Ghidul Fondurilor Colectiilor Arhivistice Transilvania Anterioare 1918 1919 Maramures - 11 - 2015
Ghidul Fondurilor Colectiilor Arhivistice Transilvania Anterioare 1918 1919 Maramures - 11 - 2015
Ghidul Fondurilor Colectiilor Arhivistice Transilvania Anterioare 1918 1919 Maramures - 11 - 2015
11
JUDEŢUL MARAMUREŞ
Întocmit de
KLARA GUŞETH, ANA-MARIA BUCIUMAN, VARGA ZSOLT
BUCUREŞTI – BUDAPESTA
2015
https://biblioteca-digitala.ro
Publicarea volumului a fost sprijinită de
Fondul Cultural Naţional
Coordonatorii seriei:
Ioan Drăgan – Á. Varga László
Lector:
Klara Guşeth
Întocmit:
Klara Guşeth, Ana-Maria Buciuman, Varga Zsolt
Indice:
Ana-Maria Buciuman
Colaborator:
Marius Uglea
Redactor:
Á. Varga László
Tehnoredactor:
Demeter Györgyi
ISBN 978-963-631-228-2-Ö
ISBN 978-963-631-234-3
© Klara Guşeth, Ana-Maria Buciuman, Varga Zsolt, Arhivele Naţionale ale României, Arhivele Naţionale
ale Ungariei 2015
Editat de: Arhivele Naţionale ale României şi Arhivele Naţionale ale Ungariei
Editori responsabili: Ioan Drăgan, Mikó Zsuzsanna
Tipografia: Kódex Könyvgyártó Kft.
Administrator responsabil: Marosi Attila
https://biblioteca-digitala.ro
CUPRINS
Cuvânt înainte...............................................................................................................................................5
Introducere................................................................................................................................................... 7
I. Administrative............................................................................................................... 25
Prefecturi.............................................................................................................. 25
Preturi .................................................................................................................. 31
Primării orăşeneşti . ............................................................................................. 31
Primării comunale................................................................................................ 35
Consilii naţionale române cercuale...................................................................... 37
Altele.................................................................................................................... 38
II. Judecătoreşti.................................................................................................................. 39
Tribunale.............................................................................................................. 39
Judecătorii............................................................................................................ 39
Notari publici....................................................................................................... 40
Altele.................................................................................................................... 40
III. Şcolare............................................................................................................................. 41
Instituţii de învăţământ superior........................................................................... 41
Instituţii de învăţământ secundar......................................................................... 42
Instituţii de învăţământ primare........................................................................... 44
Altele.................................................................................................................... 55
V. Culturale şi de Artă....................................................................................................... 66
Asociaţii culturale şi de binefacere...................................................................... 66
VI. Confesionale................................................................................................................... 68
Episcopii............................................................................................................... 68
Protopopiate......................................................................................................... 68
Parohii greco-catolice........................................................................................... 74
Parohii ortodoxe române...................................................................................... 88
https://biblioteca-digitala.ro
Parohii reformate . ............................................................................................... 92
Parohii romano-catolice....................................................................................... 98
Mănăstiri ........................................................................................................... 100
https://biblioteca-digitala.ro
CUVÂNT ÎNAINTE
Cooperarea româno-maghiară în domeniul arhivisticii durează de mai multe decenii, în cursul cărora s-au
realizat numeroase programe profesionale, îndeosebi schimburi de experienţă pentru arhivişti, depistări şi
microfilmări de documente realizate pe bază de reciprocitate. După 1989 aceste acţiuni de colaborare au fost
mai degrabă ocazionale, chiar dacă în 1996 şi 2007 s-au semnat convenţii de colaborare între Arhivele din
cele două ţări. Mai frecvente au fost contactele dintre asociaţiile arhiviştilor, la nivel central şi local.
Un proiect de anvergură, care să ia în considerare punctele de vedere ale ambelor părţi, s-a conturat abia
la sfârşitul primului deceniu al secolului 21, din iniţiativa părţii maghiare. Ca un prim pas, în noiembrie 2009
conducătorii Asociaţiei Arhiviştilor din Ungaria şi ai Consiliului Arhivelor Judeţene şi Orăşeneşti au făcut o
vizită la Bucureşti, la Arhivele Naţionale ale României.
În urma acestei întâlniri s-a ajuns la conturarea unui proiect care reprezintă o adevărată piatră de hotar
a cooperării româno-maghiare în domeniul arhivisticii şi totodată a relaţiilor culturale maghiaro-române.
Prin acest proiect s-a început depistarea şi prezentarea la nivel de fond, parte structurală şi serie a izvoarelor
arhivistice ale trecutului nostru comun multisecular, asigurând astfel condiţiile cercetării şi cunoaşterii tot
mai profunde a istoriei Transilvaniei, nu numai pentru istorici şi arhivişti, dar şi pentru toţi cei interesaţi.
Primul eveniment însemnat al etapei de pregătire a fost întâlnirea profesională din 11–12 martie 2010, de
la Târgu Mureş, la care directorul general al Arhivelor Naţionale ale Ungariei, respectiv preşedinţii Asociaţiei
Arhiviştilor din Ungaria şi ai Consiliului Arhivelor Judeţene şi Orăşeneşti s-au consultat cu conducătorii
Arhivelor Naţionale ale României şi ai serviciilor judeţene Mureş şi Cluj ale Arhivelor Naţionale. La această
întrevedere au fost stabilite principiile de bază ale cooperării, planul de executare al lucrărilor de depistare
şi de publicare a documentelor şi au fost clarificate unele probleme profesionale, devenind astfel posibilă
demararea lucrărilor în anul 2011.
Semnarea protocolului de cooperare a avut loc la 13 iulie 2011, la Alba Iulia, străvechi centru administrativ
şi cultural al Transilvaniei. Protocolul s-a încheiat între Arhivele Naţionale ale României, respectiv Arhivele
Naţionale ale Ungariei, Arhivele Municipale din Budapesta şi Asociaţia Arhiviştilor din Ungaria. Părţile
semnatare s-au angajat să elaboreze şi să traducă reciproc prezentările detaliate ale fondurilor, părţilor
structurale, seriilor şi colecţiilor referitoare la Transilvania, create înainte de 1918/1919 şi păstrate în arhivele
din România, respectiv cele ale fondurilor, părţilor structurale şi seriilor referitoare la Transilvania, deţinute
de arhivele din Ungaria, reprezentative din acest punct de vedere (Arhivele Naţionale ale Ungariei, Arhivele
Militare, Arhiva Oficiului pentru Gospodărirea Apelor, serviciile judeţene din Hajdú-Bihar, Szabolcs-Szat-
már-Bereg şi Csongrád ale Arhivelor Naţionale). S-a căzut de acord că punerea la dispoziţia grupului-ţintă,
adică a cercetătorilor a prezentărilor de materiale arhivistice referitoare la Transilvania şi deţinute de arhivele
publice din România şi Ungaria în ambele limbi este prioritară, de aceea în cadrul cooperării pe termen
mediu s-a convenit asupra publicării ghidurilor în forma unor volume bilingve.
S-a constituit o comisie operativă formată din câte 5 specialişti din ambele ţări, în frunte cu directorii
generali ai celor două Arhive Naţionale, comisie care s-a întrunit de două ori pe an – o dată în România şi
o dată în Ungaria –, cu ocazia acestor întrevederi fiind urmărită atât evoluţia lucrărilor cât şi respectarea
termenelor stabilite în cadrul protocolului. La aceste întâlniri s-a reuşit armonizarea chiar şi a celor mai
divergente opinii şi încheierea unor compromisuri acceptabile pentru ambele părţi.
În urma conlucrării noastre este prevăzută publicarea a 21 de volume. Dintre acestea 17 vor conţine
prezentări ale documentelor arhivistice create în Transilvania înainte de 1918/1919, în ordinea alfabetică a
judeţelor, şi 4 vor fi destinate materialului arhivistic referitor la Transilvania, păstrat în arhivele din Ungaria.
Fiecare volum a fost prevăzut cu un cuprins detaliat, indice de fonduri şi de părţi structurale, precum şi
cu indice toponimic. Scurte istorii ale arhivelor din cele două ţări şi prezentarea materialului arhivistic pe
fonduri grupate tematic, precum şi date referitoare la stadiul de prelucrare a fondurilor sunt prezentate în
cadrul unor Introduceri detaliate. O sinteză amplă a istoriei arhivelor din România va apărea în volumul 1,
dedicat arhivelor judeţului Alba, în celelalte volume fiind redată o versiune prescurtată a acesteia. Un studiu
cuprinzător despre istoria arhivelor din Ungaria va fi publicat în volumul destinat materialului arhivistic
păstrat în Arhivele Naţionale ale Ungariei şi în arhivele de specialitate din Ungaria. Fiecare volum conţine şi
un îndrumător, din care cititorul se poate informa cu privire la criteriile de redactare şi la abrevierile aplicate
în volum.
https://biblioteca-digitala.ro
Din materialul arhivistic referitor la Transilvania, păstrat în arhivele din România, şi prezentat în
volumele sus menţionate, colecţiile registrelor parohiale de stare civilă constituie o parte însemnată şi
frecvent cercetată. Registrele sunt prezentate la finalul grupei tematice „Colecţii”, pe localităţi şi în cadrul
acestora pe confesiuni, în ordinea alfabetică a acestora. Ne exprimăm speranţa, că volumele vor constitui un
instrument util pentru genealogi, care le vor folosi frecvent.
Înainte de a încheia, suntem datori să menţionăm faptul că au fost de mare folos proiectului nostru
experienţele acumulate în redactarea volumelor din seria „Izvoarele arhivistice privind Ungaria istorică”
(2004) şi a ghidului bilingv al „Fondului Prefectura judeţului Satu-Mare” (2000).
Primele roade ale cooperării noastre – volumele care prezintă materialul arhivistic creat înainte de
1918/1919, păstrate de serviciile judeţene Mureş şi Harghita ale Arhivelor Naţionale, fonduri şi colecţii date
în cercetare – vor ieşi din tipar în luna septembrie a anului curent, cu sprijinul important al Fondului Cultural
Naţional din Ungaria. Avem încredere că până la finele deceniului toate cele 21 de volume vor vedea lumina
tiparului.
https://biblioteca-digitala.ro
INTRODUCERE
Judeţul Maramureş, situat în partea de nord-vest a României, ce gravitează azi în jurul centrului său politico-
administrativ, municipiul Baia Mare, reprezintă expresia ultimei reforme majore de organizare administrativ-
teritorială săvârşită în anul 1968. Începând cu acest an, Maramureşul va îngloba ţinuturi de o neegalată
încărcătură istorică, „ţările” Maramureşului (partea de la sud de Tisa), Chioarului, Lăpuşului, sate de pe văile
Someşului şi ale vechiului Sălaj şi nu în ultimul rând bazinul minier băimărean, cu mai vechile oraşe miniere
libere regeşti Baia Mare şi Baia Sprie etc.
În aceste teritorii, ca de altfel în întreaga Transilvanie, a existat o veche tradiţie în ceea ce priveşte
grija pentru păstrarea documentelor, atât a celor create de instituţiile politico-administrative, cât şi a celor
familiale. Preţioasa valoare istorică şi vechimea documentelor, păstrate dispersat în arhivele comitatului,
oraşelor, diferitelor instituţii de învăţământ, ecleziastice, instanţelor judecătoreşti etc., a determinat apariţia
demersurilor în ceea ce priveşte adunarea tuturor acestor mărturii scrise şi depozitarea lor într-un singur loc,
în vederea conservării şi valorificării ştiinţifice sau practice. Păstrând în depozitele sale şi alte documente
decât cele create de instituţia comitatului, arhiva acesteia poate fi considerată fără doar şi poate forma inci-
pientă a arhivei moderne.
Serviciul Judeţean Maramureş al Arhivelor Naţionale, prin cele mai vechi fonduri şi colecţii arhivistice
deţinute – în speţă cele dinainte de anul 1918 – se înscrie în evoluţia istorică a Arhivelor din Transilvania.
Instituţional, prin însăşi geneza ei ca instituţie publică, a Statului, este o creaţie a statului român, a sistemului
arhivistic românesc, extins după unirea Transilvaniei cu România şi în Transilvania, şi dezvoltat apoi în
deceniile următoare. Înainte de a prezenta instituţia şi principalele arhive deţinute, vom creiona succint cele
două cadre genetice menţionate.
Dintre provinciile componente ale statului naţional român modern, cum se ştie, Transilvania a creat şi
păstrat cele mai vechi şi mai bogate arhive. Istoria Arhivelor ardelene a fost relativ bine cercetată2 şi va fi
ilustrată şi în volumele seriei în care se înscrie şi lucrarea de faţă, aşa încât nu este necesar să intrăm în detalii.
Vom sublinia, în schimb, foarte succint, câteva elemente originale ale contribuţiei Transilvaniei la istoria
arhivisticii româneşti.
Arhivele Transilvaniei s-au dezvoltat după modelele existente în cele două state, care au avut influenţă
politică şi culturală în acest spaţiu înainte de 1918: Regatul Maghiar şi Imperiul Habsburgic. Arhivele
confirmă multiculturalitatea provinciei, reflectând statutul politic şi social al celor trei popoare conlocuitoare
principale: români, maghiari/secui, germani. Limbile documentelor sunt, în ordinea folosirii lor oficiale pînă
la 1918, latina, maghiara, germana, româna.
În Transilvania a funcţionat până la 1874 instituţia specifică a locurilor de adeverire (loca credibilia), cu
atribuţii de notariat şi arhivă publică. Secularizate prin Reforma religioasă, ele au fost dotate cu primul regu-
lament de arhivă cunoscut pe teritoriul României (1575) şi deservite de arhivari profesionişti (requisitores).
În aceeaşi perioadă, arhivele orăşeneşti sunt ordonate de arhivari specializaţi, precum Christian Pomarius
(Baumgarten) şi Grigore Diósi.
Dominaţia habsburgică a introdus treptat, după 1691, sistemul registraturii în oficiile publice, dând un
impuls modernizator tuturor arhivelor din Transilvania.
1
Prezentarea istoricului arhivelor româneşti este realizată de dr. Ioan Drăgan.
2
Selectiv recent: Din istoria arhivelor ardelene, ed. Ioan Drăgan şi Ioan Dordea, Cluj-Napoca, 1995 ; Ioan Dordea, Les archives
transylvaines, Transylvanian Review, Volume IV, No. 3, Autumn 1995, p. 3–30; Arhiva Românească, tom II, fasc. 2/1996,
passim.; Les archives de Transylvanie entre identités et souverainetés nationales, Comma. Revue Internationale des Archives,
2004, nr. 3–4, p. 73–82 ; Kosáry, Domokos, Bevezetés Magyarország történetének forrásaiba és irodalmába. I. Általános rész.
3. Megyei levéltárak és forrásközlések. Osiris Kiadó – Magyar Országos Levéltár. Budapest, 2008. (Introducere în izvoarele şi
bibliografia istoriei Ungariei. I. Partea generală. 3. Arhive comitatense şi publicări de izvoare.)
https://biblioteca-digitala.ro
În 1867, anul anexării sale la Ungaria şi al pierderii individualităţii ca stat, Transilvania prezenta imaginea
unei entităţi cu arhive dispersate, dar bogate şi relativ intacte, păstrate la creatorii lor. Centralizarea arhivelor
în cadrul Arhivelor Naţionale din Budapesta a determinat transportarea celor mai vechi arhive instituţionale
din Transilvania, create de instituţiile desfiinţate ale vechii autonomii.
După modelul vienez, Franz Zimmermann a organizat în 1876 Arhiva oraşului Sibiu şi a Naţiunii săseşti,
ca arhivă publică, cu sală de lectură, program de acces, cursuri de paleografie etc. Societăţile culturale şi
academice ale celor trei popoare principale din Transilvania : saşi (Verein für siebenbürgische Landeskunde
– 1842), maghiari (Erdélyi Múzeum – 1859) şi români (ASTRA – 1861) au promovat cercetarea arhivelor şi
au constituit colecţii proprii de documente istorice, cea mai importantă fiind, înainte de 1918, Arhiva istorică
a Societăţii Muzeului Ardelean din Cluj, care ajunge să suplinească într-o anumită măsură lipsa unei arhive
centrale provinciale.
În principatele Ţara Românească şi Moldova arhivele au luat naştere ca urmare a organizării vieţii de stat,
la mijlocul secolului al XIV-lea, pe tradiţie bizantină, dar şi cu influenţe sud-slave şi maghiare, când încep să
funcţioneze şi instituţiile principale emitente şi păstrătoare de acte scrise.
Comparativ cu Transilvania, până în pragul secolului 17 documentele păstrate sunt considerabil mai
reduse ca număr. Între mai multe motive existente, cel mai important constă în nenumăratele distrugeri
provocate de instabilitatea politică, invaziile şi războaiele care au pustiit aceste ţări. O parte mult mai mică
s-au putut salva în ţările vecine, inclusiv Transilvania.
Limba documentelor a fost în primele secole slavona, sub influenţa bisericii ortodoxe, care o utiliza ca
limbă sacră. Limba română cu caractere chirilice – începe a se folosi în a doua jumătate a secolului 16 şi
în cancelariile Principatelor. Limba greacă a avut, de asemenea, o anumită răspândire în mediul oficial şi
intelectual în secolele 17–18.
Instituţiile bisericeşti : mitropolia, episcopiile şi mănăstirile, mai puţin expuse vicisitudinilor, au devenit
în pragul epocii moderne depozitare importante ale documentelor oficiale ale statului şi ale particularilor. Ele
au conservat cele mai vechi documente păstrate până astăzi.
Înfiinţarea Arhivelor Statului la 1831–1832 prin Regulamentul Organic, constituţia modernizatoare
adoptată sub influenţa Rusiei, reprezintă un moment de cotitură în evoluţia societăţii şi implicit a arhivisticii
româneşti. Ea marchează trecerea de la medieval la modern şi creează premisele dezvoltării ascendente a
tezaurului documentar şi a practicii arhivistice. Instituţia Arhivelor devenea în scurtă vreme, după modele
europene consacrate, ceea ce contemporanii au sesizat din primii săi ani de activitate : o temelie a drepturilor
colective şi particulare şi un loc al memoriei colective, în secolul ce avea să fie numit al « naţiunilor » şi « al
istoriei ».
Primul „arhivist al statului” din Moldova, cunoscutul cărturar luminat Gheorghe Asachi este autorul
primului program de dezvoltare a instituţiei, care prevedea : colectarea organizată a documentelor istorice
de la instituţii şi particulari, copierea documentelor privind Moldova, aflate peste hotare, contribuţia Arhivei
la scrierea istoriei ş.a. Un regulament mai detaliat al Arhivelor Statului de la Bucureşti s-a întocmit în 1840,
care prevede depunerea tuturor documentelor mai vechi de anul 1831, reguli de arhivare, inventariere şi
eliminare a actelor şi constituirea a patru secţiuni specializate.
În 1862, după unirea Moldovei cu Ţara Românească, la fel cu celelalte instituţii, Arhivele Statului s-au
unificat sub conducerea unei Direcţii Generale cu sediul în Bucureşti, în subordinea Ministerului Cultelor
şi Instrucţiunii Publice. La Iaşi a funcţionat o sucursală. Până la 1918 autoritatea instituţiei s-a limitat la
instituţiile centrale ale statului iar creşterea colecţiilor s-a făcut pe seama acestora şi a arhivelor bisericeşti.
După actele de unire politică a teritoriilor româneşti, în anii 1918–1920, Direcţia generală a Arhivelor
Statului a înfiinţat comisii pentru organizarea Arhivelor Statului din noile provincii: Basarabia, Bucovina şi
Transilvania.
Prin Legea arhivelor din anul 1925, completată în 1932, s-a dat o organizare unitară arhivelor publice.
Arhivele Statului au fost organizate ca Direcţie Generală în Ministerul Instrucţiunii, la departamentul
Învăţământului Superior, alături de universităţi şi muzee. Au funcţionat ca direcţii regionale Direcţia
Generală din Bucureşti pentru Muntenia şi Dobrogea, Cluj pentru Transilvania lărgită şi Banat, Cernăuţi
pentru Bucovina şi Chişinău pentru Basarabia.
Legea prevedea organizarea regională a instituţiei, controlul şi colectarea arhivelor mai vechi de 30 de
ani ale tuturor instituţiilor publice centrale şi teritoriale, autonomia arhivelor minoritare şi confesionale sub
controlul directorului general, structura de personal şi organizarea învăţământului arhivistic, activitatea
https://biblioteca-digitala.ro
ştiinţifică. În cadrul Arhivelor din Bucureşti s-a înfiinţat un Muzeu al arhivelor, în 1924 s-a înfiinţat Şcoala
Superioară de Arhivistică şi „Revista Arhivelor”, în 1941 chiar un Institut de Arhivistică şi o nouă publicaţie
ştiinţifică „Hrisovul”. Practica şi teoria arhivistică au făcut progrese importante sub conducerea lui Aurelian
Sacerdoţeanu (1938–1953), apreciate chiar pe plan european.
Până în 1950, până când legea rămâne în vigoare, împreună cu organizarea administrativă judeţeană,
au mai fost înfiinţate direcţii sau subdirecţii regionale la Craiova (1931), Timişoara (1936), Năsăud (1937),
Braşov (1938), Sibiu (1944), Buzău, Suceava, Constanţa, Sighet (1945).
În toată perioada 1918–1950 instituţia a făcut faţă cu greu misiunilor sale legale, din cauza unei perpetue
austerităţi, generate de neglijarea autorităţilor şi a vicisitudinilor din deceniul marcat de război şi primii ani
postbelici.
Prin Decretul Prezidiului Marii Adunări Naţionale nr. 17 din 27 ianuarie 1951 Arhivele Statului au trecut
în subordinea Ministerului Afacerilor Interne3, care a avut ca urmare schimbarea de statut al instituţiei, de la
cel ştiinţific şi cultural la cel predominant administrativ. Instituţia şi activitatea arhivistică din România au
dezvoltat treptat un sistem de inspiraţie sovietică altoit pe experienţa arhivistică şi administrativă românească.
El este în vigoare şi astăzi, cu modificările inerente intervenite într-un interval de peste şase decenii de
funcţionare.
În esenţă, sistemul are următorele caracteristici: instituirea protecţiei şi controlului de stat asupra tuturor
Arhivelor, publice sau private; legislaţie unică şi controlul aplicării legii prin instituţia Arhivelor Naţionale;
norme unitare de prelucrare în structurile Arhivelor Naţionale şi, separat, pentru celelalte instituţii creatoare
şi deţinătoare de arhivă; introducerea conceptului de Fond Arhivistic de Stat, ulterior extins şi asupra
arhivelor private, sub numele de Fond Arhivistic Naţional; preluarea arhivelor în proprietatea statului, cu
anumite excepţii de instituţii publice care îşi pot organiza arhive proprii; organizarea Arhivelor Naţionale pe
baze centraliste şi organizarea ei pe structurile administrative-teritoriale existente; organizarea arhivelor la
creatori şi deţinători pe baza Nomenclatorului arhivistic, avizat de Arhivele Naţionale.
Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 472 din 29 mai 19514 reglementa noul statut al Arhivelor Statului, a
cărei misiuni era următoarea: „îndrumează şi controlează organizarea şi conservarea materialului arhivistic al
instituţiilor şi întreprinderilor de orice fel, selecţionează şi clasează materialul arhivistic de pe teritoriul RPR,
conservând pe acela care prezintă importanţă istorică şi naţională de stat”5.
În perioada următoare, pe baza reformei administrative care desfiinţa judeţele tradiţionale, s-au constituit
16 servicii regionale şi 54 de filiale în principalele centre raionale6. În urma reorganizării administrative
din 1968 numărul unităţilor teritoriale s-a redus la 42 (41 filiale judeţene + municipiul Bucureşti), la care se
adaugă Arhivele Centrale, structură permanentizată până azi. Măsurile de natură legislativă şi organizatorică
au reuşit să limiteze distrugerile generate de „revoluţia proletară” şi să pună la adăpost mii de arhive rămase
fără stăpân, ca urmare a naţionalizărilor şi lichidărilor de instituţii de tot felul.
Prin Decretul nr. 353/1957 se constituia Fondul Arhivistic de Stat al RPR7 , concept de inspiraţie sovietică,
folosit cu anticipaţie chiar în anii precedenţi, care avea totuşi o justificare după valul de etatizări din ultimii
zece ani anteriori8. Redefinit în 1971 sub numele de Fond Arhivistic Naţional, a făcut epocă, fiind şi astăzi în
vigoare, pe baza Legii Arhivelor din 1996.
În aceeaşi perioadă a fost introdus Nomenclatorul arhivistic, structurat după organigrama instituţiei
creatoare şi însoţit de termenele de păstrare9 prevăzute pentru fiecare dosar în parte. Sistemul Nomenclatorului
a dat caracter unitar şi coerenţă organizării arhivelor din România, sub controlul şi îndrumarea Arhivelor
Statului.
3
Arhivele Statului 125 ani de activitate, Bucureşti, Direcţia generală a Arhivelor Statului, 1957, p. 213.
4
Ibidem, p. 213–216.
5
Ibidem, p. 214.
6
Ibidem, p. 144–145, situaţia din 1957. Serviciile regionale erau următoarele: Bacău, Baia Mare, Braşov, Bucureşti, Cluj, Con-
stanţa, Craiova, Galaţi, Hunedoara-Deva, Iaşi, Oradea, Piteşti, Ploieşti, Suceava, Timişoara, Târgu Mureş.
7
Buletinul Oficial al RPR, nr. 19 din 26 iulie 1957, p. 1–3.
8
Bogdan-Florin Popovici, „Arhiva totală”: experienţa românească. O incursiune în istoria conceptului de Fond Arhivistic
Naţional. Revista Arhivelor, 2008, nr. 1, p. 24–50
9
Iniţial consemnate într-un instrument distinct numit Indicatorul termenelor de păstrare, ulterior contopit în Nomenclator.
https://biblioteca-digitala.ro
În privinţa reglementării practicii arhivistice, s-a ajuns treptat la elaborarea a două norme metodologice
convergente, ambele pornind de la legislaţia în domeniu: una de uz intern în Arhivele Naţionale (Norme
Tehnice privind desfăşurarea activităţilor în Arhivele Naţionale, ediţii 1976, 1984, 1996), alta pentru ceilalţi
creatori şi deţinători de arhive, sub forma unor instrucţiuni de aplicare a legii arhivelor (1971, 1996).
Decretul Consiliului de Stat nr. 472 din 20 decembrie 1971 privind Fondul Arhivistic Naţional al Republicii
Socialiste România10 a sintetizat experienţa arhivistică anterioară din România şi a pus bazele sistemului
arhivistic pentru următoarele peste trei decenii. Actul normativ stabilea că documentele cu valoare istorică şi
documentară, „oricare ar fi deţinătorul lor”, sunt supuse legii, ceea ce a deschis posibilitatea preluării de către
Arhivele Statului a unor arhive importante de la culte, instituţii de cultură şi chiar persoane fizice.
Criza economică din anii 1980 a oprit construcţiile de arhivă, realizate după 1965 cu oarecare ritmicitate,
şi încetinit mult ritmul preluărilor de arhivă prevăzute de lege. Tendinţa a continuat şi după 1989, încât, după
o evaluare recentă, circa 60% din volumul documentelor aparţinând Fondului Arhivistic Naţional se află
dispersate la creatori şi deţinători.
Legea arhivelor din 1996 marchează tranziţia către o societate democratică, fiind menită nu atât unei
necesare reformări a domeniului, cât reaşezării unei ordini într-o perioadă de contestări primejdioase ale
legislaţiei din „vechiul regim”. Ea păstrează în cea mai mare parte achiziţiile epocii precedente şi recunoaşte
dreptul de proprietate al persoanelor fizice asupra arhivelor proprii, dreptul de vânzare-cumpărare, dreptul
de preempţiune al statului etc. Denumirea instituţiei statului devine „Arhivele Naţionale” în acord cu Fondul
Arhivistic Naţional, iar filialele judeţene devin direcţii judeţene (reduse în 2009–2011 la rang de servicii şi
birouri judeţene). Legea, cu modificările ei ulterioare, n-a putut asigura rezolvarea unor probleme vitale ale
Arhivelor, precum finanţarea eficientă, spaţiile de depozitare, preluarea arhivelor intreprinderilor lichidate,
informatizarea. Abia în anul 2007 s-a ameliorat radical accesul la arhive, iar în 2013 s-a implementat primul
proiect informatic de anvergură naţională.
Precedate de efortul dr. Ioan Mihalyi de Apşa, din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, de a identifica
primele documente maramureşene (din arhivele vechilor locuri de adeverire, arhiva comitatului, din arhive
de familie etc.) şi de a le publica în volumul său Diplome Maramureşene din secolul XIV–XV, apărut la
Sighet, în anul 1900, iniţiative oficiale în ceea ce priveşte înfiinţarea unei instituţii specializate în păstrarea
şi conservarea documentelor au apărut la câţiva ani după Marea Unire de la 1918. Cu siguranţă, acestea au
avut la bază existenţa în acea perioadă, a Direcţiei Generale a Arhivelor Statului la Bucureşti şi a direcţiilor
regionale la Iaşi, Cluj, Chişinău şi Cernăuţi.
Sprijinit de directorii generali ai Arhivelor Statului, profesorul Dimitrie Onciul, respectiv Constantin
Moisil, şi subliniind valoarea inestimabilă a tezaurului documentar maramureşean, profesorul Ioan Bârlea va
fi cel care va susţine pe tot parcursul perioadei interbelice dar, şi după cea de-a doua conflagraţie mondială,
ideea înfiinţării unei direcţii regionale a arhivelor la Sighetu Marmaţiei, opunându-se cu vehemenţă şi cu
vanitatea specifică unui maramureşean autentic, transportării arhivei judeţului Maramureş la Cluj.11
Dezideratul înfiinţării unei instituţii a arhivelor avea să se concretizeze abia după preluarea de către Statul
Român a modelului sovietic de organizare administrativă, în anul 1950. Atunci teritoriul Maramureşului (din
care s-a rupt, „graţie” negocierilor diplomatice de după Primul Război Mondial, partea de la nord de Tisa, fapt
confirmat prin Pacea de la Paris din 1947), teritoriul Sătmarului (care a înglobat până la acea dată şi oraşul
Baia Mare cu împrejurimile lui), Ţara Lăpuşului din vechiul judeţ Solnoc-Dăbâca (Someş) şi partea de nord
a judeţului Sălaj au fost integrate în Regiunea Baia Mare, respectiv Maramureş. Astfel, potrivit Hotărârii nr.
472 din 1951 a Consiliului de Miniştri al R.P.R., respectiv a Ordinelor nr. 278 şi 313 din 1951 ale Ministerului
de Interne, pe lângă arhivele regionale deja existente, au fost înfiinţate 11 servicii noi în centrele regionale,
şi în subordinea acestora, filiale în fostele reşedinţe de judeţ, devenite atunci, centre raionale (interraionale).
10
Monitorul Oficial, nr. 164 din 30 decembrie 1971.
11
Vasile Căpâlnean, Filiala Arhivelor Statului Judeţul Maramureş, Bucureşti, 1982, p. 18–22; vezi şi Viorel Rusu, Arhivele şi
Societatea. Direcţia Judeţeană Maramureş a Arhivelor Naţionale (1951–2006), în Maramureş-Colţ de ţară, nr. 1/2006, Baia
Mare, 2006, p. 127–130.
10
https://biblioteca-digitala.ro
Printre cele 11 servicii regionale înfiinţate s-a numărat şi Serviciul Regional al Arhivelor Statului – Regiunea
Baia Mare (devenită ulterior Regiunea Maramureş). Având în vedere competenţele serviciului, exercitate în
baza noii legislaţii asupra unei limite teritoriale extinse şi datorită faptului că documentele se aflau încă în
păstrarea instituţiilor creatoare şi deţinătoare de documente, au fost înfiinţate ulterior şi centre raionale în
oraşele Satu Mare (1956) şi Sighetu Marmaţiei (1957)12.
