Corneliu Stoica Biserica Bunavestire Fosta Manastiree Raducanu 2018

https://biblioteca-digitala.
ro
CORNELIU STOICA
BISERICA
..BUNA VESTIRE•• (.RĂDUCANU 0)
FOSTĂ MĂNĂSTIREA .. RĂDUCANu··
(1694: 1763)
Tipărită cu binecuvântarea
ÎPS Părinte IOACHIM,
Arhiepiscopul Romanului şi Bacăului
EDITURA MAGIC PRINT

Oneşti. 2018
https://biblioteca-digitala.ro
IBISERICA .BUNA VESTIRE" (.RĂDUCANU")
-2 https://biblioteca-digitala.ro
-
Mănăstirea Răducanu -
o poartă deschisă către Cer
I storia se bazează pe
documente, pe vestigii şi
pe cercetări ştiinţifice
care, însumate, redau imaginea
completă a unui obiectiv pe care
urmăreşte să-l pună în evidenţă.
Când vorbim despre istoria
unui edificiu spiritual, al cărui
început e consemnat la sfârşitul
secolului al XVII-lea, într-un
spaţiu pitoresc, străbătut de apa
Trotuşului, în Târgu Ocna, atenţia
se concentrează cu riguroasă
analiză asupra vieţii religioase
derulate, la acea vreme, pe
teritoriul administrativ canonic al
Arhiepiscopiei Romanului şi
Bacăului.
Biserica „Buna Vestire", zisă
Răducanu, vechi aşezământ monahal, consemnează în piatră, formă,
culoare, artă expresia cea mai fidelă a dragostei şi ataşamentului nutrit
de către ctitorii acestui lăcaş de cult, faţă de Atotţiitorul Dumnezeu.
Arată, de asemenea, rangul social pe care aceştia îl deţineau, dar şi
fineţea, rafinamentul şi educaţia de care nu erau lipsiţi. Această
educaţie îi determină să ofere comunităţii din Târgu Ocna o mănăstire
durabilă, în stilul arhitectonic al vremii: elemente baroc îmbinate cu
3-
cele autohtone, moldoveneşti.
Trecută prin focul unor evenimente ce au marcat semnificativ
spaţiul băcăuan, mănăstirea Răducanu, a reuşit să rămână un punct
strategic şi un far luminos, prin care locuitorii şi-au aţintit privirile şi
şi-au înălţat ruga de izbăvire Tatălui ceresc.
Acest „colţ de rai", în care Dumnezeu şi-a găsit sălăşluire, a fost
refăcut în mai multe rânduri, pentru ca, din anul 1995 să parcurgă un
amplu proces de restaurare, prin perseverenţa şi strădania Părintelui
Ioan Vasile Panţîru.
Coordonator al lucrărilor de restaurare, părintele paroh a ştiut să
modeleze sufletele credincioşilor, să conştientizeze, să sensibilizeze şi să
adune în jurul său oameni deplini convinşi de rolul şi importanţa
contribuţiei aduse la restaurarea obiectivului sacru, înscris în lista
monumentelor istorice.
În acest sens, monografia „Biserica „Buna Vestire" (,,Răducanu")
fostă Mănăstirea „Răducanu", având drept scop evaluarea unui
edificiu spiritual de la momentul zidirii şi până în prezent, constituie
actul de identitate al unui lăcaş de cult reprezentativ pentru întreaga
Eparhie, şi deosebit de important pentru vechimea şi trecutul său.
Mulţumim d-lui Corneliu Stoica, autorul lucrării de faţă, care s-a
aplecat cu responsabilitate asupra acestui studiu, scoţând din „praful
uitării" documente şi informaţii absolut necesare pentru cunoaşterea
etapelor în care Biserica „Buna Vestire", ,,Răducanu", a reuşit să rămână
integră, deşi a străbătut vremuri vitrege, de-a lungul a 318 ani.
Binecuvântăm apariţia acestei monografii şi pe toţi cei ce s-au
ostenit la refacerea lăcaşului sfânt, rugând pe Milostivul Dumnezeu să
le răsplătească bunăvoinţa, dăruirea, lucrarea şi dragostea manifestată
întru împlinire.
24 mai 2012, Înălţarea Domnului
ţ
IOACHIM,
Arhiepiscopul Romanului şi Bacăului
-4 https://biblioteca-digitala.ro
-
Cronica unei renaşteri
C urgerea timpului,
frământările si
apăsările vre~urilor
intervenţia creatoare şi ziditoare a
omului ancorat în veşnicia
Ziditorului, poate îndulci şi reface
sunt inevitabile şi ele lasă întot- ,,rănile" provocate de trecerea vre-
deauna urme. Oricât de trainic, murilor. Fiecare, în timpul său,
durabil sau bine ar fi făcut un trebuie să facă această „inter-
lucru sau fiinţă, nu rămâne venţie", pentru că, altfel, trecerea
neafectat şi neatins de curgerea timpului şi indiferenţa, delăsarea
vremurilor: oameni, locuri, zidiri sau nepăsarea omului conduc la
măreţe, cetăţi, fortificaţii, pira- distrugere sigură. De aceea,
mide, etc., peste toate timpul, în rândurile de faţă încearcă a fi o
scurgerea lui, lasă amprente cronică - mărturie despre
uneori adânci şi dureroase. Însă, renaşterea sau reînvierea unei
O Biserica „Buna Vestire" (..Răducanu") în perioada restaurării
exterioare
5-
exterior desprinsă şi căzută pe
suprafeţe mari, igrasie, mucegai şi
umiditate accentuată în interior,
pictura interioară afumată,
prăfuită şi degradată în proporţie
de 70 - 80 %, mobilier şi compo-
nente artistice (străni, catape-
teasmă, icoane, tron arhieresc,
amvon) degradate, cariate şi, în
mare parte, putrede, acoperiş
putred, tablă ruginită şi spartă pe
O Biserica „Buna Vestire" (.. Răducanu").
Înlocuirea învelitorii turlei-clopotniţă
alocuri, etc. Părea un bătrân
ostenit şi ajuns la capătul pute-
zidiri „rănite" de curgerea tim- rilor, uitat, părăsit, abandonat...,
pului şi povara vremurilor. dar care aştepta mântuirea,
Începutul acestei „renaşteri" a salvarea, izbăvirea. Ce urma avea
fost în 1994 , când Dumnezeu a să fie un lung, anevoios şi deseori
îngăduit să fiu numit preot paroh dureros drum, dar totodată
la parohia Buna Vestire - fascinant şi frumos, o cale ce avea
Răducanu din Târgu Ocna. La să ducă spre salvarea unui lăcaş
momentul acela, biserica, sfânt şi secular, la ridicarea lui din
monument istoric important al ,,cenuşa vremii".
zonei (şi nu numai), era într-o Urgenţa primordială era reali-
avansată stare de degradare şi zarea unei structuri de rezistenţă,
aproape în pericol de prăbuşire
(arce, bolţi, turle). Într-adevăr,
timpul „lucrase" cu străjnicie încât
era greu de a decide cu ce să se
încea-pă. O descriere sumară a
stării bisericii la acel moment ar
arăta astfel: grave probleme de
rezistentă, - fisuri mari si, dislocări
de zidărie în arce, bolti,
, turle si
,
abside, avarii la turnul clopotniţă,
arcul triumfal de-plasat şi cu cheia O Aspect din perioada lucrărilor de
-6
de boltă căzută, tencuiala pe restaurare a picturii interioare. În prim plan,
stranele vechi.
BISERICA „BUNA VESTIRE" (,,RĂDUCANU") -
deoarece, la vremea zidirii ei, sfintelor slujbe.

biserica nu a avut o astfel de „Filmul" eforturilor de salvare a
structură. Cutremurele (în special bisericii şi de refacere a strălucirii
cel din 1977) şi alte încercări de-a de odinioară s-a derulat pe parcur-
lungul timpului au afectat serios sul a multor ani şi în câteva etape.
zidirea şi, ca atare, s-a impus o Le vom menţiona pentru a rămâne
intervenţie de urgenţă pentru mărturie, alături de alte docu-
salvarea de la prăbuşire. Acest mente, istoriei şi memoriei
lucru s-a realizat prin eşafodarea urmaşilor.
arcului triumfal, pentru că tot În perioada 1995-1996 s-a
sistemul de boltiri ce susţinea realizat intervenţia de urgenţă
turla de pe naos era în pericol. De pentru consolidarea arcului
altfel, în anul 1992, biserica fusese triumfal şi a bolţilor (proiectare,
declarată închisă la un control al avizare, execuţie). În 1996 s-a
Inspectoratului de Stat în întocmit proiectul de consolidare şi
Construcţii, printr-un proces - rezistenţă, s-a obţinut avizul de la
verbal de inspecţie ce menţiona că Ministerul Culturii şi s-au demarat
lăcaşul de cult nu mai prezenta lucrările. Totodată s-au făcut
siguranţă pentru desfăşurarea demersurile pe lângă autorităţile
7-
O Icoana Sf. Haralambie, reamplasată în O Icoana Sf. Nicolae, reamplasată în
vecinătateaiconostasului vecinătatea iconostasului
competente pentru includerea
şantierului în programul naţional
de restaurare, deoarece costurile
mari ale lucrărilor erau mult peste
posibilităţile şi nevoile parohiei. În
paralel, în 1997 s-a realizat insta-
laţia de încalzire centrală pentru
asigurarea unui climat potrivit
pentru stoparea degradărilor
provocate de umiditate, igrasie şi
diferenţe mari de temperatură. În O Detalii ale noii catapetesme. Icoanele
registrului superior sunt sub forma unor
1999 s-au finalizat lucrările de medalioane rotunde, iar cele din regiştrii de
consolidare pe exterior, iar în anul mijloc şi de jos sunt despărţite de colonete
următor s-a întocmit proiectul şi sculptate şi aurite.
s-a obţinut avizul pentru lucrările realizate în 2000-2001. Tot în
de arhitectură (refacerea integrală această perioadă s-au desfăşurat
a acoperişului şi a faţadei), lucrări lucrări de consolidare pe interior
(repararea fisurilor, injectări, reţe
sări de zidărie). În anul 2002 s-au
început demersurile pentru pro-
iectul şi avizele necesare refacerii
picturii interioare. Avea să fie un
procedeu dificil datorită stării
avansate de degradare a picturii
murale: referate, fotografii, analize
de laborator, studii, comisii, etc. În
2004 comisia de specialitate de la
Minis-terul Culturii a avizat
proiectul pentru începerea lucră
rilor de restaurare şi conservare a
picturii, desfăşurate în perioada
2005-2009, salvându-se, astfel, o
pictură veche de două secole. În
paralel s-au realizat lucrări de
O Vedere generală dinspre pronaos. În plan înlocuire a tâmplăriei metalice
-8
apropiat, icoanele Maicii Domnului cu pruncul total necorespunzătoare cu
Iisus şi Iisus Hristos
tâmplărie de lemn, s-a refăcut „renaştere", iar noi le aducem, pe

catapeteasma, s-au restaurat acestă cale, mulţumiri şi recunoş
icoanele ce au putut fi salvate, tinţă din tot sufletul: Întâistătă
s-au confecţionat porţi noi la cele torilor eparhiei noastre, factorilor
două căi de acces în curtea de decizie din Ministerul Culturii
bisericii şi s-a refăcut acoperi- şi Oficiul Naţional al Monumen-
şurile porţilor cu şindrilă. De telor Istorice, Primăriei staţiunii
asemenea, s-au restaurat tronul Tg.Ocna, arhitecţilor şi inginerilor,
arhieresc şi amvonul (2010-2011) lucrătorilor, meşterilor şi artiştilor,
şi s-a refăcut mobilierul: străni, ostenitorilor, donatorilor ştiuţi şi
pupitre, iconostase. S-a refăcut neştiuţi din parohie şi de pretutin-
pardoseala şi s-a modernizat deni.
instalaţia de încălzire, s-a reame- „Binecuvintează, Doamne şi
najat curtea cu alei, pavaje, spaţii sfinţeşte pe cei ce iubesc podoaba
verzi, iluminat (2011-2012). S-au casei Tale!"
procurat obiecte de cult şi
podoabe pentru înfrumuseţarea Pr. IOANVASILE PANŢÎRU
sfântului lăcaş: Chivot, Evan-
ghelie, cruce, candele, candelabre,
sfeşnice, etc.
Toate acestea au condus la
îmbrăcarea bisericii în „haină
nouă şi înfrumuseţată", refă
cându-i, măcar în parte, dar pe
deplin meritat, strălucirea şi
frumuseţea de odinioară. În anul
mântuirii 2012, biserica Buna
Vestire-Răducanu, în urma
„renaşterii", îmbracă haină albă de
sărbătoare şi primeşte „botezul"
resfinţirii prin ruga şi mâna
binecuvântată a ierarhilor noştri.
Nădăjduim că Dumnezeu va
O Mic baldachin, adăpostind o casetă nouă
binecuvânta cu daruri nepreţuite cu moaştele martirilor Triton, Pantelimon,
şi va înscrie în cartea vieţii pe toţi Mina şi Paraschevi cea nouă, aduse într-o
casetă originală (a se vedea în plan apropiat)
9-
cei ce au pus umărul la această
de la Sf. Munte Athos în secolul al XVIII-iea
I Vechi mărturii despre
fosta Mănăstire ..Răducanu··
„Când am ajuns acolo, am găsit acest târg prefăcut aproape tot în
enuşă. Nici chiar bisericile - în afară de una singură-, înconjurată cu
iduri - nu fuseseră cruţate, căci turcii pustiiseră acest loc, când au
rebuit să se retragă înaintea armatei prinţului de Coburg:'
Balthazar Hacquet, 1788
„Are numeroase biserici cu turnuri atât de dese, după obiceiul
rtodox, încât din ele este compus acoperişul. Iese în evidenţă lăcaşul
ălugărilor şi biserica se ridică pe dealul de pe malul drept:'
Gego Elek, 1836
,,Între zidiri mai cu samă este mănăstirea veche, numită Răducanu,
şezată pe malul stăncos a Trotuşului, asemenea şi casa cămării făcută de
ntreprenorul de amu D. Log. A. Vilara-"
Mihalic de Hodocin, 1849
„De la băile din târgul Ocna, ce se numesc Nastasachi, îţi arunci
chii inspre vale în jos, vezi chiar în oraş o monastire zidită pe stănci, ce
e isbeşte de veacuri Trotuşul. E încunjurată de jur înprejur cu muri înalţi,
arcă-i o cetate şi despre care se zice că atâte de veche cât şi gropile cu
sare. Monastirea despre care am amintit se chiamă Răducanu:'
George Sion-Gherey, 1882
„Vin apoi, zidul vechi de incintă, din piatră, năpădit de muşchi şi
·erburi, turnurile joase şi cimitirul însorit al bisericii Răducanu. Biserică şi
imitir particular, în care se vor odihni mai târziu (astăzi) Costachi şi
atinca Negri şi sora lor Zulnia Sturdza, alături de familia Rosetti
ăducanu, fondatorii bisericii. Trei cruci din lemn, cu inscripţii sobre,
'ndică locul de odihnă veşnică al acestor mari figuri de altădată:'
Maria Cantacuzino-Enescu, Umbre şi lumini (1890)
„Ocna începe printr-un bulevard foarte cuviincios, bine pavat cu
iatră din aceste părţi. O gospodărie comunală bună, care se vede şi mai
eparte: este o piaţă cu un întreit felinar, este o grădină publică; cele trei
iserici, din veacul al XVIII-iea, mari, puternice, elegante, sunt foarte bine
,inute; locurile sunt împrejmuite:'
Nicolae Iorga, 1904
- 1□ https://biblioteca-digitala.ro
-
Biserica
.. Buna Vestire" (.Răducanu"),
fostă Mănăstirea „Răducanu"
(1694: 1763)
B iserica „Buna
Vestire" (numită mai
târziu şi „Rădu-
canu"), monument istoric, a fost
const-mită de marele logofăt Ion
Buhuş şi un târgoveţ bogat,
Pavel, la sfârşitul secolului al
XVII-iea şi începutul secolului al
XVIII-iea.
Mărturiile documentare
despre această biserică sunt destul
de puţine la număr, până la
mijlocul secolului al XVIII-iea, şi
OBiserica „Buna Vestire" (.. Răducanu").
necu-noaşterea lor a făcut ca unii
Vedere aeriană din sud-vest
autori să-l considere ctitor pe
marele logofăt Nicolae Buhuş, la O Carte poştală ilustrată, Salutări din Tg.
Ocna, Vederea generală cu fosta ruină Negri,
1664, iar cei mai mulţi să ia de Casa Borisov şi Podul peste Trotuş, Editura
bază, în datarea acestui monu- Socec & Co., Bucureşti, Circulată: anul 1912; în
ment, numai pisania de la 1763. 1 partea stângă, Biserica „Buna Vestire"
(.. Răducanu")
_ ,2 https://biblioteca-digitala.ro
O Carte po~tală ilustrată, Tărgu-Ocna, Monăstirea Răducanu văzută de pe Trotuş, Editura

