele;cu cat vasul este mai lung si mai ingust,cu
atat rezistenta este mai mare.
Volumul sanguin/volemia
Elasticitatea
CIRCULATIA VENOASA
-Volumul venos este de 3 ori mai mare ddecat cel arterial;in teritoriul vvenos se afla 75%
din volumul sanguin;
-suprafata de sectiune a vfenelor este mai mica decat a capilarelor,viteza sangelui creste de
la periferie (0,5mm/s)spre iima ,atingand 100mm/s in cele 2 vene cave.
Venele contin cantitati mici de tesut elastic si muscular in pereti de acea prezinta
distensibilitate si contractilitate.
Inima creaza si mentine permanent o diferenta de presiune intre aorta (1oommHg) si atriul
ddrept(0mmHg);
Desi presiunea sangelui scade mult la trecerea prin arteroile si capilare ,mai ramane o forta de
impingere de 10mmHg ,care se manifesta la inceputul sistemului venos.
Inima functioneaza simultan ca o pompa aspiro-respingatoare;trimite sange spre aorta ,in timpul
sistolei ventriculare ,si concomitent aspira sangele din venele cave in atriul drept.
Aspiratia toracica
Este un factor ajutator care contribuie la mentinerea unor valori scazute ale presiunii in venele
mari din cavitatea toracica; se mannifesta mai ales in inspiratie.
Presiunea abdominala
22
Reprezinta presiunea pozitiva din cavitatea abdominala care impinge sangele spre inima;in
inspiratie datorita coborarii diafragmului ,effectul de presa este acccentuat.
Pompa musculara
In perioada de relaxare intre 2 contractii ,venele profunde aspira sangele din cfele
superficiale;
Refluxul sanguin este impiedicat de prezenta valvelor endoteliale prezente la venele membrelor
inferioare;valvfele se opun gravitatiei;favorizeaza intoarcerea venoasa din acest teritoriu.
Gravitatia
Favorixeaza curgerea sangelui venos din vefnele situate deasupra atriului drept si are
efect negativ pentru venele membrelor inferioare.
Masajul pulsatil
Efectuat de artere asupra venelor omonime din aceflasi pachet vascular,are efect favorabit asupra
intoarcerii venoase.
Intoarcerea sangelui la inima este foarte importanta pentru reglarea debitului cardiac ,deoarece
o inima sanatoasa pompeaza ,conform legii inimii ,atat sange cat primeste prin aflux venos
i