Lipsa unui spaţiu corespunzător păstrării şi conservării documentelor, la care se adăuga problematica
mutării centrului politico-administrativ de la Satu Mare la Baia Mare a făcut ca Serviciul Regional al
Arhivelor Statului Baia Mare să îşi înceapă activitatea abia în anul 195313.
În anul 1969, ca urmare a desfiinţării regiunilor şi organizării judeţului Maramureş, în limitele teritoriale
menţionate la începutul acestei prezentări, Serviciul Regional al Arhivelor Statului Maramureş s-a transformat
în Filiala Arhivelor Statului – Judeţul Maramureş, cu sediul în municipiul Baia Mare, şi cu un depozit la
Sighetu Marmaţiei (desfiinţat în anul 2002). Potrivit prevederilor Legii Arhivelor Naţionale 16/1996, filiala
a devenit Direcţia Judeţeană Maramureş a Arhivelor Naţionale, iar în anul 2009, ca urmare a restructurărilor
intrate în vigoare la 25 noiembrie 2009, serviciu judeţean.
În primul an de funcţionare, instituţia a beneficiat de spaţii provizorii, pentru ca în anul 1954 să îşi
desfăşoare activitatea într-o clădire din str. Crişan, nr. 9, anterior Banca Oraşului şi Muzeul Oraşului Baia
Mare. Spaţiul insuficient de depozitare a determinat transferul documentelor, în anul 1986, în imobilul în
care funcţionează şi astăzi, în B-dul Bucureşti, nr. 26. Cu destinaţia iniţială – cazarmă militară14, acest imobil
(azi neîncăpător) construit în anul 1936, în suprafaţă de 2776 m², oferea la acea dată condiţiile optime pentru
depozitarea documentelor.
De la înfiinţarea sa, în urmă cu şapte decenii, zestrea documentară a arhivelor maramureşene a ajuns la
peste 800 de fonduri şi colecţii, ce cuprind documente începând cu anul 126415, însumând o cantitate de peste
8000 m.l. Meritul pentru salvarea de la distrugere a sute de fonduri arhivistice, pentru prelucrarea lor şi nu
în ultimul rând pentru valorificarea informaţiilor cuprinse în documente, îl au arhiviştii instituţiei: Adalbert
Balogh, Vasile Căpâlnean, Coloman Oszóczki, Ioan Sabău, Vasile Schrek, „care au reprezentat şi mai repre-
zintă şi acum un autentic model moral, intelectual şi uman, oameni simpli care şi-au respectat meseria şi pe
cei din jur, şi care s-au identificat pentru mai bine de 30–40 de ani cu destinul instituţiei. Pentru aceasta vor
rămâne în istoria Arhivelor, şi nu numai a celor maramureşene, ca un colectiv de aur, la fel de preţios ca au-
rul extras din munţii care străjuiesc meleagurile asupra istoriei cărora au stăruit în lucrările lor.”16 În semn
de preţuire şi admiraţie, şi nu în ultimul rând, ca o datorie de recunoştinţă, mai tânărul colectiv de arhivişti
maramureşeni, la împlinirea a 60 de ani de la înfiinţarea instituţiei, le-a dedicat nr. 4/2011 din Revista Arhivei
Maramureşene, al cărui prim număr a văzut lumina tiparului în anul 2008.
Din cele peste 800 de fonduri şi colecţii arhivistice deţinute de Arhivele Naţionale Maramureş, 396
conţin documente create până în perioada 1918/1919, fonduri şi colecţii prezentate în cuprinsul acestui
volum. Informaţii cu privire la o parte dintre acestea au fost deja publicate în diferite lucrări (îndrumătoare,
prezentări de fonduri din reviste de specialitate etc.), iar documentele din cadrul lor, au fost valorificate
în cuprinsul unui număr impresionant de lucrări, studii, articole şi volume de documente.17 Fireşte, există
încă material arhivistic inedit, care aşteaptă să fie cercetat, atât în fonduri deja prelucrate arhivistic şi aflate
în circuitul ştiinţific, cât şi în cadrul unor fonduri şi colecţii în curs de prelucrare arhivistică (ex. Colecţia
Asociaţia Muzeală Băimăreană – cu documente începând cu anul 1401 (din 1502 în original), referitoare la
istoria Maramureşului, Transilvaniei, Ungariei, Slovaciei etc., Colecţia Matricole Confesionale. Seria Foi
Matricole Confesionale Comitatul Satu Mare – 1826–1895 etc.).
12
Viorel Rusu, loc. cit, p. 131.
13
Ibidem.
14
Cazarmă (1936–1950), Consiliul Popular Regional (1950–1968), cazarmă (1969–1975), internat liceu (1975–1982), Direcţia
Sanitară Judeţeană (1982–1986).
15
Fondul Familia Irinyi din Irina, act 1/1264.
16
Vezi Klara Guseth (Stenczel), În loc de „Arhivele maramureşene la 60 de ani”, în Revista Arhivei Maramureşe-
ne, nr. 4/2011, Baia Mare, 2011, p. 11–34 şi http://arhivamm.wordpress.com.
17
Pentru lucrările publicate de arhiviştii maramureşeni, vezi Klara Guşeth (Stenczel) loc. cit., p. 11–34.
11
https://biblioteca-digitala.ro
Prin prezentarea materialelor documentare din fondurile şi colecţiile amintite în acest volum, extinse pe
durata a mai bine de 650 ani, cu privire la istoria Maramureşului (de la primele sale forme de organizare:
cnezate, voievodate, comitat, judeţ, regiune şi din nou judeţ) şi inclusiv a teritoriilor învecinate, un ţinut
interesant aşa cum l-a descris deja menţionatul membru corespondent al Academiei Române, absolvent şi
doctor în drept al Universităţii din Pesta (1869) – maramureşeanul dr. Ioan Mihalyi de Apşa „nu numai pen-
tru situaţiunea sa de o rară frumséţiă naturale, dér şi in privinţa ethnographică, fiind acest ţinut un punct de
contact al trei popóre deosebite; aici este un adevărat „triplex confinium” unde poporul romănesc de origine
sudică se intâlneşte cu slavismul care se intinde către nord, şi cu ungurii carii strebat de cătră apus […].18,
considerăm că am reiterat ideea cercetării unui trecut, care a beneficiat, în bună parte până în prezent, doar
de ceea ce au numit şi alţii, „istorii paralele”, subiective: o istorie a românilor, una a ungurilor, una a evreilor,
una a şvabilor, una a slavilor nordici (ruteni, slovaci) etc. Astfel, prin recursul la documentul istoric, se vor
umple spaţii goale sau se vor rescrie pagini întregi din istoria acestei zone.
Documentele create de unul dintre cele mai extinse din punct de vedere teritorial comitate din Transilvania
şi Ungaria (un teritoriu de 10.000 km², situat între Galiţia, Bucovina, Transilvania, comitatele Satu Mare,
Ugocea, Bereg) comitatul Maramureş, instituţie specifică statului feudal maghiar, formată, ca urmare
a ofensivei acestuia (în ciuda mişcărilor de nesupunere a voievodului Bogdan din Cuhea) pe scheletul
cnezatelor şi voievodatelor româneşti, în a doua jumătate a secolului al 14-lea, au fost grupate în fondul
arhivistic Prefectura Judeţului Maramureş.
Acest fond reprezintă fără doar şi poate cel mai valoros fond aflat în păstrarea şi administrarea Arhivelor
Naţionale Maramureş, având în vedere vastul teritoriu la care se referă, vechimea şi nu în ultimul rând
tematica diversă a informaţiilor din documente.
În comparaţie cu oraşele medievale care odată cu dezvoltarea lor economică şi socială au început să
creeze relativ devreme din ce în ce mai multe documente (cu precădere acte juridice), dar şi să păstreze do-
cumentele proprii (depuse anterior la locurile de adeverire), formarea arhivelor comitatense a durat ceva mai
mult timp, deoarece comitatele nu au primit privilegii referitoare la întregul comitat şi la început nu au avut
nici un sediu stabil. În privinţa dezvoltării arhivelor comitatense un rol important l-a jucat notarul. Actele,
iniţial păstrate în ladă, s-au înmulţit după ce au fost angajaţi notari (aleşi, de la sfârşitul secolului al XVI-lea)
cu atribuţii în administraţia oficială. Lor le-a revenit sarcina întocmirii protocoalelor de şedinţe şi păstrarea
documentelor. Arhiva Comitatului Maramureş beneficia de un sediu propriu încă din a doua jumătate a
secolului al 16-lea (1577).19
Arhivele comitatense au fost organizate în urma adoptării legii ungare nr. LXXIII: 1723. Această lege
a prevăzut construirea sau achiziţionarea unor sedii permanente pentru ţinerea şedinţelor comitatense, a
proceselor judecătoreşti, pentru plasarea deţinuţilor şi în scopul păstrării documentelor comitatului. La
intrarea în vigoare a legii, aceste cerinţe au fost satisfăcute în Maramureş, deoarece în 1692 fusese construită
Casa Comitatului în care au fost separate 2 încăperi speciale de arhivă. În urma legii, s-au format arhive
în cantităţi de documente din ce în ce mai mari, mai ales după ce, în 1729, a fost prevăzută printr-o altă
lege, depunerea anuală la arhivă a dosarelor cauzelor judecate la tribunalele comitatense. Pe lângă aceasta,
foştii funcţionari comitatenşi erau obligaţi la predarea documentelor referitoare la chestiunile publice ale
comitatului. Notarul, datorită atribuţiilor sale multiple, a gestionat din ce în ce mai greu arhiva şi, din acest
motiv, în a doua parte a secolului al XVIII-lea, în majoritatea comitatelor, au fost înfiinţate posturi de arhivar,
în plus, în timpul domniei lui Iosif al II-lea şi posturi comitatense de registrator20.
Primele informaţii referitoare la starea arhivei Comitatului Maramureş provin din a doua jumătate a
secolului al 18-lea. La Ordinul nr. 4164 din 19 iunie 1772 al Consiliului Locumtenenţial, comitele suprem
18 Dr. Ioan Mihalyi de Apşa, Diplome maramureşene din secolul XIV-XV, Maramureş-Sziget, 1900, p. VIII.
19 Vasile Căpâlnean, Balogh Adalbert, Oszóczki Coloman, Sabău Ioan, Schrek Vasile, Îndrumător în Arhivele Statului Judeţul
Maramureş, Bucureşti, 1974, p. 24.
20 Levéltári Kézikönyv, Editura Osiris/Magyar Országos Levéltár, Budapest, 2009, p. 288–289.
12
https://biblioteca-digitala.ro
a descris situaţia administraţiei din comitat ca fiind haotică iar arhiva în stare de dezordine, deoarece
funcţionarii nu prea au lucrat. Ca urmare, prim-notarul a fost destituit şi vicecomitele a demisionat (Trebuie
să menţionăm faptul că situaţia nu a fost mai bună nici în alte comitate).21
Primele informaţii cu privire la condiţiile de păstrare ale arhivei comitatense provin din 1781, când
potrivit documentelor, arhiva se păstra într-o încăpere mică, la reşedinţa comitatului (clădirea pretorială).
Ulterior (1834), arhiva beneficia de trei încăperi în cadrul noului edificiu pretorial, unde, din nefericire,
documentele au început să mucegăiască, probabil datorită umidităţii emanate de închisorile din apropiere.
După mutarea închisorilor şi remedierea problemelor legate de tencuială, încăperile au asigurat condiţii
optime de pătrare a arhivei comitatului pentru aproape un secol şi jumătate.22 În timp însă, spaţiul a devenit
insuficient, fapt consemnat într-un raport întocmit de arhivarul comitatului, în anul 1880.23
Un alt eveniment major în ceea ce priveşte arhiva comitatului l-a reprezentat anul 1786, când, ca
urmare a despărţirii instanţelor judecătoreşti de Oficiul comitatens, actele juridice au fost separate de cele
administrative (politice) şi au beneficiat de întocmirea unui repertoriu nou. Trebuie fireşte menţionate şi
demersurile împărătesei Maria Terezia, care prin patenta din 17 august 1768 cerea ordonarea şi luarea în
evidenţă a arhivei comitatense, de către notarul comitatului, dispoziţii care ne oferă mai multe informaţii
valoroase relative la aceasta: distrugerea unor „documente vechi” cu ocazia năvălirii tătarilor din anul 1717,
documente neordonate sau aflate încă în păstrarea vechilor dregători comitatenşi, toate acestea cu repercusiuni
negative asupra procesului de „dovedire” şi verificare a calităţii de nobil.24 Emericus Matkovits, vicenotar,
numit în funcţia de registrator al actelor vechi în 178025, ambiţiosul arhivar comitatens (1831–1833) Gavrilă
Mihalyi (tatăl dr. Ioan Mihalyi de Apşa), distinsul genealog Gheorghe Petrovai etc., o serie de alţi arhivari ai
comitatului, ulterior ai Prefecturii Judeţului Maramureş (ex. Ioan Bârlea, Paul Joody) şi nu în ultimul rând
arhiviştii Arhivelor Naţionale Maramureş (Adalbert Balogh, Coloman Oszóczki, Ioan Sabău, Vasile Schrek)
şi-au pus, de-a lungul creării şi ordonării sale, amprenta asupra arhivei comitatului Maramureş.26
În ceea ce priveşte selecţionarea documentelor, merită menţionat faptul că, până la sfârşitul Primului
Război Mondial, au fost eliminate documente financiare, administrative şi judiciare, în anul 1820, ulterior în
anul 1886 (selecţionate abia în 1906–1910). Din păcate nu se păstrează inventarele documentelor selecţionate,
însă se cunoaşte că, în conformitate cu hotărârea adunării generale a comitatului, documentele create anterior
anului 1711 nu puteau fi selecţionate, indiferent de starea de conservare.27 În perioada următoare primei
conflagraţii mondiale, ca urmare a celor 14 ani de activitate a arhivarului Prefecturii Maramureş Ioan Bârlea,
se pare că fondul arhivistic creat de comitat a fost în bună parte ordonat, din nefericire însă, în anul 1945,
revenit la Sighet în calitate de delegat al Arhivelor Statului de la Bucureşti, acesta menţionează în cuprinsul
unui proces-verbal, efectele funeste ale celui de-Al Doilea Război Mondial asupra documentelor.28 Astfel,
după înfiinţarea Arhivelor maramureşene, în anul 1962, arhiviştii Filialei Arhivelor Statului Sighet (ex. Vasile
Schreck) au selecţionat o cantitate de 400 kg. de documente (acte administrative), broşuri şi cărţi, „complet
răvăşite…material putrezit”, fără să existe însă vreo precizare cu privire la anii extremi ai documentelor sau
vreo evidenţă a acestora.29
13
https://biblioteca-digitala.ro
Astăzi Fondul Prefectura Judeţului Maramureş, însumează o cantitate de peste 620 m.l. de documente
scrise în limbile latină, maghiară, germană şi română, create în perioada anilor 140630–1950, din care
documentele anterioare anului 1919 reprezintă cca. 480 m.l. de documente, cifre revocabile, având în vedere
existenţa unor fragmente mici de fond neprelucrate arhivistic (peste 30 m.l, create probabil începând cu anul
1329, păstrate în original sau în copie). Printre acestea se regăsesc şi documente create de cele 5 oraşe de
coroană, în completarea celor păstrate la Arhiva de Stat a Regiunii Transcarpatia, fond nr. 61, Colecţia Arhiva
celor 5 oraşe regale din Transcarpatia (1453–1910).
În cadrul ghidului, documentele Fondului Prefectura Judeţului Maramureş au fost prezentate grupat pe
serii, cu menţiunea că nu toate seriile reprezintă rezultatul organizării arhivei de către creator (ex. Acta Poli-
tica, Acta Judicialia, Acte Financiare, Comitetul administrativ etc.) ci şi creaţii artificiale, legate de numele
arhivarilor care au prelucrat documentele acestui fond începând cu sfârşitul secolului al 19-lea. (Familii
nobile maramureşene, Rákóczyana etc.).
Documentele fondului oglindesc aspecte importante din viaţa economică, socială, politică şi culturală a
Maramureşului şi nu numai, de-a lungul a peste cinci secole. Surprinse în mare măsură în cadrul descrierii
efectuate în cuprinsul acestui volum, ele reprezintă: problemele dezbătute de adunarea generală a nobililor,
actele administrative (acta politica) ale comitatului, conscrieri, recensăminte etc. Cercetarea lor, fie că este
vorba de documente inedite, fie că este vorba de documente valorificate deja în cuprinsul diverselor studii,
articole şi lucrări de specialitate, este esenţială, cu atât mai mult cu cât până în acest moment, „deşi preocu-
pările legate de cercetarea istoriei Maramureşului istoric nu lipsesc, au cunoscut mai multe etape… nu au
fost constante şi astfel… nu au reuşit să lege epocile istorice şi să creioneze o linie clară pentru o monogra-
fie istorică serioasă, cu depăşirea controverselor istoriografice şi folosirea exhaustivă a documentelor de
arhivă.”31
Informaţiile referitoare la Maramureşul istoric din documentele Fondului Prefectura Judeţului Mara-
mureş sunt completate de cele din Fondul Primăria Oraşului Sighetu Marmaţiei, ce cuprinde documente
începând cu anul 147232. Unul din cele cinci oraşe ale coroanei (din 1352), centru politic şi administrativ al
comitatului Maramureş, respectiv al judeţului Maramureş (până la regionalizare) oraşul Sighetu Marmaţiei
a apărut şi s-a dezvoltat ca urmare a poziţiei sale geografice benefice, la răspântia unor vechi drumuri
comerciale şi nu în ultimul rând datorită bogatelor zăcăminte de sare aflate în imediata sa vecinătate.
Documentele fondului reprezintă rezultatul atribuţiilor Consiliului (Magistratului) oraşului, în domeniile:
administrativ, ordine publică, economic, militar, juridic etc. Un loc aparte în cadrul fondului îl ocupă
documentele Comunităţii nobiliare, fiind cunoscut faptul că la Sighet a existat un număr mare de nobili,
care au format o comunitate aparte, ţinând periodic adunări generale, având inclusiv instanţe de judecată
proprii.33 Informaţiile cu privire la drepturile orăşenilor, delimitarea şi organizarea oraşului, statutele care
reglementează atribuţiile organelor de conducere, sistematizarea şi dezvoltarea urbană, situaţia economico-
financiară, conscrieri şi recensăminte, dezvoltarea transporturilor, învăţământ şi cultură, situaţia sanitară,
evenimentele politice etc. sunt cu siguranţă doar câteva din datele cuprinse în documentele fondului.
Subliniem că, în acest moment Arhivele Naţionale Maramureş se află în curs de preluare a unor fragmente
din fondul creat de Primăria Oraşului Sighet la sfârşitul secolului al 19, aflate încă în păstrarea Primăriei
Municipiului Sighetu Marmaţiei. De asemenea trebuie menţionat că o cantitate mare de documente ce
reprezintă o parte din arhiva oraşului (2534 dosare) se află actualmente în Ucraina, la Beregovo34, fiind
evacuată probabil din Sighet în 1946, cu ocazia intrării în Maramureş a comisarilor sovietici specializaţi în
trierea arhivelor.
Dintre fondurile orăşeneşti deţinute, cel mai bogat în informaţii, dat fiind şi situarea lui într-o zonă minieră
cu tradiţie, îl reprezintă Fondul Primăria Oraşului Baia Mare.
30
Seria Documente privilegiale, nr. 1/1406.
31
Livia Ardelean, Istoria economică şi socială a Maramureşului între 1600–1700, Baia Mare, 2012, pentru stadiul cercetărilor
asupra istoriei comitatului Maramureş – vezi p. 10–17.
32
Seria Comunitatea Nobiliară, 3/1472.
33
Vasile Căpâlnean, Balogh Adalbert, Oszóczki Coloman, Sabău Ioan, Schrek Vasile, op. cit., p. 101.
34
Mihailo Delegan, Viorel Ciubotă, Irina Liuba Horvat, Îndrumătorul fondurilor Arhivei de Stat a Regiunii Transcarpatia, Edi-
tura Muzeului Sătmărean, Satu-Mare-Ujgorod, 2004.
14
https://biblioteca-digitala.ro
Amplasat pe Valea Săsarului, în depresiunea formată de lanţul munţilor vulcanici Oaş-Gutâi-Ţibleş, la
întrepătrunderea vechilor ţinuturi româneşti, Maramureş, Chioar şi Lăpuş, oraşul Baia Mare a apărut ca
urmare a dezvoltării unei aşezări miniere. Datorită subsolului bogat în aur şi argint, extrase din vechi timpuri
(mărturie stând descoperirile arheologice), alături de locuitorii oraşului au fost aduşi aici specialişti străini,
denumiţi în documentele vremii „oaspeţi”(germani). Pe lângă aceştia, la dezvoltarea mineritului în zonă şi
implicit la dezvoltarea oraşului au contribuit şi locuitorii satelor româneşti din jur (domeniul oraşului Baia
Mare).
Parcurgând etapele specifice apariţiei şi dezvoltării oraşelor miniere din Evul Mediu, ale căror mine,
conform uzanţelor timpului, deveneau proprietatea regilor maghiari, Baia Mare (oraş liber regesc ce făcea
parte din comitatul Satu Mare) a fost atestat documentar în anul 1329, când regele Carol Robert de Anjou
acordă judelui primar al oraşelor Baia Mare şi Baia Sprie (Corradus judex Civitatis Rivuli Dominarum et de
Monte Medio), dreptul de a popula teritoriul împădurit existent între cele două oraşe, cu scopul de a dezvolta
exploatările miniere din această regiune.
Indiferent de diversele teorii istoriografice, referitoare la atestarea documentară a oraşului: diploma
particulară emisă de cancelaria regelui Carol Robert de Anjou în anul 132735 sau cea din anul 132936, trebuie
reţinut că, la fel ca şi în cazul altor aşezări urbane, oraşul Baia Mare nu este creaţia unui act privilegial,
respectiv a diplomelor menţionate şi a celor care au urmat acestora, ci acestea reprezintă doar recunoaşterea
unei trepte din evoluţia acestei aşezări.
Aşa cum rezultă şi din privilegiul acordat de regele Ludovic I de Anjou, în anul 134737, în secolul al
14-lea, Baia Mare era deja un oraş foarte bine organizat, cu dreptul de a-şi alege în mod liber judele primar
şi parohul, de a judeca pe teritoriul oraşului „toate pricinile deopotrivă cele mari şi cele mici” (limitând
astfel amestecul comitatului Sătmar în problemele judecătoreşti), scutirea de vamă, dreptul de a organiza o
dată pe an târg de 15 zile (la 11 noiembrie, de Sf. Martin), dreptul de a fortifica oraşul cu ziduri de apărare
împotriva duşmanilor din afară, hotare stabilite la 3 mile de jur-împrejur, şi o serie de alte privilegii în scopul
organizării mai temeinice a mineritului şi a dezvoltării extragerii metalelor preţioase. Toate acestea reprezintă
libertăţi specifice oraşelor libere regale, care au asigurat comunităţii o autonomie deplină în organizarea
şi conducerea vieţii interne. În plus, confecţionarea sigiliului mare octogonal al oraşului (unic în Europa
ca formă şi descriere, fiind surprinzător prin originalitatea lui şi calitatea artistică a câmpului), finalizarea
construirii în stil gotic a grandioasei Biserici „Sfântul Ştefan”, în anul 1387 (căreia i se adaugă un turn două
secole mai târziu), întreţinerea de către oraş, pe lângă preotul paroh, a 11 capelani (o practică unică în tot
regatul), bogatele filoane de aur (care au dat, spre exemplu, în perioada lui Matia Corvin 500 kg. de aur),
funcţionarea Monetăriei (ce realiza în Evul Mediu cel mai mare venit net din Ungaria şi Transilvania, cca.
20.000 florini de aur anual, cam 30% din toată cantitatea de monede bătute în regat), târgurile organizate aici
(la care participau un număr mare de negustori şi comercianţi din zone îndepărtate: Constantinopol, Albania,
Galiţia, Bulgaria etc), funcţionarea Schola Rivulina (şcoală de nivel superior, înfiinţată încă de la jumătatea
secolului al 16), înfiinţarea în anul 1748 a Inspectoratului Superior Minier – Inspectorat Oberamt (ce va
reorganiza întregul sistem de exploatare a minelor din zonă), activitatea uneia dintre cele mai importante
Şcoli de pictură, înfiinţată la sfârşitul secolului al 19-lea etc. reprezintă o dovadă a bogăţiei şi prosperităţii
oraşului, deosebita putere economică dobândită de acesta, datorită exploatării metalelor preţioase.38
În tot acest timp oraşul liber regesc Baia Mare (Rivulus Dominarum, Asszonypataka, Nagy Banya,
Frauenbach, Neustadt etc.) a fost condus de un Sfat (Consiliu), mai târziu Magistrat, în frunte cu un jude
primar, instituţie care generează şi materialul documentar al acestui fond arhivistic. Activitatea Magistratului
ca singurul organ al administraţiei orăşeneşti se desfăşura în toate domeniile administrative, ale ordinii
35
Diploma din 1327, cu lipsuri mari din text se păstrează în Ungaria (Budapesta). Este o diplomă cu caracter privat, prin care
se acordă unor proprietari pe nume Ladislau şi Erdeu, dreptul de a percepe vamă de trecere peste podul de lângă Zazarbánya
(Mina Săsar). Mina sau Baia Săsar reprezenta o parte din actualul oraş Baia Mare, care ulterior în cursul Evului Mediu s-a
contopit cu Baia Mare (Rivulus Dominarum).
36
Diploma din 1329 nu se mai păstrează, însă o amintesc diplome ulterioare, aflate inclusiv în păstrarea Arhivelor Naţionale
Maramureş.
37
Diploma reprezintă cel mai vechi document din cadrul Fondului Primăria Oraşului Baia Mare. Seria Documente privilegiale.
38
Vezi Monografia Municipiului Baia Mare, vol I, Baia Mare, 1972.
15
https://biblioteca-digitala.ro
publice, economiei, impozitelor, organizării militare şi judiciare (cum ar fi spre exemplu celebrele procese de
vrăjitorie, când Magistratul îşi exercita dreptul de „ius gladii”- dreptul de a pedepsi cu moartea.)39. Magistratul
elabora şi aproba Statutele orăşeneşti, inclusiv pe cele ale breslelor (argintari, aurari, croitori, măcelari,
curelari, lăcătuşi, pantofari, dogari, cuţitari etc.) şi lua decizii care constituiau actele normative pentru toţi
locuitorii. Magistratul dezbătea şi lua hotărârile în plenul său (Consiliul mic), acestea fiind consemnate în
protocoalele de şedinţă. În secolul al 17, pe lângă judele primar şi juraţi (2 consuli, 12 senatori), au fost aleşi
şi 60 de juraţi ai plebei oraşului – „juratorum plebearum” (Consiliul mare, lărgit), împărţiţi în 5 clase, a câte
12 juraţi de fiecare clasă (în funcţie de cele 5 sectoare în câte era împărţit oraşul).40
Cele mai importante modificări în structura de organizare a oraşului s-au produs abia la sfârşitul secolului
al 18-lea, ca urmare a legilor iosefine, când în cadrul magistratului oraşului au funcţionat două comisii
diferite: una politico-juridică şi una economică. Acestea erau conduse de câte un senator responsabil, şi erau
formate din câte 8 juraţi fiecare. Aceste comisii au dăinuit şi după anularea legilor iosefine. Deja din a doua
jumătate a secolului al 19-lea, în cadrul Primăriei oraşului Baia Mare, în locul vechilor comisii au început să
se contureze oficii sau birouri specifice aparatelor administrative moderne. Astfel, din anul 1844, în cadrul
Primăriei Oraşului Baia Mare a funcţionat Oficiul căpitanului şef, din 1846 Judecătoria orăşenească, din
1852 Sedria orfanală, din 1853 Oficiul de contabilitate, din 1885 Oficiul industrial etc.41
În urma legii maghiare nr. XXII din 1876, oraşul şi-a pierdut statutul de oraş liber regesc şi a fost declarat
oraş cu Consiliu, funcţionând ca atare până în anul 1918. Prin aplicarea Legii pentru unificarea administrativă
din 1925, Baia Mare a intrat în categoria comunelor urbane, dar în ciuda demersurilor şi a memoriilor
întocmite de către intelectualitatea băimăreană, comuna urbană, reşedinţă a judeţului Satu Mare a fost oraşul
Satu Mare şi nu Baia Mare. Din 1950, Baia Mare a devenit centrul Regiunii Baia Mare (Maramureş) şi din
1968, reşedinţă a judeţului Maramureş, fiind organizat ca municipiu.
Preluată imediat după Primul Război Mondial de Muzeul Oraşului, arhiva primăriei a avut mai puţin de
suferit42, astfel că aceasta cuprinde, spre exemplu Protocoalele Magistratului oraşului (Registrele cu procesele-
verbale de şedinţă) începând cu anul 1560, însumând azi, până în perioada 1918/1919 peste 230 m.l.
Alături de fondul Primăria Oraşului Baia Mare, informaţii relevante în ceea ce priveşte dezvoltarea
mineritului în zonă se regăsesc şi în Fondul Primăria Oraşului Baia Sprie,43 cu atât mai mult cu cât Fondul
Arhivistic Direcţia Minelor şi Uzinelor Metalurgice, cuprinde documente începând doar cu anul 1669. O
bună parte din fondul Primăria Oraşului Baia Sprie a fost preluat de Direcţia Regională Cluj a Arhivelor
Statului, în anul 1949, potrivit Legii arhivelor din 1925 44.
Oraşul liber regesc Baia Mare a primit de la regele Matia Corvin dreptul de a pedepsi cu moartea (ius
gladii), ceea ce însemnă că, oraşul a creat şi acte judecătoreşti, încă din secolul al 14-lea. Separarea actelor
juridice de cele administrativ-politice s-a efectuat, aşa cum am menţionat deja, în timpul domniei împăratului
Iosif al II-lea, însă ruptura definitivă a puterii judecătoreşti de puterea executivă şi reorganizarea justiţiei în
Monarhia Habsburgică s-a realizat în baza Patentei Imperiale din decembrie 1851. Până la apariţia acestei
patente, la Baia Mare a funcţionat instanţa de judecată a oraşului, iar din anul 185045 „Judecătoria de plasă
cezaro-crăiască de prima instanţă”. În anul 1861, când oraşele libere regeşti şi-au redobândit autonomia,
instanţa oraşului Baia Mare a primit denumirea de „Judecătoria liberă regească orăşenească din Baia Mare”,
pentru ca din 1876 până în 1920 să poarte denumirea de „Judecătoria Regească de Plasă din Baia Mare”, cu
38 de localităţi arondate. Astăzi documentele create de această instanţă (dosare civile, penale, succesorale şi
39
Documentele relative la procesele de vrăjitorie au fost publicate de Balogh Béla în volumul Nagybányai boszorkányperek
(Procesele de vrăjitorie din Baia Mare), Balassi Kiadó, Budapest, 2003, 373 p.
40
Vezi Monografia Municipiului Baia Mare, vol I, Baia Mare, 1972.
41
Vasile Căpâlnean, Balogh Adalbert, Oszóczki Coloman, Sabău Ioan, Schrek Vasile, op. cit. p. 54.
42
Vasile Căpâlnean, op. cit., p. 19, 22.
43
Fondul cuprinde documente în original începând cu anul 1579, însă în transumpt şi copie se regăsesc şi informaţii din anul
1452.
44
Ioan Drăgan, David Prodan şi arhivele Transilvaniei în perioada 1945–1950, în Emlékkönyv Kiss András születésének nyolc-
vanadik évfordulójára, Cluj – Napoca, 2003, p. 116.