Librăriei S.A. Griinberg, Tg.-Ocna, Circulată: anul 1911
BUHUŞ, Ion (*cca 1660, ţ1716). - Noi documente, provenind

Boier, ctitor. Era fiul lui Nicolae Buhuş din arhiva Mănăstirii Iviron de la
mare logofăt, unul dintre cei mai influenţi şi Sfântul Munte Athos, aduc noi
bogaţi boieri ai timpului. Provenea din una
precizări privind începuturile
dintre cele mai vechi familii boiereşti, men-
ţionată încă din secolul al XIV-iea. În 1690, acestui aşezământ. 2
Ion Buhuş este trimis la Sibiu de către Ion Buhuş, mare logofăt, fiul
domnul Constantin Cantemir să încheie
tratatul de alianţă cu imperialii. A stat închis lui Nicolae Buhuş, mare logofăt,
timp de un an la Sibiu. Urcă toate dregă este primul ctitor al acestei biserici.
toriile vremii: clucer (1686), mare paharnic Ilinca Racoviţă afirmă, într-un
(1695), mare logofăt (1700), caimacam (1703,
1709) şi mare hatman, spre sfârşitul vieţii document din 9 august 1777, că
(1711-1714). În anii 1694-1695, a fost biserica a fost făcută de bunicul ei,
cămăraş de ocnă, perioadă în care începe
construirea bisericii „Buna Vestire"împreună
Ion Buhuş mare logofăt, şi refăcută
cu un negustor bogat, Pavel. Construirea de tatăl ei, Radu Racoviţă vei
bisericii a durat mai mulţi ani şi probabil s-a logofăt. 3
făcut în etape. A fost căsătorit cu Maria, fiica
lui Chiriac Sturza mare paharnic şi cu Ileana, După părerea noastră,
Ion
fiica lui Dumitraşco Ştefan-Ceaurul mare Buhuş începe construirea Bisericii
logofăt. Fiica sa Maria se va căsători cu Radu
„Buna Vestire" după 1694. Ne
Racoviţă mare logofăt şi împreună cu fiica
lor Ilinca vor reface biserica în 1763, numită bazăm, în acest sens, pe câteva
ulterior „Răducanu". argumente.
13 -
O Carte poştală ilustrată, Souvenir din Tg.-Ocna, Vechea Mănăstire Răducanu, Editura
Dimitrie Danali, Tg.-Ocna, Circulată: anul 1909
În anii 1694-1695, Ion Buhuş bisericii, pentru pomenire. 4

a fost cămăraş de ocnă şi a avut Biserica a fost ridicată de
suficiente resurse materiale pentru paharnicul Ion Buhuş şi Pavel, un
a ctitori o biserică într-un sat aflat târgoveţ bogat, cu mori pe apa
în plin proces de urbanizare şi Slănicului si amintit ca martor
unde se mai găsea încă o mănăs într-un do~ument din 1689. 5 La 5
tire, ,,Precista': cu ctitori din septembrie 1698, Bejan Coste
familia Buhuş. vinde lui Ion Buhuş paharnic o
Imediat după anul 1695 casă cu loc, pe malul Trotuşului,
avem mai multe documente în târgul Ocna, lângă mănăstire,
care con-firmă acest lucru. La 29 cu 5 lei, pe care acesta a dăruit-o
iulie 1696, Gligorie, ginerele lui mănăstirii zidite de el. 6 La 7
Manole, cu familia sa dăruiesc septembrie, acelaşi an, Dimachi
bisericii cu hramul Blagoveştenie vinde lui Ion Buhuş paharnic un
un loc lângă dughenele lui fânaţ, iar Buhuş, ca ctitor, îl dăru
Gheorghe zugravul şi vând un alt ieşte mănăstirii sale. 7
loc, tot acolo, lui Buhuş paharnic Pe la sfârşitul veacului al
şi lui Pavel, ca să fie tot ale XVII-lea s-a înfiinţat mănăstirea.
În două documente din 9 iunie şi Ocna mănăstirii logofătului

13 august 1700, Pinofrei, Buhuş 1 1, iar Ene Metaxa, vameş de
ieromonah la Valea Albă, dăruia Focşani, la 25 iulie 1707, dăruia
mănăstirii lui Ion Buhus, mare mănăstirii de la Ocnă, cu hramul
'
paharnic, poienile sale din Valea Streatenia, zidită de Ion Buhuş
Albă. 8 logofăt, un pogon de vie la
Într-un alt document, din Odobeşti. 12
10 decembrie 1701, se pomeneşte În sfârşit, o inscripţie în
de Eroftei, fost egumen la slavonă, din 3 decembrie 1711, de
mănăstirea logofătului Ion pe o lespede de marmură din
Buhuş. 9 pridvorul bisericii, arată că marele
La 10 noiembrie 1702, logofăt Ion Buhuş şi Pavel, care
Gheorghe, fiul lui Vasile Săpunar avea mai multe mori pe apa
de la Ocnă, vinde lui Parthenie, Slănicului, au ridicat împreună
egumenul mănăstirii lui Ion mănăstirea. Pavel a reparat
Buhuş, logofăt de Ocnă, o zidurile, a construit chiliile de
jumătate de casă, cu pomi şi loc. 10 lângă poartă şi chiliile cu pivniţă. 13
Tofan călugărul dăruia, la 5 Aceste reparaţii au fost făcute
decembrie 1705, o casă în satul după 1700. Marele logofăt Ion
O Carte poştală ilustrată, Târgu-Ocna, Monăstirea Răducanu, Editura H. Auchberg,

Tg.-Ocna, Circulată: anul 1930
15 -
I
BISERICA .BUNA VESTIRE" (.RĂDUCANU")
O Biserica „Buna Vestire" (.. Răducanu"). Vedere generală. Fotografie, Arhiva Primăriei
Târgu-Ocna, Urbanism, dosar 1940
Documentul arată că Pavel era
Buhuş moare înainte de 1716.
ginerele lui Şărban birău şi îşi
Dintr-un document, din 11 cumpărase o casă în satul Ocna. El
iunie 166i4, aflăm precizări despre era originar din târgul Trotuş
Pavel, ctitor, alături de mare logo- unde îl găsim în calitate de şoltuz
făt Ion Buhuş, al acestei biserici.
(15 august 1668 15 , 20 noiembrie
1679 16), fost şoltuz (26 aprilie
167?17) sau martor (23 iulie 1665 18 ,
3 februarie 168619). El acumulează
o avere consistentă, cu terenuri,
case, prăvălii şi mori la târgul
Trotuş şi satul Ocna, devenind
partener marelui logofăt Ion
Buhuş la ridicarea acestei mănăs
tiri. Legătura dintre marele logofăt
Nicolae Buhuş şi acest Pavel,
O Biserica cu două turle. Pictură de Ştefan făcută de D. Constantinescu sau
Popescu (perioada interbelică) cei care-l dau drept ctitor pe
O Biserica „Buna Vestire" (.. Răducanu"). Vedere aeriană din sud-est. Se observă parte din zidul
de incintă al fostei mănăstiri
Nicolae Buhuş, nu rezistă la o mănăstirii şi
în această perioadă.
analiză istorică temeinică. Este posibil ca biserica să fi fost
Nu cred că mai este necesar devastată în 1717, când tătarii au
să dezvoltăm şi alte aspecte, arhi- jefuit cumplit regiunea, sau în
tectura bisericii, inscripţii mai 1737, când au fost confruntări între
vechi, care vin şi ele ca argumen- austrieci şi turci.
te privitoare la vechimea bisericii, Două documente athonite
pentru că baza documentară de sunt importante pentru a cunoaşte
care dispunem astăzi clarifică împrejurările în care s-a refăcut
problema ctitorilor acestei biserici biserica în 17 63 şi situaţia mănăs
care sunt Ion Buhuş mare logofăt tirii după această dată.
şi Pavel. La 9 august 1777, Ilinca
Ce s-a întâmplat cu mănăs Racoviţă păhărniceasă, în calitatea
tirea în perioada 1711-1763? sa de mostenitoare,
, dăruieste
,
Păstrarea, în fondul de carte mănăstirii „Buna Vestire" din
veche a bisericii, a unor exem- Târgu Ocna, zidită de tatăl ei Radu
plare în limba greacă din anii Racoviţă vei logofăt şi de ea, iar
1754-1755 confirmă existenţa mai înainte făcută de bunicul ei Ion
17 -
I
Buhuş vei logofăt şi închinată la
Mănăstirea Iviron de la Sfetagora,
satul Grozeşti, pe Oituz, cu
biserică, case, cu mori pe Oituz şi
cu tot venitul, zestre de la mama
sa, Maria, fiica lui Ion Buhuş biv
vei logofăt. Pentru refacerea
bisericii s-au cheltuit 56 de pungi
de bani20 • Radu Racovită,
, mare
logofăt, cumpără de la comisul
Ştefan Buhăescu, pe 13 decembrie
1761, jumătate de loc din hotarul
domnesc al târgului Trotuş pe care
o donează mănăstirii, cealaltă
jumătate fiind dăruită de comis. 21
O Maica Domnului cu pruncul Iisus, icoană
Pentru acest loc va urma un lung
din secolul al XVII-iea, remarcabilă prin proces cu locuitorii din Trotuş şi
frumuseţea lucrăturii. din Târgu Ocna. În 1765, Grigore
RACOVIŢĂ, Radu (*cca 1100,
ţl 768). - Boier, ctitor. Fiul lui Dumitraşco
Racoviţă hatman şi al Ilincăi, fiica lui Mihai
Cantacuzino, mare spătar în Ţara Românească.
Tatăl său era frate cu domnitorul Mihai Racoviţă.
A fost cămăraş de ocne, vistier şi mare logofăt.
Căsătorit cu Maria, fiica lui Ion Buhuş mare
logofăt. A avut două fete: Ilinca şi Nastasia.
Primeşte ca zestre moşia Grozeşti, unde era şi
locuinţa. În vara anului 1737, când austriecii au
ocupat mai multe ţinuturi ale Moldovei dinspre
munte, R. s-a închinat acestora, dar pe ascuns
transmitea informaţii domnului Grigore al II-iea
Ghica. Pentru acest lucru s-a bucurat de trecere
din partea domnului. În anul 1763, împreună cu
soţia sa Maria şi cu fiica lor Ilinca, refac Biserica
„Buna Vestire" din Târgu Ocna, ridicată de Ion
Buhuş mare logofăt. O înzestrează şi cu teren
cumpărat de la Ştefan Buhăescu biv vei comis,
loc pentru care se va judeca el şi fiica sa, timp de
câteva decenii, cu locuitorii din Târgu Trotuş.
Grigore al III-iea Ghica va atribui locul trotuşe
nilor pe motiv că ar fi fost moşie domnească.
Pentru refacerea şi înfrumuseţarea bisericii s-au
cheltuit 56 de pungi cu galbeni. Biserica este
cunoscută până astăzi sub numele de Biserica
,,Răducanu". Vedere cu pridvorul şi turnul-clopotniţă
_ ,a https://biblioteca-digitala.ro
al III-lea Ghica va considera contestată de sora sa, Anastasia

răsuflată dania făcută lui Ştefan visterniceasă.
Buhăescu22• La 1 martie 1798, Ilinca
Radu Racoviţă lasă acest loc Racoviţă păhărniceasă revine cu o
fiicei sale Ilinca, dar domnii îl vor a doua scrisoare dată Mănăstirii
atribui ocnenilor şi trotuşenilor „Buna Vestire". Ea arată că a fost
ca fiind loc domnesc. Petrachi lăsată după moartea tatălui său
Videli, în 1775, şi soţia sa Ilinca, Radu Racoviţă vel logofăt, epitrop
în 1783, se vor judeca cu târgo- al acestei mănăstiri, în care calitate
veţii. Procesul se mai judeca şi în reface mănăstirea şi chiliile care au
1796 fără ca mănăstirea să mai ars „în vremea oştirii", pe la 1788
poată reintra în stăpânirea acelui (n.n.), făcând iconostas nou. Con-
loc. firmă şi dania tatălui său asupra
Pentru că mănăstirea nu unei jumătăţi din imaşul târgului
avea nici o moşie la acea dată, Trotuş, care nu a fost recunoscută
Ilinca, fiica lui Radu Racoviţă, de Grigore al III-lea Ghica. Despre
vrea să-i dăruiască moşia procesul pentru acest loc am mai
Grozeşti. Intenţia sa este
O Maica Domnului cu pruncul Iisus, veche

O Iisus Hristos, veche icoană din secolul al icoană din secolul al XIX-iea, după celebra
XIX-iea „Portaitissa" de la Mănăstirea lviron
19 -
I
Ilinca Palade. 24
Mănăstirea
a avut puţine
moşii şi, nu de puţine ori, a fost
obligată să se judece în lungi
procese pentru unele locuri primi-
te ca danii. A avut un număr
apreciabil de ţigani care lucrau la
ocne şi pentru care mănăstirea
primea însemnate cantităţi de
sare.
Mănăstirea „Răducanu" a
fost închinată Mănăstirii Iviron de
către Ion Buhuş, pe la sfârşitul
secolului al XVII-lea, şi reînchi-
nată, în 1777, de Ilinca Racoviţă,
OBiserica „Buna Vestire" (.. Răducanu").

