Decocturi

-Decoctul de specii pectorale

-Decocot de radacina de ipeca
-Decoctul de radacina de primula
Decocturi

 Produs vegetal =6%

 -exceptii -florile de musetel,
3% -radacina de valeriana,
-radacina de ciubotica cucului
(PRIMULA)
 -frunzele de digitala cu 0.5%
 -radacina de ipeca cu 0.25%
Decocturi

 Sita
 Flori ,frunze ,ierburi,radacina de nalba mare -Sita I
 Radacini,rizomi ,scoarte -Sita II
 Fructe,seminte -Sita III ,IV
 Produse vegetale care contin alcaloizi si glicozide -Sita V
 Solventul folosit : apa distilata
 exceptii -pentru extractia produselor vegetale cu saponine
acide greu solubile in apa se adauga 1g de NaHCO3 pentru
10g.de produs vegetal
 -alcaloizii- apa acidulata cu acid citric ,HCl,sau tartric in
parti egale cu continutul in alcaloizi din produsul vegetal ,
cu exceptia scoartei de china la care se adauga 1.5mlHCl
pentru 1g.alcaloizi
Decocturi

 Umectarea produselor vegetale

 -Apa in raport de 3 părți apă cu 1 parte
produs vegetal (3:1)
 Exceptie- produselor vegetale care
contin uleiuri volatile(0.5:1) care se
umecteaza cu 0.5 parti alcool diluat la 1
parte produs vegetal
 -Frunzele de digitala nu se
umecteaza
Decocturi

 Modul de lucru:
 Pentru cresterea randamentului FRX recomanda:
- agitarea –dar numai la macerate(temp.camerie+agitare)
 -filtrarea –prin tifon ,vata ,sau amestecul acestora
 - la temp.camerei pentru macerate, si
 - la cald pentru infuzii si decocturi
 Completarea la masa prevazuta se face prin
 - spalarea si presarea produsului vegetal
 -produsele vegetale dure (radacini,rizoame, scoarte) care nu contin
apa, completarea se face doar prin spalarea produsului vegetal cu
vehiculul utilizat
 Timpul de extractie este de:
 -30 min-macerare
 -35 minute –infuzii si decocturi(5 min-umectarea)
Decoctul de specii pectorale
 Rp: Specii pectorale ........... 6 g
 Apa distilata ............100 g

 Continutul speciilor pectorale este :

 Rp : Flores malvae (I) 2g
 Flores verbasci (I) 2g
 Fructus anisi vulgaris (I) 2g
 Radix althaea (I) 15 g
 Radix liquiritiae (II) 15 g
 Folium althaea (I) 64 g
 Preparare : cantitatea de produs vegetal se umecteaza cu 18 ml apa si
se lasa in repaus 5 min .Se adauga apa incalzita la fierbere si se mentine
vasul 30 min in baia de apa in fierbere . Solutia se filtreaza prin tifon si
vata , se stoarce reziduul si se completeaza daca este nevoie la greutatea
prescrisa prin spalarea reziduului si stoarcere
 Decoctul de specii pectorale

 Observatii : amestecul din plante medicinale, trebuie sa

fie omogen de culoare verde – cenusie, cu elemente alb
galbui, si cu rare fragmente de culoare albastră. Mirosul
este caracteristic, slab aromat, iar gustul este dulceag
mucilaginos.

 Principiile active care predomină în acest ceai medicinal

sunt mucilagiile din florile de nalbă si lumânărica lupului,
din radacina si frunzele de altheea.

 Amestecul mai contine si ulei volatil (fructele de anason),

saponozide (radacina de lemn dulce).
 Conditionare: recipiente de sticle, bine inchise.
 Utilizari: acțiune expectorantă, emolientă si antiseptică.
Decoctul de specii pectorale
 Rp: Decoct specii pectorale 100g
Clorhidrat de efedrină 1g modif 0.48g (solub.1:36 efedrina baza)
Benzoat de sodiu 3g
Sirop de tiocol q.s. ad 120g
M.f soluție d.s intern 2 lg/zi

Solutie magistrala de uz intern la prepararea careia se urmareste:

-studierea asocierilor din formula
-verificarea dozelor maxim admise
-prepararea decoctului
-prepararea solutiei magistrale
Efedrina clohidrica este solubila in apa (1:4) imprimind solutiei un pH
acid; are dozele maxim admise: 0.06g pt.o data si 0.15 pt.24
ore.
Decoctul de specii pectorale
 Benzoatul de sodiu e solubil (1:2) in apa si are un pH neutru sau
usor alcalin
 Siropul de tiocol imprima solutiei un pH alcalin
 pH-ul alcalin imprimat solutiei nu conduce la aparitia unui precipitat de
efedrina baza, deoarece aceasta este in limita de solubilitate de (1:36)
 2) se verifica dozele maxime
 -pt. o data rezulta din calcul 0.48g si pt. 24 ore 0.6g; se modifica
doza la 0.48g
 3) se prepara decoctul
 4)in decoct se dizolva benzoatul de sodiu . In solutia apoasa
obtinuta se dizolva efedrina clorhidrica, si solutia obtinuta se aduce
peste siropul de tiocol cântarit intr-un flacon tarat. Se completeaza
la masa cu sirop de tiocol.
Decoctul de specii pectorale

 Intrebuintari: afectiunile cailor respiratorii.

 Conservare: se prepara in cantitati mici necesare consumului; se
conserva in recipiente inchise la culoare.
 Decocot de radacina de ipeca
 Rp: Ipecacuanhae radix ................... 0,25g (2% alcaloizi)
 Apa distilata ................................100g

 Preparare: 0.25g de radacina de ipeca maruntita corespunzător

sitei V, se umecteaza cu 0.75g apa(15 pic) la care se adauga
0.05g HCl 10% (1pic) si se lasa in contact 5 minute, dupa care se
adauga 100 g apa distilata incalzita la fierbere, si se mentine 30 min. in
vas acoperit in baia de apa la fierbere. Dupa 30 min se filtreaza prin
vata si tifon si se completeaza la masa prevazuta cu solvent prin
spalarea filtrului cu apa la fierbere.
 Are acțiune expectorantă.
 Observatii: Radacina de ipeca trebuie sa aiba un conținut de 2%
alcaloizi totali exprimati in emetina (FRX). Pentru a favoriza
extractia se aciduleaza cu HCl (3 parti apa :1 parte produs vegetal);
iar acidul clorhidric 1parte acid : 1 parte alcaloizi continuti in
produsul vegetal
 Se foloseste sita V pentru o maruntire avansata având în vedere că
alcaloizii se găsesc în parenchimul cortical.
Decocot de radacina de ipeca
2g alcaloizi..........................100g produs vegetal
xg........................................0.25g produs vegetal
x=0.005g alcaloizi=0.005g
HCl conc=0.05g HCl 10%

 Pulberea de ipeca are doze terapeutice maxime si anume 1

g ptr o data si 2 g ptr 24 ore
 Extractie optima a produsului se realizeaza la un raport drog /
solvent 1: 400 , grad de maruntire coresp sitei V si in
conditiile acidularii apei distilate cu : ac citric ,tartric , sau
clorhidric care este si preferat datorita solubilitatii
clorhidratilor formati cu alcaloizii baza prin produs
 Ac clorhidric hidrolizeaza amidonul prezent in celulele
radacinii si astfel acesta nu mai poate impiedica extractia
alcaloizilor, blocand prin umflare , peretii celulelor
 Decoct ipecacuanhae

 Decoct ipecacuanhae(0.25g produs

vegetal)
 Rp: Decocot ipeca 100g (2% alcaloizi-emetina)
Codeina fosforica 0.3g
Sol.amonii anisi 1g
T ra de belladona 2g
T-ra aconiti 2g modif 1.6g
Sirop q.s. Ad 120g
M.f.sol D.s.int 3lg/zi
Decocot de radacina de ipeca