45
Reorganizarea definitivă are loc în anul 1851, însă Judecătoria de plasă cezaro-crăiască de prima instanţă, funcţiona la Baia
Mare încă din 18 august 1850.
16
https://biblioteca-digitala.ro
documente CF) se regăsesc în cadrul Fondului Judecătoria Mixtă Baia Mare, denumire purtată începând cu
anul 1920.
În ceea ce priveşte oraşul Sighetu Marmaţiei, reşedinţă de comitat, aici a funcţionat atât un Tribunal (din
anul 1863) cât şi o Judecătorie. Singurele documente din Fondul Tribunalul Judeţean Maramureş – Sighet
care se încadrează limitei cronologice a prezentului ghid sunt reprezentate de registrele pentru înscrierea
firmelor comerciale. În ceea ce priveşte celelalte fonduri judecătoreşti aflate în păstrarea Arhivelor Naţionale
Maramureş, de asemenea pentru limita cronologică supusă atenţiei: Judecătoria Sighet, Judecătoria Şomcuta
Mare, Judecătoria rurală Seini, Judecătoria Târgu Lăpuş, se păstrează în mare majoritate doar documentele
de carte funciară (documente referitoare la procesele privind intabulări de imobile şi terenuri rezultate din
moşteniri, execuţii, vânzări, cumpărări şi procese ipotecare) şi registrele contemporane de evidenţă: registre
generale CF şi registre seriale de arhivă.
Arhivele Naţionale Maramureş păstrează un număr relativ mare de fonduri create de şcolile primare şi
secundare. Pentru a realiza importanţa acestora în cercetarea istoriei învăţământului şi nu numai, este poate
suficient să amintim Gimnaziul romano-catolic Baia Mare (continuatorul vechii şcoli „orăşeneşti” băimărene,
respectiv a vestitei Schola Rivulina din 1547–1755, denumită în documentele vremii „Academia”, „Collegi-
um” etc.)46 sau a Liceului Reformat Sighet (înfiinţat în prima jumătate a secolului al 16-lea, ridicat la rang de
Academie, ca urmare a funcţionării aici a unei catedre de drept încă din 1837)47. Pentru a creiona o imagine
mult mai bine documentată a învăţământului este absolut necesară consultarea fondurilor ecleziastice,
având în vedere că până în perioada Primului Război Mondial, atât învăţământul primar, cât şi cel secundar
au depins în mare măsură de instituţiile bisericeşti ale confesiunilor specifice populaţiei din acest spaţiu
(romano-catolici, reformaţi, luterani, greco-catolici, ortodocşi etc.). La fel ca şi în cazul fondurilor şcolare,
Arhivele Naţionale Maramureş deţin un număr mare de fonduri ecleziastice, oficii parohiale şi protopopiate,
fonduri arhivistice create de unele mănăstiri ş.a.m.d.
În grupa tematică a fondurilor economice un loc aparte îl ocupă cu siguranţă cele 11 fonduri ale breslelor
din Baia Mare şi Baia Sprie, cu informaţii începând cu anul 1581.48 Având în vedere atribuţia Magistratului
oraşului de a aproba Statutele breslelor, date cu privire la funcţionarea breslelor se regăsesc şi în fondurile
Primăria Oraşului Baia Mare, Primăria Oraşului Baia Sprie, Primăria Oraşului Sighetu Marmaţiei.
De un real interes pentru cercetarea istoriei acestor locuri sunt şi fondurile miniere (exploatări miniere,
inspectorat geologic, comisariate miniere, căpitanate miniere etc.) dintre care se remarcă Direcţia Minelor
şi Uzinelor Metalurgice Baia Mare49, instituţie care a preluat în a doua jumătate a secolului al 19-lea vechile
atribuţii ale Inspectoratului Superior Minier Baia Mare (Inspectorat Oberamt), înfiinţat în anul 1748. Având
în vedere faptul că, la Baia Mare a funcţionat anterior acestei date un Oficiu al Comitelui Cămării (un simplu
Oficiu minier din 1674), Fondul Direcţia Minelor şi Uzinelor Metalurgice Baia Mare, cuprinde documente
începând cu anul 1669 (cu lipsuri pentru perioada 1669–1867), în marea lor majoritate în limba germană.
O inestimabilă sursă de informaţie o reprezintă fondurile familiale şi personale, din care amintim doar:
Fondul Familiei Irinyi din Irina (1264–1948), Familia Rednic din Giuleşti (1364–1852), Familia Korponay
din Ocoliş (1390–1811), Familia Orczy (1533–1847), Familia Paşca din Lăpuşul Românesc (1592–1936),
Bota din Cerneşti (1609–1885), Familia Bud Csora din Groşii Ţibleşului (1663–1844), Familia Bancoş din
Urmeniş (1786–1863) etc. Majoritatea acestor familii au trăit în teritorii aflate azi în judeţele Maramureş sau
46
Vezi Balogh Béla, Dávid Lajos, Metz József, Vánk Sándor, op. cit., p. 91 p.
47
Vezi Balogh Adalbert, A Máramarosszigeti Református Liceum története (Istoria Liceului Reformat din Sighetu-Marmaţiei),
în Revista Arhivei Maramureşene, nr. 3, Baia Mare, 2010, p. 81–100; şi Balogh Adalbert, A Máramarosszigeti Református
Liceum története (Istoria Liceului Reformat din Sighetu-Marmaţiei),Debrecen, 2013, 317 p. O parte a arhivei create de Liceul
Reformat Sighetu Marmaţiei se păstrează la Arhiva Episcopiei şi Colegiului Reformat Transtisan, Ungaria, sub denumirea
„Documentele Familiei Sztojka” (Sztojka-család iratai).
48
Fond Breasla tăbăcarilor şi cizmarilor din Baia Mare.
49
Pentru prezentarea fondului Direcţia Minelor şi Uzinelor Metalurgice – vezi Sabău Ioan, Oszóczki Kálmán, Direcţia Minelor
şi Uzinelor Metalurgice Baia Mare, în Revista Arhivelor, nr.1, X, Bucureşti, 1967, p. 179–198.
17
https://biblioteca-digitala.ro
Satu Mare50, familii care pentru meritele lor au primit din partea regilor maghiari şi principilor Transilvaniei
titluri de nobleţe. Documentele referitoare la privilegiile şi posesiunile acordate, cele relative la procese
pentru recâştigarea unor moşii, la schimburile şi arendările de pământuri, la eliberări şi răscumpărări ale
iobagilor etc. pe lângă faptul că reconstituie fără doar şi poate istoria satelor şi a populaţiei din zonă, de
neocolit la întocmirea unor studii monografice locale, cuprind o serie de date toponimice interesante. De
asemenea o sursă principală de referinţă în ceea ce priveşte istoria Maramureşul o reprezintă documentele
publicate de dr. Ioan Mihalyi de Apşa, cât şi cele nepublicate, constituite în Colecţia personală Acad. Ioan
Mihalyi de Apşa, care cuprinde şi documente referitoare la viaţa şi activitatea primului maramureşean devenit
membru al Academiei Române.
Reduse ca şi număr, fapt care creşte valoare acestora, Arhivele Naţionale deţin şi o Colecţie de Fotogra-
fii şi Ilustrate, ce înfăţişează pe lângă zona noastră, oameni şi localităţi din sudul României, Transilvania,
Bucovina, inclusiv din Ungaria (Debreţin).
Ghidul de faţă cuprinde o scurtă prezentare a principalelor informaţii regăsite în cadrul fondurilor şi
colecţiilor deţinute de Serviciul Judeţean Maramureş al Arhivelor Naţionale, introduse în circuitul ştiinţific,
cu documente create până în anul anului 1919. Grupate tematic în fonduri administrative, juridice, şcolare,
economice etc., descrierea fondurilor şi colecţiilor constă în: numărul fondului/colecţiei; denumirea, inclusiv
a seriilor (acolo unde este cazul) şi descrierea fondului/colecţiei; instrumentele de evidenţă în baza cărora se
identifică documentele, anii extremi, cantitatea materialului, limba documentelor, şi eventual alte observaţii
considerate relevante.
Documentele fondurilor şi colecţiilor deţinute de Arhivele Naţionale, unele grupate pe serii, se identifică
pe baza registrelor contemporane de evidenţă şi orientare (Repertorium, Elenchus, Index, Tabella, Register
etc.) care sunt inventariate, respectiv pe baza listelor de existent, întocmite ca urmare a confruntării
documentelor cu registrele contemporane de evidenţă. Pentru documentele necuprinse în registrele
contemporane de evidenţă şi orientare s-au întocmit inventare arhivistice, documentele fiind ordonate pe
probleme sau cronologic. Considerăm de asemenea utilă informaţia cu privire la faptul că documentele
necuprinse în registrele contemporane de evidenţă, ordonate cronologic, au primit, fie o cotă în continuarea
ultimului act înregistrat anual în registrele contemporane de evidenţă, fie au fost cotate cu numere de la 1 la
n, pe fiecare an.
În ceea ce priveşte bogata colecţie de matricole şi registre de stare civilă, la nivelul Arhivelor Naţionale
Maramureş, având în vedere că au fost create de instituţii diferite, s-au constituit:
1. Colecţia Matricole Confesionale (1688–1954)
a) Seria Matricole Confesionale – Judeţul Maramureş (matricolele din perioada 1688–1954 se referă
la localităţile aflate astăzi în componenţa judeţului Maramureş)
b) Seria Foi matricole confesionale – Comitatul Maramureş (1788–1895)
c) Seria Dubluri foi matricole confesionale – Comitat Maramureş (1830–1895)
În curs de prelucrare arhivistică şi introducere în circuitul ştiinţific sunt documentele din cadrul seriei
Foi matricole confesionale – Comitatul Satu Mare, în care se regăsesc pe lângă localităţi care intră azi în
hotarele judeţului Maramureş, inclusiv unele localităţi aflate pe teritoriul judeţului Satu Mare (Ardud, Bixad,
Carei, Mădăraş, Medieşu Aurit, Negreşti Oaş, Odoreu, Potău, Sanislău, Tiream, Vama) respectiv în Ungaria
(Csenger, Fehérgyarmat, Mátészalka, Nyírmeggyes, Ököritófülpös).
2. Colecţia Registre Stare Civilă (1895–1954)
a) Seria Registre de stare civilă. Exemplarul I 51– 1895–1954
50
Excepţie face Familia Orczy din localitatea Orci, comitatul Somogy. Documentele acestei familii, au fost transportate la sfâr-
şitul secolului al XIX-lea de Gheorghe Petrovay, genealog şi arhivar al comitatului Maramureş la Sighetu Marmaţiei. Vezi Az
Orczy család levéltárának nagybányai töredéke (O parte din arhiva familiei Orczy, la Baia Mare) în Levéltári szemle, anul
XLVIII, nr. 3/1998.
51
Preluate de la primăriile comunale, de oraş şi municipii;
18
https://biblioteca-digitala.ro
b) Seria Registre de stare civilă. Exemplarul II52 – 1895–1906
Pentru identificarea lor mai rapidă şi având în vedere modul lor de ordonare şi inventariere, descrierea
Colecţiei Matricole Confesionale şi Colecţia Registre Stare Civilă s-a făcut separat, după cum urmează:
52
Preluate de la Direcţia Judeţeană de Evidenţă a Populaţiei; Sunt în curs de prelucrare şi introducere în circuitul ştiinţific,
registrele create până în anul 1912;
53 Denumirile localităților situate în prezent în Ucraina, care nu au corespondent în limba română, sunt menționate în limba
maghiară și, în paranteză, în limba ucraineană.
54
În cazul registrelor de stare civilă, am prezentat în mod unitar materialul arhivistic ordonat şi inventariat după criterii diferite.
Registrele de stare civilă, Ex. I, se predau de către primăriile din judeţul Maramureş în mod continuu, astfel, în cazul acestor
registre criteriul de ordonare este denumirea instituţiei predătoare. Registrele de stare civilă, Ex. II predate de către Direcţia
Judeţeană de Evidenţă a Populaţiei este o colecţie completă din perioada 1895–1906, şi a fost ordonată şi inventariată conform
unităţii administrativ- teritorială din perioada creării lor.
19
https://biblioteca-digitala.ro
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
1. Aurel S. Feştilă, Ioan I. Pintilie, Ioan I. Cădariu, Ioan V. Sabău, Monografia Municipiului Baia Mare, vol
I, Baia Mare, 1972.
2. Balogh Adalbert, A máramarosszigeti református liceum diáksága 1682–1851, Debrecen, 2000.
3. Balogh Adalbert, Arhiva Comitatului Maramureş până în anul 1849, în Revista Arhivelor Cluj, 1998, 4,
nr. 1–2.
4. Balogh Adalbert, Az Orczy család levéltárának nagybányai töredéke( O parte din arhiva familiei Orczy,
la Baia Mare) în Levéltári szemle, anul XLVIII, nr. 3/1998.
5. Balogh Adalbert, Máramoros megye levéltárügyének alakulása 1918-ig, în Emlékkönyv Kiss András
születésének nyolcvanadik évfordulójára, Cluj – Napoca, 2003.
6. Balogh Adalbert,, A Máramarosszigeti Református Liceum története, Debrecen, 2013.
7. Balogh Adalbert, A Máramarosszigeti Református Liceum története, în Revista Arhivei Maramureşene,
nr. 3, Baia Mare, 2010.
8. Balogh Adalbert, Dávid Lajos, Metz József, Vánk Sándor, Ėvek és iskolák. A nagybányai középoktatás
450 éve, A Misztótfalusi Kis Mikós Közművelődési Egyesület kiadása, Nagybánya, (Baia Mare), 1997.
9. Balogh Adalbert, Nagybányai boszorkányperek (Procesele de vrăjitorie din Baia Mare), Budapest, 2003.
10. Balogh Adalbert, Oszóczki Kálmán, Bányászat és pénzverés a Gutin alatt. Nagybánya és környékének
bányászata, ércfeldolgozása és pénzverése 1700 előtt, Miskolc-Rudabánya, 2001.
11. Căpâlnean Vasile, Balogh Adalbert, Oszóczki Coloman, Sabău Ioan, Schrek Vasile, Îndrumător în Arhi-
vele Statului Judeţul Maramureş, Bucureşti, 1974.
12. Căpâlnean Vasile, Filiala Arhivelor Statului Judeţul Maramureş, Bucureşti, 1982;
13. Guşeth Klara (Stenczel), În loc de „Arhivele maramureşene la 60 de ani”, în Revista Arhivei Maramure-
şene, nr. 4/2011, Baia Mare, 2011.
14. Illésy János: A magyar levéltárak állapota 1772/1774-ben, în Századok 37 (1903/8.)
15. Îndrumător în Arhivele Statului Judeţul Cluj, Bucureşti, 1985.
16. Tóth Róbert: Komáromi András feljegyzései a vármegyei levéltárak helyzetéről (1914–1916) Föglein
Antal, kései másolataiban és kiegészítésével. II. közlemény. 16. Máramaros vármegye levéltára. Levél-
tári Szemle 33 (1983/1–3. 164–164.)
17. Viorel Rusu, Arhivele şi Societatea. Direcţia Judeţeană Maramureş a Arhivelor Naţionale (1951–2006),
în Maramureş. Colţ de ţară, nr. 1/2006, Baia Mare, 2006.
20
https://biblioteca-digitala.ro
LISTA PRESCURTĂRILOR
cantit. cantitate
CF carte funciară
contemp. contemporan
dr. doctor
ex. exemplar
ing. inginer
lb. limba
magh. maghiară
pr. preot
prof. profesor
sec. secol
sf. sfârşit
REFERINŢE
21
https://biblioteca-digitala.ro
https://biblioteca-digitala.ro
GRUPAREA TEMATICĂ A FONDURILOR ŞI
COLECŢIILOR ARHIVISTICE
https://biblioteca-digitala.ro
https://biblioteca-digitala.ro
I. ADMINISTRATIVE
PREFECTURI
25
https://biblioteca-digitala.ro
Nr. Fondul/colecţia Instr. de Anii Cantit.
fond. Denumire, structură şi conţinut, limbă evidenţă extremi m. l.
26
https://biblioteca-digitala.ro
Nr. Fondul/colecţia Instr. de Anii Cantit.
fond. Denumire, structură şi conţinut, limbă evidenţă extremi m. l.
27
https://biblioteca-digitala.ro
Nr. Fondul/colecţia Instr. de Anii Cantit.
fond. Denumire, structură şi conţinut, limbă evidenţă extremi m. l.
28
https://biblioteca-digitala.ro
Nr. Fondul/colecţia Instr. de Anii Cantit.
fond. Denumire, structură şi conţinut, limbă evidenţă extremi m. l.
29
https://biblioteca-digitala.ro
Nr. Fondul/colecţia Instr. de Anii Cantit.
fond. Denumire, structură şi conţinut, limbă evidenţă extremi m. l.
30
https://biblioteca-digitala.ro
Nr. Fondul/colecţia Instr. de Anii Cantit.
fond. Denumire, structură şi conţinut, limbă evidenţă extremi m. l.
PRETURI
54. PRETURA PLĂŞII SIGHET (lb. maghiară) inv. arh. 1919 (1950) 0,02
(1,60)
Registru cu evidenţa livretelor de muncă al Preturii Plăşii
Sighet.
PRIMĂRII ORĂŞENEŞTI
31
https://biblioteca-digitala.ro
Nr. Fondul/colecţia Instr. de Anii Cantit.
fond. Denumire, structură şi conţinut, limbă evidenţă extremi m. l.
32
https://biblioteca-digitala.ro
Nr. Fondul/colecţia Instr. de Anii Cantit.
fond. Denumire, structură şi conţinut, limbă evidenţă extremi m. l.
33
https://biblioteca-digitala.ro
Nr. Fondul/colecţia Instr. de Anii Cantit.
fond. Denumire, structură şi conţinut, limbă evidenţă extremi m. l.
80. PRIMĂRIA ORAŞULUI TÂRGU-LĂPUŞ (lb. maghiară) inv. arh. 1877–1913 0,25
(1968) (2,15)
Corespondenţă, contracte de vânzare cumpărare, contracte
de arendare etc. privind drepturi şi proprietăţi ale localităţii
(vamă, târg) şi ale unor familii de nobili din Târgu-Lăpuş,
perioada 1877–1913, inclusiv evidenţa nobililor proprietari
din 1890.
Corespondenţă, circulare în probleme de stare civilă
(efectuarea înregistrărilor), evidenţe nominale în vederea
vaccinării copiilor din perioada 1901–1905.
Foi cadastrale.
448. PRIMĂRIA ORAŞULUI VIŞC (lb. latină, maghiară, inv. arh. 1700–1839 0,14
ruteană)
Note, extrase şi copii după patente imperiale şi hotărâri
dietale, scrisoare privind impozite, acordare privilegii,
încartiruirea armatei 1700–1830.
Raport executorial în procesul Camerei regale împotriva
celor cinci oraşe de coroană din Maramureş 1839.
34
https://biblioteca-digitala.ro
Nr. Fondul/colecţia Instr. de Anii Cantit.
fond. Denumire, structură şi conţinut, limbă evidenţă extremi m. l.
PRIMĂRII COMUNALE
490 PRIMĂRIA COMUNEI ARDUSAT (lb. latină, maghiară) inv. arh. 1774–1775 0,02
(1975) (9,02)
Conscrierea urbarială a localităţii Ardusat.
531 PRIMĂRIA COMUNEI BÂRSANA (lb. maghiară) inv. arh. 1909 (1972) 0,04
(11,30)
Registru cadastral 1909.
Hărţi topografice şi cadastrale 1909.
307. PRIMĂRIA COMUNEI BUDEŞTI (lb. maghiară) inv. arh. 1839–1919 0,15
(1968) (9,00)
Somaţie privind dreptul de moştenire 1839.
Indexuri alfabetice de stare civilă 1895–1919.
Registru şi foi cadastrale 1909.
Carnet de lucrător 1909.
Hotărâre privind întabularea unui bun imobil 1912.
300. PRIMĂRIA COMUNEI CAVNIC (lb. maghiară, română) inv. arh. 1874–1919 0,20
(1968) (14,00)
Declaraţii de căsătorie 1871–1919.
Registru matricol 1874–1885.
Index, registru şi fişe cadastrale 1909.
Registru cu evidenţa militară 1917–1919.
298. PRIMĂRIA COMUNEI CICÂRLĂU (lb. maghiară) inv. arh. 1900 (1970) 0,05
(16,00)
Index alfabetic al populaţiei 1900.
702. PRIMĂRIA COMUNEI DESEŞTI (lb. maghiară, română) inv. arh. 1918 (1976) 1,00
(9,00)
Foi cadastrale şi de posesiune pentru localităţile Deseşti,
Crăceşti 1918.
386. PRIMĂRIA COMUNEI DUMBRĂVIŢA (lb. maghiară) inv. arh 1849–1874 0,15
(1975) (9,00)
Foi cadastrale ale localităţii Cărbunari conform patentei
imperiale din 1849.
Evidenţe impozite din 1849–1874.
35
https://biblioteca-digitala.ro
Nr. Fondul/colecţia Instr. de Anii Cantit.
fond. Denumire, structură şi conţinut, limbă evidenţă extremi m. l.
736. PRIMĂRIA COMUNEI FĂRCAŞA (lb. maghiară) inv. arh. 1889–1912 0,02
(1983) (17,45)
Registre carte funciară.
82. PRIMĂRIA COMUNEI LĂPUŞ (lb. latină) inv. arh. 1766, 1785 0,05
(1980) (10,85)
Conscriere urbarială din 1766 din Lăpuşul Românesc.
Diploma privilegială din 1785, prin care Iosif al II-lea
acordă localităţii Lăpuşul Românesc dreptul de a organiza
4 târguri anuale.
384. PRIMĂRIA COMUNEI LĂPUŞEL (lb. maghiară) inv. arh. 1881 (1968) 0,05
(5,75)
Registrul suprafeţelor de teren din Lăpuşel 1881.
476. PRIMĂRIA COMUNEI OCNA ŞUGATAG (lb. maghiară) inv. arh. 1902–1904 (0,02)
(1973) 11,85
Registru de evidenţă militară 1902.
Descrierea comunei şi a minei de sare de la Ocna Şugatag
din 1904.
79. PRIMĂRIA COMUNEI ORAŞU NOU (lb. latină, inv. arh. 1632–1880 1,00
maghiară)
Corespondenţă, contracte de vânzare-cumpărare, testamente
referitoare la proprietăţi din hotarul localităţii, inclusiv
ale bisericii, începând cu 1632, cu referiri şi la localitatea
Racşa, Seini etc.
Evidenţe cu locuitorii localităţii, respectiv a impunerii lor
(bani, natură) începând cu 1690, evidenţa veniturilor şi
cheltuielilor (vii, vin, cârciumă, moară, arenzi etc.).
Corespondenţă privind diferite drepturi ale localităţii (ex.
ius gladii - dreptul de a pedepsi cu moartea, din 1732).
Transcrierea circularelor venite din partea comitatului
şi a plăşii în probleme administrative, şcolare, militare,
religioase din 1787–1789, şi corespondenţă purtată în aceste
probleme etc.
Descrierea limitelor hotarului localităţii Oraşu Nou (Livada,
Seini, Medieşu Aurit, Apa, Prilog, Racşa şi Iojib) – sec. 19.
383. PRIMĂRIA COMUNEI RECEA (lb. maghiară) inv. arh. 1917–1919 0,10
(1968) (8,75)
Tabele de recensământ al recruţilor 1917–1919.
36
https://biblioteca-digitala.ro
Nr. Fondul/colecţia Instr. de Anii Cantit.
fond. Denumire, structură şi conţinut, limbă evidenţă extremi m. l.
732. PRIMĂRIA COMUNEI RONA DE SUS (lb. maghiară) inv. arh. 1899 (1996) 0,03
(16,00)
Registru agricol 1899.
805. PRIMĂRIA COMUNEI SÂRBI (lb. maghiară) inv. arh. 1909 (1909– 0,03
1947) (0,15)
Registru de carte funciară 1909.
413. PRIMĂRIA COMUNEI SEINI (lb. maghiară) inv. arh. 1895–1919 0,10
(1968) (19,00)
Lucrări privind născuţii în perioada 1895–1917.
Contracte de vânzare-cumpărare bun imobil 1904–1907.
Declaraţii de căsătorie 1904–1909.
Impunere şi contribuţie în muncă 1913–1919.
Statutul Primăriei 1916.
Registre de casă 1918–1919.
480. PRIMĂRIA COMUNEI ŞIŞEŞTI (lb. maghiară) inv. arh. 1898–1919 0,15
(1970) (15,00)
Registru pentru deliberările Consiliului Comunal 1898–
1919.
Legi, decrete, hotărâri şi dispoziţii 1903.
Declaraţii de căsătorie 1903.
Lucrări privind comasarea, transmiterea şi defalcări de
terenuri agricole 1918.
Registre agricole 1919.
81. PRIMĂRIA COMUNEI TĂUŢII DE SUS (lb. maghiară) inv. arh. 1703–1817 0,25
(1950)
Drepturi şi privilegii acordate localităţii Tăuţii de Sus,
cereri, contaracte, cu referiri la „spitalul” şi „casa săracilor”
din localitate, domeniul minoriţilor.
37. CONSILIUL NAŢIONAL ROMÂN CERCUAL BAIA inv. arh. 1919 (1920) 0,02
MARE (lb. română) (0,10)
Corespondenţa privind înfiinţarea Consiliul Naţional Român
Cercual şi a consiliilor naţionale comunale, respectiv a
gărzilor naţionale, rapoartele acestora.
37
https://biblioteca-digitala.ro
Nr. Fondul/colecţia Instr. de Anii Cantit.
fond. Denumire, structură şi conţinut, limbă evidenţă extremi m. l.
72. CONSILIUL NAŢIONAL ROMÂN CERCUAL SEINI inv. arh. 1918–1919 0,05
(lb. română)
Procese-verbale, corespondenţă privind constituirea u-
nor consilii comunale şi a gărzilor naţionale, rapoarte ale
consiliilor comunale în diferite probleme (politice, administ-
rative, ordine publică, economice etc.).
ALTELE
14. OFICIUL DE ASIGURĂRI SOCIALE BAIA MARE inv. arh. 1913–1919 1,00
(lb. maghiară) (1948) (6,80)
Dosare de accidente.
38
https://biblioteca-digitala.ro
II. JUDECĂTOREŞTI
TRIBUNAL
JUDECĂTORII
3. JUDECĂTORIA MIXTĂ BAIA MARE (lb. maghiară, inv. arh., 1850–1919 60,00
română) reg. cont. (1977) (227,80)
Registre contemporane de evidenţă: registre de intrare pentru
cauze civile, penale şi pentru actele Oficiului de CF, indexuri
alfabetice, registre seriale de arhivă.
Dosare de carte funciară, procese cu cereri, hotărâri, licitaţii
şi corespondenţă privind întabulări de imobile şi terenuri.
Dosare civile, penale şi succesorale.
Dosare prezidenţiale.
39
https://biblioteca-digitala.ro
Nr. Fondul/colecţia Instr. de Anii Cantit.
fond. Denumire, structură şi conţinut, limbă evidenţă extremi m. l.
NOTARI PUBLICI
682. NOTAR PUBLIC KOPPER GYULA – TÂRGU LĂPUŞ inv. arh. 1899–1917 0,14
(lb. maghiară)
Acte autentice 1899–1901.
Registre cu evidenţa contestaţiilor la cambii 1899–1917.
692. NOTAR PUBLIC NAGY BERTALAN – SEINI inv. arh. 1914–1916 0,10
(lb. maghiară)
Acte autentificate 1914–1916.
694. NOTAR PUBLIC PAPLOCZY LASZLO – SEINI inv. arh. 1915 (1944) 0,01
(lb. maghiară) (0,10)
Act autentificat 1915.
ALTELE
40
https://biblioteca-digitala.ro
III. ŞCOLARE
47. LICEUL REFORMAT SIGHET1 (lb. latină, maghiară) sec. 15–1919 18,00
(1948) (24,00)
Documentele proprii, rezultate din activitatea liceului inv. arh. 1694–1919
Acte referitoare la dobândirea unor bunuri imobile, acte
procesuale, sentinţe ale scaunului de judecată a Comitatului
Maramureş, contracte, acte de zălogire.
Documente privind administrarea bunurilor liceului, rapoarte
şi corespondenţă privind situaţia financiară, socoteli de
venituri şi cheltuieli, evidenţa încasărilor şi plăţilor, evidenţa
subvenţiilor şi a ajutoarelor acordate liceului, rapoarte şi
situaţii privind starea materială a liceului.
Regulamente de organizare şi funcţionare, note privind
istoricul gimnaziului şi a bisericii reformate din Sighet.
Procese-verbale ale consiliului consistorial, ale corpului
profesoral şi ale comitetului de patronaj al liceului.
Evidenţele elevilor, învăţătorilor, profesorilor, rectorilor,
cereri, rapoarte, anchete disciplinare legate de angajarea şi
demisionarea profesorilor.
Notiţe şi extrase din diferite lucrări: de istorie, geografie,
arheologie, drept, texte literare şi de filosofie.
Matricole, cataloage şi certificate şcolare, cereri de înscriere
la cursuri şi la examene.
Colecţia de documente inv. arh. sf. sec.
Diplome privilegiale în original şi transumpt, mandate 15–1919
princiare, decrete imperiale, atestate, scrisori de donaţii, de
împuterniciri, hotărniciri, scrisori şi contracte de zălogiri,
vânzări-cumpărări, acte procesuale, sentinţe judecătoreşti,
depoziţii de martori, regeste, elenchusuri de documente,
conscrieri de posesiune, corespondenţa particulară şi oficială
a unor familii nobile, conscrieri urbariale şi ale posesiunilor
nobiliare din secolele 15–20.
Colecţia de manuscrise inv. arh. 1597–1894
Manuscrise originale ale unor lucrări ştiinţifice elaborate
de profesorii liceului, copii ale unor cărţi, cursuri, piese de
teatru, predici, necrologuri din 1597–1894.
1
O parte a arhivei create de Liceul Reformat Sighetu Marmaţiei se păstrează la Arhiva Episcopiei şi Colegiului Reformat
Transtisan, din Debreţin, Ungaria, sub denumirea „Documentele Familiei Sztojka” (Sztojka-család iratai).
41
https://biblioteca-digitala.ro
Nr. Fondul/colecţia Instr. de Anii Cantit.
fond. Denumire, structură şi conţinut, limbă evidenţă extremi m. l.
493 GIMNAZIUL ROMANO-CATOLIC DE FETE SIGHETU inv. arh. 1878- 1918 0,47
MARMAŢIEI (lb. maghiară) (1948) (1,50)
Registre matricole 1878–1914.
Cataloage şcolare 1888–1917.
Rapoarte centralizatoare asupra materiilor predate în clasele
I-IV 1888–1891.
Certificate şi atestate de şcolarizare 1918.
87. LICEUL DE STAT MAGHIAR BAIA MARE inv. arh. 1880–1919 1,40
(lb. maghiară) (1959) (6,60)
Matricole şcolare din 1880–1919. (inclusiv pentru Şcoala
normală de fete).
42
https://biblioteca-digitala.ro
Nr. Fondul/colecţia Instr. de Anii Cantit.
fond. Denumire, structură şi conţinut, limbă evidenţă extremi m. l.
353. LICEUL „GHEORGHE ŞINCAI” BAIA MARE inv. arh. 1919 (1955) 0,02
(lb. română) (6,80)
Registru cu procese-verbale privind activitatea Consiliului
Profesoral.
Schiţe şi planuri privind construirea liceului şi a internatului.
Registru matricol.
88. LICEUL PIARIST CAREI (lb. latină, germană, maghiară) inv. arh. sec. 18–19 0,20
Predici, manuscrise din sec. 18–19.