Vedere din est
scris deja. Pentru că sora ei,

Anastasia visterniceasă, cu fiicele
sale, Ilinca şi Catrina, şi ginerii ei,
Constantin Palade spătar şi
Iordache Ruset paharnic, contestă
această danie, Ilinca Racoviţă
acordă mănăstirii satul Prăjeşti,
lângă apa Siretului, în ţinutul
Roman, cu biserică, case, mori şi
1O sălaşe de ţigani. După moartea
sa, sora sa Anastasia poate alege
între Grozeşti şi Prăjeşti, mănăs
tirii rămânându-i una dintre cele
două moşii. 23
După moartea Ilincăi O Casetă cu moaştele martirilor: Triton,
Racoviţă, moşia Grozeşti va Pantelimon, Mina şi Paraschevi cea nouă,
moaşte aduse de la Sfântul Munte Athos, în
rămâne în stăpânirea Anastasiei
secolul al XVIII-iea
visterni-ceasă, iar apoi a fiicei sale
- 20
OBiserica „Buna Vestire" (..Răducanu"). Vedere aeriană din nord
soţia paharnicului Petrachi Videli, o poziţie superioară a Mănăstirii

cu moşii, case şi ţigani. La 1 „Precista" atât prin numărul mare
martie 1798, patriarhul Grigore al de egumeni greci sau români
V-lea confirmă închinarea. 25 Deşi atestaţi, cât şi prin preponderenţa
unificate administrativ, înainte de daniilor acordate sub denumirea
1700, cele două mănăstiri au avut generică de „Mănăstirea de la
pe scurte perioade de timp Ocna" sau „Precista-Răducanu':
egumeni diferiţi. care se referă aproape în toate
Pentru Mănăstirea cazurile la această mănăstire. Cele
,,Răducanu" documentele con- două mănăstiri deţineau 74 de
semnează egumenii Eroftei (1701), moşii şi părţi de moşii în 9 ţinuturi
Parthenie (1702) şi Neofit (1707). 26 al Moldovei. 28
În 1786 este amintit Iosip, preot la Ctitorul Bisericii „Buna
această mănăstire. 27 Vestire': marele logofăt Ion Buhuş,
Din bogatul fond de era fiul lui Nicolae Buhuş mare
documente existent putem sesiza logofăt. Acesta cumpărase, în
2, _
' '
I
O Biserica „Buna Vestire" (.. Răducanu"). Pisania din 1763, cu text chirilic ~i francez
perioada 1663-1667, mai multe Dumitraşcu mare stolnic, fiul

părţi din moşiile Bogdăneşti, marelui vistier Gheorghe Ursache
Hârtăneşti, Grozeşti, Bahna şi (ctitorul Mănăstirii „Precista''.).
Nicoreşti, ultimele trei fiind în După moartea soţului ei, în 1711,
hotar cu moşia Ocnei. Ion Buhuş a Maria se va recăsători cu Radu
fost cămăraş de ocne, în 1694- Racoviţă, fost cămăraş de ocne în
1695, mare logofăt şi caimacam, în 1725, jitnicer, clucer, iar mai târziu
perioada 1700-1710, şi hatman în chiar mare logofăt.
1711-1714.29 A murit înainte de În anul 1763, marele logofăt
1716. A fost căsătorit cu Maria, Radu Racoviţă, fiul hatmanului
fiica lui Chiriac Sturza mare Dumitraşcu (fratele domnului
paharnic şi cu Ileana, fiica lui Mihai Racoviţă) şi al Ilincăi (fata
Dumitraşco Ştefan-Ceaurul mare spătarului Mihai Cantacuzino),
logofăt, după 1703. A avut trei căsătorit cu Maria Buhuş, fiica
copii, din care Catrina şi Andrei marelui logofăt Ion Buhuş, va
morţi de tineri, iar Aniţa căsăto reface şi împodobi, aproape
rită cu Mihai Sturza. integral, Biserica „Buna Vestire",
Nepoata sa, Maria, una reparând în acelaşi timp şi zidurile
dintre fiicele hatmanului mănăstirii. 30 El se consideră
Alexandru Buhuş, s-a căsătorit cu ctitorul acestei biserici, după cum
- 24
glăsuieşte pisania care se află o aluzie la misiunea diplomatică

deasupra uşii de la intrarea în încredintată de Ioan Mavrocordat,
pridvor: ,,Leat 7271 / veleat 1762 / în 1743, ia Constantinopol. 32 Acest
Mult pre dulcelui Hristos/ robii tăi text fran-cez, ce pare un distih din
cei credincioşi iaca / şul tău au Voltaire, se potriveşte uimitor şi cu
zidit foarte l-au împo / dobit destinul omului politic Costache
lumina dar ace cerească prin / ruga Negri, care şi-a găsit odihna de
ta să moştinească Radu Racoviţ / veci la câţiva paşi de intrarea în
vel log. cu a lui soţ Maria ctitori biserică. Mai amintim şi stema
sântu / cu fiica lor Ilinca la această Ţării Româneşti care apare gravată
beserică / pre sfântă. P. V. / Apres în piatră deasupra uşii pronao-
avoir regie les / fortunes publiques sului, dovadă a relaţiilor familiilor
ges [j'ai] donne des le~ons / aux acestor ctitori, Buhuş şi Racoviţă,
plus grands politiques. Mai 20" 31 • cu rudele lor din Ţara Românească.
Este singura biserică din Mănăstirea a trecut şi prin
ţară cu text francez în pisanie, momente dificile, datorită războa
dovadă că marele logofăt Radu ielor şi jafurilor făcute de trupe
Racoviţă era un boier cult pentru invadatoare: tătari, poloni, aus-
vremea sa şi bun cunoscător al trieci, turci. La puţini ani de la
treburilor politice. Se poate să fie întemeierea mănăstirii, în 1686, un
O Mănăstire fortificată, a adăpostit în 1821 detaşamentele de eterişti conduse de Iordache

Olimpiotul, în retragere spre Mănăstirea Secu
25 -
I
O Biserica „Buna Vestire" (.. Răducanu"). Casa parohială (1940)

detaşament de soldaţi polonezi din Ocne, după vechile privilegii. În
armata regelui Ioan Sobieski pradă 1771, turcii au invadat localitatea
satul Ocna. 33 În 1717, Mihai Ocna, au ars târgul şi mănăstirea
Racoviţă cheamă în ajutor pe şi au luat actele acesteia. 35 În tim-
tătari în confruntarea cu cătanele pul războiului austro-turc din
austriece care ocupaseră 1788, austriecii au ocupat salinele.
Mănăstirea Caşin. Tătarii au Naturalistul austriac Baltazar
prădat cumplit şi zona Ocnei, Hacquet, a găsit târgul ars de
incendiind biserica de lemn turci. Nici bisericile, cu excepţia
„Sfânta Cuvioasa Parascheva" şi Bisericii „Răducanu", nu au fost
jefuind celelalte biserici ale locali- cruţate. 36
tăţii. 34 La sfârşitul secolului al În luna iulie 1821, un
XVIII-lea, în cursul războaielor detaşament de 800 de eterişti
austro-ruso-turce, târgul Ocna va condus de Iordache Olimpiotul şi
fi ocupat de aus-trieci şi ruşi şi Ioan Farmache ocupă mănăstirea,
devastat de turci. În 1772, Divanul dar iminenţa unui atac turcesc
Moldovei, la porunca lui Rumian- asupra oraşului Târgu Ocna îi
ţev, întăreşte mănăstirii de a lua determină pe eterişti să se retragă
120 de drobi de sare pe an de la spre Mănăstirea Secu. 37 În urma
- 26
O Biserica „Buna Vestire" (.. Răducanu"). Vedere din sud-vest. În plan apropiat, clopotul din 1810,
cu inscripţie în limba greacă
27 -
I
lor pătrund turcii care pradă
orasul
, , devastează si
si , Mănăstirea
,,Răducanu ".
În 1864, la scurtă vreme
după secularizarea averilor mănăs
tiresti mănăstirea cu clădirile
dim'p;ejurul ei erau să devină loc
de cazarmă pentru ostaşii desti-
naţi cu paza deţinuţilor şi numai
stăruinţele unor persoane influ-
ente pe lângă diversele autorităţi
în drept au îndepărtat pericolul
acestui proiect. De asemenea, în
timpul Primului Război Mondial, O Biserica „Buna Vestire" (.. Răducanu").
casele egumeneşti ale fostei Plan de situatie. Releveu executat de arhi-
mănăstiri au servit ca depozit tectul Mihail ·M. Popescu, în Iuţi ţii acuarelă,
pentru provizii şi muniţii, dar au în 1916.
scăpat ca prin minune de bombar- Climent Mihăilescu (1864-1872),
damentele inamice. 38 arhimandrit Ghenadie Merişescu
Nu este lipsit de interes (1872-1873) şi protosinghelul Iosif
faptul că la această mănăstire Nicolau (1873-1885). În 1885,
functiona o scoală în limba greacă episcopul Melchisedec numeşte la
în c;re, pe I~ începutul veacului al Mănăstirea „Precista" un preot de
XIX-iea, se pregăteau tineri pentru mir, iar după 5 ani este numit tot
cariera preoţească. 39 În cămăruţa un preot de mir şi la Mănăstirea
de deasupra pridvorului (başca) Răducanu" 40 • Prin Legea clerului
erau păstrate cărţile, unele dintre "
mirean si seminariilor din 1893
ele foarte vechi şi valoroase. cele do~ă biserici vor forma două
După secularizarea averilor parohii urbane, care s-au păstrat
mănăstirilor închinate a fost până astăzi.
numit tot câte un singur egumen, Deoarece biserica suferise
dintre călugării români, pentru numeroase stricăciuni în greu
cele două mănăstiri. Aceştia au încercatul an 1821, arhimandritul
fost: arhimandritul Policarp Procopie, între anii 1843 şi 1853, a
Popescu (1863), iconom Vasile făcut reparaţii la biserică (acoperi-
Ştefănescu (1864), arhimandrit rea cu tablă, pictarea interiorului),
- 28
O Biserica „Buna Vestire" (.. Răducanu"). Faţada sudică. Releveu executat de arhitectul Mihail
M. Po eseu, în tus si acuarelă, în 1916
J
O Biserica „Buna Vestire" (.. Răducanu"). Plan. Releveu executat de arhitectul Mihail M.
Popescu, în tus si acuarelă, în 1916
29 -
I
OBiserica „Buna Vestire" (.. Răducanu"). Secţiune longitudinală. Releveu executat de arhitectul
Mihail M. Popescu, în tuş şi acuarelă, în 1916
cât şi la clădirile anexe. 41 Preotul de naştere din Tg. Ocna, om politic
Coman Vasilescu, în broşura şi cu mare influenţă în acea vreme.
Unchiul şi nepotul, ne dă Astfel că cu această sumă de bani
amănunte despre alte reparaţii ale s-au făcut următoarele înbunătă
mănăstirii: ,,Aşa chiar la începutul ţiri: S-a acoperit biserica Răducanu
acelui an (1874) Unchiul meu, în cu tablă iar chiliile de la suszisa
urma interventiei, , a stăruintelor
si , biserică, s-au acoperit cu şindrilă,
ce a depus pe lângă Onor Minister atât cele de la poarta mare, cât şi
al Cultelor şi Instrucţiunii publice cele de la poarta mică, şi deaseme-
pentru reparaţie şi alte înbunătă nea s-a acoperit cu şindrilă şi
ţiri, aceasta datorită înrâuririi clopotniţa începută şi ridicată până
Generalului Radu Mihail care era deasupra zidului dar n-a fost
- 30
terminată, precum şi grajdul, apoi acoperiş) şi s-au finalizat lucrările
s-a făcut zaplazuri de scânduri de de restaurare în interior, inclusiv a
jur împrejurul acestei biserici şi în picturii bisericii.
partea din spre apus de malul Biserica „Răducanu" este un
rau luz, 'T'
A
1.ro tuş.„42 monument reprezentativ pentru
Ultima reparaţie este de barocul târziu moldovenesc.
dată recentă. Din 1998 şi până în Biserica este de plan triconc, cu o
2011, sub îngrijirea preotului turlă pe naos şi cu turn-clopotniţă
paroh Ioan Vasile Panţâru, s-a pe pridvorul vestic. Ca tip struc-
refăcut exteriorul bisericii (faţadă, tural biserica aparţine unei familii
: fu!anltil.:
J!ft~tU .. ~r,\ttJlil~
G'- -
- T•~~KJl, -
OBiserica „Buna Vestire" (..Răducanu"). Secţiuni transversale prin pronaos şi clopotniţă.