 Se urmareste:
 -studierea asocierii din formula
 -verificarea dozelor maxime
 -prepararea decoctului
 -prepararea sol. Magistrale
 1) fosfatul de codeina –solubil in apa 1:4; doze:0.1g-pt.o data si
0.3gpt. 24 ore
 Sol amonii anisi se inlocuieste conf. FRX cu sol. de clorura de
amoniu anisata si se adnoteaza pe rp; imprima un pH alcalin si
determina precipitarea alcaloizilor continuti in cele doua tincturi si
in decoctul de radacina de ipeca(1g=50pic)
 Tra de beladona si de aconit sunt sol.hidroalcoolice obtinute
prin percolare
Decocot de radacina de ipeca
 Au doze :2g pt. o data si 5g pt.24 ore pentru tinctura de beladona
si 0.3g respectiv 0.6g pentru t-ra aconit
 2) verificarea dozelor: nu sunt depasite;mai putin T- ra de
aconit la care doza pt. 24 ore este de 1.6g deci e
depasita ;se modifica cantitatea pe rp
 3) prepararea decoctului: radacina de ipeca ar trebui sa aiba un
continut de 2g% alcaloizi totali exprimati in emetina. Pentru
a favoriza extractia alcaloizilor se umecteaza cu apa acidulata cu
acid clorhidric in proportie de de 3 parti apa :I parte de produs
vegetal iar acidul clorhidric 1:1acid:alcaloizi
 2g alcaloizi…………………………….100gprodus vegetal
 xg……………………………………….0.25g pr.veg
 x=0.005alcaloizi=0.005g HCl conc=0.05gHCl 10%
Decocot de radacina de ipeca
 Maruntirea =sita V
 Mod de lucru: din produsul vegetal maruntit(sitaV) se cintaresc
0.25g care se umecteaza cu 0.75gapa (15pic) in care se adauga
0.05g HCl10%(1pic). Se lasa in repaus in vas acoperit la
temp.camerei 5min.si apoi se trateaza cu 100g apa la fierbere si se
mentine 30 min. in vas acoperit in baia de apa la fierbere.
 Actiune: expectoranta
 4)intr-un flacon tarat se cintaresc 15g sirop in care se
incorporeaza prin adaugare in picaturi tinctura de beladona ,t-ra de
aconit si sol.de clorura de amoniu anisata.Amestecul se agita
pt.dispersarea componentelor si se dauga decoctul de ipeca in care
s-a dizolvat fosfatul de codeina
 Pe eticheta de pe recipient se va mentiona “ä se agita
inainte de folosire”
Decocot de radacina de ipeca
 Observatii:sol de tincturi nu se filtreaza; se vor incorpora in
siropul simplu pentru a evita precipitarea componentelor dizolvate
in faza alcoolica si acesta se dilueaza treptat cu vehicolul apos
 Sol de clorura de amoniu anisata se va incorpora in siropul
simplu ;nu se incorporeaza la sfirsit(ulei volatil) pt a evita
precipitarea uleiului volatil)
 Decoctul se adauga dupa racire pentru a nu favoriza
volatilizarea componentelor din sol de clorura de amoniu
anisata.
 Intrebuintari:-actiune expectoranta ,antitusiva(codeina fosforica
si a tincturilor)
 Conservare: se prepara in cantitati mici ;se conserva in recipiente
inchise la culoare
Decoctul de radacina de
primula(ciubotica cucului)
 Rp: Primulae radix 3g
 Apa distilata 100 g
 Preparare : 3 g produs vegetal marunțit conform sitei
II se umecteaza cu 9 g apa alcalinizata (0,3 p NaHCO3
ptr 3p radacina). Se lasa in repaus 5 minute și se
toarnă apă alcalinizată încălzită la fierbere și se menține
vasul 30 minute în baia de apă în fierbere. Se filtrează
soluția fierbinte prin tifon și vată și se completează la
greutatea prescrisă prin spalarea și stoarcere reziduului
 Observații: se utilizează rădăcinile și rizomii plantelor
primula veria si elatior pentru conținutul lor în
saponozide triterpenice.
 Decoctul de rădăcină de Primula
(ciubotica cucului)
 Pentru extractia optima a saponozidelor din
produs, FR. X prevede concentrația de 3% si
alcalinizarea apei de extractie cu
NaHCO3 în proporție de 1g pentru 10 g
produs vegetal.
 Soluția extractivă obținută are un gust iritant
datorită saponinei, de aceea se recomandă
mascarea gustului neplăcut prin amestecarea cu
siropuri.
 Condiționare: flacoane de sticla brune, bine
închise.
 Utilizări: expectorant și fluidifiant al
secrețiilor bronșice.
 În cantitate mai mare este emetic.
 Decocturi cu Primula

Rp: Decoct primula 100g

Bromoform 0.2g
Efedrina clohidrica 0.5g modif 0.4g
Fenobarbital 0.8g 0.88g.fenob. Na
Sirop 20g
M.f.sol D.s int. 3lg/zi