497. ŞCOALA NORMALĂ DE STAT DE BĂIEŢI VIŞEU DE inv. arh. 1908–1919 0,10
SUS ( lb. maghiară)
Matricolă a elevilor la fără frecvenţă 1908–1919.
Cataloage şcolare 1909–1919;
Registru de înscriere 1916–1918.
43
https://biblioteca-digitala.ro
Nr. Fondul/colecţia Instr. de Anii Cantit.
fond. Denumire, structură şi conţinut, limbă evidenţă extremi m. l.
44
https://biblioteca-digitala.ro
Nr. Fondul/colecţia Instr. de Anii Cantit.
fond. Denumire, structură şi conţinut, limbă evidenţă extremi m. l.
327. ŞCOALA CONFESIONALĂ REFORMATĂ BAIA SPRIE inv. arh. 1882–1919 0,50
(lb. maghiară) (1942)
Registre matricole 1882–1919.
Registru jurnal de clasă 1919.
45
https://biblioteca-digitala.ro
Nr. Fondul/colecţia Instr. de Anii Cantit.
fond. Denumire, structură şi conţinut, limbă evidenţă extremi m. l.
599. ŞCOALA ELEMENTARĂ ROMÂNĂ TÂRGU LĂPUŞ inv. arh. 1919 (1957) 0,01
(lb. maghiară) (1,95)
Registru matricol.
46
https://biblioteca-digitala.ro
Nr. Fondul/colecţia Instr. de Anii Cantit.
fond. Denumire, structură şi conţinut, limbă evidenţă extremi m. l.
572. ŞCOALA PRIMARĂ DE STAT ARDUZEL (lb. maghiară) inv. arh. 1908–1919 0,07
(1948) (0,36)
Registre matricole şi cataloage şcolare.
798. ŞCOALA PRIMARĂ DE STAT NR. 2 BAIA MARE inv. arh. 1870–1919 1,00
(lb. maghiară) (1956) (3,30)
Registre cu procese-verbale de şedinţă.
Registre matricole.
Corespondenţă.
Decret privind reorganizarea învăţământului primar 1919.
632. ŞCOALA PRIMARĂ DE STAT BĂIUŢ (lb. maghiară) inv. arh. 1901–1919 0,25
(0,65)
Cataloage şcolare.
600. ŞCOALA PRIMARĂ DE STAT BÂRSANA (lb. maghiară, inv. arh. 1901–1919 0,15
română) (1948) (0,57)
Cataloage şcolare.
612. ŞCOALA PRIMARĂ DE STAT BERCHEZ (lb. maghiară) inv. arh. 1898–1919 0,15
(1948) (0,20)
Cataloage şcolare.
621. ŞCOALA PRIMARĂ DE STAT BERINŢA (lb. maghiară, inv. arh. 1891–1919 0,15
română) (1948) (0,60)
Cataloage şcolare 1891–1919.
Matricolă şcolară 1892–1893.
543 ŞCOALA PRIMARĂ DE STAT BICAZ (lb. maghiară, inv. arh. 1917–1919 0,02
română) (1948) (0,60)
Registre de înscriere şi cataloage şcolare.
624. ŞCOALA PRIMARĂ DE STAT BOIERENI (lb. maghiară) inv. arh. 1907–1918 0,05
(1948) (0,75)
Registre matricole şi cataloage şcolare.
47
https://biblioteca-digitala.ro
Nr. Fondul/colecţia Instr. de Anii Cantit.
fond. Denumire, structură şi conţinut, limbă evidenţă extremi m. l.
645. ŞCOALA PRIMARĂ DE STAT BORCUT (lb. maghiară, inv. arh. 1912–1919 0,07
română) (1948) (0,60)
Cataloage şcolare.
677. ŞCOALA PRIMARĂ DE STAT BREB (lb. maghiară, inv. arh. 1901–1918 0,20
română) (1948) (1,00)
Cataloage şi matricole şcolare 1901–1919.
Cataloage privind prezenţa 1913–1919.
48
https://biblioteca-digitala.ro
Nr. Fondul/colecţia Instr. de Anii Cantit.
fond. Denumire, structură şi conţinut, limbă evidenţă extremi m. l.
587. ŞCOALA PRIMARĂ DE STAT CHELINŢA (lb. maghiară) inv. arh. 1914–1919 0,06
(1949) (0,60)
Registre de prezenţă 1914, 1914–1919.
Jurnal de înscriere a elevilor 1915–1917.
Cataloage şcolare 1917–1919.
544 ŞCOALA PRIMARĂ DE STAT CIOCOTIŞ (lb. maghiară, inv. arh. 1912–1918 0,09
română) (1948) (0,50)
Cataloage şcolare.
655. ŞCOALA PRIMARĂ DE STAT COROIENI (lb. maghiară, inv. arh. 1899–1908 0,05
română) (1953) (0,50)
Cataloage şcolare 1899–1907.
Protocoale de clasificare şi absenţe 1907–1908.
559. ŞCOALA PRIMARĂ DE STAT CORUIA (lb. maghiară) inv. arh. 1900–1917 0,07
(1948) (0,60)
Cataloage şcolare.
610. ŞCOALA PRIMARĂ DE STAT COŞTIUI (lb. maghiară) inv. arh. 1898–1919 0,40
(1948) (1,20)
Cataloage şcolare.
644. ŞCOALA PRIMARĂ DE STAT CUFOAIA (lb. maghiară) inv. arh. 1898–1919 0,10
(1949) (1,00)
Cataloage şcolare 1899–1919.
Registre pentru prezenţă şi activităţi, registre de intrare-ieşire
1898–1904.
49
https://biblioteca-digitala.ro
Nr. Fondul/colecţia Instr. de Anii Cantit.
fond. Denumire, structură şi conţinut, limbă evidenţă extremi m. l.
657. ŞCOALA PRIMARĂ DE STAT DEALU MARE inv. arh. 1896–1913 0,05
(lb. maghiară) (1949) (0,90)
Matricole şcolare 1896–1913.
Cataloage şcolare 1908–1913.
565. ŞCOALA PRIMARĂ DE STAT GROŞI (lb. maghiară, inv. arh. 1908–1917 0,11
română) (1949) (1,30)
Registre de înscriere a elevilor, cataloage şcolare, registre
matricole.
562. ŞCOALA PRIMARĂ DE STAT GROŞII ŢIBLEŞULUI inv. arh. 1909–1917 0,10
(lb. maghiară, română) (1949) (1,30)
Cataloage şcolare.
676. ŞCOALA PRIMARĂ DE STAT HOTENI (lb. maghiară) inv. arh. 1901–1919 0,05
(1948) (0,60)
Cataloage şcolare 1901–1913.
Registre şi cataloage de prezenţă pentru elevi şi
profesori1904–1919.
Registru de înscriere a elevilor 1914–1915.
Regulament 1916–1917.
563. ŞCOALA PRIMARĂ DE STAT IADĂRA (lb. maghiară) inv. arh. 1912–1918 0,08
(1948) (0,50)
Cataloage şcolare.
556. ŞCOALA PRIMARĂ DE STAT ILBA (lb. maghiară) inv. arh. 1917–1918 0,02
(1947) (0,30)
Registru matricol şcolar.
649. ŞCOALA PRIMARĂ DE STAT INĂU (lb. maghiară, inv. arh. 1901–1918 0,30
română) (1948) (1,20)
Registre matricole, cataloage şcolare 1901–1918.
Ordine, dispoziţii, circulare, cereri, referate, adrese referitoare
la activitatea şcolară 1907–1917.
50
https://biblioteca-digitala.ro
Nr. Fondul/colecţia Instr. de Anii Cantit.
fond. Denumire, structură şi conţinut, limbă evidenţă extremi m. l.
641 ŞCOALA PRIMARĂ DE STAT LĂSCHIA (lb. maghiară) inv. arh. 1895–1919 0,20
(0,70)
Registre de înscriere a elevilor, cataloage şcoalare.
653. ŞCOALA PRIMARĂ DE STAT LIBOTIN (lb. maghiară, inv. arh. 1904–1919 0,15
română) (1949) (1,50)
Cataloage şcolare 1904–1914.
Registru matricol 1914–1915.
Cataloage pentru clasificare şi absenţe 1914–1919.
575. ŞCOALA PRIMARĂ DE STAT MÂNĂU (lb. maghiară) inv. arh. 1908–1919 0,04
(1948) (0,30)
Cataloage şcolare.
509 ŞCOALA PRIMARĂ DE STAT MOCIRA (lb. maghiară, inv. arh. 1888–1914 0,20
română) (1950) (1,00)
Registre pentru inspecţii şcolare şi de înscriere a elevilor
1888 – 1914.
Cataloage şcolare 1903 –1914.
604. ŞCOALA PRIMARĂ DE STAT OCOLIŞ (lb. maghiară, inv. arh. 1899–1919 0,15
română) (1947) (0,60)
Situaţii şi corespondenţă privind administrarea şcolii şi
salarizarea învăţătorului 1899–1918.
Registre de înscriere, jurnale de clasă, cataloage şcolare
1904–1919.
666. ŞCOALA PRIMARĂ DE STAT PETROVA (lb. maghiară, inv. arh. 1884–1919 1,00
română) (1987) (11,30)
Evidenţe elevi, cataloage.
Ordine şi corespondenţă şcolară.
Registre activităţi zilnice.
520. ŞCOALA PRIMARĂ DE STAT PRISLOP (lb. maghiară) inv. arh. 1911–1918 0,05
(1949) (0,30)
Registre de înscriere 1911–1918.
Catalog, registre de absenţe 1912–1918.
51
https://biblioteca-digitala.ro
Nr. Fondul/colecţia Instr. de Anii Cantit.
fond. Denumire, structură şi conţinut, limbă evidenţă extremi m. l.
635. ŞCOALA PRIMARĂ DE STAT RĂZOARE (lb. maghiară, inv. arh. 1915–1919 0,03
română) (1948) (0,60)
Registre matricole şi pentru prezenţa elevilor.
518. ŞCOALA PRIMARĂ DE STAT RECEA (lb. maghiară) inv. arh. 1908–1912 0,04
(1951) (1,15)
Registre matricole.
625. ŞCOALA PRIMARĂ DE STAT ROGOZ (lb. maghiară, inv. arh. 1883–1919 0,15
română) (1949) (1,00)
Condică şcolară şi cataloage şcolare 1883–1904.
Matricole şcolare 1883–1919.
626. ŞCOALA PRIMARĂ DE STAT ROHIA (lb. maghiară, inv. arh. 1913–1919 0,07
română) (1948) (0,85)
Anuare, cataloage şi matricole şcolare.
633. ŞCOALA PRIMARĂ DE STAT RONA DE JOS inv. arh. 1916–1917 0,04
(lb. maghiară) (1948) (0,80)
Catalog şcolar.
547. ŞCOALA PRIMARĂ DE STAT RONA DE SUS inv. arh. 1900–1919 0,60
(lb. maghiară, română) (1948) (1,60)
779. ŞCOALA CU CLASELE I-VIII RUS (lb. maghiară, – 1910–1919 cca. 0,10
română) NEINVENTARIAT (1980) (1,00)
Cataloage şcolare.
616. ŞCOALA PRIMARĂ DE STAT SARASĂU (lb. maghiară) inv. arh. 1910–1919 0,02
(1948) (0,60)
Cataloage şcolare.
52
https://biblioteca-digitala.ro
Nr. Fondul/colecţia Instr. de Anii Cantit.
fond. Denumire, structură şi conţinut, limbă evidenţă extremi m. l.
564. ŞCOALA PRIMARĂ DE STAT SATU NOU DE JOS inv. arh. 1917–1919 0,02
(lb. maghiară) (1949) (0,75)
Registre matricole, cataloage şcolare, registru de prezenţă.
567. ŞCOALA PRIMARĂ DE STAT SUCIU DE SUS inv. arh. 1914–1915 0,02
(lb. maghiară) (1972) (0,75)
Cataloage şcolare.
661. ŞCOALA PRIMARĂ DE STAT ŞIEU (lb. română) inv. arh. 1919 (1948) 0,01
(0,75)
Catalog şcolar.
416. ŞCOALA PRIMARĂ DE STAT ŞOMCUTA MARE inv. arh. 1919 (1948) 0,02
(lb. română) (1,35)
Registru matricol.
420. ŞCOALA PRIMARĂ MAGHIARĂ DE STAT ŞOMCUTA inv. arh. 1890–1919 0,85
MARE (lb. maghiară)
Registre matricole şi de înscriere.
506. ŞCOALA PRIMARĂ DE STAT TĂUŢII DE SUS inv. arh. 1886–1919 0,25
(lb. maghiară, română) (1968) (2,85)
Catalog şcolar 1905–1906.
Situaţie statistică privind numărul copiilor de grădiniţă 1915–
1916.
Registre de prelegere 1893–1905.
Protocol cu elevii înscrişi 1886–1903.
Registre de înscriere, matricole şi absenţe 1886–1919.
53
https://biblioteca-digitala.ro
Nr. Fondul/colecţia Instr. de Anii Cantit.
fond. Denumire, structură şi conţinut, limbă evidenţă extremi m. l.
568. ŞCOALA PRIMARĂ DE STAT TĂUŢII MĂGHERĂUŞ inv. arh. 1896–1919 0,35
(lb. maghiară, română ) (1948) (1,30)
Registre matricole 1896–1917.
Cataloage şcolare 1900–1919.
578. ŞCOALA PRIMARĂ DE STAT ŢICĂU (lb. maghiară) inv. arh. 1897–1915 0,05
(1949) (0,40)
Registre de înscriere a elevilor 1897–1915.
Cataloage şcolare 1909–1915.
546. ŞCOALA PRIMARĂ DE STAT TULGHEŞ (lb. maghiară) inv. arh. 1915–1919 0,02
(1948) (0,20)
Registru matricol.
574. ŞCOALA PRIMARĂ DE STAT ULMENI (lb. maghiară) inv. arh. 1898–1917 0,02
(1950) (0,45)
Registru matricol 1898–1907.
Cataloage şcolare 1915–1917.
640. ŞCOALA PRIMARĂ DE STAT VAD (lb. maghiară, inv. arh. 1913–1919 0,05
română) (1948) (0,30)
Cataloage şcolare.
504 ŞCOALA PRIMARĂ DE STAT VALEA BORCUTULUI inv. arh. 1906–1917 0,15
(lb. maghiară) (1948) (0,60)
Cataloage şcolare.
723. ŞCOALA NR. 3 VALEA ROŞIE – BAIA MARE inv. arh. 1906–1919 0,60
(lb. maghiară) (1987) (3,00)
Registre matricole.
659. ŞCOALA PRIMARĂ DE STAT VĂLENII LĂPUŞULUI inv. arh. 1913–1914 0,02
(lb. maghiară) (1949) (1,00)
Registre matricole.
535 ŞCOALA PRIMARĂ DE STAT VĂRAI (lb. maghiară) inv. arh. 1908–1918 0,10
nr. 1127 (1948) (0,40)
Cataloage şcolare şi registre de prezenţă.
54
https://biblioteca-digitala.ro
Nr. Fondul/colecţia Instr. de Anii Cantit.
fond. Denumire, structură şi conţinut, limbă evidenţă extremi m. l.
ALTELE
435. INTERNATUL ŞCOLII SUPERIOARE DE FETE DIN inv. arh. 1913–1917 0,15
SIGHET (lb. maghiară)
Rapoarte privind activitatea internatului 1913–1917.
Documente privind probleme financiare 1914–1915.
Documente privind personalul angajat 1914.
Cereri de înscriere şi de retragere a fetelor din internat 1914.
55
https://biblioteca-digitala.ro
IV. ECONOMICE, FINANCIARE, STATISTICE
BRESLE
234. BREASLA CROITORILOR DIN BAIA MARE (lb. latină, inv. arh. (1412) 0,02
maghiară) 1626–1873
Regulamentul breslei din 1626.
Registre conţinând: diplomele privilegiale ale breslei
începând cu anul 1412, diferite hotărâri, taxe, amenzi, relaţiile
între meşteri şi ucenici, relaţiile faţă de meşteri şi negustori
străini, din 1685–1873.
230. BREASLA FIERARILOR DIN BAIA MARE (lb. latină) inv. arh. 1643 0,01
Regulamentul breslei.
232. BREASLA MĂCELARILOR DIN BAIA MARE (lb. latină, inv. arh. 1652–1884 0,05
germană, maghiară)
Statutul breslei din 1652
Registru cu problemele dezbătute în şedinţele breslei în perio-
ada 1760–1856.
Registre cu venituri şi cheltuieli, evidenţa ucenicilor şi a calfe-
lor din perioada şi alte documente 1761–1884.
Copia unei înţelegeri încheiată între breasla măcelarilor şi
blănarilor în 1547.
238. BREASLA MĂCELARILOR DIN BAIA SPRIE (lb. latină, inv. arh. 1827 0,01
maghiară)
Privilegiul breslei.
235. BREASLA OLARILOR DIN BAIA MARE (lb. latină, inv. arh. 1622–1877 0,03
maghiară)
Reconfirmarea statutului breslei întărit în 1569–1572, cu
precizări şi modificări din perioada 1622–1725, statute din
1775 şi 1823.
Scrisori, atestate.
237. BREASLA OLARILOR DIN BAIA SPRIE (lb. latină, inv. arh. 1815–1919 0,05
maghiară) (1960)
Privilegiul breslei din 1815.
Corespondenţa din 1818–1918.
56
https://biblioteca-digitala.ro
Nr. Fondul/colecţia Instr. de Anii Cantit.
fond. Denumire, structură şi conţinut, limbă evidenţă extremi m. l.
57
https://biblioteca-digitala.ro
Nr. Fondul/colecţia Instr. de Anii Cantit.
fond. Denumire, structură şi conţinut, limbă evidenţă extremi m. l.
INSTITUŢII MINIERE
263. DIRECŢIA MINELOR ŞI DOMENIILOR ERARIALE inv. arh. 1730, 1864 0,25
DIN SIGHET (lb. latină, germană,)
Rescriptul conducerii administraţiei Cămării Erariale Caşovia
(Kosice) privind acordarea unui ajutor financiar 1730.
Index alfabetic privind corespondenţa 1864.
26. INSPECTORATUL GEOLOGIC MINIER BAIA MARE inv. arh., 1759–1919 80,00
(lb. latină, germană, maghiară) reg. cont. (1970) (177)
Protocoale şi repertorii judiciare, registre de intrare-ieşire
prezidenţiale, registre de intrare-ieşire şi acte din 1768–1919.
Acta judicialia: documente referitoare la conflicte ivite între
posesori de mine, între erariu, asociaţii miniere şi posesori
de cuxe, acte procesuale pentru dobândirea sau redobândirea
posesiunilor miniere, acte de constatare şi de judecată
58
https://biblioteca-digitala.ro
Nr. Fondul/colecţia Instr. de Anii Cantit.
fond. Denumire, structură şi conţinut, limbă evidenţă extremi m. l.
8. EXPLOATAREA MINIERĂ BAIA SPRIE (lb. germană, inv. arh. 1750–1919 38,00
maghiară) (1972) (96,80)
Evidenţa muncilor efectuate la minele din Baia Sprie, evidenţa
câştigurilor lunare ale angajaţilor minelor, corespondenţă în
legătură cu salarizări.
Evidenţa veniturilor şi cheltuielilor.
Corespondenţă între Direcţia Minelor din Baia Mare şi
Exploatarea Minieră Baia Sprie referitoare la angajări,
transferări, pedepse, nemulţumiri şi cereri pentru ajutorare a
muncitorilor, probleme şcolare, aprovizionare cu alimente.
Ordine circulare ministeriale, corespondenţă referitoare
la extragerea, transportarea şi prelucrarea minereurilor,
contracte, arendări.
Corespondenţă şi situaţii referitoare la activitatea casei de
ajutor reciproc, rapoarte şi descrieri de exploatare (toate din
perioada 1750–1868).
Planuri, hărţi şi schiţe referitoare la mine din Baia Sprie din
perioada 1771–1919, harta militară a zonei Sibiului din 1909.
Registre de intrare-ieşire, index alfabetic şi acte din perioada
1864–1918.
Rapoarte, situaţii, planuri, cartea tehnică, cartea muncitorilor
tineri, lista muncitorilor, liste cu plata muncitorilor şi
pensionarilor din perioada 1869–1919.
59
https://biblioteca-digitala.ro
Nr. Fondul/colecţia Instr. de Anii Cantit.
fond. Denumire, structură şi conţinut, limbă evidenţă extremi m. l.
10. EXPLOATAREA MINIERĂ VALEA ROŞIE (lb. germană, inv. arh. 1852–1919 1,50
maghiară) (1949) (3,00)
Corespondenţă cu forul superior: corespondenţă între con-
ducerea exploatării şi direcţia minelor privind realizarea
planului de producţie, ordine, circulare privind eliberarea
legitimaţiilor personale.
Documente referitoare la producţie: rapoarte lunare, semest-
riale, socoteli cu venituri şi cheltuieli corespondenţă referi-
toare la cumpărarea materialelor explozive, bugetele minei,
evidenţa preschimbării minereurilor.
Documente referitoare la personal: liste de plată a minerilor,
evidenţele cheltuielilor casei de ajutor reciproc, procese
verbale privind accidentele muncitoreşti, circulări, instrucţiuni
referitoare la luarea unor măsuri împotriva holerei.
35. OFICIUL TOPITORIEI REGALE MAGHIARE BĂIŢA inv. arh. 1859–1873 0,30
(lb. latină, germană, maghiară)
Documente inventariate cronologic: documente justificative
pentru proprietatea topitoriei, state de plată a salariilor,
inventare ale imobilelor şi mijloacelor fixe, ordine şi dispoziţii
privind procesul de producţie, privind probleme de personal
(angajări, transferări, salarizare, condiţii de tari, sănătate etc.).
60
https://biblioteca-digitala.ro
Nr. Fondul/colecţia Instr. de Anii Cantit.
fond. Denumire, structură şi conţinut, limbă evidenţă extremi m. l.
33. CĂPITĂNATUL MINIER KOSICE (azi Slovacia) inv. arh. 1860–1863 0,30
(lb. germană, maghiară)
Documente inventariate scriptic pe probleme (cereri pentru
acordări de concesii miniere pentru teritoriul fostelor comitate
Bereg, Ugocea, Maramureş, corespondenţe privind activitatea
caselor de ajutor frăţesc şi achitarea taxelor miniere, rapoarte
periodice despre activitatea unor societăţi miniere şi topitorii
etc.).
34. CĂPITĂNATUL MINIER SZAMOLNOK (azi în Slovacia) inv. arh. 1855–1859 0,60
(lb. germană, maghiară)
Documente inventariate cronologic: cereri pentru acordarea
de concesii miniere şi supravegherea activităţii minelor şi a
topitoarelor pentru teritoriul fostelor comitate Bereg, Ugocea,
Maramureş, capacitatea de producţie, numărul muncitorilor
angajaţi etc.
31. COMISARIATUL (Subcăpitanat) MINIER BAIA BORŞA inv. arh. 1852–1859 0,15
(lb. germană)
Documente inventariate scriptic pe probleme: cereri pentru
acordări de concesii miniere, evidenţa preschimbărilor la
minereuri, dispoziţii privind activitatea caselor de ajutor
frăţesc – statut model pentru funcţionarea acestora, dispoziţii
pentru respectarea legilor miniere, declaraţii de venituri
pentru stabilirea impozitului minier etc.
27. COMISARIATUL (Subcăpitanat) MINIER BAIA SPRIE inv. arh., 1748–1873 16,30
(lb. latină, germană, maghiară) reg. cont.
Registre contemporane de evidenţă: repertorii generale ale
instanţei judiciare, protocoale de şedinţă ale instanţei în
probleme juridice, politice, pentru actele de concesiuni şi
arendări etc. pentru anii 1781–1860.
61
https://biblioteca-digitala.ro
Nr. Fondul/colecţia Instr. de Anii Cantit.
fond. Denumire, structură şi conţinut, limbă evidenţă extremi m. l.
62
https://biblioteca-digitala.ro
Nr. Fondul/colecţia Instr. de Anii Cantit.
fond. Denumire, structură şi conţinut, limbă evidenţă extremi m. l.
INSTITUŢII SILVICE
699. OCOLUL SILVIC TĂUŢII MĂGHERĂUŞ (lb. maghiară) inv. arh. 1887 –1917 0,20
(1954) (0,30)
Planuri de exploatare a pădurilor composesoratelor Tăuţii de
Jos (Misztótfalu), Bârgău (Kissikárló), Săbişa (Sebespatak),
Handalu Ilbei (Ilobabánya) ş.a. şi revizuiri ale acestora 1887–
1917.
Hartă şi hotărâri referitoare la pădurea Composesoratului
Tăuţii de Jos (Misztótfalu) 1899, 1897
Foaie de posesiune, pădurea comunală a urbariaşilor Bârgău
(Kissikárló) 1906.
63
https://biblioteca-digitala.ro
Nr. Fondul/colecţia Instr. de Anii Cantit.
fond. Denumire, structură şi conţinut, limbă evidenţă extremi m. l.
6. BANCA ORAŞULUI BAIA MARE (lb. maghiară, română) inv. arh., 1862–1919 5,00
reg. cont. (1944) (7,15)
Casa de Economii a oraşului Baia Mare
Rapoarte şi ordine referitoare la înfiinţarea Casei de
Economii a oraşului Baia Mare şi statutul acesteia, hotărârea
Tribunalului Satu Mare privind recunoaşterea personalităţii
juridice a instituţiei din 1862–1868.
Registre cu procese-verbale ale şedinţelor consiliului de
direcţie din perioada 1869–1910 şi acte din perioada 1876–
1910.
Registru cu procese verbale ale consiliului administrativ din
1904–1919 (1923).
Registru cu evidenţa actelor existente în arhiva Casei de
Economii din 1894–1898.
Registre de intrare-ieşire din 1878–1900, 1909.
Registre bancare: jurnale de casă şi jurnale cartea mare,
registre cu evidenţa depunerilor, registre cu evidenţa împru-
muturilor acordate, registre de control şi registre copier ale
cambiilor prezentate spre scont.
Bilanţuri de venituri şi cheltuieli, chitanţe privind achitarea
salariilor angajaţilor.
Decizii, hotărâri judecătoreşti privind licitaţii şi dispoziţii,
corespondenţă privind respectarea legislaţiei întabulări de
imobile pentru datorii.
Corespondenţă cu instituţii bancare privind acordarea de
credite şi efectuarea unor operaţiuni de scont.
Documente referitoare la construirea unor căi ferate (Satu
Mare-Baia Mare, Dej-Zalău, Ulmeni-Cehu Silvaniei, Seini-
Bixad, Carei-Şomcuta Mare), situaţia financiară a unor
societăţi miniere particulare, finanţarea expoziţiei jubiliare de
pictură din Baia Mare din 1912 şi acordarea de împrumuturi
unor pictori băimăreni, finanţarea aprovizionării populaţiei
cu alimente în timpul Primului Război Mondial.
64. BANCA POPULARĂ ,,PERŞEIA’’ DIN CHIUZBAIA inv. arh. 1890–1905 0,05
(lb. maghiară) (1933)
Protocoale ale adunărilor generale ale comitetului de con-
ducere a Băncii Populare ,,Perşeia’’ din Chiuzbaia, cu bilan-
ţurile anuale de venituri şi cheltuieli din 1890–1905.
Fotografie cu comitetul de conducere.
64
https://biblioteca-digitala.ro
Nr. Fondul/colecţia Instr. de Anii Cantit.
fond. Denumire, structură şi conţinut, limbă evidenţă extremi m. l.
243. BANCA POPULARĂ „LĂPUŞANA” TÂRGU LĂPUŞ inv. arh. 1908 (1931) 0,01
(lb. română) (0,02)
Fotografia primei reprezentanţe a Băncii „Lăpuşana” din
Târgu Lăpuş, cu cei 12 conducători ai acesteia.
INSTITUŢII FINANCIARE
83. PERCEPŢIA FISCALĂ DE STAT BAIA SPRIE inv. arh. 1914 (1951) 0,05
(lb. maghiară) (4,25)
Registru cu evidenţa impozitelor.
65
https://biblioteca-digitala.ro
V. CULTURALE ŞI DE ARTĂ
66
https://biblioteca-digitala.ro
Nr. Fondul/colecţia Instr. de Anii Cantit.
fond. Denumire, structură şi conţinut, limbă evidenţă extremi m. l.
451. CERCUL DE LECTURĂ CIVICĂ BAIA MARE inv. arh. 1869–1892 0,10
(lb. maghiară) (1939) (0,15)
Procese-verbale ale consiliului de conducere 1869–1882.
Registru cu procese-verbale ale consiliului de conducere
1882–1892.
503. REUNIUNEA MAGHIARĂ DE CÂNTĂRI DIN BAIA inv. arh. 1894–1908 0,05
MARE (lb. maghiară) (1949) (0,15)
Registre şi statute referitoare la organizarea şi funcţionarea.
Reuniunii de Cântări Maghiare din Baia Mare 1894–1908.
293. ŞCOALA DE PICTURĂ BAIA MARE (lb. maghiară) inv. arh. 1912–1913 0,05
(1951) (0,10)
Imprimate, cărţi poştale, plicuri 1912.
Corespondenţă 1912–1913.
67
https://biblioteca-digitala.ro
VI. CONFESIONALE
EPISCOPII
PROTOPOPIATE
68
https://biblioteca-digitala.ro
Nr. Fondul/colecţia Instr. de Anii Cantit.
fond. Denumire, structură şi conţinut, limbă evidenţă extremi m. l.
405. PROTOPOPIATUL GRECO – CATOLIC BAIA SPRIE inv. arh. 1915–1919 cca. 0,05
(lb. română) nr. 893 (1931) (0,10)
Corespondenţă privind probleme şcolare, rechiziţii pentru
război.
69
https://biblioteca-digitala.ro
Nr. Fondul/colecţia Instr. de Anii Cantit.
fond. Denumire, structură şi conţinut, limbă evidenţă extremi m. l.
70
https://biblioteca-digitala.ro
Nr. Fondul/colecţia Instr. de Anii Cantit.
fond. Denumire, structură şi conţinut, limbă evidenţă extremi m. l.
71
https://biblioteca-digitala.ro
Nr. Fondul/colecţia Instr. de Anii Cantit.
fond. Denumire, structură şi conţinut, limbă evidenţă extremi m. l.
Testamente 1878–1891.
Registru de intrare ieşire (fragment) 1912.
Circulare şi epistole episcopale 1914.
72
https://biblioteca-digitala.ro
Nr. Fondul/colecţia Instr. de Anii Cantit.
fond. Denumire, structură şi conţinut, limbă evidenţă extremi m. l.
73
https://biblioteca-digitala.ro
Nr. Fondul/colecţia Instr. de Anii Cantit.
fond. Denumire, structură şi conţinut, limbă evidenţă extremi m. l.
PAROHII GRECO-CATOLICE
117. OFICIUL PAROHIAL GRECO-CATOLIC BAIA MARE inv. arh. 1819–1919 0,30
(lb. română, maghiară) (1931) (0,60)
Ordine, circulare episcopale, corespondenţă cu privire la
probleme bisericeşti, şcolare, administrative din anii 1829–
1899.
Inventarele bunurilor pentru parohiile Rus, Şindreşti din
1830–1832, din Baia Mare1910–1919.
Registre venituri şi cheltuieli.
74
https://biblioteca-digitala.ro
Nr. Fondul/colecţia Instr. de Anii Cantit.
fond. Denumire, structură şi conţinut, limbă evidenţă extremi m. l.
75
https://biblioteca-digitala.ro
Nr. Fondul/colecţia Instr. de Anii Cantit.
fond. Denumire, structură şi conţinut, limbă evidenţă extremi m. l.
76
https://biblioteca-digitala.ro
Nr. Fondul/colecţia Instr. de Anii Cantit.
fond. Denumire, structură şi conţinut, limbă evidenţă extremi m. l.