Releveu executat de arhitectul Mihail M. Popescu, în tuş şi acuarelă, în 1916
31 -
I
bisericilor lui Vasile Lupu şi
anume: 1. Dela planul poligonal şi
cel stelat - văzute în afara cupolei
- în interior se trece la planul cir-
cular, pe baza unui sistem de con-
strucţie, care constă din suprapu-
nerea de arcuri încălecate, care se
strâmtează cu cât merg în sus, pe
cel din urmă rând de arcuri înăl
ţându-se cupola şi - 2. Peretele
care desparte naosul de pronaos e
suprimat în partea sa de jos şi e
sprijinit pe două coloane foarte
puternice, dând nastere
, la trei
deschideri în forma arcadelor, pe
sub cari se trece dintr-o încăpere în
alta, aşa cum se prezintă cazul la
Amvonul Trei Ierarhi, Colia, Hlincea,
larg răspândite în arhitectura din Biserica Domniţelor etc."44
Moldova din a doua jumătate a Aceste aspecte identificate
secolului al XVIII-iea: ,,Sfintii de istoricul G. Balş sunt încă o
Teodori"-Iaşi (1761), Bălineşti dovadă a apartenenţei bisericii de
Neamţ (1765), Berzunţi (1774), secolul al XVII-iea. Cu prilejul
Doljeşti-Roman (1774) ş.a. 43 refacerilor din 1763, modificările
Această biserică, a cărei structură care au afectat faţadele au fost
interioară iniţială nu este cunos- după caracteristicile barocului
cută, înglobează pe cât se pare şi moldovenesc aflate atunci în
elemente dintr-un edificiu mai perioada de maximă înflorire.
vechi (cel al lui Ion Buhuş). Pridvorul, deasupra căruia se
Istoricul D. Constantinescu ridică clopotniţa, este boltit în
remarcase un lucru interesant boltă mănăstirească cu penetra-
referitor la acest monument şi ţiuni. Scara ce duce la clopotniţă

anume că: ,,această biserică - este aşezată pe partea nordică a
văzută pe dinafară - pare a fi din pridvorului, în interiorul unui
secolul al XVIII-Zea, iar pe dinăun turnişor alipit. Deasupra pridvo-
tru formează nota caracteristică a rului se găseşte o cămăruţă în
- 32
O Biserica „Buna Vestire" (,,Răducanu"). Vedere generală cu interiorul bisericii. De remarcat

cele două coloane care separă pronaosul de naos
33 -
I
O Biserica „Buna Vestire" (.. Răducanu"). Iconostasul, de o rară frumuseţe
- 34
O Biserica „Buna Vestire" (.. Răducanu"). Tabloul votiv. În plan apropiat, Maria logofeteasa şi
Radu Racoviţă mare logofăt, iar în plan depărtat, Ilinca şi Petrache paharnic (2011 ).
care călugării păstrau cărţile chenare în muluri, dar fără carac-

vechi care erau în număr apre- tere bine definite. 45
ciabil în secolele XVIII-XIX. Faţada are o decoraţie mult
Pronaosul este boltit în calotă mai simplă decât a celorlalte
sferică, iar naosul are boltirile biserici din aceeaşi grupă.
obisnuite
, moldovenesti.
' Arcatu- Caracteristic este brâul în formă
rile zidului dintre naos şi pronaos, de tor simplu care înconjoară
ferestrele, atât înăuntru cât şi clădirea. Ferestrele de pe peretele
înafară, sunt însemnate prin vestic al pridvorului au arcaturile
arcuri frânte.Acest zid este sus- în plin cintru, reprezentând o
ţinut de două coloane aşezate pe excepţie faţă de celelalte. Turla
un soclu masiv. Capitelele greoaie naosului, octogonală, cu colonete
au muluri de un aspect mai mult în unghiuri, are o bază stelată cu
sau mai puţin clasic. Uşile au opt vârfuri şi o a doua bază
35 -
I
pătrată, împodobită cu arcaturi de pictura refăcută în 1830, odată cu
un slab relief. iconostasul. Pe peretele vestic al
Turla prezintă 4 ferestre, iar pronaosului, deasupra uşii dinspre
pe laturile care nu au ferestre, pridvor, este pictat tabloul votiv.
apar, sub formă rudimentară, D. Constantinescu remar-
contra-forturi mici, aşa cum se case că acest tablou se suprapune
întâlnesc şi la biserica de la peste alte două tablouri mai vechi
Berzunţi (1774). 46 şi că la început fuseseră pictaţi
Turnul-clopotniţă are doar doi ctitori, Radu Racoviţă şi
colţurile teşite şi prevăzute cu mici Maria logofeteasa cu biserica în
contraforţi, asemănători celor de mâini. Ulterior au fost pictaţi
pe turla naosului. Petrache paharnic şi Ilinca. Ultima
Biserica a fost zugrăvită la pictură datează din vremea egu-
1763 şi din nou, la 1811, de menului Pricopie. Sub bisericuţa
zugravul Mihail Paninopol, prin din tabloul votiv apar pictate două
grija arhimandritului Meletie. inscripţii, una mai mare (,,Ctitori
Devastată de turci la 1821, biserica Sfintei mânăstiri aceştie / carele
pare a fi repictată sau cel puţin s 'au zugrăvit de al doilea prin /
Meletie arhimandritul la leat/ 1811
de Mihail Paninopol zugrav/" iar
peste aceasta alta scrisă cu litere
albe (,,Această biserică s 'au
zugrăvit şi s'au / meremetisit de
Sfinţia sa pă-rintele / arhimandritul
Procopief". 47 În apropierea acestui
tablou, în partea dreaptă, apare
arhiman-dritul Procopie, în timpul
căruia s-au făcut reparaţiile.
Pictura este, însă, mediocră.
Pe lângă iconostasul sculptat
în lemn, de o mare frumuseţe şi
comparabil cu cel aflat la Mănăs
tirea Bistriţa, comandat de Ilinca
Racoviţă pe la 1777 şi refăcut pe la
anul 183048, amintim stranele,
O Clopotul din 1810, turnat la Sf. Munte Athos,
cu inscripţie în limba greacă
baldachinul şi câteva obiecte de
- 36
O Carte poştală ilustrată, Tg. Ocna, Mormântul

lui Costache Negri, Editura Librăria Iancu
Fachs, Tg.-Ocna, Circulată: anul 1915
cult nedatate, dar care sunt foarte O Biserica „Buna Vestire" (,,Răducanu").
vechi. Iconostasul este alcătuit din Lespede de marmură, cu inscripţie slavonă
din 3 decembrie 1711, prin care Pavăl şi Buhuş
4 regiştri, cel inferior cu 4 icoane au construit chiliile cu pivniţă, grădina cu pomi
mari împărăteşti, al doilea cu 12 şi zidul de piatră din jurul mănăstirii
icoane praznicale, al treilea cu 12
icoane ale sfinţilor apostoli, iar
ultimul cu 12 icoane mici ale
profeţilor, în medalioane rotunde,
în total 40 de icoane. Colonetele şi
suprafeţele mari care separă
regiştri sunt acoperite de dante-
lării de sculpturi în lemn. Un potir
de argint suflat cu aur a fost
dăruit de ctitori (Radu Racoviţă,
Maria, Petrache şi Ilinca), iar o
cruce de argint a fost donată de
Ilinca Racoviţă.
Din cele trei clopote ale
bise-ricii, cel mare, turnat la
Muntele Athos, cu o inscripţie în
limba greacă (din 1Onoiembrie
1810), este expus în faţa bisericii. O Biserica „Buna Vestire" (,,Răducanu"). Stela
„S-a reînnoit a patra oară clopotul funerară ridicată de Elena Cuza şi fii săi, în
cel mare al sfintei mănăstiri 1877. Pe spatele monumentului funerar, numele
fostului secretar personal a lui Alexandru Ioan
Răducanu, din evlavioasa Ocna, cu Cuza, Baligot de Beyne
37 -
I
cheltuiala prea cuviosului arhi- cătră d(u)mnealui Buhuş vel-
mandrit chir Meletie şi egumenul log(o)făt de am I făcut cu d(u)m-
acestei mănăstiri, şi a ieromona-- nealui înpreună acastă m(ă)n(ă)s
hilor Gheorghe, Visarion şi a tire. I Făcut-am cu a me cheltu-
tuturor, cu metalul şi banii Elisa- ial(ă) I chili(i)lea dela poartă şi
vetei din Ocna, spre pomenirea lor. chiliile cu pivniţă del(a) Api,
1810, nov. 10". Cel din turnul- grădina I cu pomii acestu părete de
clopotniţă este mult mai mic şi de zidu pără la portiţî, I ca să fiu
dată recentă. veşnic ctitoru în ve(ci)... I vleat 7220
În pridvor, pe peretele estic, [=1711} Dechemvrie 3". 49
vom întâlni o lespede de marmură, Tot în pridvor, pe peretele
datând din 3 decembrie 1711, cu din stânga intrării în pronaos, se
următoarea inscripţie în slavonă: găseşte piatra funerară a arhi-
„Acastă marmure scrisu'sa ca să mandritului Procopie (1851).
s(e) ştii c'am I izvoditu dinu ceapul În exterior, lângă peretele
morile de'nu sus prea Slănicu cu sud-estic al bisericii, se găseşte
Pav(?). I Fost-amu şi îdenatu [de] mormântul marelui om politic şi
scriitor, Costache Negri (1812-
1876). Doamna Elena Cuza şi
Baligot de Beyne au adăugat
mormântului o modestă stelă fu-
nerară cu inscripţia: ,, Văduva lui
Vodă Cuza cu iubiţii săi fii la C.
Negri. Durere eternă spre pome-
nire, 11 octombrie 1877". Pe spate,
în franceză, omagiul lui Baligot de
Beyne: ,,A C. Negri".
Maria Cantacuzino-Enescu,
în Umbre şi lumini, evocă cu
emoţie pe marele dispărut: ,, Vin
apoi zidul vechi de incintă, din
piatră, năpădit de muşchi şi ierburi,
turnurile joase şi cimitirul însorit al
bisericii Răducanu. Biserică şi
cimitir particular, în care se vor
O Baldachinul şi vechi obiecte de cult dăruite odihni mai târziu (astăzi) Costachi
fostei mănăstiri
- 38
O Casa praznicală, fostă casă parohială şi fost sediu al Protoieriei Târgu Ocna
şi Catinca Negri şi sora lor Zulnia Astăzi, Biserica „Răducanu"

Sturdza, alături de familia Rosetti mai păstrează din impresionantul
Răducanu, fondatorii bisericii. Trei fond de carte veche de odinioară
cruci simple din lemn, cu inscripţii un număr de 53 cărţi vechi, din
sobre, indică locul de odihnă care 38 cărti, românesti
, si, 15
veşnică al acestor mari figuri de greceşti. Din cele 38 de cărţi
altădată". 50 româneşti, 5 sunt din secolul al
Vechii ctitori, cu deosebire XVIII-iea, iar 33 din secolul al XIX-
Ilinca Racoviţă, dăruiesc mănăs- lea. Cele mai vechi sunt: Triod din
tirii moşii, robi ţigani, mori, 1731, Liturghie din 1774 şi Mineu
dughene, case, cărţi bisericeşti cu din 1778. Ca tipuri de carte
ferecă-tură din argint, potire ş.a. întâlnim: Apostol (2), Triod (5),
Logofătul P. Cantacuzino Penticostar (1), Liturghie (2),
aduce de la Mănăstirea Radu Antologhion (3), Octoih Mare (1),
Vodă din Bucureşti un polican- Octoih Mic (1), Mineu (19), Psaltire
dru, cu inscripţie grecească din (1), Molitvenic (1), Cazanie (1),
1690, iar Catinca Negri dăruieşte Aghiazmatar (1). După locul de
două Evanghelii cu ferecătură din tipărire avem: Buda (5), Râmnic (7),
argint. Bucureşti (5), Iaşi (5), Mănăstirea
Biserica posedă şi un bogat Neamţ (3), Sibiu (1) şi Sankt Peter-
fond de carte veche. O parte din sburg (1). În cazul cărţilor greceşti,
acest fond a fost preluat, încă de 13 sunt din secolul al XVIII-iea şi 2
pe la sfârşitul veacului al XIX- din secolul al XIX-iea. Cele mai
lea, de Biblioteca Academiei. 51 vechi cărţi sunt: Mineu din 1754,
39 -
I
Bunei Vestiri şi s-au făcut şi s-au
ferecat cu argint, precum se vede,
de mine păcătoasa Ilinca
·t~,,sz
R acovz,a .
Se mai păstrează incinta
vechii mănăstiri, cu zid de 5,20 m
înălţime, pe trei laturi (E, N, V),
prevăzut cu metereze, un turn cu
gang boltit, prevăzut cu porţi
O Preotul paroh Ioan Vasile Panţîru şi ÎPS masive de stejar, în partea estică a
Ioachim, Arhiepiscopul Romanului şi incintei, casa praznicală (cu 3
Bacăului, cu prilejul resfinţirii bisericii (2012) camere, sală de mese şi foişor) şi o
Evanghelie din 1754 şi Penticostar magazie din piatră.
din 17 61. Ca tipuri de carte Numeroşii călători români şi
întâlnim: Mineu (12), Evanghelie străini care au vizitat, în ultimile
(2) şi Penticostar (1), iar după locul trei secole, oraşul Târgu Ocna au
de tipărire: Ioanina (6) iar celelalte remarcat existenţa Mănăstirii
fără loc precizat. ,,Răducanu". Medicul şi naturalis-
Pe o Evanghelie de Iaşi, din tul austriac Balthazar Hacquet
1762, putem citi următoarea (1788), preotul secui Geg6 Elek
însemnare: ,,Această sfântă Evan- (1836), Mihalic de Hodocin (1849),
ghelie am dat-o şi am afiorisit-o la Costache Negruzzi (1852), Maria
sfânta noastră mănăstire din târgul Cantacuzino-Enescu (sec. XX),
Ocnei unde se cinsteşte hramul George Sion-Gherey (1882),
Alexandru Vlahuţă (1901), Mihail
Sadoveanu (1903), Nicolae Iorga
(1904), George Călinescu (1962) şi
multi, altii
, fac referiri sumare sau
Arhiepiscopia mai ample referitoare la această
Romanului şi Bacăului
Protoieria Oneşti mănăstire. 53
După desfiinţareavechii mă
năstiri, Biserica „Buna Vestire"
(,,Răducanu") a avut slujitori devo-
taţi şi destoinici, care s-au preocu-
O Preotul paroh Ioan Vasile Panţîru, cu
pat deopotrivă de a asigura hrana
prilejul susţinerii unor conferinţe teologice
dedicate mitropolitului Antim Ivireanul (2016) spirituală enoriaşilor săi, dar şi de
- 40
a administra cu pricepere atrag atenţia trecătorilor, cu un

patrimoniul edilitar şi cultural interior sobru dar cu un frumos
moştenit 54 • iconostas si
, valoroase icoane si ,
Este de admirat efortul obiecte de cult, un loc de
preotului paroh Ioan Vasile rugăciune şi de pelerinaj, un loc de
Panţîru, a membrilor Consiliului înaltă trăire duhovnicească. Prin
parohial, a enoriaşilor, a meşte poziţia sa pitorească, pe o terasă de
rilor si
, artistilor
, care au contri- gresie de 10 m înălţime care
buit la restaurarea vechii ctitorii domină malul stâng al Trotuşului,
a boierilor Ion Buhuş şi Radu prin incinta fostei mănăstiri şi
Racovită,, dând o înfătisare
, , frumuseţea bisericii, prin existenţa
demnă de trecutul şi valoarea sa mormântului marelui om politic şi
istorică şi culturală. Biserica patriot Costache Negri, loc de
„Buna Vestire" (,,Răducanu") se pelerinaj anual, acest monument
înfătisează astăzi, enoriasilor ei si istoric constituie, fără îndoială, un
' ' ' '
tot mai numeroşilor turişti punct de atracţie pentru cei care
vizitatori, ca un lăcaş frumos, vizitează oraşul Târgu Ocna.
maiestos, cu zidurile vechi ce
O Biserica „Buna Vestire" (.. Răducanu". Vedere generală dinspre râul Trotuş
41 -
I \ol \ol
MANASTIREA IVIRON
(SFÂNTUL MUNTE ATHOS)
M „Adormirea Maicii
ănăstirea Iviron, cu hramul
Domnului" 55 , este aşezată în

partea de nord-est a peninsulei athonite,
la ţărmul Mării Egee, şi a fost întemeiată
de Ioan Iviritul, general bizantin, originar
din Iviria (Georgia), între 980 şi 983. Deşi
distrusă în mai multe rânduri, Mănăstirea
Iviron şi-a păstrat locul al treilea în
ierarhia athonită până în zilele noastre,
după Marea Lavra şi Vatoped.
Ea conservă un inestimabil tezaur care
cuprinde: peste 150 de cutii de argint şi
racle cu moaşte de la diferiţi sfinţi,
muzeul şi biblioteca care adăpostesc
valori nepreţuite: obiecte de artă, peste o Biserica „Sfânta Treime". Vedere aeriană
2.000 de manuscrise şi cca 20.000 de cărţi,
Planul Mănăstirii lviron

şi legenda
1. Intrarea Domnului
principală ,,Portăriţa"
a) Intrarea 10. Paraclisul
secundară Cinstitului
2. Arhondaricul Înaintemergător
3. Katholikonul 11. Sinodikonul,
4. Trapeza Biblioteca nouă şi
5. Agheasmatarul Skevofilakionul
6. Clopotniţa 12. Chiliile
7. Bucătăria monahilor
8. Biblioteca 13. Turnul de
9. Paraclisul apărare
Icoanei Maicii
După Sfântul Munte Athos, Chilia Buna Vestire,
Schitul „Sfântul Dimitrie" - Lacu, Sfântul Munte
Athos, f.a., p. 45
- 42
MĂNĂSTIREA IVIRON -
CapeArapis
~
Esfigmenou
Oura upoli iii iii Cape Agios Theodori
• Fra gokaste11cfhila nd ariou Vatopediou
Zografouili iii Pantokratoros
Konstamonitou iliili K iii Stavronikita
Dovhiaru iii aryes iii
Xenofondos ■iii Koutloumousion
Agiou Panteleimonos iii iii iii lviron
Xiropotamou ■ Dafni iii {h~~~~ţ~lou
Simonos Petras iii iii
Megistis
Osiou Grigoriou iii
iii Lavra
Dionysiou iii L.
Agiou Pavlou M. Athos
Cape
Ttmiou Prodos
Cape Pines
O Hartă. Sfântul Munte Athos şi mănăstirile sale
de minuni: Maica Domnului „Pirovo-
în georgiană, greacă, ebraică, slavonă şi litissa" (,,Împuşcata"), ,,Eleovritissa"
latină, dintre care multe incunabule sau (,,Izvorâtoarea de untdelemn"), ,Junghia-
ediţii princeps. Între documentele de ta", ,,Antifonitria", ,,Vimatarissa"
valoare se numără: o evanghelie pe per- (,,Ctitoriţa"), ,,Paramithia". 47 Ca şi celelalte
gament din sec. XIII, 31 evanghelii pe mănăstiri din Sf. Munte, şi Mănăstirea
pergament din sec. XIII-XIX, 45 manu- lviron a supravieţuit şi prin ajutorul dat
scrise pe pergament cuprinzând chestiuni de domni ai Ţării Româneşti (Neagoe
bisericeşti din sec. XIV-XIX, 174 manu- Basarb, Radu Mihnea, Matei Basarab,
scrise cu materii profane din sec. XIX-XX, Mihai Vitezul) sau a unor boieri munteni
două evanghelii pe hârtie din sec. al şi moldoveni. Şerban Cantacuzino a
XVII-lea şi 772 manuscrise de muzică ctitorit, la 1680, paraclisul unde se
bisericească din sec. XIV-XIX. Mănăstirea păstrează cel mai de preţ odor al mănăs
adăposteşte mai multe icoane făcătoare tirii: icoana făcătoare de minuni a Maicii
43 -
IMĂNĂSTIREA IVIRON
O Mănăstirea lviron. Vedere generală dinspre mare