158. OFICIUL PAROHIAL GRECO CATOLIC FIRIZA inv. arh. 1866–1919 0,03
(lb. română) (1929) (0,05)
Inventare ale bunurilor bisericii, evidenţe ale veniturilor şi
cheltuielilor din 1896–1919.
Corespondenţă, situaţii referitoare la foştii iobagi urbariali,
cantorul bisericii din 1886–1898.
77
https://biblioteca-digitala.ro
Nr. Fondul/colecţia Instr. de Anii Cantit.
fond. Denumire, structură şi conţinut, limbă evidenţă extremi m. l.
78
https://biblioteca-digitala.ro
Nr. Fondul/colecţia Instr. de Anii Cantit.
fond. Denumire, structură şi conţinut, limbă evidenţă extremi m. l.
79
https://biblioteca-digitala.ro
Nr. Fondul/colecţia Instr. de Anii Cantit.
fond. Denumire, structură şi conţinut, limbă evidenţă extremi m. l.
80
https://biblioteca-digitala.ro
Nr. Fondul/colecţia Instr. de Anii Cantit.
fond. Denumire, structură şi conţinut, limbă evidenţă extremi m. l.
81
https://biblioteca-digitala.ro
Nr. Fondul/colecţia Instr. de Anii Cantit.
fond. Denumire, structură şi conţinut, limbă evidenţă extremi m. l.
82
https://biblioteca-digitala.ro
Nr. Fondul/colecţia Instr. de Anii Cantit.
fond. Denumire, structură şi conţinut, limbă evidenţă extremi m. l.
213. OFICIUL PAROHIAL GRECO-CATOLIC SATU NOU inv. arh. 1825–1892 0,08
DE JOS (lb. maghiară, română) (1934) (0,10)
Registre privind evidenţa veniturilor şi cheltuielilor 1825–
1892.
Registru cuprinzând transcrierea circularelor pe anii 1829–
1839, 1846–1866.
Hotărâre episcopală privind cedarea unui teren în favoarea
cantorului din Ocoliş 1854.
197. OFICIUL PAROHIAL GRECO-CATOLIC SATU NOU inv. arh. 1880–1900 0,02
DE SUS (lb. română)
Evidenţe nominale ale credincioşilor 1880–1883.
Acte privind contribuţiile locuitorilor din Tăuţii de Sus pentru
biserica din localitate 1887–1900.
83
https://biblioteca-digitala.ro
Nr. Fondul/colecţia Instr. de Anii Cantit.
fond. Denumire, structură şi conţinut, limbă evidenţă extremi m. l.
84
https://biblioteca-digitala.ro
Nr. Fondul/colecţia Instr. de Anii Cantit.
fond. Denumire, structură şi conţinut, limbă evidenţă extremi m. l.
85
https://biblioteca-digitala.ro
Nr. Fondul/colecţia Instr. de Anii Cantit.
fond. Denumire, structură şi conţinut, limbă evidenţă extremi m. l.
223. OFICIUL PAROHIAL GRECO-CATOLIC ULMENI (ŞI inv. arh. 1875–1915 0,05
A FILIEI ŢICĂU) (lb. maghiară, română)
Acte privind probleme financiare 1875–1896.
Procese-verbale încheiate cu ocazia şedinţelor bisericeşti şi
şcolare 1898–1908.
Corespondenţă privind probleme şcolare şi bisericeşti 1900–
1915.
Raţiuni 1915.
86
https://biblioteca-digitala.ro
Nr. Fondul/colecţia Instr. de Anii Cantit.
fond. Denumire, structură şi conţinut, limbă evidenţă extremi m. l.
87
https://biblioteca-digitala.ro
Nr. Fondul/colecţia Instr. de Anii Cantit.
fond. Denumire, structură şi conţinut, limbă evidenţă extremi m. l.
118. OFICIUL PAROHIAL ORTODOX ROMÂN BABA inv. arh. 1879–1919 0,40
(lb. română) (1929) (0,45)
Circulare ale episcopiei, respectiv corespondenţă, rapoartele,
situaţii parohiei în probleme generale de cult, şcolare
administrative, gospodăreşti 1879–1919.
Inventare ale bunurilor parohiei şi şcolii confesionale 1881–
1919.
Evidenţe ale veniturilor şi cheltuielilor, parohiei şi şcolii pe
1882–1919.
127. OFICIUL PAROHIAL ORTODOX ROMÂN BORCUT inv. arh. 1907–1919 0,03
(lb. română) (1926)
Situaţia statistică privind mişcarea naturală a populaţiei din
oficiul parohial ortodox Borcut din 1907.
Ordine circulare în probleme şcolare din 1907.
Registre de intrare-ieşire ale actelor Oficiului parohial orto-
dox Borcut din 1907–1919.
150. OFICIUL PAROHIAL ORTODOX ROMÂN CIOCOTIŞ inv. arh. 1850–1912 0,05
(lb. maghiară, română)
Ordine, circulare, corespondenţă, statistici în probleme biseri-
ceşti, matrimoniale, financiare, şcolare, din anii 1850–1912.
Procese-verbale de la sinoadele protopopeşti din 1893–1910.
145. OFICIUL PAROHIAL ORTODOX ROMÂN COROIENI inv. arh. 1880–1919 0,30
(lb. maghiară, română) (1927)
Circulare, corespondenţă, informări privind, statistici privind
probleme şcolare, bisericeşti, din 1880–1913.
88
https://biblioteca-digitala.ro
Nr. Fondul/colecţia Instr. de Anii Cantit.
fond. Denumire, structură şi conţinut, limbă evidenţă extremi m. l.
154. OFICIUL PAROHIAL ORTODOX ROMÂN FĂUREŞTI inv. arh. 1877–1913 0,13
(lb. română) (1936) (0,15)
Procese-verbale de şedinţele ale senatului bisericesc din
1877–1909.
Circulare, corespondenţă privind probleme administrative,
şcolare, din anii 1877–1913.
Inventare, bugete, registre de casă din 1881–1910.
Registre de intrare-ieşire ale actelor din 1890–1906.
153. OFICIUL PAROHIAL ORTODOX ROMÂN FÂNAŢE inv. arh. 1880–1919 0,05
(lb. română) (1940)
Registru cuprinzând conscrierea familiilor din localitatea
Fînaţe, cu indicarea naşterilor, morţilor, căsătoriilor, ştiinţa
de carte etc.
156. OFICIUL PAROHIAL ORTODOX ROMÂN FINTEUŞU inv. arh. 1834–1919 0,40
MARE (lb. maghiară, română) (1940) (0,45)
Corespondenţă privind drepturile de proprietate şi alte
drepturi ale bisericii şi locuitorilor din Finteuşu Mare din
1834–1840.
Circulare diecezane, rapoarte, corespondenţă în probleme de
cult, matrimoniale, militare, sanitare, învăţământ, mişcarea
populaţiei, activitatea preotului etc. din 1854–1916.
Inventare cu bunurile bisericii, venituri şi cheltuieli din
1863–1917.
Protocoale ale adunărilor bisericeşti din 1873–1917.
173. OFICIUL PAROHIAL ORTODOX ROMÂN LIBOTIN inv. arh. 1879–1914 0,45
(lb. română)
Circulare, procese-verbale ale Consiliului parohial, situaţii,
corespondenţă privind probleme şcolare, financiare, administ-
rativ-gospodăreşti, de cult etc. (alegerea învăţătorului, salari-
zarea, repararea şcolii, a bisericii, etc. ) din 1879–1910.
Inventarele bunurilor bisericii şi şcolii, veniturile şi chel-
tuielile din 1881–1914.
Evidenţa celor care au emigrat în America în 1908.
89
https://biblioteca-digitala.ro
Nr. Fondul/colecţia Instr. de Anii Cantit.
fond. Denumire, structură şi conţinut, limbă evidenţă extremi m. l.
190. OFICIUL PAROHIAL ORTODOX ROMÂN RĂZOARE inv. arh. (1845) 0,45
(lb. română) 1869–1919 (0,60)
(1930)
Registru cu declaraţii de căsătorie, evidenţa plăţii birului şi
a efectuării zilelor de clacă, împrumuturi 1845, 1869–1899.
Evidenţe, tabele, bugete, dări de seamă etc. referitoare la
probleme financiare 1881–1919.
Inventarele averii şi bunurilor parohiei 1882–1918.
Procese-verbale încheiate cu ocazia şedinţelor Comitetului
Parohial 1888–1919.
Rapoarte, situaţii, corespondenţă referitoare la învăţământ,
cultură 1893–1918.
Tabel referitor la împărţirea Protopresbiteriatului Solnocului
în cercuri electorale 1894–1897.
Registre de intrare-ieşire 1901–1919.
Corespondenţă şi proces-verbal privind alegerea preotului
Parohiei Greco-Catolice Maşca 1902–1903.
Corespondenţă, situaţii referitoare la clădirile bisericilor şi
şcolilor din localităţile Răzoare şi Masenta 1904–1918.
Convocatoare, ordine de zi privind conferinţele preoţilor şi
învăţătorilor 1908–1913.
Rapoarte privind starea parohiei 1910–1918.
191. OFICIUL PAROHIAL ORTODOX ROMÂN ROGOZ inv. arh. 1895–1902 0,03
(lb. română)
Conscrierea copiilor de vârstă şcolară şi corespondenţă.
192. OFICIUL PAROHIAL ORTODOX ROMÂN ROHIA inv. arh. 1843–1919 0,60
(lb. maghiară, română) (1932) (0,90)
Hotărâre, referate, rapoarte, convocatoare, procese-verbale,
corespondenţă privind probleme ecleziastice 1843–1919.
Rapoarte, referat, circulară, evidenţă, corespondenţă privind
învăţământul, cultura 1852–1919.
Acţiune judecătorească 1869.
Inventare cu averea parohiei şi şcolii confesionale 1872–
1919.
Referate, acte justificative, evidenţe, corespondenţă privind
probleme financiare 1873–1919.
Procese-verbale încheiate cu ocazia şedinţelor Comitetului
Parohial 1874–1911.
Statute, circulare referitoare la asociaţii filantropice şi
reuniuni 1904–1914.
Descrierea obiceiurilor din localitatea Rohia 1905.
90
https://biblioteca-digitala.ro
Nr. Fondul/colecţia Instr. de Anii Cantit.
fond. Denumire, structură şi conţinut, limbă evidenţă extremi m. l.
216. OFICIUL PAROHIAL ORTODOX ROMÂN TRESTIA inv. arh. 1872–1909 0,15
(lb. română)
Certificate, rapoarte, circulare corespondenţă referitoare la
învăţământ, cultură (Astra) 1872–1909.
Testament, contract de zălogire 1874, 1886.
Corespondenţă, bugete, inventare privind veniturile, cheltuie-
lile şi bunurile parohiei 1881–1909.
Liste cu actele intrate şi ieşite 1881–1909.
Circulare ale mitropoliei şi protopopiatului referitoare la
probleme administrativ-gospodăreşti, de cult, culturale etc.
1887–1909.
Procese-verbale încheiate cu ocazia şedinţelor bisericeşti
1891–1909.
221. OFICIUL PAROHIAL ORTODOX ROMÂN UNGURENI inv. arh. 1879–1919 0,05
(lb. română, chilică)
Acte privind probleme financiare, averea mobilă şi imobilă a
oficiului parohial şi şcolii 1879–1919.
Registre de intrare-ieşire 1885–1907.
Procese-verbale încheiate cu ocazia şedinţelor bisericeşti,
vizitelor canonice şi liste cu membrii sinodului din 1899–
1917.
Corespondenţă primită de la Astra 1905–1912.
Ordine circulare diecezane în probleme de cult 1906–1907.
Procese-verbale şi corespondenţă privind învăţământul
1907–1914.
Statistică privind mişcarea naturală a populaţiei 1907.
226. OFICIUL PAROHIAL ORTODOX ROMÂN VIMA inv. arh. 1900–1919 0,03
MARE (lb. română) (1954)
Registre cu procese verbale încheiate cu ocazia vizitelor
protopopeşti şi cu problemele dezbătute în şedinţele consi-
liului şi adunărilor bisericeşti.
227. OFICIUL PAROHIAL ORTODOX ROMÂN VIMA inv. arh. 1860–1919 0,45
MICĂ (lb. română, chirilică) (1929) (0,50)
Circulare, corespondenţă etc. referitoare la probleme de
cult, bisericeşti, şcolare, sanitare, administrative, culturale,
mobilizarea în timpul războiului 1860–1919.
Acte ale unor procese 1875–1876.
Contracte de vânzare-cumpărare bunuri imobile 1877–1909.
Procese-verbale încheiate cu ocazia şedinţelor bisericeşti
1879–1919.
Acte privind probleme financiare, inventare cu bunurile
oficiului parohial şi ale şcolii 1880–1919.
91
https://biblioteca-digitala.ro
Nr. Fondul/colecţia Instr. de Anii Cantit.
fond. Denumire, structură şi conţinut, limbă evidenţă extremi m. l.
PAROHII REFORMATE
114. OFICIUL PAROHIAL REFORMAT BAIA MARE inv. arh. 1633–1919 4,20
(lb. maghiară) (1941) (4,45)
Cartea de aur a bisericii, cu evidenţa elevilor şi profesorilor
de la Schola Rivulina, catalogul cărţilor aflate în biblioteca
şcolii, regulamente şcolare etc. din 1633–1865.
Circulare, ordine bisericeşti şi laice, hotărâri ale Magist-
ratului Baia Mare, respectiv corespondenţa purtată în dife-
rite probleme referitoare la viaţa culturală, învăţământ, meş-
teşuguri, bresle, mori, întreţinerea viilor, construirea bisericii
reformate (sf. sec. 19) etc. 1642–1919.
Procese-verbale ale consiliului bisericesc.
Inventare ale bunurilor bisericii şi şcolii confesionale refor-
mate.
Evidenţe cu încasarea impozitelor şi taxelor bisericeşti, evi-
denţe cu locuitorii reformaţi, registre şi acte justificative
privind evidenţa veniturilor şi cheltuielilor.
Testamente prin care cetăţenii donează bisericii case şi
terenuri, contracte vânzare-cumpărare.
128. OFICIUL PAROHIAL REFORMAT BAIA SPRIE inv. arh. 1710–1919 1,60
(lb. maghiară) (1921)
Copii de pe unele corespondenţe din perioada 1602–1647,
purtate între Consiliul orăşenesc Kosice, autorităţi bisericeşti
şi unii laici, în problema alegerii preoţilor etc.
Donaţii, testamente, procese privind proprietăţile bisericii
1710–1910.
Evidenţa veniturilor şi cheltuielilor, corespondenţa în
probleme financiare 1721–1919.
92
https://biblioteca-digitala.ro
Nr. Fondul/colecţia Instr. de Anii Cantit.
fond. Denumire, structură şi conţinut, limbă evidenţă extremi m. l.
133. OFICIUL PAROHIAL REFORMAT BIUŞA (lb. maghiară) inv. arh. 1801–1919 0,55
(1946) (0,60)
Contracte privind arendarea bunurilor, contracte de vânzare
cumpărare şi de schimb referitoare la proprietatea bisericii
din 1801–1919.
Ordine circulare bisericeşti şi laice în probleme de cult,
şcolare, administrative, militare etc. din 1848–1919.
Evidenţa veniturilor şi cheltuielilor, inventare ale bunurilor
bisericii etc. 1850–1918.
Procese verbale ale şedinţelor Consiliului parohial din 1894–
1919.
141. OFICIUL PAROHIAL REFORMAT CEHU SILVANIEI inv. arh. 1842–1919 0,18
(lb. maghiară) (1931) (0,20)
Evidenţa veniturilor şi cheltuielilor bisericii din 1842–1919.
Corespondenţă, situaţii cu privire la probleme de stare civilă
(înfieri, divorţuri) din 1890–1912.
93
https://biblioteca-digitala.ro
Nr. Fondul/colecţia Instr. de Anii Cantit.
fond. Denumire, structură şi conţinut, limbă evidenţă extremi m. l.
163. OFICIUL PAROHIAL REFORMAT HODOD (lb. latină, inv. arh. 1782–1919 0,55
maghiară, română) (1942) (0,60)
Evidenţa circularelor, inclusiv consemnarea unor măsuri
luate, din anii 1782–1883.
Evidenţa hotărârilor Consiliului bisericesc din 1804–1849,
registre cu procesele verbale de şedinţă din 1854–1896.
Evidenţe venituri şi cheltuieli din 1841–1919, evidenţe
referitoare la dările către biserică din 1864–1919.
Registre de intrare-ieşire a actelor din 1877–1915.
Catalogul şcolii confesionale reformate cu menţiunea
calificativelor şi absenţelor pentru anii şcolari 1878–1880,
1886–1887.
94
https://biblioteca-digitala.ro
Nr. Fondul/colecţia Instr. de Anii Cantit.
fond. Denumire, structură şi conţinut, limbă evidenţă extremi m. l.
184. OFICIUL PAROHIAL REFORMAT ORAŞU NOU inv. arh. 1803–1904 0,15
(lb. maghiară)
Registre de evidenţă a veniturilor şi cheltuielilor parohiei
1803–1897.
Registre cuprinzând circulare primite, în extenso şi rezumat
1833–1904.
Procese-verbale cuprinzând problemele dezbătute în şedinţele
Consiliului Parohial, circulare primite de forurile superioare
1839–1848.
95
https://biblioteca-digitala.ro
Nr. Fondul/colecţia Instr. de Anii Cantit.
fond. Denumire, structură şi conţinut, limbă evidenţă extremi m. l.
199. OFICIUL PAROHIAL REFORMAT SEINI (lb. latină, inv. arh., 1772–1919 0,55
maghiară) reg. cont. (1943) (0,75)
Registre cuprinzând: procese-verbale încheiate cu ocazia
şedinţelor Consiliului Bisericesc. conţinutul corespondenţei.
menţiuni referitoare la evenimente importante care au avut
loc în parohie. învăţământ.
Contract de vânzare cumpărare, evidenţe, situaţii privind
probleme financiare, averea mobilă şi imobilă, impozite.
Cerere şi diplomă împărătească (transumpt) referitoare la
dreptul de percepere a vămii la târgul săptămânal din Seini
1835, 1842.
Însemnări privind înfiinţarea şi activitatea Corului Reformat
din Seini 1882–1889.
Registre de intrare-ieşire 1882–1919 şi actele parohiei 1887–
1919.
96
https://biblioteca-digitala.ro
Nr. Fondul/colecţia Instr. de Anii Cantit.
fond. Denumire, structură şi conţinut, limbă evidenţă extremi m. l.
211. OFICIUL PAROHIAL REFORMAT ŞOMCUTA MARE inv. arh. 1893–1919 0,15
(lb. maghiară) (1942) (0,20)
Registre referitoare la venituri, cheltuieli, impuneri şi
inventare ale bunurilor parohiale 1893–1919.
Consemnarea vizitei canonice 1894.
Evidenţe nominale privind copiii de vârstă şcolară, de 14 ani
1901–1919.
Registre cu procese-verbale încheiate în timpul şedinţelor
bisericeşti 1903–1919.
Registru de intrare-ieşire 1911–1919.
Corespondenţă referitoare la contribuţii pentru ajutoare,
asigurarea bunurilor şi hârtiilor de valoare 1914–1919.
218. OFICIUL PAROHIAL REFORMAT TÂRGU LĂPUŞ inv. arh. 1702–1919 0,70
(lb. latină, maghiară) (1950) (0,80)
Testamente, procese-verbale, contracte, devize etc. privind
bunurile imobile ale bisericii 1702–1897.
Procese-verbale încheiate cu ocazia şedinţelor bisericeşti
1761–1906.
Acte privind probleme administrative şi financiare. inventare
cu bunurile bisericeşti 1820–1919.
Procese-verbale şi corespondenţă privind învăţământul
1821–1919.
Evidenţă privind mişcarea populaţiei 1828–1879.
Registru de intrare-ieşire 1908–1918.
97
https://biblioteca-digitala.ro
Nr. Fondul/colecţia Instr. de Anii Cantit.
fond. Denumire, structură şi conţinut, limbă evidenţă extremi m. l.
PAROHII ROMANO-CATOLICE
98
https://biblioteca-digitala.ro
Nr. Fondul/colecţia Instr. de Anii Cantit.
fond. Denumire, structură şi conţinut, limbă evidenţă extremi m. l.
99
https://biblioteca-digitala.ro
Nr. Fondul/colecţia Instr. de Anii Cantit.
fond. Denumire, structură şi conţinut, limbă evidenţă extremi m. l.
MĂNĂSTIRI
137. MĂNĂSTIREA FRANCISCANĂ CĂPLENI (lb. latină, inv. arh. 1719–1909 1,60
maghiară) (1923) (1,70)
100
https://biblioteca-digitala.ro
VIII. SĂNĂTATE
SPITAL
303. SPITALUL MUNICIPAL SIGHETU MARMAŢIEI inv. arh. 1895– 1919 1,85
(lb. maghiară) (1944) (18,00)
Foi de observaţie medicală 1895–1919.
Rapoarte şi statistică medicală 1919.
PENITENCIAR
101
https://biblioteca-digitala.ro
X. FONDURI FAMILIALE ŞI PERSONALE
FONDURI FAMILIALE
16. FAMILIA BANCOŞ DIN URMENIŞ (lb. latină, maghiară) inv. arh. 1786–1863 0,05
Privilegiile acordate familiei de către Leopold I. şi Maria Te-
reza (1760) păstrate în transumptul Guberniului Transilvaniei
din 1835.
Documente referitoare la împărţirea proprietăţilor şi bunurilor
familiei între moştenitori, la procese de moştenire, la folosirea
pădurilor de către locuitorii satului Urmeniş, la arendarea şi
zălogirea pământurilor.
780. FAMILIA BATHORY DIN SIGHETU MARMAŢIEI inv. arh. 1879–1908 0,02
(lb. română, maghiară) (2010) (0,04)
Genealogie, acte de stare civilă (extrase şi copii) 1879–1891.
Diplome universitare 1905, 1908.
94. FAMILIA BEREY DIN BEREA (lb. latină, maghiară) inv. arh. 1756–1864 0,10
Documente în original, transumpt sau copie cu privire la
donaţiile primite de familia Berey de la regalitatea maghiară
începând cu prima jumătate a secolului al 16–lea (1524), la
proprietăţile familiei, la procesele de moştenire cu alte familii
înrudite, la atestarea nobilităţii familiei pentru perioada
1524–1872.
Protocol cu procese-verbale întocmite de conducerea compo-
sesoratului localităţii Berea pentru anii 1790–1864 (cuprinde
informaţii cu privire la istoria localităţii).
108. FAMILIA BODEA DIN VIMA MICĂ (lb. latină, maghiară, inv. arh. 1765–1905 0,08
română)
Primirea titlului de armalişti în 1659, diplome de înnobilare a
familiei Bodea (în transumpt) începând cu 1663.
Procese privind stabilirea hotarelor proprietăţilor, procese
privind dovedirea calităţii de nobil, contracte de zălogire a
posesiunilor din localităţile învecinate din Districtul Chioar,
comitatul Solnocul Interior.
Corespondenţă privind învăţătorul şi preotul parohiei orto-
doxe din Vima Mică, din perioada 1856–1880.
102
https://biblioteca-digitala.ro
Nr. Fondul/colecţia Instr. de Anii Cantit.
fond. Denumire, structură şi conţinut, limbă evidenţă extremi m. l.
95. FAMILIA BOTA DIN CERNEŞTI (lb. latină, maghiară) inv. arh. 1609–1885 0,05
Documente în original, transumpt sau copie cu privire la
donaţii primite de familia Bota în localităţile Cerneşti,
Brebeni, şi Copalnic, începând cu anul 1579, la posesiunile
familiei, la atestarea nobilităţii familiei.
Contract din 1783 şi alte acte referitoare la tăierea şi
transportarea lemnelor pentru mina Cavnic.
96. FAMILIA BUD CSORA (CIOARA) DIN GROŞI inv. arh. 1663–1844 0,05
(lb. latină, maghiară)
Documente în original, transumpt sau copie cu privire la
privilegii acordate familiei încă din secolul al 14–lea, la
posesiunile familiei, la delimitarea hotarelor proprietăţii
familiei.
757. FONDUL FAMILIEI CHINDRIŞ DIN IEUD (lb. maghiară) inv. arh. 1814–1915 0,03
(1921)
Contracte, înţelegeri, cereri privind zălogiri, plăţi contribuţii
de folosire şi vânzări –cumpărări de bunuri imobile 1814 –
1915.
Atestat de stare civilă 1869.
Listă cu membrii Asociaţiei Studenţilor în Drept 1887.
Chitanţă ce atestă expirarea scadenţei cambiilor 1914.
97. FAMILIA CIOCAŞ DIN CĂRBUNARI – CĂRPINIŞ inv. arh. 1774–1918 0,05
(lb. latină, maghiară, română) (1944) (0,10)
Contracte de zălogire (ipotecare) pentru împrumuturi acor-
date, depoziţii de martori şi procese pentru împărţirea
proprietăţilor familiei pentru perioada 1774–sf. sec. 19.
Diplome de înnobilare (în transumpt) începând cu 1659 ale
familiei Ciocaş din Cărpiniş şi ale altor familii din Coruia,
Făureşti, Cărbunari.
Scrisori personale ale familiei şi diferite alte acte referitoare
la probleme bisericeşti ale preotului Ciocaş din Cărbunari, de
la începutul secolului 20.
Poezii româneşti transcrise de membrii familiei Ciocaş, din
1918.
772. FAMILIA DĂNUŢI DIN FINTEUŞU MIC (lb. maghiară, inv. arh. 1863–1909 0,02
română) (1926)
Contracte, hotărâre, proces-verbal, scrisoare referitoare la
arendări, stabiliri mejde, vânzări-cumpărări, ipotecare bunuri
imobile 1863–1907.
Cerere de prelungire a unei burse şcolare 1909.
103
https://biblioteca-digitala.ro
Nr. Fondul/colecţia Instr. de Anii Cantit.
fond. Denumire, structură şi conţinut, limbă evidenţă extremi m. l.
295. FAMILIA DRAGOŞ DIN COLŢIREA (lb. maghiară, inv. arh. 1805–1907 0,10
română)
Contracte, atestate, proces-verbal privind zălogiri 1805–1894.
Chitanţe, atestate, evidenţă privind tranzacţii financiare, plata
impozitelor 1821–1900.
Acte ale proceselor, cerere, somaţie, citaţie privind probleme
juridice legate de proprietăţi 1826–1848.
Contracte de vânzare-cumpărare bunuri, moşteniri, schimburi
de bunuri imobile 1834–1872.
Tabel, listă privind probleme ecleziastice şi de învăţământ
1829–1895.
761. FAMILIA DRAGOŞ DIN TOPLIŢA – DISTRICTUL inv. arh. 1763–1837 0,02
CHIOAR (lb. latină, maghiară, română)
Atestate şi depoziţie privind recunoaşterea sau cedarea unor
drepturi de moştenire 1763–1764.
Atestate prin care se adevereşte calitatea de nobil 1782, 1837.
Evidenţă proprietăţi sf. sec. al 18–lea.
Evidenţă, contract, cerere referitoare la schimburi şi împru-
muturi de cereale 1815–1817.
Extrase de stare civilă 1834.
788. FAMILIA DUNCA DIN SÂRBI (lb. latină, maghiară) inv. arh. 1786–1868 0,02
Hotărâre, înţelegeri, depoziţii, cerere referitoare la stabilire
drept de proprietate 1786–1851.
Contract de zălogire 1829.
Conscriere bunuri imobile 1855.
Ordonanţă de plată 1868.
104
https://biblioteca-digitala.ro
Nr. Fondul/colecţia Instr. de Anii Cantit.
fond. Denumire, structură şi conţinut, limbă evidenţă extremi m. l.
765. FAMILIA FÜSTÖS DIN BAIA SPRIE (lb. maghiară, inv. arh. 1835–1884 0,04
germană, italiană)
Scrisori, tabele nominale referitoare la genealogia şi dovedirea
nobilităţii familiei Füstös 1835–1838.
Scrisoare referitoare la îmbolnăvirile şi decesele cauzate de
holeră, în Transilvania 1836.
Plângeri privind delapidări 1837–1838.
Corespondenţă purtată între senatorul Füstös Ştefan şi
protopopul Jankó Albert din Sfântu Gheorghe 1843–1845.
Tabel nominal privind veniturile şi cheltuielile Minei
„Andrei” 1847.
Certificat, decizii, corespondenţă referitoare la numiri în
funcţii 1837–1884.
Diploma de bacalaureat şi corespondenţă privind acordarea
unei burse lui Miskolczy Ioan 1881–1883.
Paşaportul numitului Marchi Daniele – Italia.
771. FAMILIA GHERHEŞ DIN SARASĂU (lb. latină) inv. arh. 1625 0,01
Diplomă de înnobilare.
99. FAMILIA GHERMAN DIN ROHIA (lb. latină, română) inv. arh. 1662–1899 0,12
(1977)
Diplomă de înnobilare a familiei Gherman din Rohia din
1662, atestarea nobilităţii familiei.
Diferite traduceri în limba română, efectuate de juristul
şi cercetătorul Corneliu Gherman din lucrări de istorie
referitoare la Ţara Lăpuşului.
6 volume cu date monografice despre satul Rohia din 1977,
cu informaţii şi pentru perioadele anterioare.
744. FAMILIA GRIGOR DIN ONCEŞTI (lb. română) inv. arh. 1912– înc. 0,01
sec. al 20– (0,02)
lea (2011)
Extras de naştere privind pe Grigor Ilie 1912.
Reproduceri fotografii de familie înc. sec. al 20–lea.
794. FAMILIA IUGA DIN SĂLIŞTEA DE SUS (lb. latină) inv. arh. 1768 0,01
Transumpt referitor la calitatea de nobil şi posesiuni.
101 FAMILIA KIS DIN SĂLIŞTEA DE SUS (lb. latină, inv. arh. 1486, 0,06
maghiară, idiş, română, germană) 1827–1867
(1923)
Introducere şi statornicirea familiei Kys în hotarele localităţii
Sălişte de către Conventul Sf. Cruci de la Leles, pe baza
mandatului regelui Matia Corvin din 1486.
Contracte de zălogire, scrisori de înţelegere, contracte de
vânzare-cumpărare, arendări de pământuri şi păduri, respectiv
105
https://biblioteca-digitala.ro
Nr. Fondul/colecţia Instr. de Anii Cantit.
fond. Denumire, structură şi conţinut, limbă evidenţă extremi m. l.
100. FAMILIA KIS TIVADAR DIN REMETEA inv. arh. 1579–1846 0,10
CHIOARULUI (lb. latină, maghiară, română)
Diplome de înnobilare ale familiei începând cu anul 1579,
conscrieri şi delimitări ale hotarelor proprietăţilor familiei
în localităţile Remetea Chioarului, Berchezoaia, Copalnic,
Culcea, Coruia, Coaş, contracte de vânzare cumpărare ale
unor proprietăţi, procesele familiei cu privire la zălogiri şi
înstrăinări de bunuri.
102 FAMILIA KORPONAY DIN OCOLIŞ (lb. latină, inv. arh. 1390–1811 0,15
maghiară, slovacă, germană)
Scrisori de introducere sau repunere în posesie ale familiei
Korponay din Ocoliş începând cu anul 1390, şi ale altor
familii înrudite cu familia Korponay de pe teritoriul fostelor
comitate Spis şi Zemplen (exemplu fam. Vitalis), procese
pentru recâştigarea unor drepturi şi proprietăţi, arendare,
zălogirea sau vânzarea-cumpărarea unor pământuri.
Evidenţa impunerilor pe localităţi pentru întreţinerea regimen-
telor de infanterie încartiruite pe teritoriul comitatului Spis, în
anii 1695–1697.
774. FAMILIA MICU DIN ŞOMCUTA MARE (lb. latină,) inv. arh. 1658 0,01
Diplomă de înnobilare.