Domnului (,,Portaitissa"; ,,Portăriţa"), Mănăstirea „Precista" a fost închinată de
datând din secolul al IX-lea. vistierul Gheorghe Ursache, pe la 1681,
Mănăstirea Iviron a avut numeroase iar Mănăstirea „Răducanu" de marele
metocuri în Ţara Românească şi Moldova logofăt Ion Buhuş, după 1700, ambele
printre care se numărau şi Mănăstirile mănăstiri având o administrare comună
,,Precista" şi „Răducanu" din Târgu Ocna. până la secularizarea averilor mănăs
tirilor închinate, din 1863.
Mănăstirea Iviron păstrează aproape
2.400 de documente româneşti privitoare
la moşiile metocurilor sale din Ţările
Române. Circa 622 de documente privesc
Mănăstirile „Precista" şi Răducanu" şi
metocurile lor (Schitul Runcul, biserica
din Grozeşti, Schitul Pănceşti, biserica din
Prăjeşti, toate în jud. Bacău). Parte din
documentele acestor mănăstiri au ars, în
1788, când turcii au dat foc târgului Ocna
şi doar o parte din ele au putut fi salvate
O Mănăstirea lviron. Biserica „Sfântul Ioan de călugării greci. Cercetătorul Florin
Botezătorul"
- 46
MĂNĂSTIREA IVIRON -
Marinescu a reuşit să publice un impu-
nător catalog, în două tomuri, cu titlu:
POYMANIKA EffPA<l>A TOY AfIOY
OPOYL APXEIO IEPA.L MONH~:
IBHPQN (Documente româneşti de la Sf
Munte. Arhiva Sfintei Mănăstiri Iviron),
Atena, 2007, punând la dispoziţia specia-
liştilor un imens tezaur documentar
(2384 de documente). Domnia sa,
împreună cu un grup de călugări de la
Mănăstirea Iviron, condus de egumenul
Vasilios, a vizitat în câteva rânduri oraşul O Mănăstirea lviron. Biserica „Buna Vestire".
Târgu Ocna. Istoria celor două mănăstiri Naosul. În plan depărtat, frumosul iconostas.
târg-ocnene este astăzi mai bine cunos- În Sfântul Altar, aşezată pe un tron,
cută datorită accesului la documentele se află Icoana făcătoare de minuni a Maicii
româneşti din arhiva Mănăstirii Iviron. Domnului „Vimatarissa"
. ·..
..
···---
-----:. . .,
-~ \
-1
I
i
.... :••'
..//
,
O Celebra icoană făcătoare de minuni Maica O Icoana Iisus Hristos, pictată de Teofan
Domnului cu Pruncul (.. Portaitissa") Cretanul (1535-1545).
47 -
I Inscripţii şi însemnări
privitoare la Mănăstirea „Raducanu"
TtOÂllEMllO', El', T1]V U1)9EV't"1K1]V Kai iEpav
Inscripţii Til'l)Tt]V µov11v T1]', iEpapxaiK1]', Tp11100', TO'I)
♦ Pisanie (deasupra usii de la intrare în PaOOllÂ Boi;pooou Teapa TO'I) tuyEVEO" TllTOll
pridvor). - ,,Velet 7271. Maică pre dulcelui ap):OVTO', Kupiou Ilouppo'l)Âou
Hristos / robii tăi cei credinciosi / lacasul tău KavTaKOll~tJVO'I) Kai loyo9tTou 0111
O"llVOpoµ11'o Ilaimou Ka9tJyouµtvouTO'I)
am ziditu/ foarte l-au împodobitu/ lu~ina,
Ki:q>alltJvmou 1690". (,,Se dăruieste acest
dar ace cerească / prin ruga ta să mostiniască /
policandru sfintei si domnesti mă~ăstiri si
Radu! Racovit vei log(ofăt) / cu a lui ~otie
sfintei arhiereşti T~ăimi a R~dului Voevod de
Maria ctitori ~ântu I cu fiica lor Ilinca I~
către preacucemicul boer domnul Pârvul
acastă biserică presfăntă. / P.V. mai 20. Apres
Cantacuzino şi logofăt cu ajutorul lui Paisie
avoir regie le(s) fortunes publiques / Ges (j'ai)
stareţul chefalonit 1690".
donne des lec;ons aux plus gra(n)ds politiques
♦ Pe un potir de argint suflat cu aur. -
Mai 20 l(i)at 7271 (= 1763)".
„Rad(ucanu) Rac(oviţă) Maria, Petru, Elena
♦ Pe o marmură zidită jos în peretele dinspre
250 (dramuri)".
răsărit, în pridvor. - ,,Acastă marmure
♦ Pe o cruce de argint prea frumos lucrată.
scrisu-sa ca să s(e) ştie c'am izvoditu dinu
- ,,Ilinca Racovită".
ceapul morile de'nu sus prea Slănicu cu
Pavă!. Fost-amu şi îdenatu (de) cătră
♦ Pe clopotul cei' mare (expus în fata
bisericii). - ,,H MErAAH KAMIIANA
d(u)mnealui Buhuş vei log(o)făt de am făcut
nn; IEP(Al:) MON(A:ETIPH:E) TOY
cu d(u)mnealui înpreună acastă m(ă)n(ă)stire.
EYr(ENE:ETATOY) TN OKN TY
Făcut-am cu a me cheltuial(ă) chili(i)lea dela PAAYK(A)NAANAKAINEI:E 0H EK
poartă şi chiliile cu pivniţă del(a) Api, grădina TETAPTO:E A IIAN AAIIAN TY
cu pomi i acestu părete de zidu pără la portitî, IIANOC(IOTA TOY)
ca să fiu veşnic ctitoru în ve(ci) ... vleat 7220, APX(I)MA(NAPITOY) KYP MEAET(IO:E)
[=1711] Dechemvrie 3". IBH(PITH:E) KAI HrYM(ENON) TY
♦ Jos, în dreptul pragului, deoparte şi de alta. AYT(OY) MONA:E(TH)P(H:E) KAI rPM
- ,,KThvl KCH " ♦ În pronaos, deasupra IEQPBY:E. O Tf!N Tf!NCAYC KAI
uşii, tabloul votiv. - ,,Răducanu Racovită vei
PY<l>ETI TH:E OKNE:E AIHNEKE:E
MNHMOCYNON AYTON 1810
logofăt; iar în stânga Maria logofeteasa '
NOE(M)B(PIOY) 1". (,,S-a reînnoit a patra
Buhuşoaia, ţinând după tradiţia ctitoricească
oară clopotul cel mare al sfintei mănăstiri
biserica în mâni, aducând-o ca un prinos lui
Răducanu, din evlavioasa Ocna, cu cheltuiala
Dumnezeu; lângă Răducanu Petrachi vei
prea cuviosului arhimandrit chir Meletie si
paharnic; iar lângă Maria Ilinca Racovită
egumenul acestei mănăstiri si a '
păhărniceasa. Toti sunt îmbrăcati cu h~inele
ieromonahilor Gheorghe, Vîs~rion şi a
vremii în care trăiesc, adecă: cu giubele,
tuturor, cu metalul şi banii Elisavetei din
anteree, malotele cu blană, pe cap căciuli
Ocna, spre pomenirea lor. 1810, nov. 10".
împodobite mai mari de cât fesurile, iar în
• Pe o piatră de mormânt din pridvor roasă
picioare papuci".
în parte de călcături. - ,,NI. KA
♦ Pe un policandru, într-o bască din turnul
IIPOKOIIIO:E EE IBHPQN
bisericii. - ,, t Ăq>11:po'l)Tlll 6 ;aprov APXIMANAPITH:E TETP AP TEIA
- 48
NOYXOAHN HrOYMHNEYI:AL Jetu 7249 (= 1741) în ţara Moldov(ei)
AIINOYI:BN 0AAIIT YMOI: KAI Dărmăneşti - Ocni, muntele Lapoşi hramul
HA0EIIPEI:BYT .... I:TONTYMBON ... sf(â)nta Troiţă. Amin".
HN MOIPAN ArPEYI:AN ... AIIPIAII:Y • B. - ,,Să să ştie de căndu am venit eu
1851 EN ... T!lN OKN!lN". (,,Învinge
Inochentie la schitul Dărmănesti vălătu 7303
Procopie din Ivir, arhimandrit ... mormântul
veleatea 1795. Inger de flor(i), D(om)ne (?) de
... şi-a urmat destinul ... aprilie 1851, Ocna".)
măr şi au ascultat spre mine". [1 „Şi pe alte
♦ Pe mormântul lui Costachi Negri. -
cărţi aceleaş litere, fără le putea da dezlegarea
,,Văduva lui Vodă Cuza cu iubiţii sei fii, lui C. cuvenită" - nota lui C. Bobulescu].
Negri durere eternă spre pomenire, 11 • Pe o Evanghelie de Veneţia din 1754. -
Octombre 1877. A. C. Negri. A. B. D. B 1877. ,,Ilapov 9tJov Km Euayyd,10,; aqnEpco9tJ T'll<;
K.N." ,,Catinca Negri, născută 1810, -ro 1Epov µovaaT11p1ou -r11i; 'OKVa<; Exovoµan
d(e)c(edată) 1903". 't1]<; 1l1tEpayiai; 9EO'tOK1l 1tapa 9u XP1l<Jl]µOOTJ
9u Kup Krovmavoivu I:uyiu1yytJ 9u Eţ
'ImaVVl]vmv ll\JIVE Maiu 9 txi tiaxia-ru
Însemnări KalllViKU Klll 1]î1JµEVU 911,; au911a µoV1],;.
♦ Pe un Triod de Râmnic din 1731 Iulie 20. (,,Această evanghelie dumnezăiască si sfântă
A. - ,,t Să să ştiia că acastă carte ce să este închinată sfintei mănăstiri de I~ Ocna, cu
cheamă triod o au cumpărat Gavril Tăranulu hramul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu,
drept cincisprăzece lei. O am dat po~ană la dăruită de domnul prea bun Constantin
Săhăstrieia Dărmăneştilor, unde este hramul Suiulgiu din Ioanina 1754 mai evlaviosului
Sf(i)ntei Troiţă să-m fie pomană Gavriil, Calinic stareţ al acestei mănăstiri".)
Sanda, monah Dionisie si fii lor Ionită, Pavă!, • Pe un Octoih de Veneţia din 1754. - ,,Erei
Gligore, Dumitru, Mihă1lă şi părinţi{o lor: Nicoară" (= 1773)
monah Sava, Todosie, Ion i Tinca, Mărie, • Pe un Mineiu - August de Râmnic din
Parasca, Alexandra şi tot neamul lor. Să le fie 1780. - ,,Aceste doâsprezece menei le-au dat
pomană în vecu în anul di la zidire(a) lumii dum(nea)ei păh(ărniceasa) Ilinca
velet 7253 (= 1745), în zilele lui Ion Voivod. Racoviţo(a)i(a) la mănăstire(a) dum(i)sali
Iară cine să va întă(m)p(l)a să o furi sau să o Raducan la velet 1790 Dec(hem)v(ri) 24 dni".
vănze sau să ascunze slovele sau să le raze • Pe o Evanghelie de Iaşi din 1762. -
sau să le strice cu niscare meşteşuguri sau or „t Aceste sfântă evanghelie am dat-o si am
în ce feli a vre să o pră o răsipască dela afiorisit-o la sfânta mănăstirea noastră din
Sf(â)nta Troiţe cu gănd desăvărşit să fie Târgul Ocnei unde se cinsteşte şi să
ana8ima, să fie blăstămat de Sf(â)nta Troite prăznueste hramul sfintei Bunei Vestiri si
şi de Maica Precistă şi de cei 12 apostoli, <le s'au fere~at cu argint precum se vede de 'mine
cei 318 de oteţ sf(i)nţi di la săborul din păcătoasa Ilenca Racoviţă".
Nichie şi de toţ sf(i)nţii. Să pătimască ca Inda • Pe un Penticostar de Râmnic din 7293 ( =
şi ca Arie şi ca Avisalon şi ca Ham şi de 1785). - ,,Acest penticostar este a sfantei
smerenie(a) noastră încă să fie ne(e)rtat unul bisărici a Precisti de aici de Tărgul Ocnei
ca acela precum şi mai sus s'au auzit, fiind metoh a Ivirului şi este cumpărat de mine în
egumen şi preuţ de beserică Clement noao lei 1790 Iul(ie) 7 Apx1µav6p19tJ<;
Pahomiia wT m.1,GwTo~ er 111,~dHG8h K08d~s~ 1 MEÂE'tlO<; 6 OKVt]<; 6 lf}t]pl'ttJ<;"
Amin. Amin. Amin, u(n)de să cinsteşte şi să (,,arhimandritul Meletie de la (mănăstirea)
prăznueşte spre Sf(â)nta Troiţă, nacalnicu Ocna a Iviritilor".)
ermonahu Pahomiia mai miculu tuturoru ♦ Pe Mineiu - Februar de Râmnic din 1779.
49 -
I BISERICA .BUNA VESTIRE" (.RĂDUCANU")
- ,,Aceste doâsprezăci minei s'au dat la Muscalii în Moldova la 1806 No(e)mv(ri) 20,
mănăstiri(a) dum(isa)li Raducanu la văleat şi au şăzut nebătăndu-s(e)".
1790 Deche(m)vr(i) 24". ♦ Pe cartea Sfântului Ioan Zlataust de Kiev
♦ Pe Mineiu - Noembrie de Râmnic din 1778. din 7282 (= 1774). - ,,C-14 KHHr8 recnAbl
- ,,Acesti minee înpreună şi cu cele lo4H4 344TC\"CT4rO A4PCTl!8IO l!OllblllHOE 11pEMla
unsprăzece minei s'au dăruit de mine la lo4H8 C1>1H8 npECl!blTEp4 1'114aHM4
mănăstirea noastră, ce iaste la Ocnă în care să Op8W4HCH4rO CKHT4 MOH4fH Hbl KEHEAHKT4
prăznuiaşte hramul Bunei-Vestiri pentru 1803 rOA4 i'll4°1s:l 21 AH€".
pomenirea la leat 1791 Ghen(ar) 25 I. Cara ci. ♦ Pe un Mineiu slavo-român cu tipicul în
c.vţn. (?)"
româneşte fără început. - ,,C-14 KHHr4
♦ Pe un Octoih de Bucureşti din 1792. - ,,El( r44r04EM4E MHHEla HpEMOH4X' ••• dpcEHiia A4H4r4
TO>VTOU MEUT\1) 11'Y1lµEV1l TO>V iEprov
µovai;Tptcov T1]', Ţ1) 'IfhptTll El( 7tOOÂECO', 34 8c8owHr POAHTE4'h Hf'h 1815 rOA4 MCll,4
µncol(lEi; El( yEVolli; T1l mlmvou 1793 µ xai 1'114pTH20 AHE ". [,,La fel altă însemnare făcută pe
TO tocoaa 'Ilio Tl]V El(J(Â.1] mav T1l Pa61JKav1J" o carte din 1818" - nota lui C. Bobulescu].
(,,Din ale lui Meletie egumenul sfintelor ♦ Pe Mineiu - Martie de Buda din 1804. -
mănăstiri ale Iviritului din oraşul Metohes din „Aceste doaosprezeci minei sint cu(m)părati
neamul talianului în 1793 şi am dat-o bisericii de mine smeritul ieroshimonah Mihail si
Răducanului".) drept 1600 (sic) lei adecă ona sută sasă;ăci lei
• Pe o Liturghie de Iaşi din 7267 (= 1759). A. si dati sfinte besărici, unde să prăz~uesti
- ,,Să se ştie cănd m'am săvărşit preot eu hramul Sfintei troiţii la schitul Dărmă~eşti,
Gheorghii în sf(â)ta episcopie (a) Cernăutului mu(n)tele Lapoşul poe(a)ne Ru(n)ci, ţinutul
de episcopul Danii) Vlahovici anul 1797 ' Bacăului, ocolul Tazlăului Sărat ci este mitoh
fevr(uar) 15, în Duminică lăsatului sec de sfinti episcopii Romanului. Şi ori carii ar
bră(n)ză. Să să stie când m'am săvârsit eu îndrăzni să le ei sau să le înstreineză fără de
preot Ştefan M~ga în sfânta episcopi~ (a) ştire(a) episcopii să fii supt blăstămul
Cernăuţului de episcopul Daniil Vlahovici Sfinte(i) Troiţă şi de ipiscupul de Roman şi de
anul (1)803, în Duminica Tuturor Sfintilor". mine păcătosul si nu să vază fata lui Hristos
♦ B. - ,,Să afieroseşti acastă sfântă ca~te la la înfricoşată judecată. Eu nac~lnic vlădica
schitul Laposul, unde să prăznueste hramul stăpân 1815 Noe(m)vre 16. Amin, Amin.
S(fintei) Troiţă de robul lui D(u)~nezeu Mihail ieroshimonah, de Maica Precisti de
păharnicul Dinu) Cantimir spre pomenirea sf(i)ntul Ion Botezătoriu, de Cosma, Ion
trecuţilor din viiaţă robii lui D(u)mnezeu Damaschin, Iosif monah, Tofan monah,
ieromonahul Ghenadie, Ioan, sanda si tot Mitrofan, Deodor Studit, Ion Zilatuust,
neamul 1828 Fevruarie 17". ' Grigorii Bogoslov, Is. Hs., de Necolai Miterteu
♦ Pe Mineiu - Iunie de Râmnic din 1780. A. (?), care si chipurile sint tipărite în fiesti
- ,,S'au legat cu cheltuiala me Meleti - carile di~tru aceste cărţi". '
arhimandrit Iviritu 1798 Fevruarie 17". ♦ Pe Mineiu - Mai de Buda din 1805. - ,,Iar
♦ B. - ,,Acest meneiu iasti a sfentei cine ar îndrăzni să ei vreunul de(n)tru aceste
mănăstiri Răducanul şi s'au scris ca s(ă se) doaosprezăci minei să fii supt blăstămul ci
ştiia 1807 Oct(om)v(ri) 4. Veniamin - serii la luna lui Marti. Amin. Amin. Amin.
erodiacon". Mihail ieroshimonah igumin sf(â)tului schit
♦ C. - ,,Să s(e) ştie căndu am fost eu dascal Dărmăneşti". [,,Această însemnare se află şi pe
Pav(ă)lache al triile rănd 1802 Iuli 20". [383, I, alte tomuri" - nota lui C. Bobulescu].
f. 373] • D. - ,,Să (se) ştie de cănd au vinit ♦ Pe Vieţile Sfinţilor de pe Ianuarie de Neamţ
- 5□ https://biblioteca-digitala.ro
din 1812. - ,,Acastă sfăntă carte iastea lui 1755; Liturghie de Iaşi din 1759; Minei de
monahu Misail - monah din sfănta mănăstire Veneţia din 1761; Penticostar din 1761;
Ne(a)mţului la sfăntul schit Lapoşul, ce este Evanghelie de Iaşi din 1762; Mineiu-
în ţinut(u) Bacăului pe apa Trotuşului în Februarie de Veneţia din 1769; Sfântul Ioan
ocolul Tazlăului Sărat în poiana Runci, unde Zlataust de Kiev din 1774; Liturghier de
să cinsteşte şi prăznueşte hramul Sfinti Sankt Petersburg din 1774; Mineiu-
Troiţă spre a sa vecnica pomenire şi a tot Octomvrie de Râmnic din 1776; Mineiu -
ne(a)mu lui. Iară cine ar îndrăzni a o Noembrie de Râmnic din 1778; Mineiu-
înstreina dela numitul schit să fii supt canon Februar de Râmnic din 1779; Liturghie de
neertat pănă cănd o va întoarce iarăş la locul Bucuresti din 1780; Mineiu-Iunie de Râmnic
eii 1818 lunii 20. Mihail ieroshimonah". din 1780; Mineiu -August de Râmnic din
[,,Însemnare ce se află şi pe alte tomuri" - nota lui 1780; Penticostar de Râmnic din 1785;
C. Bobulescu]. Octoih de Bucuresti din 1792; Mineiu-Martie
• Pe Mineiu - Martie de Veneţia din 1755. - de Buda din 1804;' Mineiu-Aprilie de Buda din
,,Aceste minei este legat de al doile pren 1804; Mineiu-Iunie de Buda din 1804;
Paisăi arhimandritul la valet <lila Hristos Mineiu-August de Buda din 1804; Mineiu-
1836 Chenar 21. Vasăli Condre - psalt; Septembrie de Buda din 1804; Mineiu-
Paisios - iros(hi)m(o)niavf'. ♦ Pe Mineiu - Noembrie de Buda din 1804; Mineiu-Ianuarie
Iunie de Neamţ din 1846. - Apz1µavopiTTt1, de Buda din 1805; Mineiu-Februarie de Buda
AaµaaK11v61, 'Il}11pmov" (,,Arhimandritul din 1805; Mineiu-Mai de Buda din 1805;
Damaschin al Iviritilor") 1843". Mineiu-Iulie de Buda din 1805; Mineiu-
• Pe primul tartaj al Mineilor de Neamţ din Decembrie de Buda din 1805; Evanghelie de
1846, imprimat într-o inimă. - ,,Antonie Buda din 1812; Vietile Sfintilor pe Ianuarie de
arhimandrit". Neamţ din 1812; Apostol d~ Bucureşti din
♦ Pe Mineiu - Octomvrie de Râmnic din 1820; Mineiu-Iunie de Neamţ din 1846;
1776. - ,,'El( 't"1]', iEpa1, µOVll', Pa01JKUV1l 't"1]', Aghiazmatar de Iaşi din 1846; Triod de Buda
z1:1µ&V1]', EV 't"V ayopa1, 't"COV OKVcov din 1848; Penticostar de Neamţ din 1848;
M0Miama1, N1:roq>1't" u:pµovaz". (,,De la Molitvenic de Buda din 1853; Mineiu-
sfânta mănăstire Răducanu situată în Târgul Decembrie de Sibiu din 1856; Liturghier de
Ocnii a Moldovii. Neofit ieromonah". Neamt din 1860; Octoih mare de Buda din
♦ Pe un Octoih mic slavon din secolul al
secol~! al XIX-iea; Psaltire de Iaşi din secolul
XVIII-iea. - ,,Acasta cartea să numeşte al XIX-iea; Cazanie de Iaşi din secolul al XIX-
octoih (e) a robului (lui) D(u)mnezău ierei lea; Antologhion de Iaşi din secolul al XIX-
Grigori Acovecu (?)" lea; Triod de Râmnic din secolul al XIX-iea;
• Pe un Triod din secolul al XVIII-iea. - Octoih mare de Bucureşti din secolul al XIX-
,,Ace(a)st(ă) sfăntă şi dumnezăe(a)scă carte ce
lea; Octoih mic de Bucureşti din secolul al
se numeste triodu". XIX-iea.
Fond de carte vechi: Triod de Râmnic din
1731; Liturghie de Bucureşti din 1741;
Sursa: Corneliu Stoica, V alea Trotuşului,
Apostol de Buzău din 1743; Octoih de Enciclopedie, Ediţie de lux, Oneşti, Editura
Venetia din 1754; Evanghelion din 1754; Magic Print, 2017, p. 622-624. În aceeaşi
Penticostar din 1754; Mineiu-Septembrie de lucrare se pot găsi şi toate documentele
Venetia din 1754; Mineiu-Octombrie de referitoare la Mănăstirea „Răducanu"
Veneţia din 1754; Mineiu-Martie de Veneţia (vezi p. 415-439).
din 1755; Mineiu -Aprilie de Veneţia din
51 -
I
Note
' Pentru bibliografia privitoare la biserică, vezi istoric: Lista monumentelor istorice (2010); cod: BC-
Nicolae Stoicescu, Repertoriul bibliografic al II-m-A-00910.02 (Monitorul Oficial, P. I, Nr. 670
localităţilor şi monumentelor medievale din Moldova, bis/l.X.2010, p. 413).
Bucureşti, 1974, p. 863. Pentru istoric şi bibliografia ' Câteva sute de documente din Arhiva Mănăstirii
la zi, vezi Corneliu Stoica, Valea Trotuşului. Iviron sunt rezumate în impozant catalog de
Enciclopedie, Ediţie de lux, Oneşti, 2017, p. 622-624; documente realizat de Florin Marinescu.
(în continuare: VTE) şi Corneliu Stoica, Istoria ' Florin Marinescu, Arhiva Sfintei Mănăstiri Iviron,
ilustrată a oraşului Târgu Ocna, Ediţia a II-a, Oneşti, tom. I, p. 373-374, nr. 590. Precizăm că toate
Editura Magic Print, 2009, p. 160-167. Autorii rezumatele din acest catalog sunt în limba greacă.
următoarelor lucrări: Costache Negruzzi (Peleri- • Catalogul documentelor moldoveneşti, IV,
nagiu la Târgul Ocnei, în "Gazeta de Moldavia", 8 Bucureşti, 1970, p. 407, nr. 1842 (în continuare:
sept. 1852); Georgie Sion-Gherey, Târgul Ocna, în CDM).
,,Buciumul Român", m, 1881, p. 570-576; Teodor T. ' Ibidem, p. 275-276, nr. 1221.
Burada (Biserica Buna Vestire din Tg. Ocnei a lui 'Florin Marinescu, Arhiva Sfintei Mănăstiri
Răducanu-Racoviţă, în RIAF, 1885, voi. V, fasc. I, p. Iviron, tom. I, p. 302-303, nr. 594.
170-173); Th. Atanasiu, protoiereu, op. cit., p. ' CDM, IV, p. 445, nr. 2029.
452-453; Gh. Ghibănescu, Ştiri relative la câteva ' Florin Marinescu, Arhiva Sfintei Mănăstiri Iviron,
biserici din Tîrgul Ocnei, în ,,Arhiva", VI, 1895, p. tom. I, p. 305, nr. 400 şip. 305-306, nr. 401.
341-343; Marele dicţionar geografic al României (voi. ' CDM, V, p. 26, nr. 98.
II, Bucureşti, 1899, p. 314); Anuarul din 1909, "Ibidem, p. 45, nr. 178.
Bucureşti, p. 373; G. Balş , Bisericile moldoveneşti din "Ibidem, p. 129, nr. 500.
veacurile al XVII-iea şi al XVllI-lea, Bucureşti, 1933, " Florin Marinescu, Arhiva Sfintei Mănăstiri
p. 250-252; Coman Vasilescu (Istoricul bisericii Iviron, tom. I, p. 313, nr. 420; CDM, V, p. 170, nr.
Mănăstirea Răducanu, Bucureşti, 1933, p. 5 ), 659.
Anuarul Episcopiei Romanului (Bucureşti, 1936, p. "BAR, Arhiva 1610 (Preot C. Bobulescu, Valia
162-163; în continuare: AER); Grigore Tabacaru, Trotuşului, Inscripţii şi material documentar), voi. I,
Bisericile Bacăului, în „Publicaţiile Ateneului f. 366. În continuare: C. Bobulescu, Arhiva 1610.
cultural din Bacău", nr. 6-7, Bacău, 1932, p. 19; Dr. Întreaga arhivă Bobulescu este prelucrată şi
Emanuil Anca (Medic balneolog al Slănicului din publicată în întregime în lucrarea noastră, Valea
Moldova), Despre Târgu-Ocna ca staţiune climatică, Trotuşului. Enciclopedie, Ediţia a II-a, Oneşti, Editura
balneară şi turistică, Cluj, Tip. ,,Ardealul", 1939, p. Magic Print, 2008, în capitolul Monu la Muntele
20 (biserică ridicată la 174 7 de Răducanu Racoviţă); Athos la Centrul de Cercetări Neogreceşti din Atena,
Vasile Drăguţ, Dicţionar enciclopedic de artă în „Anuarul Institului de Istorie şi Arheologie „A.D.
medievală românească, Bucureşti, 1976, p. 302 ş .a. îl Xenopol" Iaşi, XXVI/1, 1989, p. 505. Împreună cu
consideră pe marele logofăt Radu Racoviţă ctitorul documentele aflate în ţară, cam tot atâtea, apreciem
acestei biserici, construită la 1725, 1747 sau la 1762 la circa 1300 documentele referitoare la cele două
(după textul pisaniei). Doar N. Stoicescu (vezi mănăstiri. Să nu uităm de documentele arse de turci
Repertoriul bibliografic... , p. 863), D. Constantinescu pe la 1788 pentru a ne putea face o părere despre
( Ctitorii mănăstirii Răducanu, Iaşi, 1942, p. 5) şi mulţimea proprietăţilor celor două mănăstiri.
Florin Marinescu (POYMANIKA EITPAif>A TOY Pentru o prezentare generală a arhivei de la
ATIOY OPOTI: APXEIO IEPM: MONm: IBHPON, Mănăstirea mente istorice. Pentru inscripţiile fostei
(Documente româneşti de la Sf Munte. Arhiva Sfintei Mănăstiri „Răducanu" vezi p. 456-457.
Mănăstiri !viran), Atena, 2007, tom I, p. 51; în " Florin Marinescu, Arhiva Sfintei Mănăstiri
continuare: Florin Marinescu, Arhiva Sfintei Iviron, tom. I, p. 240, nr. 241.
Mănăstiri !viran) îl consideră pe marele logofăt "Ibidem, p. 266, nr. 303.
Nicolae Buhuş adevăratul ctitor al bisericii, la 1664. " Ibidem, p. 324, nr. 590.
Data pisaniei, cu veleatul 7271 mai 20, a fost " Ibidem, p . 272, nr. 319.
calculată greşit, 1762 în loc de 1763. Monument " Ibidem, p . 243-254, nr. 271.
- 52 https://biblioteca-digitala.ro
"Ibidem, p. 281-282, nr. 339. 2017, p. 58-71.
"' Ibidem, p. 373-374, nr. 590. " Coman Vasilescu, op. cit., p. 20-22.
" Ibidem, p. 343, nr. 508. " Ibidem, p. 26.
" Gh. Ghibănescu, Târgu Ocna. Studiu istoric, în 41
Ibidem, p. 18-19.
,,Arhiva", II, 1890-1891, p. 619-623, nota B. " Gheorghe Iordache, Icoane târgocnene,
" Florin Marinescu, Arhiva Sfintei Mănăstiri Bucureşti, 1940, p. 41-42.
Iviron, tom. I, p. 430-431, nr. 738. 43
Vasile Drăguţ, op. cit., Bucureşti, 1976, p. 302;
24
Ilinca Palade este menţionată ca stăpâna G. Balş, Bisericile şi mănăstirile moldoveneşti din
moşiei în Condica liuzilor, din 1803. veacurile al XVII-iea ş i al XVIII-iea, Bucureşti, 1933,
25 Informaţie furnizată de domnul Florin p. 250-252; Grigore Ionescu, Istoria arhitecturii în
Marinescu. România, voi. II, Bucureşti, 1965, p. 221; idem,
" Florin Marinescu, Documente româneşti de la Arhitectura pe teritoriul României de-a lungul
Sf Munte. Arhiva Sfintei Mănăstiri Iviron, I, p. 58. veacurilor, Bucureşti, 1982, p. 446.
"' Ibidem, p. 59. 44
D. Constantinescu, op. cit., p. 1; G. Balş, op. cit.,
" Florin Marinescu, Documente româneşti de la p. 250-252;
Sf Munte. Arhiva Sfintei Mănăstiri Iviron, I, p. 45
G. Balş, op. cit., p. 228, 241, 250-252, 453-457,
53-55. Calculul aparţine cercetătorului Florin 473,489,493,502,507, 520,612, 618,626,633(cu
Marinescu. Unele moşii, cum este cazul moşiei privire atât la structura bisericii cât şi la diferitele
Grozeşti, deşi donate de ctitori, nu au intrat în elemente decorative).
stăpânirea mănăstirii. Cele două mănăstiri 46
Ibidem, p. 250- 252.
stăpâneau 74 de moşii sau părţi de moşii. Lista 47
Taboul votiv îl reprezintă pe Răducanu
completă la Corneliu Stoica, Biserica „Adormirea Racoviţă vei logofăt, în partea dreaptă, iar în stânga
Maicii Domnului'') (,,Precista'') (În. 1662; 1860), pe Maria logofeteasa, ţinând după tradiţia
Oneşti, Editura Magic Print, 2018, p. 48-49, nota ctitoricească biserica în mâini. Alături apar:
17. Petrachi Videli, vei paharnic şi Ilinca Racoviţă,
" N. Stoicescu, Dicţionar al marilor dregători din păhărniceasă; D. Constantinescu, op. cit., p. 8-9; cf.
Ţara Românească şi Moldova, sec. XN-XVII, C. Bobulescu, Arhiva 1610, voi. I, f. 367.
Bucureşti, 1971, p. 360. 43
După preotul Constantin Bobulescu catape-
,. D. Constantinescu, op. cit., p. 6-7; Octav- teasrna ar data de la 1830; vezi supra nota 70.
George Lecca, Familii boiereşti române, istorie şi 49
D. Constantinescu, op. cit., p. 5; vezi şi C.
genealogie (după izvoare autentice), Bucureşti, Ed. Bobulescu, Arhiva 1610, voi. I, f. 366.
Libra, 2000, p. 486. 50
Maria Cantacuzino-Enescu, Umbre şi lumini,
' 1 D. Constantinescu, op. cit., p. 4; Melchisedek, Oneşti, Ed. Aristarc, 2000, p. 191.
episcopul, Notiţe istorice şi arheologice adunate de 51
Pe la 1881, I. Bianu prelua pentru Academia
la 48 monastiri şi biserici antice din Moldova, Română o Psaltire veche; cf. Coman Vasilescu, op.
Bucureşti, 1885, 127-128; N. Iorga, Inscripţii din cit., p. 11.
bisericile României, voi. l 1, Bucureşti, 1905, p. 28 (în " C. Bobulescu, Arhiva 1610, voi. I, f. 371. Pentru
continuare: N. Iorga, Inscripţii). Vezi Teodor T. toate însemnările de pe cărţile vechi de la
Burada, op. cit., p. 171-173 şi AER, p. 162. Pisania a Mănăstirea .Răducanu", vezi VTE, p. 456-457.
fost transcrisă şi de preotul C. Bobulescu, Arhiva 53
Corneliu Stoica, Istoria ilustrată a oraşului
1610, voi. I, f. 367. Data corectă este 1763 şi nu Târgu Ocna, p. 68-70, 121, 123-126.
1762. 53
Lista completă a egumenilor celor două
" Octav-George Lecca, op. cit., p. 486. mănăstiri la Corneliu Stoica, Biserica ,,Adormirea
" VTE, p. 415. Maicii Domnului") (,,Precista '?, p . 49, nota 33.
" Ibidem, p. 418. 55
Mai multe date despre Mănăstirea lviron se pot
" Ibidem, p. 420. afla în cartea Sfântul Munte Athos, Antologie
" Ibidem, p. 423. realizată şi tradusă de Ierom. Ştefan Nuţescu, Chilia
" Ibidem, p. 429. Buna Vestire, Schitul „Sf'antul Dimitrie"- Lacu,
" Corneliu Stoica, Zile de foc la porţile oraşului Sfântul Munte Athos, f.a., p. 45-52.
Târgu Ocna, Centenarul luptelor de la Coşna şi
Cireşoaia (191 7-2017), Oneşti, Editura Magic Print,
53 -
I
Bibliografie selectivă
Arhiva Arhiepiscopiei Romanului şi *** Chestia domeniului Tîrgului-Ocna,
Bacăului, Roman, dos. Stat de Personal şi Bucureşti, Institutul de Arte Grafice „Emi-
Functiune, vol. II-III, 2007. nescu", 1900, 61 p.
Arhiva Mănăstirii Iviron (Mone CONSTANTINESCU, D., Ctitorii
Iviron)(= AMI), Sfântul Munte Athos, Grecia, mănăstirii Răducanu, Iaşi, 1942, 9 p. + 1 pl.
n. Colecţia: 1. Documente. DRĂGUŢ, Vasile, Dicţionar enciclopedic de

artă medievală românească, Bucureşti, Edi-
Biblioteca Academiei Române, Bucureşti
(= BAR), Colecţia „Manuscrise-arhivă"; Arhiva tura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1976, 331 p.
*** Enciclopedia judeţului Bacău, coordo-
1610, Pr. Constantin Bobulescu, Valea
nator Emilian Drehuţă,Bacău, Editura Agora,
Trotuşului. Inscripţii şi material documentar, vol.
2007, 496 p.; Ediţia a II-a revăzută şi adăugită,
I, 377 f.; vol. II, 243 f.
2008, 671 p.
Directia Arhivelor Nationale Istorice GHIBĂNESCU, Gh., Ştiri relative la câteva
Centrale Bucureşti(= DANIC), fond biserici din Tîrgul Ocnei, în „Arhiva Societăţii
Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice ştiinţifice şi literare din Iaşi", VI, Iaşi, 895, p.
(1820-1921). 341-343
Direcţia Judeţeană a Arhivelor IORDACHE, Gh., Icoane târgocnene.
Nationale Bacău(= DJAN Bacău), fond Icoane şi privelişti, oameni şi fapte din trecutul
Pri~ăria oraşului Târgu Ocna (1846-1968). Târgului Genii, Bucureşti, Editura Noastră,
*** Anuarul din 1909, Bucureşti, Tipografia 1940, 116 p.
Cărţilor bisericeşti, 1909, p. 371-373, 377-388. IORGA, N., Privelişti din ţară, Cuvânt
*** Anuarul Eparhiei Romanului, Bucureşti, înainte de Zoe Dumitrescu-Buşulenga, Ediţie
Institutul de arte grafice „Marvan", 1936, îngrijită, note, glosar indice şi tabel
448 p. biobliografic de Victor Nedel, Bucureşti,
ANCA, Dr. Emanuil (Medic balneolog al Editura pentru turism, 1974, 229 p.
Slănicului din Moldova), Despre Târgu Ocna ca N. Iorga, România cum era până la 1918,
staţiune climatică, balneară şi turistică, Cluj, vol. II, Moldova şi Dobrogea, Ilustraţii de Alina
Tip. ,,Ardealul", 1939, 32 p. Iorga, Bucureşti, 1940.
ASACHI, Gh., Fragment istoric, în „Calendar IORGA, N., Sate şi mănăstiri din România,
pentru români", XXX, Iaşi, 1871, p. 25-34. Ediţia a II-a, Bucureşti, Editura Libr. Pavel
ATANASIU, Th., protoiereu, Memoriul de Suru, 1916, 296 p.
starea bisericilor şi parohiilor ortodoxe din jud. MAPINE1:XOY, <l>Aoplv, POYMANIKA
Bacău, în „Biserica Ortodoxă Română", EffPA<l>A TOY ArIOY OPOYI APXEIO
Bucureşti, Tip. Cărţilor Bisericeşti, XIV, 1890, IEPAL MONHI IBHPQN [Documente
1890-1891,m. 6,p.455-456. românesti de la Sf. Munte. Arhiva Sfintei
BALS, G., Bisericile moldoveneşti din Mănăstiri Iviron], A8HNA, 2007, T6µoc;
veacuri!; al XVII-Zea şi al XVllI-lea, Bucureşti, npw-wc;, 563 p.; T6µoc; OEVTEpoc;, 672 p.
1933, 665 p. + 1 h. NEGRUZZI, Costache, Pelerinaj la Târgul
BURADA, Teodor T., Biserica Buna Vestire Ocnei, în „Calendar popular", 1853, p. 77-91.
din Tg. Ocnei a lui Răducanu-Racoviţă, în RACOVIŢĂ, Ortenzia, Oraşul Târgu/-
,,Revista pentru istorie, archeologie şi filologie", Ocna, în „Revista Societăţii Tinerimea
Bucureşti, 1885, vol. V, fasc. I, p. 170-173. romana", XIII, 1895, p. 93- 97.
- 54
*** Sfântul Munte Athos, Antologie postcards ( 1899-1939), Oneşti, Editura Magic
realizată şi tradusă de Ierom. Ştefan Nuţescu, Print, 2014, 400 p.
Chilia Buna Vestire, Schitul „Sfântul Dimi- STOICA, Corneliu, Valea Trotuşului.
trie" - Lacu, Sfântul Munte Athos, f.a., 195 p. Enciclopedie, Ediţie de lux, Oneşti, Editura
SION-GHEREY, Georgie, Târgul Ocna, în
Magic Print, 2017, 1064 p.
,,Buciumul Român", III, 1881, p. 570-576. STOICA, Corneliu, Valea Trotuşului. Ghid
STOICA, Corneliu, Istoria ilustrată a turistic vizual, Oneşti, Editura Magic Print,
oraşului Târgu Ocna din cele mai vechi timpuri
2012, 320 p.
până la 1918, Oneşti, Ediţia a 2-a, revăzută şi
STOICA, Corneliu, Zile de foc la porţile
completată, Oneşti, Editura Magic Print, 2009,
oraşului Târgu Ocna, Centenarul luptelor de la
360 p. Coşna şi Cireşoaia (1917-2017), Oneşti, Editura
STOICA, Corneliu, Târgul anilor Magic Print, 2017, 108 p.
romantici, Un secol de istorie ilustrată a STOICESCU, Nicolae, Repertoriul
oraşului Târgu Ocna/Town of the romantic
bibliografic al localităţilor şi monumentelor din
years, A century of Târgu-Ocna illustreted Moldova, vol. 1, Bucureşti, Direcţia
history, Oneşti, Editura Magic Print, 2013, Patrimoniului Cultural Naţional, 1974, 987 p.
112 p.
STOICESCU, Nicolae, Dicţionar al marilor
STOICA, Corneliu, Târgu Ocna, oraş istoric şi dregători din ţara Românească şi Moldova, Sec.
turistic, Ghid turistic, Oneşti, Editura Magic XIV-XVIL Bucureşti, Editura Enciclopedică
Print, 2002, 2003, 2005, 2006, 2007, 2009, 2011, Română, 1971, 456 p.
2013, pliant, 24 p. TABACARU, Grigore, Bisericile Bacăului,
STOICA, Corneliu, Valea Trotuşului de Bacău, Tip. Gutenberg, D. Rosenberg, 1932,
odinioară în cărţi poştale ilustrate (1899-1939)/ 36 p.
The former Trotus Valley in illustrated VASILESCU, Coman, Istoricul bisericii
Mănăstirea Răducanu, Bucureşti, 1935, 33 p.
Surse iconografice
Fotografii: ale acestei biserici au fost executate şi de arhitectul
Ioan Vasile PANŢÎRU: 5, 6a-b, 8a-b, 9, 20b Ştefan Balş (1936), iar ultimele relevee au fost
Daniel POPA (vezi şi: www.targuocna.info: realizate de prof. dr. ing. Mircea Crişan (1999).
MAPIN'ELXOY, <I>},,op[v, POYMANIKA
www.targuocna-portal.ro): 12, 17, 21
EffPA<I>A TOY ArIOY OPOYL APXEIO IEPAL
Corneliu STOICA: 1-2, 7a-b, 11, 12a, 16a-b, 18a-b,
MONHL IBHPQN [Documente româneşti de la Sf.
19a-b, 20a, 21-27, 32, 33-36, 37 a-c, 38-42, 56
Munte. Arhiva Sfintei Mănăstiri Iviron], A8HNA,
Reproduceri: 2007, T6µoc; rrpwrnc;, p. 10-11.
Arhiva de relevee a Departamentului de Istoria *** Sfântul Munte Athos, Antologie realizată şi
& Teoria Arhitecturii şi Conservarea Patrimoniului tradusă de Ierom. Ştefan Nuţescu, Chilia Buna
„Sanda Voiculescu" - Universitatea de Arhitectură Vestire, Schitul „Sfântul Dimitrie" - Lacu, Sfântul
şi Urbanism .Ion Micu" (UAIM) - Bucureşti, Fosta
Munte Athos, f.a., p. 44, 45, 48, 49 ; p. 42a-b, 46a-b,
Mănăstire „Răducanu", Rv 123, Rv 124, Rv 172.
47a-b-c
Relevee executate de arhitect Mihail M. Popescu, la STOICA, Corneliu, Valea Trotuşului de odinioară
scara 1: 50, în tuş şi acuarelă, în anul 1916: 28, 29a- în cărţi poştale ilustrate ( 1899-1939)/ The former
b, 30-31. Alte relevee ale bisericii au fost executate Trotus Valley in illustrated postcards (1899-1939),
de arhitecţii Lilliana Dinescu (1944), Sebastian Oneşti, Editura Magic Print, 2014, p. 271, 355, 356,
Juster (f.a.) (vezihttp://relevee.uauim.ro). Relevee 358,360, ;p, 12, 13, 14, 15a-b,37
55 -
I
Cuprins
Mănăstirea Răducanu - o poartă deschisă către Cer (ÎPS
Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului si Bacijului) 3
Cronica unei renaşteri (Yr. J>aroh Ioan Vasile PANŢIRU) 5
Vechi mărturii despre fosta Mănăstire „Răducanu" ........... 1O
Biserica „Buna Vestire" (,,Răducanu"), fosta Mănăstire
„Răducanu") (1694; 1763) ....................................................... 11
Mănăstirea lviron (Sfântul Munte Athos) ............................ 42
Inscripţii şi însemnări privitoare la Mănăstirea „Răducanu"
...................................................................................................... 48
Note ............................................................................................... 52
Bibliografie selectivă .................................................................. 54
Surse iconografice ...................................................................... 55
Coperta:
I.: Vedere generală
din sud-est a Bisericii „Buna Vestire" (,,Răducanu") (Corneliu Stoica)
II: Releveul Bisericii „Răducanu" executat de arhitectul Mihail M. Popescu, la scara 1: 50, în tuş şi
acuarelă, în anul 1916. Faţada principală (vezihttp://relevee.uauim.ro).
III: Releveul Bisericii „Răducanu" executat de arhitectul Mihail M. Popescu, la scara 1: 50, în tuş şi
acuarelă, în anul 1916. Faţada posterioară (vezihttp://relevee.uauim.ro).
IV.: Vedere aeriană din sud-vest a Bisericii „Buna Vestire" (,,Răducanu") (Corneliu Stoica)
- 56
~fuLtllt~t:
· JSj,~tiî ." ~nl!eftN/."
-ll•N -
-~1::'f"!J!- -
T imp de aproape două secole,
mănăstire închinată Mănăstirii
lvirott tle la Sfântul Munte Athos şi de
peste un secol şi jumătate biserică de
mir, istoria acestui lăcaş de cult
însumează trei secole şi jumătate de
trăire şi spiritualitate ortodoxă.