775. FAMILIA MIHALCA DIN COPALNIC MĂNĂŞTUR inv. arh. 1666–1915 0,01
(lb. latină, maghiară) (1938) (0,03)
Diplomă de înnobilare 1666.
Hotărâre privind stabilirea unor drepturi pentru locuitorii din
Copalnic Mănăştur 1898.
Atestat pentru meseria de pantofar 1915.
777. FAMILIA MORVAY DIN SIGHETU MARMAŢIEI inv. arh. 1655 0,02
(lb. latină)
Diplomă de înnobilare.
294. FAMILIA ORCZY (lb. latină, maghiară, germană) inv. arh. 1533–1847 6,75
Documente legate de dobândirea şi administrarea domeniilor
familiei 1533–1847.
106
https://biblioteca-digitala.ro
Nr. Fondul/colecţia Instr. de Anii Cantit.
fond. Denumire, structură şi conţinut, limbă evidenţă extremi m. l.
766. FAMILIA OROS DIN VIMA MICĂ (lb. latină) inv. arh. 1659 0,02
Diplomă de înnobilare.
106. FAMILIA PAŞCA DIN LĂPUŞUL ROMÂNESC inv. arh. 1592–1914 0,06
(lb. latină, maghiară, germană, română) (1936)
Donaţii făcute familiei Paşca, evidenţe şi acte privind veri-
ficarea titlurilor de nobleţe, procesele familiei, pentru recâşti-
garea unor drepturi.
Evidenţe ale impunerilor comune, nominale pentru Poiana
Botizii, Lăpuşul Românesc, Libotin din 1824–1826.
Evidenţe ale proprietarilor de păduri din Lăpuşul Românesc
de la sfârşitul secolului al 19–lea.
Poezii populare din 1883.
801. FAMILIA POP DE BĂSEŞTI (lb. română) inv. arh. 1879 (1937) 0,01
Scrisoare emisă de George Pop de Băseşti.
791. FAMILIA POP DIN ROGOZ (lb. maghiară) inv. arh. 1846 0,01
Document privind recunoaşterea titlului de nobleţe.
23. FAMILIA REDNIC DIN GIULEŞTI (lb. latină, maghiară) inv. arh. 1364–1852 0,27
Acte de donaţie, mandate regale, scrisori de întărire, scrisori
de adeverire şi de înţelegere, acte de zălogire, contracte de
arendare, schimburi de proprietăţi.
Documente referitoare la eliberarea, răscumpărarea sau fuga
unor iobagi, mişcarea ţăranilor din localităţile Berbeşti, Bâr-
sana, Onceşti din sec. 17.
Conscrierea urbarială a localităţii Giuleşti din 1774, în copie
autentică din 1854.
759. FAMILIA ROHONY DIN SATU MARE (lb. germană) inv. arh. 1848–1849 0,01
Descrierea evenimentelor din perioada 1848–1849, realizată
de către un ofiţer.
760. FAMILIA TODEA DIN ŞOMCUTA MARE (lb. latină) inv. arh. 1670 0,01
Diplomă de înnobilare.
107
https://biblioteca-digitala.ro
Nr. Fondul/colecţia Instr. de Anii Cantit.
fond. Denumire, structură şi conţinut, limbă evidenţă extremi m. l.
107. FAMILIA VEÖRES DIN BEREA (lb. latină) inv. arh. 1635 0,01
Diploma de înnobilare a familiei Veöres din localitatea Berea,
(azi judeţul Satu Mare) acordată de Regele Ferdinand al II-lea
în 1635.
17. FAMILIA IRINYI DIN IRINA (lb. latină, maghiară, 1264–1919 0,50
germană) (1948) (1,10)
Documente referitoare la obţinerea şi administrarea pose- inv. arh. 1264–1900
siunilor:
Act prin care regele Ştefan al V-lea reînnoieşte fiilor Vyd,
Ladislau şi Vicenţiu privilegiul acordat de regele Bela al III-
lea din 1264.
Document prin care regele Ladislau al IV-lea Cumanul acordă
fiilor Vyd, Ladislau şi Vicenţiu domeniul Iriny din judeţul
Satu Mare, după ce aceştia l-au înfrânt pe câmpul de luptă
pe Otocar, regele Boemiei, cu descrierea stemei familiei, din
1279.
Documente privind procesele familiei pentru recâştigarea unor
terenuri, moşii, scrisori de arendări, de zălogiri şi chezăşie
iobăgeşti, contracte iobăgeşti, conscrierea animalelor de pe
domeniile familiei Irinyi.
Documente rezultate din activitatea desfăşurată în viaţa poli- inv. arh. sec. 17–
tică, militară: 1919.
Documente care se referă la participarea membrilor familiei la
războaiele duse de principii Transilvaniei împotriva invaziei
turcilor şi tătarilor pe teritoriul Transilvaniei, participarea
familiei la revoluţia din anii 1848–1849 din Transilvania,
ajutorul acordat revoluţionarilor.
Scrisori particulare ale familiei
FONDURI PERSONALE
785. FOND PERSONAL AURELIUS GAVRIL BĂLAN, DR. inv. arh. sec. 18–1837 0,01
(lb. română) (1975) (0,03)
Manuscrisul unui text filosofic sec. 18.
Fotocopii după însemnări referitoare la Pintea Viteazul
1701–1703.
Reproduceri manuale a unor versuri, a titlului unui
molitvelnic, a unei scrisori 1809, 1837.
108
https://biblioteca-digitala.ro
Nr. Fondul/colecţia Instr. de Anii Cantit.
fond. Denumire, structură şi conţinut, limbă evidenţă extremi m. l.
764. FOND PERSONAL ALEXIU BERINDE, PROTOPOP inv. arh. 1873–1891 0,05
(lb. română)
Corespondenţă purtată între episcopul Mihai Pavel din Gherla
şi preotul Alexiu Berinde 1873–1879.
Scrisori adresate de către George Bariţiu protopopului Alexiu
Berinde 1886, 1991.
792. FOND PERSONAL SCHÖNHERR GYULA, DR. inv. arh. 1875–1909 0,15
(lb. maghiară)
Scrisori personale şi ale membrilor familiei.
782. FOND PERSONAL KATZ NANDOR (lb. maghiară) inv. arh. 1906–1919 0,05
(1978) (0,30)
Circulară referitoare la asigurarea liniştei în timpul sărbătoririi
revoluţiei maghiare de la 1848, 1906.
Extrase din lucrarea Szegedi Gergely énekes könyve 16 szá-
zadbeli román forditásban 1911.
Hotărâre într-un proces, emisă de Judecătoria din Vişeu de
Sus 1919.
758. FOND PERSONAL AUREL NISTOR, DR. (lb. maghiară, inv. arh. 1906–1917 0,01
română) (1946) (0,03)
Extras din Gazeta de Duminică referitor la artista Valeria Pop
1906.
Programul de sală al companiei „Victor Antonescu” din
Bucureşti 1913.
Dosare cuprinzând acte ale unor procese referitoare la mine
1914–1917.
240. FOND PERSONAL OŞIANU GAVRIL – AVOCAT – inv. arh. 1910–1919 0,10
BAIA MARE (lb. maghiară, română) (1951) (1,60)
Contracte de vânzare-cumpărare, testamente, acte de donaţie
încheiate în Biroul Avocaţial al lui Oşianu Gavril 1910–1919.
Evidenţe privind procesele civile şi funciare susţinute de
Oşianu Gavril 1913–1919.
Cereri înaintate instanţelor de judecată pentru întabulare sau
sechestrare imobile 1914–1919.
109
https://biblioteca-digitala.ro
Nr. Fondul/colecţia Instr. de Anii Cantit.
fond. Denumire, structură şi conţinut, limbă evidenţă extremi m. l.
790. FOND PERSONAL ELIE POP (lb. română, maghiară) inv. arh. 1866–1910 0,03
(1921)
Diplome, certificate, atestate şi adeverinţe şcolare şi cantorale
1866–1893.
Diplomă şi adeverinţă privind recunoaşterea activităţii
desfăşurate de Elie Pop 1876–1910.
Protest 1896.
Extrase de stare civilă 1908–1909.
67. FOND PERSONAL THORMA IOAN DIN BAIA MARE inv. arh. 1900–1919 0,05
(lb. maghiară) (1937)
Fotografii cu familia, colegii şi elevii Şcolii de Pictură.
110
https://biblioteca-digitala.ro
XI. COLECŢII
COLECŢII
22. COLECŢIA „DOCUMENTE FOI VOLANTE” (lb. latină, inv. arh. 1465–1919 0,20
germană, maghiară, română) (1943) (0,45)
Scrisoare de danie a regelui Matia Corvin acordată lui
Ladislaus de Daran, localitatea Iapa 1465.
Ordine, corespondenţă emise de principi ai Transilvaniei,
regele Leopold I, generali de armată către conducerea
comitatului Maramureş şi a oraşului Satu Mare referitoare
la probleme militare şi financiare, convocare la dietă 1664,
1681, 1704–1709.
Acte referitoare la: preluări de bunuri pentru biserica din
localitatea Taracköz (Ucraina) de la parohia din Remeţi
(1746), revocarea împuternicirii numitului Adam Pogány
de Cseb (1750), posesiunile familiei Károlyi din mai multe
localităţi (1816).
Actul de înfiinţare a eclesiei ortodoxe în oraşul Baia Sprie
1779.
Fragment din conscrierea urbarială a posesiunii Bătarci
(judeţul Satu Mare) 1770–1776.
Registru cu hotărâre a Tablei de Judecată a comitatului
Solnocul de Mijloc din anul 1775 referitoare la proprietăţi
din localitatea Săuca.
Registru şi index alfabetic referitoare la cauzele dezbătute de
instanţa de judecată a comitatului Crasna, în anul 1845.
Registru al diacului turc D. Rozsnyai cuprinzând transcrierea
unor acte din perioada 1541–1691, referitoare la Transilvania,
politica otomană –1697.
Act emis de Conventul din Cluj- Mănăştur în anul 1788,
cuprinzând, în transumpt, conscrierea tuturor familiilor
nobile din Discrictul Chioar, din anul 1669.
Corespondenţa căpitanului suprem al Districtului Chioar şi
învăţătorul Ştefan Pop referitoare la probleme electorale,
exercitarea liberă a cultelor, securitatea publică, viaţa
constituţională etc.1867, 1869, 1911.
Corespondenţa principelui Transilvaniei şi a conducerii
comitatelor Maramureş şi Bihor privind bunuri mobile şi
imobile ale unor locuitori din respectivele comitate 1664–
sec.18.
Privilegii şi imunităţi (în transumpt, începând cu anul 1590)
acordate de principele Transilvaniei şi împărat puşcaşilor
pedeştrii din comitatele Solnocul Interior şi Dăbâca 1832–
1906.
Documente privind diferite familii de nobili din Transilvania
(localităţi aflate în prezent pe teritoriul judeţelor Covasna,
111
https://biblioteca-digitala.ro
Nr. Fondul/colecţia Instr. de Anii Cantit.
fond. Denumire, structură şi conţinut, limbă evidenţă extremi m. l.
793. COLECŢIA DOCUMENTE TURCEŞTI (lb. turcă) inv. arh. sec. al 17– 0,02
lea – 1750
Scrisori de liberă trecere sec. al 17-lea – 1750.
770. COLECŢIA FAMILIEI DIPŞE DIN ŞURDEŞTI inv. arh. 1759 – sec. 0,01
(lb. latină) nr. 300 al 19–lea
Proces privind abuzuri în administrarea bunurilor 1759.
Proces-verbal privind delimitarea hotarelor localităţilor
Dăneşti, Negreia, Şurdeşti şi Cetăţele, secolul al 19-lea.
754. COLECŢIA FAMILIEI LAZĂR DIN GIULEŞTI inv. arh. 1805–1869 0,05
(lb. latină, maghiară)
Contracte şi atestate de zălogire 1805–1869.
Contracte, atestate şi scrisoare referitoare la schimburi,
vânzări – cumpărări şi asumare reparare de bunuri imobile
1826 –1869.
Predica ţinută la înmormântarea unui preot.
806. COLECŢIA „FIŞE DE POSESIUNE CADASTRALĂ” inv. arh. încep. sec. al 0,15
(lb. romînă, maghiară) 20-lea
Fişe de posesiune cadastrală înc. sec. al 20-lea. (Ardusat,
Baia Mare, Bârsăul de Jos, Colţirea, Mogoşeşti, Sălsig etc.).
112
https://biblioteca-digitala.ro
Nr. Fondul/colecţia Instr. de Anii Cantit.
fond. Denumire, structură şi conţinut, limbă evidenţă extremi m. l.
329. COLECŢIA DE HĂRŢI ŞI PLANŞE (lb. latină, maghiară, inv. arh. 1752–1919 1,75
germană, română) (1968)
Hărţi politice, administrative, militare pentru diferite ţări,
judeţe, raioane, zone, oraşe etc. 1836–1919.
Hărţi şi planuri miniere 1752–1915.
308. COLECŢIA MATRICE ŞI FOTOCOPII SIGILARE inv. arh. 1605–sec. 20 184 u.a
(lb. maghiară)
Sigilii ale unor localităţi din comitatele Maramureş şi Satu
Mare.
734. COLECŢIA NOTARI PUBLICI BAIA MARE inv. arh., 1869–1919 0,02
(lb. maghiară) reg. cont. (1939) (0,45)
Notar public Heppeş Adalbert: Acte autentificate.
Notar public Stoll Gabor: Acte autentificate.
113
https://biblioteca-digitala.ro
Nr. Fondul/colecţia Instr. de Anii Cantit.
fond. Denumire, structură şi conţinut, limbă evidenţă extremi m. l.
671. COLECŢIA PERSONALĂ ING. DR. CHIOREANU OAŞ inv. arh. 1905–1919 0,02
(lb. română, maghiară) (2001) (2,50)
Invitaţii la balurile organizate de Societatea de Lectură din
Ocna Şugatag şi grădiniţa de copii din Bocicoiu Mare 1905–
1919.
Bilanţul Băncii Populare (Bozovicsi Népbank), pe anul 1916.
787. COLECŢIA PERSONALĂ V.I. DRAGOMIR (lb. română, inv. arh. 1778–1918 0,08
maghiară) (1955) (0,10)
Contracte de zălogire 1778–1888.
Cereri, învoiri, atestate, hotărâri, acţiuni judecătoreşti
referitoare la datorii, impozite, contravenţii, vânzare bun
imobil 1812–1919.
Hotărâri, dispoziţii, contracte de vânzare-cumpărare,
schimbare bunuri imobile, chitanţe 1865–1914.
Contract de arendare 1888–1889.
Hotărâri, înţelegeri, acţiuni de judecată referitoare la
succesiuni şi moşteniri 1888–1912.
Obligaţii de garanţie 1889–1916.
Diplomă de învăţător 1902.
Adeverinţă de concediu pentru un militar 1918.
275. COLECŢIA PERSONALĂ ING. PAUL HERŢEG inv. arh. 1891–1919 0,13
(lb. română, maghiară) (1927) (0,15)
Acte de şcolaritate 1891–1907.
Dosar de personal, state de funcţii.
Brevet privind inventarea plicului de siguranţă pentru scrisori
1912.
Acţiuni şi librete de depunere 1912–1913.
Acte privind activitatea militară.
Adresă privind preluarea Direcţiei Minelor din Baia Mare de
către Consiliul Dirigent din Sibiu 1919.
795. COLECŢIA PERSONALĂ DR. IUSCO GAVRIL inv. arh. 1548 0,01
(lb. latină)
Diplomă de întărire a unor proprietăţi.
114
https://biblioteca-digitala.ro
Nr. Fondul/colecţia Instr. de Anii Cantit.
fond. Denumire, structură şi conţinut, limbă evidenţă extremi m. l.
115
https://biblioteca-digitala.ro
Nr. Fondul/colecţia Instr. de Anii Cantit.
fond. Denumire, structură şi conţinut, limbă evidenţă extremi m. l.
767. COLECŢIA PERSONALĂ PROF. PETRE MIHALYI inv. arh. 1697–1865 0,01
(lb. latină, maghiară)
Contracte de zălogire 1697, 1757.
Atestat prin care se acordă dreptul de defrişare a unei păduri
1769.
Fragment dintr-un discurs parlamentar 1865.
756. COLECŢIA PERSONALĂ PR. NEGRUŢIU EMIL inv. arh. 1808–1830 0,02
(lb. latină)
Copie simplă a unei diplome de înnobilare 1808.
Tipar sigilar al Parohiei Greco-Catolice din Breb (Brebensis)
1830.
786. COLECŢIA PERSONALĂ PROTOPOP POP CAROL inv. arh. 1668–1854 0,03
(lb. latină, maghiară) (1940)
Depoziţie, deliberare, îndrumare, confirmare referitoare la
probleme juridice, succesiuni, vânzare – cumpărare bun
imobil 1668–1854.
Contracte de zălogire 1677–1830.
Sărbătorile religioase pentru românii greco-catolici şi orto-
docşi 1787.
781. COLECŢIA PERSONALĂ IULIU POP (lb. română, inv. arh. 1774–1915 0,02
maghiară) (1920) (0,03)
Urbariul localităţii Negreşti-Oaş, 1774.
Scrisori emise între dr. Vasile Lucaciu, George Pop de Bă-
seşti, episcopul Ioan Szabo din Gherla, dr. D. Ciuta, pr. And-
rei Pop, av. Teofil Dragoş 1891–1915.
Invitaţie – program 1913.
116
https://biblioteca-digitala.ro
Nr. Fondul/colecţia Instr. de Anii Cantit.
fond. Denumire, structură şi conţinut, limbă evidenţă extremi m. l.
271 COLECŢIA PERSONALĂ SPÁCZAY – BAIA SPRIE inv. arh. 1872–1919 0,65
(lb. maghiară) (1942) (1,00)
Regulament de ordine pentru mineri, schiţă cu concesiuni
miniere, procese-verbale şi ordine referitoare la achitarea
unor taxe miniere 1872–1874.
Indexuri alfabetice şi registre de intrare-ieşire 1873–1892.
Procese-verbale încheiate cu ocazia şedinţelor acţionarilor
asociaţiilor miniere din Baia Sprie, Căpitanatului minier Baia
Sprie, conducerii unor mine 1860–1919.
Corespondenţă referitoare la activitatea asociaţiilor miniere
din Baia Sprie 1874–1911.
Bilete de acţionari, liste cu acţionari şi proprietari de cuxe,
împuterniciri 1880–1919.
Registre privind evidenţa veniturilor şi cheltuielilor 1896–
1912.
Evidenţe privind preschimbarea metalelor nobile şi chitanţe
1898–1906.
Contracte de arendare, vânzare-cumpărare şi de expropriere
1912–1914.
Acte referitoare la familia Spáczay.
752. COLECŢIA PERSONALĂ SABIN ŞAINELIC (lb. latină, inv. arh. 1737–1917 0,45
maghiară, română) (1938) (0,50)
Scrisori, contracte de vânzare-cumpărare şi zălogiri de bunuri
mobile şi imobile, referitoare la localităţi din zona Chioarului
1737–1917.
Hotărâri, depoziţii, rapoarte, petiţii, cereri, plângeri etc. referi-
toare la probleme juridice, succesiuni pentru localităţi din
zona Chioarului 1761–1912.
Instrucţiuni, scrisori, procese etc. referitoare la adeverirea
nobilităţii unor familii din zona Chioarului, revendicarea de
unor drepturi mai vechi alea acestora 1760–1837.
Referate, memoriu etc. referitoare la probleme religioase
1758–1854.
Blestem sfârşitul sec. al 19–lea.
117
https://biblioteca-digitala.ro
Nr. Fondul/colecţia Instr. de Anii Cantit.
fond. Denumire, structură şi conţinut, limbă evidenţă extremi m. l.
713. COLECŢIA PERSONALĂ COLONEL AUREL VAIDA inv. arh. 1850 (1967) 0,03
BAIA MARE (lb. română) (0,30)
Fotocopii după documente referitoare la localitatea Cărbunari.
50. DOCUMENTE ALE FAMILIILOR NOBILE STRĂINE inv. arh. 1545–1902 2,45
DE MARAMUREŞ (lb. latină, maghiară, germană, română)
Elenchusul diplomelor şi scrisorilor de posesiune şi ale
actelor procesuale ale unor familii nobile din 1850.
Documente referitoare la dobândirea şi administrarea moşiilor
unor familiilor nobile străine de Maramureş, din comitatele
Szabolcs, Bereg,Ugocea, Ung, Crasna.
19. COLECŢIA MATRICOLE CONFESIONALE (lb. latină, inv. arh. 1688–1919 62,40
maghiară) (1954)
Seria Matricole Confesionale: matricolele referitoare la
localităţi aflate azi în judeţul Maramureş, anterior aflate pe
teritoriul altor comitate şi la unele localităţi din comitatul
Maramureş, azi pe teritoriul Ucrainei.
Seria Foi matricole confesionale – Comitatul Maramureş
(1788–1895).
Seria Dubluri foi matricole confesionale – Comitatul Mara-
mureş (1830–1895).
118
https://biblioteca-digitala.ro
Înţelesul cifrelor romane şi a însemnelor alfabetice folosite în tabel
119
https://biblioteca-digitala.ro
I. Colecţia Matricole Confesionale
Localitatea Confesiunea
120
https://biblioteca-digitala.ro
Localitatea Confesiunea
Arieşu de Pădure Greco-catolică – parohie
II. A. 1868–1919 (1934)
B. 1876–1919 (1934)
C. 1874–1919 (1930)
121
https://biblioteca-digitala.ro
Localitatea Confesiunea
Reformată – parohie
II. A. 1706–1899
B. 1713–1899
C. 1712–1899
Romano-catolică – parohie
II. A. 1691–1896
B. 1691–1908
C. 1691–1896
VI. La confesiunea romano-catolică, pentru perioada 1828–1889
(botezaţi) există înregistrări şi pentru:
– căsătorii, decese;
– confesiunile – evanghelică şi greco-catolică;
– Valea Borcutului, Blidar, Ulmoasa.
122
https://biblioteca-digitala.ro
Localitatea Confesiunea
Bârgău Greco-catolică – parohie
II. A. 1824–1910
B. 1831–1919 (1934)
C. 1832–1919 (1926)
123
https://biblioteca-digitala.ro
Localitatea Confesiunea
Berchezoaia Greco-catolică – parohie
II. A. 1846–1919 (1952)
B. 1846–1919 (1952)
C. 1846–1919 (1952)
124
https://biblioteca-digitala.ro
Localitatea Confesiunea
Bistra de Jos Greco-catolică – parohie
V. A. 1860–1895
B. 1860–1895
C. 1860–1895
Izraelită – parohie
V. A. 1886
125
https://biblioteca-digitala.ro
Localitatea Confesiunea
Bogdan Vodă (Cuhea) Greco-catolică – parohie
II A. 1858–1897
B. 1858–1919 (1921)
C. 1858–1885
V. A. 1828–1895
B. 1828–1895
C. 1828–1895
Izraelită –parhohie
II. A. 1886–1895
B. 1886–1892
C. 1886–1895
VI. Pentru confesiunea izraelită vezi şi Sighet.
126
https://biblioteca-digitala.ro
Localitatea Confesiunea
Borşa de Sus – Greco-catolică – parohie
parohia Superioară II. A. 1849–1858
C. 1831–1858
V. A. 1828–1895
B. 1828–1895
C. 1828–1895
127
https://biblioteca-digitala.ro
Localitatea Confesiunea
Brusztura (Lopuhiv) Greco-catolică – parohie
V. A. 1828–1895
B. 1828–1895
C. 1828–1895
128
https://biblioteca-digitala.ro
Localitatea Confesiunea
Izraelită – parohie
Pentru confesiunea izraelită vezi Sighet.
129
https://biblioteca-digitala.ro
Localitatea Confesiunea
Cetăţele Greco-catolică – parohie
II. A. 1858–1919 (1950)
B. 1858–1919 (1950)
C. 1858–1919 (1950)
130
https://biblioteca-digitala.ro
Localitatea Confesiunea
Colţirea Greco-catolică – parohie
II. A. 1863–1901
B. 1863–1903
C. 1863–1900
131
https://biblioteca-digitala.ro
Localitatea Confesiunea
Ortodoxă română – parohie
II. A. 1853–1909
B. 1853–1919 (1950)
132
https://biblioteca-digitala.ro
Localitatea Confesiunea
Curtuiuşu Mare Greco-catolică – parohie
II. A. 1916–1919 (1950)
B. 1916–1919 (1950)
C. 1916–1919 (1950)
133
https://biblioteca-digitala.ro
Localitatea Confesiunea
Ortodoxă română – parohie
II. C. 1813–1919 (1950)
134
https://biblioteca-digitala.ro
Localitatea Confesiunea
Dumbrava Ortodoxă română – parohie
II. A. 1872–1919 (1938)
B. 1816–1893
C. 1816–1919 (1939)
135
https://biblioteca-digitala.ro
Localitatea Confesiunea
V. A. 1831–1895
B. 1831–1895
C. 1831–1895
136
https://biblioteca-digitala.ro
Localitatea Confesiunea
Gánya (Hanyicsi) Greco-catolică – parohie
V. A. 1828–1895
B. 1828–1895
C. 1828–1895
137
https://biblioteca-digitala.ro
Localitatea Confesiunea
Groşii Ţibleşului Greco-catolică – parohie
II. A. 1858–1919 (1930)
B. 1858–1919 (1922)
C. 1869–1908
138
https://biblioteca-digitala.ro
Localitatea Confesiunea
Hust Greco-catolică – parohie
V. A. 1834–1895
B. 1834–1895
C. 1834–1895
Reformată – parohie
V. A. 1828–1895
B. 1828–1895
C. 1828–1895
Romano-catolică – parohie
V. A. 1834–1895
B. 1834–1895
C. 1834–1895
139
https://biblioteca-digitala.ro
Localitatea Confesiunea
Ieud Greco-catolică – parohie
II. A. 1832–1919 (1934)
B. 1830–1919 (1934)
C. 1830–1919 (1934)
V. A. 1828–1895
B. 1828–1895
C. 1828–1895
Izraelită – parohie
II. A. 1886–1895
B. 1886–1895
C. 1886–1895
VI. Pentru confesiunea izraelită vezi şi Sighet.
140
https://biblioteca-digitala.ro
Localitatea Confesiunea
Jereapăn Greco-catolică – parohie
II. A. 1797–1854
C. 1797–1853
141
https://biblioteca-digitala.ro
Localitatea Confesiunea
Keselymező (Koseleve) Greco-catolică – parohie
V. A. 1834–1895
B. 1834–1895
C. 1834–1895
Izraelită – parohie
V. A. 1886
B. 1886
C. 1886
142
https://biblioteca-digitala.ro
Localitatea Confesiunea
Lăpuş – Lăpuşul Inferior Greco-catolică – parohie
II. A. 1831–1874
B. 1837–1919 (1950)
C. 1831–1906
143
https://biblioteca-digitala.ro
Localitatea Confesiunea
Libotin Greco-catolică – parohie
II. A. 1828–1919 (1946)
B. 1828–1919 (1930)
C. 1828–1919 (1944)
Ortodoxă română– parohie
II. A. 1829–1910
B. 1828–1869
C. 1852–1914
144
https://biblioteca-digitala.ro
Localitatea Confesiunea
Mânău Greco-catolică – parohie
II. A. 1825–1919 (1934)
B. 1825–1919 (1934)
C. 1825–1919 (1924)
Reformată – parohie
II. A. 1786–1919 (1929)
B. 1787–1906
C. 1817–1906
145
https://biblioteca-digitala.ro
Localitatea Confesiunea
Izraelită – parohie
II. A. 1857–1896
B. 1867–1895
C. 1857–1895
VI. Pentru confesiunea izraelită vezi şi Sighet.
146
https://biblioteca-digitala.ro
Localitatea Confesiunea
Ocna Rahău Greco-catolică – parohie
V. A. 1828–1895
B. 1828–1895
C. 1828–1895
Romano-catolică – parohie
V. A. 1828–1895
B. 1828–1895
C. 1828–1895
Romano-catolică – parohie
V. A. 1833–1895
B. 1833–1895
C. 1833–1895
147
https://biblioteca-digitala.ro
Localitatea Confesiunea
Izraelită – parohie
VI. Pentru confesiunea izraelită vezi Sighet.
148
https://biblioteca-digitala.ro
Localitatea Confesiunea
Pelesalja (Pidplesa) Greco-catolică – parohie
V. A. 1833, 1862–1895
B. 1833, 1862–1895
C. 1833, 1862–1895
149
https://biblioteca-digitala.ro
Localitatea Confesiunea
Preluca Veche şi Groape Greco-catolică – parohie
II. A. 1825–1919 (1954)
B. 1826–1919 (1952)
C. 1826–1919 (1954)
150
https://biblioteca-digitala.ro
Localitatea Confesiunea
Greco-catolică de origine ruteană – parohie
II. A. 1883–1919 (1935)
B. 1883–1919 (1937)
C. 1883–1919 (1941)
Izraelită – parohie
VI. Pentru confesiunea izraelită vezi Sighet.
151
https://biblioteca-digitala.ro
Localitatea Confesiunea
Rona de Jos Greco-catolică – parohie
II. A. 1828–1919 (1953)
B. 1828–1919 (1953)
C. 1828–1919 (1953)
Greco-catolică – parohie
V. A. 1829–1895
B. 1829–1895
C. 1829–1895
V. A. 1828–1895
B. 1828–1895
C. 1828–1895
152
https://biblioteca-digitala.ro
Localitatea Confesiunea
VI. La confesiunea izraelită, naşteri din 1868–1885, este cuprinsă şi
localitatea Repedea.
Romano-catolică – parohie
II. A. 1837–1878
B. 1837–1878
C. 1837–1878
153
https://biblioteca-digitala.ro
Localitatea Confesiunea
Săliştea de Sus Greco-catolică – parohie
II. A. 1790–1917
B. 1790–1919 (1927)
C. 1790–1919 (1928)
Parohia Inferioară
V. A. 1828–1895
B. 1828–1895
C. 1828–1895
Parohia Superioară
V. A. 1852–1895
B. 1852–1895
C. 1852–1895
Izraelită – parohie
II. B. 1850–1895
C. 1886–1895
VI. Pentru confesiunea izraelită vezi şi Sighet.
154
https://biblioteca-digitala.ro
Localitatea Confesiunea
V. A. 1829–1895
B. 1829–1895
C. 1829–1895
Izraelită – parohie
II. C. 1872–1886
VI. La confesiunea izraelită, registrul cuprinde şi localităţile:
Câmpulung la Tisa, Ciarda, Iapa, Rona de Jos, Săpânţa, Sarasău.
La Ucraina: Alsóapsa (Apșa de Jos), Fejéregyháza (Biserica
Albă), Felsőapsa (Apșa de Sus), Körtvélyes (Peri), Középapsa
(Apșa de Mijloc), Szlatina (Slatina).
155
https://biblioteca-digitala.ro
Localitatea Confesiunea
Satu Nou de Sus Greco-catolică – parohie
II. A. 1858–1919 (1950)
B. 1858–1919 (1950)
C. 1858–1919 (1950)
156
https://biblioteca-digitala.ro
Localitatea Confesiunea
V. A. 1864–1895
B. 1864–1895
C. 1864–1895
Greco-catolică de origine ruteană – parohie
II. A. 1818–1919 (1931)
B. 1818–1919 (1931)
C. 1827–1919 (1931)
V. A. 1829–1895
B. 1829–1895
C. 1829–1895
Izraelită – parohie
II. A. 1851–1909
B. 1851–1895
C. 1851–1895
V. A. 1859–1895
B. 1859–1895
C. 1859–1895
VI. La confesiunea izraelită, matricolele cuprind şi înregistrări pentru:
Berbeşti, Bârsana, Bocicoiel, Bocicoiu Mare, Bogdan Vodă,
Borşa, Breb, Budeşti, Călineşti, Câmpulung la Tisa, Ciarda,
Crăciuneşti, Deseşti, Dragomireşti, Giuleşti, Glod, Hărniceşti,
Iapa, Ieud, Leordina, Lunca la Tisa, Mara, Moisei, Onceşti,
Petrova, Poienile de sub Munte, Remeţi, Rona de Jos, Rona de
Sus, Rozavlea, Ruscova, Săcel, Săliştea de Sus, Săpânţa, Sarasău,
Sârbi, Teceu Mic, Vişeu de Jos, Vişeu de Mijloc, Vişeu de Sus.
La Ucraina şi Ungaria: Alsóapsa (Apșa de Jos), Alsókálinfalva
(Călineştii de Jos), Alsónyeresznice, Alsószelistye (Săliştea de Jos),
Alsószlatina, Apsica, Bedőháza, Benecső, Brusztura, Bustyaháza,
Csománfalva, Darva, Dombó, Dulfalva, Fejéregyháza (Biserica
Albă), Felsőapsa (Apșa de Sus), Felsőnyeresznice, Gánya, Irholc,
Kaszópolyána, Kerekhegy, Királymező, Kiskirva, Kökényes
(Târnava), Kőrösmező (Frasin), Körtvélyes (Peri), Kövesliget,
Középapsa (Apșa de Mijloc), Lonka, Nagykirva (Kirva Mare),
Németmokra, Nyagova, Oroszmokra, Pelesalja, Széleslonka,
Talaborfalva, Taracköz, Tereselpatak, Técső (Teceu), Uglya, Új-
bárd, Úrmező, Vajnág, Záhony.
Matricola izraelită, naşteri din perioada 1886–1895 – cuprinde
localitatea Săliştea de Sus.
Reformată – parohie
II. A. 1739–1919 (1944)
B. 1739–1919 (1944)
C. 1740–1919 (1944)
V. A. 1788–1895
B. 1788–1895
C. 1788–1895
VI. La confesiunea reformată, naşteri, perioada 1739–1810, există o
evidenţă a preoţilor reformaţi.
157
https://biblioteca-digitala.ro
Localitatea Confesiunea
Romano-catolică – parohie
II. A. 1860–1919 (1950)
B. 1864–1919 (1952)
C. 1862–1919 (1953)
V. A. 1828–1895
B. 1828–1895
C. 1828–1895
VI. La confesiunea romano-catolică, decese, matricola pentru
perioada 1862–1874 cuprinde şi Remeţi, Teceu.
La Ucraina: Alsókálinfalva (Călineştii de Jos), Alsónyeresznice,
Alsószelistye (Săliştea de Jos), Bedőháza, Benecső, Brusztura,
Csományfalva, Darva, Dombó, Dulfalva, Felsőnyeresznice, Gá-
nya, Irholc, Királymező, Kiskirva (Kirva Mică), Kökényes (Târna-
va), Kövesliget, Nagykirva (Kirva Mare), Németmokra, Nyagova,
Pelesalja, Széleslonka, Talaborfalva, Taracköz, Tarackraszna,
Técső (Teceu), Uglya, Újbárd, Úrmező, Vajnág.
158
https://biblioteca-digitala.ro
Localitatea Confesiunea
Romano-catolică – parohie
II. A. 1857–1919 (1921)
B. 1857–1904
C. 1857–1913
159
https://biblioteca-digitala.ro
Localitatea Confesiunea
Szinevér (Szinyivir) Greco-catolică – parohie
V. A. 1828–1895
B. 1828–1895
C. 1828–1895
160
https://biblioteca-digitala.ro
Localitatea Confesiunea
Talaborfalva (Tereblja) Greco-catolică – parohie
V. A. 1828–1895
B. 1828–1895
C. 1828–1895
161
https://biblioteca-digitala.ro
Localitatea Confesiunea
Reformată – parohie
II. A. 1749–1919 (1922)
B. 1749–1919 (1922)
C. 1749–1919 (1922)
Romano-catolică – parohie
II. A. 1857–1917
B. 1858–1886
C. 1857–1917
162
https://biblioteca-digitala.ro
Localitatea Confesiunea
Trestia Ortodoxă română – parohie
II. A. 1820–1919 (1920)
B. 1821–1919 (1931)
C. 1819–1919 (1950)
163
https://biblioteca-digitala.ro
Localitatea Confesiunea
Újbárd (Novobarove) Greco-catolică – parohie
V. A. 1828–1895
B. 1828–1895
C. 1828–1895
164
https://biblioteca-digitala.ro
Localitatea Confesiunea
Văleni (Călineşti, Sighet) Greco-catolică – parohie
II. A. 1838–1919 (1935)
B. 1838–1891
C. 1838–1892
V. A. 1828–1895
B. 1828–1895
C. 1828–1895
165
https://biblioteca-digitala.ro
Localitatea Confesiunea
Vişc Greco-catolică – parohie
V. A. 1834–1895
B. 1834–1895
C. 1834–1895
Reformată – parohie
V. A. 1829–1895
B. 1829–1895
C. 1829–1895
Romano-catolică – parohie
V. A. 1830–1895
B. 1830–1895
C. 1830–1895
166
https://biblioteca-digitala.ro
Localitatea Confesiunea
VI. Vezi şi fondul Protopopiatul Greco-Catolic Vişeu: Extrase din
matricole confesionale începând cu anul 1839 şi indexuri alfabetice
la matricolele confesionale pentru perioada 1789–1859, 1871.
Izraelită – parohie
V. A. 1886–1895
B. 1886–1895
C. 1886–1895
VI. Pentru confesiunea izraelită vezi şi Sighet
Romano-catolică – parohie
II. A. 1855–1896
B. 1850–1919 (1939)
C. 1855–1906
V. A. 1828–1895
B. 1828–1895
C. 1828–1895
167
https://biblioteca-digitala.ro
II. Colecţia Registre Stare Civilă
168
https://biblioteca-digitala.ro
Oficul de stare civilă Localităţile aparţinătoare
Băiuţ I. Poiana Botizii, Strâmbu Băiuţ.
II. A. 1895–1906
B. 1895–1906
C. 1895–1906
169
https://biblioteca-digitala.ro
Oficul de stare civilă Localităţile aparţinătoare
Bogdan Vodă I. Bocicoiel.
II. A. 1895–1906
B. 1897–1906
C. 1895–1906
V. A. 1895–1906
B. 1895–1906
C. 1895–1906
170
https://biblioteca-digitala.ro
Oficul de stare civilă Localităţile aparţinătoare
Călineşti I. Corneşti, Fereşti.
II. A. 1895–1906
B. 1897–1906
C. 1895–1906
III. A. 1895–1919 (1947);
B. 1897–1919 (1940);
C. 1895–1919 (1931).
V. A. 1895–1906
B. 1897–1906
C.1895–1906
171
https://biblioteca-digitala.ro
Oficul de stare civilă Localităţile aparţinătoare
Colţirea I. Bozânta Mare, Bozânta Mică, Lăpuşel.
V. A. 1901–1906
B. 1895–1906
C. 1895–1901
Copalnic Mănăştur I. Berinţa, Brebeni, Cărbunari, Cărpiniş, Copalnic, Cufoaia, Cur-
tuiuşu Mic, Făureşti, Lăschia, Măgureni, Plopiş, Preluca
Veche, Ruşor, Trestia, Vad.
II. A. 1895–1906
B. 1895–1906
C. 1895–1906
V. A. 1895–1906
B. 1896–1906
C. 1895–1902
Coştiui V. A. 1895–1906
B. 1895–1906
C. 1895–1906
Crăciuneşti I. Tisa.
V. A. 1899–1904
B. 1896–1906
C. 1895–1906
172
https://biblioteca-digitala.ro
Oficul de stare civilă Localităţile aparţinătoare
Dragomireşti I. Bogdan Vodă.
II. A. 1895–1906
B. 1895–1906
C. 1895–1906
V. A. 1895–1906
B. 1895–1906
C. 1895–1906
Ferneziu V. B. 1895–1902
Glod I. Slătioara.
V. A. 1895–1906
C. 1895–1903
173
https://biblioteca-digitala.ro
Oficul de stare civilă Localităţile aparţinătoare
Iadăra V. B. 1895–1902
Ilba I. Săbişa.
V. A. 1895–1901
B. 1897–1906
C. 1895–1903
174
https://biblioteca-digitala.ro
Oficul de stare civilă Localităţile aparţinătoare
Oarţa de Jos I. Motiş, Oarţa de Sus, Orţiţa.
II. A. 1895–1906
B. 1895–1906
C. 1895–1906
III. A. 1895–1919 (1930)
B. 1895–1919 (1930)
C. 1895–1919 (1930)
V. A. 1895–1906
175
https://biblioteca-digitala.ro
Oficul de stare civilă Localităţile aparţinătoare
V. A. 1895–1900
C. 1895–1900
Ruscova I. Leordina.
V. A. 1895–1906
B. 1897–1906
C. 1895–1906
176
https://biblioteca-digitala.ro
Oficul de stare civilă Localităţile aparţinătoare
Sarasău I. Ciarda, Iapa.
II. A. 1895–1906
B. 1895–1906
C. 1895–1906
V. A. 1895–1906
B. 1895–1904
C. 1895–1901
Săcel V. A. 1895–1906
B. 1896–1906
C. 1895–1906
177
https://biblioteca-digitala.ro
Oficul de stare civilă Localităţile aparţinătoare
Sighetu Marmaţiei I. Cămara Sighet.
II. A. 1895–1906
B. 1895–1906
C. 1895–1910
III. A. 1895–1919 (1951)
V. A. 1895–1906
B. 1895–1906
C. 1895–1906
178
https://biblioteca-digitala.ro
Oficul de stare civilă Localităţile aparţinătoare
V. A. 1895–1906
B. 1895–1903
C. 1895–1906
Teceu I. Remeţi.
V. C. 1899–1906
179
https://biblioteca-digitala.ro
Oficul de stare civilă Localităţile aparţinătoare
V. A. 1895–1902
C. 1895–1904
180
https://biblioteca-digitala.ro
INDICE ALFABETIC AL FONDURILOR ŞI PĂRŢILOR STRUCTURALE
181
https://biblioteca-digitala.ro
F Gimnaziul romano catolic Baia Mare (Gimnaziul
Fabrica de acid sulfuric şi produse chimice confesional al ordinului minoriţilor Baia
„Phoenix” Baia Mare 63 Mare) 42
Familia Bancoş din Urmeniş 102
Familia Bathory din Sighetu Marmaţiei 102 I
Familia Berey din Berea 102 Inspectoratul cercual al şcolilor elementare din Baia
Familia Bodea din Vima Mică 102 Mare 55
Familia Bota din Cerneşti 103 Inspectoratul geologic minier Baia Mare 58
Familia Bud Csora (Cioara) din Groşi 103 Institutul de credit şi economie ”Mercur” S.A. Baia
Familia Chindriş din Ieud 103 Mare 65
Familia Ciocaş din Cărbunari 103 Internatul şcolii superioare de fete din Sighet 55
Familia Dănuţi din Finteuşu Mic 103
Familia Dragoş din Colţirea 104 J
Familia Dragoş din Topliţa (Districtul Chioar) 104 Judecătoria de plasă Târgu Lăpuş 39
Familia Draveczky din Galoşpetreu 104 Judecătoria mixtă Baia Mare 39
Familia Dunca din Sârbi 104 Judecătoria rurală Seini (Instanţa CF) 39
Familia Füstös din Baia Sprie 105 Judecătoria rurală Şomcuta Mare (Instanţa CF) 40
Familia Gherheş din Sarasău 105
Familia Gherman din Rohia 105 L
Familia Grigor din Onceşti 105 Liceul „Gheorghe Șincai” Baia Mare 43
Familia Iuga din Săliştea de Sus 105 Liceul de stat maghiar Baia Mare 42
Familia Kis din Săliştea de Sus 105 Liceul piarist Carei 43
Familia Kis Tivadar din Remetea Chioarului 106 Liceul reformat Sighet 41
Familia Korponay din Ocoliş 106
Familia Micu din Şomcuta Mare 106 M
Familia Mihalca din Copalnic Mănăştur 106 Mănăstirea franciscană Căpleni 100
Familia Morvay din Sighetu Marmaţiei 106 Mănăstirea greco-catolică a ordinului „Sfântul
Familia Orczy 106 Vasile” Bixad 100
Familia Oros din Vima Mică 107
Familia Paşca din Lăpuş 107 N
Familia Pop de Băseşti 107 Notar public Kopper Gyula – Târgu Lăpuş 40
Familia Pop din Rogoz 107 Notar public Nagy Bertalan – Seini 40
Familia Rednic din Giuleşti 107 Notar public Paploczy Laszlo – Seini 40
Familia Rohony din Satu Mare 107 Notar public Szilagyi Alexiu – Seini 40
Familia Todea din Şomcuta Mare 107
Familia Veöres din Berea 108 O
Familia Irinyi din Irina 108 Ocolul silvic Tăuţii Măgherăuş 63
Fond personal Anderco Homorodeanu Artemiu 109 Oficiul de asigurări sociale Baia Mare 38
Fond personal Berinde Alexiu, protopop 109 Oficiul de carte funciară Sighetu Marmaţiei 40
Fond personal Gavril Bălan Aurelius, dr. 108 Oficiul parohial greco-catolic Babţa 74
Fond personal Katz Nandor 109 Oficiul parohial greco-catolic Baia Mare 74
Fond personal Oşianu Gavril – avocat – Baia Mare Oficiul parohial greco-catolic Berbeşti 74
109 Oficiul parohial greco-catolic Berchezoaia 74
Fond personal Pop Elie 110 Oficiul parohial greco-catolic Bocicoiel 74
Fond personal Schönherr Gyula, dr. 109 Oficiul parohial greco-catolic Botiza 75
Fond personal Nistor, Aurel dr. 109 Oficiul parohial greco-catolic Bozânta Mare 75
Fond personal Thorma Ioan din Baia Mare 110 Oficiul parohial greco-catolic Breb 75
Oficiul parohial greco-catolic Buciumi 75
G Oficiul parohial greco-catolic Budeşti 75
Gimnaziul romano–catolic de fete Sighetu Oficiul parohial greco-catolic Buşag 76
Marmaţiei 42 Oficiul parohial greco-catolic rutean Câmpulung la
Gimnaziul romano–catolic Sighetu Marmaţiei 42 Tisa 76
182
https://biblioteca-digitala.ro
Oficiul parohial greco-catolic Chiuzbaia 76 Oficiul parohial greco-catolic Vălenii Şomcutei 87
Oficiul parohial greco-catolic Cicârlău 76 Oficiul parohial greco-catolic Vărai 87
Oficiul parohial greco-catolic Copalnic Mănăştur Oficiul parohial greco-catolic Vişeu de Jos 87
76 Oficiul parohial ortodox român Baba 88
Oficiul parohial greco-catolic Cuhea 76 Oficiul parohial ortodox român Borcut 88
Oficiul parohial greco-catolic Deseşti 77 Oficiul parohial ortodox român Cărbunari 88
Oficiul parohial greco-catolic Fericea 77 Oficiul parohial ortodox român Ciocotiş 88
Oficiul parohial greco-catolic Finteuşu Mic 77 Oficiul parohial ortodox român Coroieni 88
Oficiul parohial greco catolic Firiza 77 Oficiul parohial ortodox român Făureşti 89
Oficiul parohial greco-catolic Giurtelecu Hododului Oficiul parohial ortodox român Fânaţe 89
77 Oficiul parohial ortodox român Finteuşu Mare 89
Oficiul parohial greco-catolic Glod 78 Oficiul parohial ortodox român Libotin 89
Oficiul parohial greco-catolic Hărniceşti 78 Oficiul parohial ortodox român Răzoare 90
Oficiul parohial greco-catolic Hoteni 78 Oficiul parohial ortodox român Rogoz 90
Oficiul parohial greco-catolic Hurezu Mare 78 Oficiul parohial ortodox român Rohia 90
Oficiul parohial greco-catolic Ieud 78 Oficiul parohial ortodox român Trestia 91
Oficiul parohial greco-catolic Ilba 79 Oficiul parohial ortodox român Ungureni 91
Oficiul parohial greco-catolic Lăpuşel 79 Oficiul parohial ortodox român Vima Mare 91
Oficiul parohial greco-catolic Lăpuşul Românesc Oficiul parohial ortodox român Vima Mică 91
79 Oficiul parohial reformat Arduzel 92
Oficiul parohial greco-catolic Leordina 79 Oficiul parohial reformat Baia Mare 92
Oficiul parohial greco-catolic Mara (Crăceşti) 79 Oficiul parohial reformat Baia Mare – filiala
Oficiul parohial greco-catolic Mihăeni 80 reformată Ardusat 92
Oficiul parohial greco-catolic Mocira 80 Oficiul parohial reformat Baia Sprie 92
Oficiul parohial greco-catolic Noţig 80 Oficiul parohial reformat Berchez 93
Oficiul parohial greco-catolic Ocna Şugatag 80 Oficiul parohial reformat Biuşa 93
Oficiul parohial greco-catolic Odeşti 81 Oficiul parohial reformat Bogdand 93
Oficiul parohial greco-catolic Onceşti 81 Oficiul parohial reformat Cehu Silvaniei 93
Oficiul parohial greco-catolic Poienile Glodului 81 Oficiul parohial reformat Coltău-Cătălina 94
Oficiul parohial greco-catolic Pomi 81 Oficiul parohial reformat Dămăcuşeni 94
Oficiul parohial greco-catolic Posta 82 Oficiul parohial reformat Hodod 94
Oficiul parohial greco-catolic Recea 82 Oficiul parohial reformat Lăpuşel 94
Oficiul parohial greco-catolic Rohia 82 Oficiul parohial reformat Mânău 95
Oficiul parohial greco-catolic Rozavlea 83 Oficiul parohial reformat Nadişu Hododului 95
Oficiul parohial greco-catolic Ruscova 83 Oficiul parohial reformat Oraşu Nou 95
Oficiul parohial greco-catolic Sat Şugatag 83 Oficiul parohial reformat Satulung 95
Oficiul parohial greco-catolic Satu Nou de Jos 83 Oficiul parohial reformat Seini 96
Oficiul parohial greco-catolic Satu Nou de Sus 83 Oficiul parohial reformat Sighetu Marmaţiei 96
Oficiul parohial greco-catolic Săcălăşeni 84 Oficiul parohial reformat Şomcuta Mare 97
Oficiul parohial greco-catolic Săcel 84 Oficiul parohial reformat Tăuţii Măgherăuş 97
Oficiul parohial greco-catolic Sălsig 84 Oficiul parohial reformat Târgu Lăpuş 97
Oficiul parohial greco-catolic Săsar 84 Oficiul parohial reformat Ţicău 97
Oficiul parohial greco-catolic Sârbi 85 Oficiul parohial reformat Ulmeni 98
Oficiul parohial greco-catolic Seini-Săbişa 85 Oficiul parohial romano-catolic Baia Mare 98
Oficiul parohial greco-catolic Sighetu Marmaţiei 85 Oficiul parohial romano-catolic Baia Sprie 98
Oficiul parohial greco-catolic Şurdeşti 85 Oficiul parohial romano-catolic Borleşti 98
Oficiul parohial greco-catolic Tămaia 85 Oficiul parohial romano-catolic Cehu Silvaniei 98
Oficiul parohial greco-catolic Tămăşeşti 86 Oficiul parohial romano-catolic Seini 99
Oficiul parohial greco-catolic Tăuţii Măgherăuş 86 Oficiul parohial romano-catolic Şomcuta Mare 99
Oficiul parohial greco-catolic Târgu Lăpuş 86 Oficiul parohial romano-catolic Târgu Lăpuş 99
Oficiul parohial greco-catolic Ulmeni 86 Oficiul topitoriei regale maghiare Băiţa 60
Oficiul parohial greco-catolic Vad şi Valea Porcului
87
183
https://biblioteca-digitala.ro
P R
Penitenciarul Sighet 101 Reuniunea maghiară de cântări din Baia Mare 67
Percepţia fiscală de stat Baia Sprie 65
Prefectura judeţului Maramureş 25 S
Pretura plăşii Sighet 31 Spitalul municipal Sighetu Marmaţiei 101
Primăria comunei Ardusat 35
Primăria comunei Bârsana 35 Ş
Primăria comunei Borşa 35 Şcoala confesională greco-catolică Baia Mare 44
Primăria comunei Budeşti 35 Şcoala confesională greco-catolică Breb 44
Primăria comunei Cavnic 35 Şcoala confesională greco-catolică Cerneşti 44
Primăria comunei Cicârlău 35 Şcoala confesională greco-catolică Copalnic
Primăria comunei Deseşti 35 Mănăştur 44
Primăria comunei Dumbrăviţa 35 Şcoala confesională greco-catolică Remeţi 44
Primăria comunei Fărcaşa 36 Şcoala confesională greco-catolică Săbişa 44
Primăria comunei Lăpuş 36 Şcoala confesională greco-catolică Şomcuta Mare
Primăria comunei Lăpuşel 36 45
Primăria comunei Ocna Şugatag 36 Şcoala confesională greco-catolică Târgu Lăpuş 45
Primăria comunei Oraşu Nou 36 Şcoala confesională ortodoxă Maşca - Răzoare 45
Primăria comunei Recea 36 Şcoala confesională primară reformată Baia Mare
Primăria comunei Remetea Chioarului 36 45
Primăria comunei Rona de Sus 37 Şcoala confesională reformată de fete Baia Mare 45
Primăria comunei Sârbi 37 Şcoala confesională reformată Baia Sprie 45
Primăria comunei Seini 37 Şcoala confesională reformată Coltău 45
Primăria comunei Şişeşti 37 Şcoala confesională reformată Ulmeni 45
Primăria comunei Tăuţii de Sus 37 Şcoala confesională romano-catolică Baia Sprie 46
Primăria comunei Tăuţii Măgherăuş 37 Şcoala confesională romano-catolică Băiţa 46
Primăria oraşului Baia Mare 31 Şcoala confesională romano-catolică Târgu Lăpuş
Primăria oraşului Baia Sprie 32 46
Primăria oraşului Sighetu Marmaţiei 33 Şcoala de pictură Baia Mare 67
Primăria oraşului Târgu Lăpuş 34 Şcoala de subingineri minieri şi chimico-metalurgi
Primăria oraşului Vişc 34 Baia Mare 43
Protopopiatul greco-catolic Ardusat 68 Şcoala de ucenici industriali şi comerciali Târgu
Protopopiatul greco-catolic Baia Mare 68 Lăpuş 43
Protopopiatul greco-catolic Baia Sprie 69 Şcoala de ucenici industriali Șomcuta Mare 43
Protopopiatul greco-catolic Băseşti 69 Şcoala elementară confesională romano-catolică
Protopopiatul greco-catolic Chioar 69 Baia Mare 46
Protopopiatul greco-catolic Copalnic Mănăştur 69 Şcoala elementară de stat Săsar 46
Protopopiatul greco-catolic Cosău 70 Şcoala elementară maghiară de stat Târgu Lăpuş 46
Protopopiatul greco-catolic Ieud-Dragomireşti 70 Şcoala elementară română Târgu Lăpuş 46
Protopopiatul greco-catolic Iza 70 Şcoala elementară confesională greco-catolică
Protopopiatul greco-catolic Mara (Crăceşti) 71 Unguraş 47
Protopopiatul greco-catolic Mireşu Mare 71 Şcoala normală de stat de băieţi Vişeu de Sus 43
Protopopiatul greco-catolic Seini 71 Şcoala populară agricolă maghiară Şomcuta Mare
Protopopiatul greco-catolic Someş 71 43
Protopopiatul greco-catolic Vişeu 72 Şcoala primară de stat Arduzel 47
Protopopiatul ortodox român Cetatea de Piatră 72 Şcoala primară de stat nr. 2 Baia Mare 47
Protopopiatul ortodox român Solnoc II (Cupşeni) Şcoala primară de stat Băiuţ 47
72 Şcoala primară de stat Bârsana 47
Protopopiatul reformat al districtului eparhial Baia Şcoala primară de stat Berchez 47
Mare 73 Şcoala primară de stat Berinţa 47
Protopopiatul reformat Maramureş – Ugocea 73 Şcoala primară de stat Bicaz 47
Protopopiatul romano-catolic Baia Mare 73 Şcoala primară de stat Boiereni 47
184
https://biblioteca-digitala.ro
Şcoala primară de stat Bontăieni 48 Şcoala primară de stat Răzoare 52
Şcoala primară de stat Borcut 48 Şcoala primară de stat Recea 52
Şcoala primară de stat Breb 48 Şcoala primară de stat Rogoz 52
Şcoala „Regele Ferdinand” Cavnic 48 Şcoala primară de stat Rohia 52
Şcoala primară de stat Călineşti 48 Şcoala primară de stat Rona de Jos 52
Şcoala primară confesională greco-catolică Şcoala primară de stat Rona de Sus 52
ucraineană Câmpulung la Tisa 48 Şcoala primară de stat Rozavlea 52
Şcoala primară confesională reformată Câmpulung Şcoala cu clasele I-VIII Rus 52
la Tisa 48 Şcoala primară de stat Sarasău 52
Şcoala primară maghiară de stat Câmpulung la Tisa Şcoala primară de stat Satu Nou de Jos 53
49 Şcoala primară confesională romano-catolică de
Şcoala primară de stat Chelinţa 49 fete Sighetu Marmaţiei 53
Şcoala primară de stat Ciocotiş 49 Şcoala primară de stat Strâmtura 53
Şcoala primară de stat Copalnic Mănăştur 49 Şcoala primară de stat Suciu de Sus 53
Şcoala primară de stat Coroieni 49 Şcoala primară de stat Şieu 53
Şcoala primară de stat Coruia 49 Şcoala primară de stat Şomcuta Mare 53
Şcoala primară de stat Coştiui 49 Şcoala primară maghiară de stat Şomcuta Mare 53
Şcoala primară de stat Cufoaia 49 Şcoala primară de stat Tăuţii de Sus 53
Şcoala primară de stat Dămăcuşeni 49 Şcoala primară de stat Tăuţii Măgherăuş 54
Şcoala primară de stat Dealu Mare 50 Şcoala primară de stat Ţicău 54
Şcoala primară de stat Dragomireşti 50 Şcoala primară de stat Tulgheş 54
Şcoala primară de stat Fântânele 50 Şcoala primară de stat Ulmeni 54
Şcoala primară de stat Groşi 50 Şcoala primară de stat Vad 54
Şcoala primară de stat Groşii Ţibleşului 50 Şcoala primară de stat Valea Borcutului 54
Şcoala primară de stat Hoteni 50 Şcoala nr. 3 Valea Roşie – Baia Mare 54
Şcoala primară de stat Iadăra 50 Şcoala primară de stat Vălenii Lăpuşului 54
Şcoala primară de stat Ilba 50 Şcoala primară de stat Vărai 54
Şcoala primară de stat Inău 50 Şcoala secundară de băieţi Sighetu Marmaţiei 43
Şcoala primară de stat Lăschia 51 Şcoala secundară de fete Sighetu Marmaţiei 44
Şcoala primară de stat Libotin 51
Şcoala primară de stat Mânău 51 T
Şcoala primară de stat Mesteacăn 51 Tribunalul judeţean Maramureş Sighet 39
Şcoala primară de stat Mocira 51
Şcoala primară de stat Ocoliş 51 U
Şcoala primară de stat Petrova 51 Uzina chimico-metalurgică „1 Mai” Ferneziu 61
Şcoala primară de stat Prislop 51
185
https://biblioteca-digitala.ro
INDICE TOPONIMIC
186
https://biblioteca-digitala.ro
Bistra de Sus (magh. Felsőbisztra) 125 Buteasa (magh. Bucsonfalva, germ. Buttendorf)
Biuşa (magh. Bősháza; jud. Sălaj) 93 128, 171, 178
Bixad (magh. Bikszád; Jud. Satu Mare) 18, 64, 100 Buzeşti (magh. Szamosújfalu, germ. Neudorf) 128,
Blaj (magh. Balázsfalva, germ. Blasendorf; jud. 168
Alba) 84
Blidari (magh. Kőbánya, germ. Steinburg) 121, 136 C
Bloaja (magh. Balázsszeg, germ. Sankt Blasius) Carei (magh. Nagykároly, germ. Großkarol; jud.
171 Satu Mare) 18, 43, 63
Bobâlna (magh. Alparét; jud. Cluj) 84 Caşovia/Kosice (magh. Kassa, sl. Košice, germ.
Bocicoiel (magh. Kisbocskó, germ. Klein- Kaschau; Slovacia) 58, 61, 92
Botschko) 74, 125, 140, 156, 157, 170 Cavnic (magh. Kapnikbánya, germ. Kapnik) 35, 48,
Bocicoi-Rahău (magh. Bocskórahó, ucr. Rakhiv; 62, 103, 129, 170
Ucraina) 125 Câmpulung la Tisa (magh. Hosszúmező, germ.
Bocicoiu Mare (magh. Nagybocskó, germ. Groß- Langenfeld) 48, 49, 76, 115, 129, 155–158,
Botschko) 73, 114, 125, 156, 157, 169 171
Boemia, Cehia (magh. Csehország) 108 Călineşti (magh. Felsőkálinfalva, germ. Kallinest)
Bogdan (magh. Bogdán, ucr. Bogdan; Ucraina) 125 48, 128, 157, 171
Bogdan Vodă, Cuhea (magh. Konyha, germ. Călineştii de Jos (magh. Alsókálinfalva, ucr. Kálini;
Reichhof, Konhau) 12, 76, 126, 140, 157, Ucraina) 129, 157, 158
170, 173 Căpleni (magh. Kaplony, germ. Kaplau; jud. Satu
Boiu Mare (magh. Nagybúny, germ. Böllendorf) Mare) 100
126, 170 Cărbunari (magh. Kővárfüred, germ. Kohlendorf)
Bontăieni (magh. Pusztatelek, germ. Wüstfeld) 48, 35, 88, 103, 118, 129, 169, 172
112, 126, 178 Cărpiniş (magh. Kővárgyertyános, germ.
Borcut (magh. Borkút, germ. Weinbrunn; jud. Hainbuchen) 103, 129, 169, 172
Maramureş) 48, 88, 126, 173, 179 Cătălina (magh. Koltókatalin, germ.
Borkút (ucr. Kvaszi; Ucraina) 126 Katherinendorf) 94, 171, 177
Borleşti (magh. Barlafalu; jud. Satu Mare) 98 Cătunul Petőfi, Baia Mare (magh. Petőfi tanya,
Borşa (magh. Borsa, germ. Borscha) 35, 126, 127, Nagybánya) 32
157, 170 Cehu Silvaniei (magh. Szilágycseh, germ.