Corneliu Stoica Biserica Bunavestire Fosta Manastiree Raducanu 2018

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Corneliu Stoica Biserica Bunavestire Fosta Manastiree Raducanu 2018

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Corneliu Stoica Biserica Bunavestire Fosta Manastiree Raducanu 2018

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

https://biblioteca-digitala.

EDITURA MAGIC PRINT

24 mai 2012, Înălţarea Domnului

O Biserica „Buna Vestire" (..Răducanu") în perioada restaurării

deoarece, la vremea zidirii ei, sfintelor slujbe.

tâmplărie de lemn, s-a refăcut „renaştere", iar noi le aducem, pe

O Carte po~tală ilustrată, Tărgu-Ocna, Monăstirea Răducanu văzută de pe Trotuş, Editura

BUHUŞ, Ion (*cca 1660, ţ1716). - Noi documente, provenind

În anii 1694-1695, Ion Buhuş bisericii, pentru pomenire. 4

În două documente din 9 iunie şi Ocna mănăstirii logofătului

O Carte poştală ilustrată, Târgu-Ocna, Monăstirea Răducanu, Editura H. Auchberg,

al III-lea Ghica va considera contestată de sora sa, Anastasia

O Maica Domnului cu pruncul Iisus, veche

OBiserica „Buna Vestire" (.. Răducanu").

scris deja. Pentru că sora ei,

OBiserica „Buna Vestire" (..Răducanu"). Vedere aeriană din nord

soţia paharnicului Petrachi Videli, o poziţie superioară a Mănăstirii

perioada 1663-1667, mai multe Dumitraşcu mare stolnic, fiul

glăsuieşte pisania care se află o aluzie la misiunea diplomatică

O Mănăstire fortificată, a adăpostit în 1821 detaşamentele de eterişti conduse de Iordache

O Biserica „Buna Vestire" (.. Răducanu"). Casa parohială (1940)

OBiserica „Buna Vestire" (..Răducanu"). Secţiuni transversale prin pronaos şi clopotniţă.

referitor la acest monument şi ţiuni. Scara ce duce la clopotniţă

O Biserica „Buna Vestire" (,,Răducanu"). Vedere generală cu interiorul bisericii. De remarcat

O Biserica „Buna Vestire" (.. Răducanu"). Iconostasul, de o rară frumuseţe

care călugării păstrau cărţile chenare în muluri, dar fără carac-

O Carte poştală ilustrată, Tg. Ocna, Mormântul

şi Catinca Negri şi sora lor Zulnia Astăzi, Biserica „Răducanu"

a administra cu pricepere atrag atenţia trecătorilor, cu un

Domnului" 55 , este aşezată în

Planul Mănăstirii lviron

O Mănăstirea lviron. Vedere generală dinspre mare

n. Colecţia: 1. Documente. DRĂGUŢ, Vasile, Dicţionar enciclopedic de

S-ar putea să vă placă și