Botiza (magh. Batiza, germ. Bottisol) 75, 127, 140, Bömischdorf; jud. Sălaj) 64, 93, 98
166, 170, 176 Cerneşti (magh. Csernefalva, germ. Zerndorf) 17,
Bozânta Mare (magh. Nagybozinta, germ. Gross- 44, 103, 129, 171
Böschendorf) 75, 127, 172, 175 Cetatea de Piatră, protopopiat (magh. Kővár,
Bozânta Mică (magh. Kisbozinta, germ. Klein- esperesség) 72
Böschendorf) 127, 172, 175 Cetăţele (magh. Györkefalva, germ. Tschetetzel)
Braşov (magh. Brassó, germ. Kronstadt) 9, 112 112, 130, 178
Breb (magh. Bréb, germ. Wreeb) 44, 48, 75, 116, Chechiş (magh. Oláhkékes, germ. Kikesch) 130,
127, 157, 175 173
Brebeni (magh. Brébfalva, germ. Ehrendorf) 44, Chelinţa (magh. Kelence, germ. Kellenz) 49, 130,
103, 127, 172, 174 179
Brusztura (ucr. Lopuhiv; Ucraina) 128, 157, 158 Chioar (magh. Kővár-vidék) 7, 15, 69, 85, 102,
Buciumi (magh. Törökfalu, germ. Türkendorf) 75, 104, 111, 117
128, 170, 178 Chiuzbaia (magh. Kisbánya, germ. Steinwerk) 64,
Bucovina (magh. Bukovina, germ. Bukowina, ucr. 76, 130, 168, 178
Bukovyna) 8, 12, 18, 42 Ciarda, cătun (magh. Kabolacsárda, tanya) 155–
Bucureşti (magh. Bukarest) 5, 6, 8–13, 109 158, 177
Budeşti (magh. Budfalva, germ. Wynzdorf) 35, 75, Cicârlău (magh. Nagysikárló, germ. Schykerlau)
128, 157, 170 35, 71, 76, 130, 171
Bukovec (ucr. Bukovec; Ucraina) 128 Ciocotiş (magh. Csókás, germ. Sockentasch) 49,
Bustyaháza (ucr. Bustino; Ucraina) 128, 157 72, 88, 130, 171
Buşag (magh. Buság, germ. Buschagen) 76, 128, Ciolt (magh. Csolt, germ. Scholten) 74, 130, 171,
171 178
187
https://biblioteca-digitala.ro
Ciuta (magh. Szilágynyíres, germ. Klein- Dăbâca, comitat (magh. Doboka, vármegye) 100,
Birkenfeld) 130 104, 111
Cluj, comitat (magh. Kolozs vármegye) 59, 104, Dămăcuşeni (magh. Domokos, germ. Sankt
112 Dominik) 49, 94, 133, 172, 179
Cluj-Mănăştur, convent (magh. Kolozsmonostor, Dăneşti (magh. Bajfalu, germ. Balkdorf) 112, 133,
germ. Abtsdorf, konvent) 111, 114 178
Coaş (magh. Kovás, germ. Schmiedeberg) 106, Dăneştii Chioarului (magh. Dánfalu) 133, 175, 176
130, 171, 177 Dealu Mare (magh. Dombhát, germ. Dalmaren) 50,
Coltău (magh. Koltó, germ. Kaltau) 45, 94, 130, 133, 172
171 Debreţin (magh. Debrecen) 18, 113
Colţirea (magh. Kolcér, germ. Koltz) 104, 112, Dej (magh. Dés, germ. Deesch; jud. Cluj) 64
131, 172, 175 Deseşti (magh. Desze, germ. Nussberg) 35, 77,
Copalnic (magh. Szurdokkápolnok, germ. 114, 133, 157, 172
Kapellendorf) 103, 106, 131 Dobricu Lăpuşului, Dobric (magh. Lápos-Debrek,
Copalnic Mănăştur (magh. Kápolnokmonostor, germ. Deutsch Ebensfeld) 133, 173, 179
germ. Klosterdorf) 44, 49, 64, 65, 69, 76, Dolha (ucr. Dovhe; Ucraina) 115, 134
106, 131, 172 Dombó (ucr. Dubove; Ucraina) 134, 157, 158
Corneşti (magh. Somosfalva, germ. Horn, Dragomireşti (magh. Dragomérfalva, germ.
Schomuschfalw) 131, 171 Dragomersdorf) 50, 70, 134, 140, 157, 173
Corni (magh. Somfalu, germ. Schöndorf) 131, 169 Drăghia (magh. Drágosfalva, germ. Dragen) 134,
Coroieni, Corueni (magh. Karulyfalva, germ. 172
Kressden) 49, 88, 131, 172 Dulfalva (ucr. Dulovo; Ucraina) 134, 157, 158
Coruia (magh. Karuly, germ. Karullen) 49, 103, Dumbrava Nouă, Boiereni (magh. Boérfalva, germ.
106, 131, 171, 177 Boehren) 47, 126, 176, 179
Cosău, plasă (magh. Kaszó, járás) 27, 70 Dumbrava, cătun (magh. Kisdebrecen, germ.
Costeni (magh. Kosztafalva, germ. Kosten) 131, Kleindebretschin) 135, 173, 179
172 Dumbrăviţa (magh. Szakállasdombó, Seuchendorf)
Coştiui (magh. Rónaszék, germ. Rohnen) 49, 132, 35, 135, 173
172, 176 Duruşa (magh. Durusa, germ. Dursdorf) 135, 179
Covasna, judeţ (magh. Kovászna megye) 111
Crasna Vişeului, Crasna (magh. Petrovakraszna, E
germ. Krassen-Wischau) 124, 132, 175 Europa (magh. Európa) 15, 115
Crasna, comitat (magh. Kraszna vármegye) 111,
118 F
Crăceşti, Mara (magh. Krácsfalva, germ. Fânaţe (magh. Kővárfonác, germ. Heugraben) 89,
Königsdorf) 35, 71, 79, 145, 157, 172 135, 171
Crăciuneşti (magh. Tiszakarácsonyfalva) 80, 132, Fântânele, Poiana Porcului (magh. Lápospataka,
156, 157, 169, 172 Disznópataka, germ. Schweinbach) 50, 135,
Csománfalva (ucr. Csumalyovo; Ucraina) 133, 157 176, 179
Cufoaia (magh. Kohópatak, germ. Kochbach) 49, Fărcaşa (magh. Farkasaszó, germ. Wolfsbach) 36,
132, 172, 174 135, 173, 177
Culcea (magh. Kővárkölcse, germ. Keltsch) 84, Făureşti (magh. Kováskápolnok, germ. Monzdorf,
106, 132, 171, 177 Kapellendorf) 89, 103, 135, 172, 173
Cupşeni (magh. Kupsafalva, germ. Kopsdorf) 72, Felsőkőrösmező (vezi Frasin, Ucraina) 30, 135,
132, 172 136, 157
Curtuiuşu Mare (magh. Nagykörtvélyes, germ. Felsőnyeresznice (ucr. Novoszelica; Ucraina) 135,
Gross Birndorf) 133, 174, 178 157, 158
Curtuiuşu Mic, Curtuiuş (magh. Kiskörtvélyes, Fereşti (magh. Fejérfalva, germ. Weissendorf) 135,
germ. Klein Birndorf) 133, 169, 172 171
Fericea (magh. Szamosfericse, germ. Ferritsch) 77,
D 136, 174, 178
Darva (ucr. Kolodne; Ucraina) 133, 157, 158 Ferneziu (magh. Alsófernezely) 61, 136, 168, 173
188
https://biblioteca-digitala.ro
Fersig (magh. Fehérszék, germ. Weisstuhl) 136, Hunedoara (magh. Vajdahunyad, germ.
175, 176 Eisenmarkt) 112
Finteuşel, Finteuşu Mic (magh. Kisfentős, germ. Hurezu Mare (magh. Nántű; jud. Satu Mare) 78
Klein Fentsch) 77, 103, 136, 176 Hust (magh. Huszt, ucr. Huszt, germ. Chust;
Finteuşu Mare (magh. Nagyfentős, germ. Gross Ucraina) 26, 139
Fentsch) 77, 89, 136, 169, 176 Husztbaranya (ucr. Boronyava; Ucraina) 139
Firiza (magh. Felsőfernezely, germ. Friesendorf) Husztcsebrény (ucr. Kriva; Ucraina) 139
77, 136, 168 Husztköz (ucr. Nankovo; Ucraina) 139
Frasin (magh. Kőrösmező; ucr. Jaszinja; Ucraina)
30, 135, 136, 157 I
Frâncenii Boiului (magh. Frinkfalva, germ. Iadăra (magh. Jeder, germ. Klein-Jedern) 50, 139,
Frinkdorf) 136, 170 174, 178
Iapa (magh. Kabolapatak) 111, 139, 155–158, 177
G Ieud (magh. Jód, germ. Joodt) 70, 78, 103, 140,
Galoşpetreu (magh. Gálospetri, jud. Bihor) 104 157, 174
Gaura, Valea Chioarului (magh. Kővárgara, germ. Ilba (magh. Iloba, germ. Elbendorf) 50, 79, 140,
Gauern) 137, 164, 179 171, 174
Gánya (ucr. Hanyicsi; Ucraina) 137, 157, 158 Imsád, Kalocsa Imsád (ucr. Kolocsava; Ucraina)
Gârdani (magh. Gardánfalva, germ. Garendorf) 141
137, 177 Inău (magh. Ünőmező, germ. Eunebach) 50, 140,
Gernyés (ucr. Kopasnyovo; Ucraina) 137 173, 179
Gherla (magh. Szamosújvár, germ. Neuschloss, Iojib (magh Józsefháza; jud. Satu Mare) 36
Armenierstadt; jud. Cluj) 75, 80–82, 100, Irholc (ucr. Vilhivci; Ucraina) 140, 157, 158
109, 116 Irina (magh. Iriny; jud. Satu Mare) 17, 108
Giuleşti (magh. Máragyulafalva, germ. Iszka (ucr. Izki; Ucraina) 140
Ludwigsdorf) 17, 107, 112, 137, 157, 169, Italia (magh. Olaszország) 105
173 Iza (magh. Iza; Ucraina) 140
Giurtelecu Hododului (magh. Hadadgyőrtelek; jud. Iza, plasă (magh. Iza, járás) 140
Satu Mare) 77
Glod (magh. Glód, germ. Glott) 78, 137, 140, 157, J
166, 173, 178 Jereapăn (magh. Zsarámpó) 141, 170
Groape (magh. Haragosalja, Groppa, germ. Jugăstreni (magh. Jávoros, germ. Sugassen) 141,
Grappendorf) 150, 175, 179 179
Groşi (magh. Tőkésbánya, germ. Seiffenberg,
Klosdorf) 50, 103, 137, 174, 175 K
Groşii Ţibleşului (magh. Tőkés, germ. Kabolapolyána, Gyertyánliget (ucr. Kobilecka
Thuckesburg) 17, 50, 138, 173, 178 Poljana; Ucraina) 141, 156
Kalocsa (ucr. Kolocsava; Ucraina) 141
H Kaszópolyána, Kaszómező (ucr. Koszivszka
Handal, Handalu Ilbei (magh. Ilobabánya, germ. Poljana; Ucraina) 141, 156, 157
Goldhütte) 63, 79, 138, 171 Kelecsény (ucr. Kelecsin; Ucraina) 141
Hărniceşti (magh. Hernécs, germ. Hernitzhausen) Kerecke (ucr. Kerecki; Ucraina) 141
78, 138, 157, 172 Kerekhegy (ucr. Okruhla; Ucraina) 141, 157
Herincse (ucr. Horincsove; Ucraina) 138 Keselymező (ucr. Koseleve; Ucraina) 142
Hideaga (magh. Pusztahidegkút, germ. Kaltbrunn) Királymező (ucr. Uszty-Csorna; Ucraina) 157, 158
138, 176 Kirva Mare (magh. Nagykirva, ucr. Krive; Ucraina)
Hodod (magh. Hadad, germ. Kriegsdorf; jud. Satu 142, 157, 158, 161
Mare) 94 Kirva Mică (magh. Kiskirva, ucr. Bilovarci;
Holyatin (ucr. Holjatin; Ucraina) 138 Ucraina) 142, 158
Hoteni (magh. Hotinka, germ. Hotten) 50, 78, 138, Kövesliget (ucr. Drahove; Ucraina) 142, 157, 158
175 Krasznisora (ucr. Kraszna; Ucraina) 142
Hovrila (magh. Hávord, germ. Schaumdorf) 75, Kricsfalva (ucr. Kricsovo; Ucraina) 142
128, 138, 170, 178 Kusnica (ucr. Kusnyicja; Ucraina) 142
189
https://biblioteca-digitala.ro
L Mireşu Mare (magh. Nagynyíres, germ. Gross-
Larga (magh. Tágfalva, germ. Tagdorf) 143, 173, Birkenfeld) 71, 145, 174
178 Mocira (magh. Láposhidegkút, germ. Kaltenbrunn)
Lăpuş, Lăpuşul Românesc (magh. Oláhlápos) 17, 51, 80, 145, 174, 175
36, 79, 107, 142, 174 Mogoşeşti (magh. Magosfalu, germ. Hohendorf)
Lăpuşel (magh. Hagymáslápos, germ. Zwiebelfeld) 112, 145, 176
36, 79, 94, 143, 172, 175 Moisei (magh. Majszin, germ. Maissing,
Lăschia (magh. Lacház, germ. Latzkau) 51, 143, Mosesdorf) 145, 157, 174
172, 173 Monostor (ucr. Monasztirec; Ucraina) 138
Leles, convent (magh. Lelesz, konvent, sl. Leles; Motiş (magh. Mutos, jud. Sălaj) 175
Slovacia) 105 Muncaci (magh. Munkács, ucr. Mukacseve;
Leordina (magh. Leordina, germ. Leordinen) 79, Ucraina) 74, 79–82
143, 157, 176 Mureş (magh. Maros)
Libotin (magh. Libaton, germ. Libathen) 51, 89,
107, 144, 172, 179 N, Ny
Lipcse (ucr. Lipcsa; Ucraina) 144 Nadişu Hododului (magh. Hadadnádasd; jud. Satu
Lipcsepolyána (ucr. Lipecka Poljana Ucraina) 144 Mare) 95
Livada (magh. Sárköz, germ. Wiesenhaid; jud. Satu Năneşti (magh. Nánfalva) 146, 169, 175
Mare) 36 Năsăud (magh. Naszód, germ. Nussdorf; jud.
Lonka (ucr. Luh; Ucraina) 156, 157 Bistriţa Năsăud) 9, 60
Lucăceşti (magh. Szamoslukácsi, germ. Likasdorf) Negreia (magh. Nyegrefalva, germ. Negern) 112,
144, 175 146, 178
Lunca la Tisa (magh. Tiszalonka, Lonka) 144, 156, Negreşti-Oaş (magh. Avasfelsőfalu; jud. Satu
157, 169, 174 Mare) 116
Lyahovec (ucr. Liszkovec; Ucraina) 144 Németmokra (ucr. Nyimecka Mokra, germ.
Deutsch-Mokra; Ucraina) 146, 157, 158
M Nistru (magh. Miszbánya, germ. Mistburg) 146,
Maramureş, comitat (magh. Máramaros vármegye, 179
germ. Maramuresch Komitat) 7, 10–21, Noţig (magh. Nagyszeg, jud. Sălaj) 80
25–31, 34, 39, 41, 59, 61, 66, 68, 70, 73–75, Novisad (magh. Újvidék, Serbia) 30
77, 78, 111–113, 115, 118, 119 Nyagova (ucr. Dobrjanszke; Ucraina) 146, 157, 158
Maşca, Răzoare (magh. Macskamező, germ.
Katzenfeld) 45, 52, 90, 150, 175, 179 O
Mânău (magh. Monó, germ. Mohndorf) 51, 95, Oarţa de Jos (magh. Alsóvárca, germ. Unter-
145, 177 Wartzen) 146, 175
Măgherăuş, vezi şi Tăuţii Măgherăuş (magh. Oarţa de Mijloc, Orţiţa (magh. Középvárca, germ.
Miszmogyorós) 179 Kleinwartzen) 112, 146, 175
Măgureni (magh. Nagyhegy, germ. Walddorf) 44, Oarţa de Sus (magh. Felsővárca, germ. Ober-
144, 172, 174 Wartzen) 146, 175
Mănăstire (magh. Gyulamonostor, germ. Ocna Rahău (magh. Aknarahó, ucr. Rakhiv;
Klosterdorf) 173 Ukraina) 147
Mara, Crăceşti (magh. Krácsfalva, germ. Ocna Slatina (magh. Aknaszlatina, Ocna Slatina,
Königsdorf) 35, 71, 79, 145, 157, 172 ucr. Szolotvino; Ucraina) 147, 158
Medieşu Aurit (magh. Aranyosmeggyes; jud. Satu Ocna Şugatag (magh. Aknasugatag, germ. Altwerk)
Mare) 18, 36 36, 80, 112, 114, 147, 175
Merişor (magh. Szamosmonostor, germ. Monstor) Ocoliş (magh. Feketefalu, germ. Krummbach) 17,
76, 145, 171 51, 83, 106, 147, 174, 175
Mesteacăn (magh. Kisnyíres, germ. Kleinnieresch) Odeşti (magh. Vadafalva, germ. Walddorf) 81, 147,
51 168
Mihályka (ucr. Krajnyikovo; Ucraina) 145 Onceşti (magh. Váncsfalva) 81, 105, 107, 147, 157,
Mihăeni (magh. Krasznamihályfalva, jud. Satu 169, 175
Mare) 80 Oradea (magh. Nagyvárad, jud. Bihor) 59, 62, 81,
104
190
https://biblioteca-digitala.ro
Oraşu Nou (magh. Avasújváros; jud. Satu Mare) R
36, 95 Racşa (magh. Ráksa; jud. Satu Mare) 36
Oroszmokra (ucr. Ruszka Mokra; Ucraina) 148, Răstoci (ucr. Roztoka; Ucraina) 150
157 Recea (magh. Lénárdfalva, germ. Lehnhardsdorf)
36, 52, 82, 150, 174, 175, 179
Ö Remetea Chioarului (magh. Kővárremete, germ.
Ökörmező (ucr. Mizshirja; Ucraina) 148 Einsiedeln) 36, 106, 150, 171, 176, 177
Ötvösfalva (ucr. Zolotarjovo; Ucraina) 148 Remeţi (magh. Pálosremete) 44, 111, 150, 157,
158, 176, 179
Remeţi pe Someş, Remeţi (magh. Gyökér, germ.
P Guckendorf) 151, 174, 177
Pârâu Rece (magh. Hidegpatak, ucr. Nizsnyij Repedea (magh. Oroszkő, Kirva, Ruszkirva, germ.
Sztudenij; Ucraina) 148 Kirwald) 151, 152, 175
Păduroi (magh. Rójahida) 174 Ripinye (ucr. Repinne; Ucraina) 151
Pelesalja (ucr. Pidplesa; Ucraina) 149, 157, 158 Rodna, Rodna Veche (magh. Óradna, germ.
Peri (magh. Körtvélyes, Szentmihálykörtvélyes, Altrodenau; jud. Bistriţa-Năsăud) 60
ucr. Hrusovo; Ucraina) 155–158 Rogoz (magh. Rogoz, germ. Rogsen) 52, 90, 107,
Pesta (magh. Pest) 12, 116 151, 172, 179
Peteritea (magh. Petőrét, germ. Peterden) 148, 175, Rohia (magh. Rohi, germ. Rohen) 52, 82, 90, 105,
179 151, 176, 179
Petrova (magh. Petrova, germ. Petrowa) 51, 72, Româneşti (magh. Szalmapatak, germ. Römersitz)
148, 157, 175 151, 170
Piatra (magh. Ferencvölgy, Kövesláz, germ. Rona de Jos (magh. Alsóróna, germ. Unterrohnen)
Franzenthal) 176 52, 152, 155–157, 176
Pilipec (ucr. Pilipec; Ucraina) 148 Rona de Sus (magh. Felsőróna, germ. Oberrohnen)
Plasa de Jos (magh. Alsó járás, Comitatul 37, 52, 152, 156, 157, 176
Maramureş) 27 Roşiori (magh. Szamosveresmart; jud. Satu Mare)
Plasa de Sus (magh. Felső járás, Comitatul 82
Maramureş) 27 Rozavlea (magh. Rozávlya, Rozália, germ.
Plopiş (magh. Nyárfás, germ. Poppeln) 149, 172, Johannisdorf, Rosalien) 52, 83, 140, 152,
173 157, 166, 176
Poiana Botizii (magh. Rákosfalva, germ. Rus (magh. Kékesoroszfalu, germ. Reussdorf) 52,
Pohlendorf) 107, 149, 169, 178 74, 152, 173
Poienile de sub Munte (magh. Havasmező, Ruscova (magh. Ruszkova, germ. Ruskowa) 83,
Ruszpolyána, germ. Reußenau) 149, 151, 151, 152, 157, 175, 176
157, 175 Ruşor (magh. Rózsapatak, germ. Russdorf) 152,
Poienile Izei, Poienile Glodului, Poienile Şieului 172
(magh. Sajómező, germ. Glatten, Pollien-
Glatt) 81, 140, 149, 152, 166, 176, 178 S
Pomi (magh. Remetemező; jud. Satu Mare) 81, 82 Sarasău (magh. Szarvaszó) 52, 105, 154–158, 177
Posta, Săpâia (magh. Pusztafentős, germ. Wüst- Sat Slatina (magh. Faluszlatina, ucr. Szolotvino;
Fentsch) 82, 149, 169, 176 Ucraina) 155
Preluca Nouă (magh. Újharagos, germ. Preluken) Sat Şugatag (magh. Falusugatag, germ. Schugatag)
149 83, 155, 172
Preluca Veche (magh. Haragos, germ. Satu Mare, comitat (magh. Szatmár vármegye) 11,
Altprelucken) 150, 172, 174 12, 15–18, 59, 63, 85, 100, 108, 111–113
Pribileşti (magh. Pribékfalva, germ. Priwillen) 150, Satu Mare, oraş (magh. Szatmárnémeti, germ.
175, 176 Sathmar) 11, 64, 107, 111
Prilog (magh. Rózsapallaghegy; jud. Satu Mare) 36 Satu Nou de Jos (magh. Alsóújfalu, germ.
Prislop (magh. Jóháza, germ. Gutendorf) 51, 150, Unterneudorf) 53, 83, 155, 174, 175
171, 178 Satu Nou de Sus (magh. Felsőújfalu, germ.
Oberneudorf) 83, 156, 168, 179
191
https://biblioteca-digitala.ro
Satulung (magh. Kővárhosszúfalu, germ. Someş Uileac (magh. Szilágyújlak, germ.
Langendorf) 95, 156, 176 Mohndorf) 158
Sârbi (magh. Szerfalva, germ. Raitz) 37, 85, 104, Spis, comitat (magh. Szepes vármegye, szl. Spišská
155, 157, 170 župa) 106
Sârbii Fărcaşei, Sârbi (magh. Oláhtótfalu, germ. Stejera (magh. Jávorfalu, germ. Stesern) 174, 178
Wallachisch-Slawendorf) 155, 173, 177 Stoiceni (magh. Sztojkafalva, germ. Stuckendorf)
Săbişa (magh. Kissebespatak, germ. Schnellenbach) 158, 173, 179
44, 63, 85, 153, 171, 174 Strâmtura (magh. Szurdok, germ. Borsendorf ,
Săcălăşeni (magh. Szakállasfalva, germ. Grasdorf, Stremteren) 53, 140, 159, 178
Bartenstein) 84, 153, 171, 177 Stremţ (magh. Bükktótfalu, germ. Strentz) 159, 169
Săcel (magh. Izaszacsal, germ. Sitschl) 84, 140, Suciu de Jos (magh. Alsószőcs, germ. Unter-
153, 157, 177 Sötsch) 159, 178
Sălişte (magh. Kecskésfalva, germ. Ziegendorf) Suciu de Sus (magh. Felsőszőcs, Ober-Sötsch) 53,
153, 169 159, 178
Săliştea de Jos (magh. Alsószelistye, ucr. Nyizsnye Szabolcs, comitat (magh. Szabolcs vármegye) 118
Szeliscse; Ucraina) 105, 153, 157, 158
Săliştea de Sus, Săliştea (magh. Felsőszelistye, Sz
germ. Obersellischt) 105, 106, 140, 154, Száldobos (ucr. Szteblivka; Ucraina) 159
157, 177 Szamolnok (szl. Smolník, germ. Schmölnit;
Sălniţa (magh. Erdőszállás, germ. Sellnitz) 154, Szlovákia) 61
170 Szeklence (ucr. Szokirnicja; Ucraina) 159
Sălsig (magh. Szélszeg, germ. Windeck) 84, 112, Széleslonka (ucr. Sirokij Luh; Ucraina) 157–159
154, 177 Szinevér (ucr. Szinyivir; Ucraina) 160
Săpânţa (magh. Szaplonca) 115, 154–158, 177 Szinevérpolyána (ucr. Szinevirszka Poljana;
Săsar (magh. Zazár, germ. Sächsenburg, Sassaren) Ucraina) 160
46, 84, 155, 179
Săuca (magh. Sződemeter; jud. Satu Mare) 111 Ş
Sándorfalva (ucr. Olekszandrivka; Ucraina) 154 Şasa (magh. Sasfalu; jud. Sălaj) 170
Seini (magh. Szinérváralja, germ. Waroli, Şieu (magh. Sajó, germ. Petermannsdorf) 53, 140,
Leuchtenburg) 17, 36–40, 64, 71, 73, 85, 96, 160, 166, 176, 178
99, 156, 177 Şimleu Silvaniei (magh. Szilágysomlyó, germ.
Sfântu Gheorghe (magh. Sepsiszentgyörgy, germ. Schomlenmarkt; jud. Sălaj) 113
Sankt Georg, Gergen; jud. Covasna) 105 Şindreşti (magh. Felsősándorfalu, germ. Baumdorf)
Sibiu (magh. Nagyszeben, germ. Hermannstadt; 74, 160, 173
jud. Sibiu) 8, 9, 57, 59, 70, 112, 114 Şişeşti (magh. Lacfalu, germ. Niederstadt,
Sighet, plasă (magh. Szigeti járás) 27, 31, 156 Latzendorf) 37, 160, 178
Sighetu Marmaţiei (magh. Máramarossziget, germ. Şomcuta Mare (magh. Nagysomkút, germ.
Maramureschsigeth) 9–11, 13, 14, 17, 29, Großhorn) 17, 40, 43, 45, 53, 64, 71, 106,
30, 33, 34, 39–44, 53, 55, 58, 66, 85, 96, 107, 160, 178
101, 102, 106, 113, 116, 123–129, 132, 134, Şurdeşti (magh. Dióshalom, germ. Schurdiest) 85,
137–140, 143–146, 148–150, 153–156, 166, 112, 160, 178
167, 178
Slatina (magh. Szlatina, ucr. Szolotvino; Ucraina) T
155, 156, 158 Talaborfalva (ucr. Tereblja; Ucraina) 157, 158, 161
Slătioara (magh. Izasópatak, ném. Slatting) 140, Taras (magh. Taracköz, ucr. Tereszva; Ucraina)
158, 173, 178 142, 161, 162
Sófalva (ucr. Danilovo; Ucraina) 158 Târgu Lăpuş, Lăpuşul Inferior, Lăpuşul Superior,
Solnoc, comitat (magh. Szolnok, vármegye) 100 Lăpuşul Unguresc (magh. Magyarlápos,
Solnocul de Mijloc, comitat (magh. Közép-Szolnok germ. Laposch) 17, 34, 39, 40, 43, 45, 46,
vármegye) 111 65, 86, 97, 99, 143, 161, 179
Solnocul Interior, comitat (magh. Belső-Szolnok Târnava (magh. Kökényes, ucr. Ternovo; Ucraina)
vármegye) 102, 104, 111 157, 158, 162
192
https://biblioteca-digitala.ro
Tămaia (magh. Tomány, germ. Thomannsdorf) 85, Újholyatin (ucr. Novoszelicja; Ucraina) 164
161, 173, 177 Úrmező (ucr. Ruszke Pole; Ucraina) 157, 158, 164
Tămăşeşti (magh. Szilágyegerbegy, germ. Erlberg)
86, 161, 169 V
Tăuţii de Jos (magh. Alsómisztótfalu, vezi şi Tăuţii Vad (magh. Révkápolnok, germ. Waden) 54, 164,
Măgherăuş) 63, 161, 179 172, 173
Tăuţii de Sus (magh. Giródtótfalu, germ. Vad, Vadu Izei (magh. Farkasrév, germ.
Geroldsdorf) 37, 42, 53, 83, 161, 168, 179 Wolfsberg) 87, 164, 169, 173
Tăuţii Măgherăuş (magh. Misztótfalu, germ. Tautz- Vajnág (ucr. Vonyihove; Ucraina) 157, 158, 164
Kleinmaniersch) 37, 54, 63, 65, 86, 97, 161 Valea Borcutului (magh. Borkútpatak) 54, 60, 121,
Teceu, Teceu Mare (magh. Nagytécső, Técső, ucr. 122
Tyacsiv; Ucraina) 157, 158, 162, 176, 179 Valea Neagră (magh. Feketepatak, germ.
Teceu Mic (magh. Kistécső) 157 Schwarzbach) 136
Tereselpatak (ucr. Taraszivka; Ucraina) 157, 162 Valea Roşie (magh. Veresvíz) 54, 60
Tisa, Virişmort (magh. Tiszaveresmart) 152, 169, Valea Stejarului, Valea Porcului (magh.
172 Disznópataka, germ. Schweinstal) 164, 169,
Tohat (magh. Szamostóhát, germ. Teichdorf) 162, 175, 179
179 Valea Vişeului (magh. Visóvölgy, germ.
Topliţa (magh. Szamoshévíz) 104 Wischauthal) 124
Toronya (ucr. Toruny; Ucraina) 162 Văleni (magh. Mikolapatak, germ. Walen) 165, 169
Trebusa (ucr. Gyilove; Ucraina) 162 Vălenii Lăpuşului, Văleni (magh. Dánpataka, germ.
Trestia (magh. Kötelesmező, germ. Seilfeld) 91, Danenbach) 54, 165, 175, 179
163, 172, 173 Vălenii Şomcutei, Văleni (magh. Somkútpataka,
Tulgheş (magh. Szamostölgyes, germ. Entersdorf) germ. Kornbach) 87, 165, 174, 178
54, 163 Vărai (magh. Kőváralja, germ. Warolle) 54, 87,
Tyuska (ucr. Tyuska; Ucraina) 163 165, 170, 179
Vicea (magh. Vicsa, germ. Witzeldorf) 165
Ţ Viena (magh. Bécs, germ. Wien; Austria) 112
Ţara Lăpuşului (magh. Lápos-vidék) 10, 105 Vima Mare (magh. Tordavilma, germ. Wilmen) 91,
Ţicău (magh. Szamoscikó, germ. Zickau) 54, 86, 165, 179
97, 163, 179 Vima Mică (magh. Drágavilma, germ. Wilm) 91,
102, 107, 165, 179
U, Ú Vişc (magh. Visk, ucr. Viskove; Ucraina) 34, 166
Uglya (ucr. Uhlja; Ucraina) 157, 158, 163, 176 Vişeu de Jos (magh. Alsóvisó, germ.
Ugocea, comitat (magh. Ugocsa vármegye) 12, 59, Niederwischau) 87, 157, 166, 180
61, 73, 118 Vişeu de Mijloc (magh. Középvisó, germ.
Ulmeni (magh. Sülelmed, germ. Ulmendorf) 45, Mittelwischau) 157, 166, 180
54, 64, 86, 98, 163, 179 Vişeu de Sus (magh. Felsővisó, germ.
Ulmoasa (magh. Szilas) 121, 122 Oberwischau) 43, 109, 157, 166, 180
Ung, comitat (magh. Ung vármegye) 104, 118 Vucskómező (ucr. Vucskove; Ucraina) 167
Ungaria (magh. Magyarország) 5, 6, 8, 12, 15, 18,
68, 113, 116, 125, 143, 157 Z
Unguraş (magh. Magyarkékes, germ. Zalău (magh. Zilah, germ. Zillenmarkt; jud. Sălaj)
Ungarischdorf) 47, 163, 173 57, 64
Ungureni (magh. Nemesbudafalva, germ. Zádnya (ucr. Priborzsavszke; Ucraina) 167
Ungersdorf) 91, 163, 172 Záhony (magh. Záhony; Ungaria) 157
Urmeniş (magh. Bükkörményes, germ. Zemplen, comitat (magh. Zemplén vármegye, szl.
Hermenesch) 17, 102, 163, 168 Zemplínska župa; azi în teritoriul Ungariei şi
Újbárd (ucr. Novobarove; Ucraina) 157, 158, 164 Slovaciei) 104, 106
193
https://biblioteca-digitala.ro