Solutie magistrală de uz intern la care se urmărește:

-studierea asocierilor din formula
-verificarea dozelor
-prepararea decoctului
-prepararea solutiei magistrale
Decocturi cu Primula
 1. Bromoformul –lichid volatil cu miros caracteristic, care in
prezenta luminii si a aerului se descompune.Se pastrează in
flacoane colorate , de capacitate mica,bine umplute si inchise; are
densitate mai mare ca a apei si solubilitate in apa (1:250) (in
această rețetă se afla in limita coeficientului de solubilitate); daca
se depaseste aceasta limita se incorporeaza prin
emulsionare. Are doza maxim admisă 0.5g pt.o data si 1.5g pt. 24 ore
 Efedrina hidroclorică –solubila in apa (1:4); dozele: 0.06 pt.o
data si 0.15g pt. 24 ore –separanda
 Fenobarbitalul –solubil (1:1100) in apa are dozele; 0.3g pt.o data
si 0.6g pt. 24 ore-separanda. Nu se afla in limita coeficientului de
solubilitate in apa si se va inlocui cu cantitate corespunzatoare de
fenobarbital sodic in apa si se adnotează pe rețetă.
15g sol…………………………..0.5g bromoform
120g sol……………………….x=4g bromoform
45g sol…………………………1.5g bromoform
120g sol………………………..y=4g bromoform

15g sol………………….. 0.06g efedrina hidroclorica

120g…………………………x=0.48g
45gsol…………………….0.15g efedrina hidroclorica
120gsol……………………..y=0.4g.efedrină hidroclorică

15g sol…………………………0.3g fenobarbital

120g……………………………x=2.4g fenobarbital
45g sol…………………………..0.6g fenobarbarbital
120g…………………………….y=2.4g fenobarbital
 Decocturi cu Primula

 Se modifică dozele la efedrina

 Se inlocuieste stoechiometric fenobarbitalul acid cu fenobarbital sodic.
 3) Se prepara decoctul
 4)Se prepara solutia: in 50g decocot se dizolva fenobarbitalul sodic,
iar in restul de efedrina clorhidrica;se cintareste siropul intr-un flacon
tarat si in el se incorporeaza bromoformul (se aduce in picaturi).
Amestecul se agita energic si se adauga treptat si sub agitare cele doua
solutii reci obtinuta anterior.
 Observatii : bromoformul se incorporeaza direct in sirop si se
agita pentru a usura solubilizarea.
 Decoctul se va adauga dupa racire pentru a nu favoriza volatilizarea
bromoformului
 Intrebuintari: expectorant, usor sedativ
 Conservare: se prepara in cantitati mici; se conserva in recipiente
inchise la culoare
RECAPITULARE
 Rp: Infuzie de digitala 100 g
 papaverina hydroclorica 0.2g
 kalii bromidum 3g
 ammonii bromidum 3g
 sirupus simplex 10g
 Mf sol D.s. int 3 lgt
RECAPITULARE
 Rp Infuzie de primula 100g
 phenobarbitalii natrici 0.2g
 kalii bromidum 1g
 natrii bromidum 1g
 amonii bromidum 2g
 sirupi citri 10 g

 M.f. sol D.s. intern 3lgt/zi
RECAPITULARE
 Rp: Infuzie de musetel 100g
 papaverina hidroclorica 0.2g (0.2-0.6g)
 codeina fosforica 0.2g (0.1-0.3g)
 cofeina 0.5g (0.5-1.5g)
 na benzoas 3g
 Sirop tiocol 10g
 M.f sol D.S. int 3 lgt/zi
RECAPITULARE
 Rp: Infuzie rad valeriana 100g
 Calcii cloridi 10g
 Na benzoas 5g
 Sirop simplu 10g
 M.f. sol. D.S int 3lg/zi
RECAPITULARE
 Rp: decocot china 100g
 codeina fosforica 0.3g (0.1-0.3g)
 sol amoniu anisi 1g
 T-ra de beladona 2g (0.3-0.6g)
 T-ra aconit 2g(2-5g)
 sirop 10g
 M.f.sol D.S int 3lg/zi
RECAPITULARE
 Rp: Infuzia de musetel 100g
 calcii cloridi 2g
 hidrogenfosfas dinatrii 5g
 sirupi simplici 10g
 aqua q.s. ad 100g
 M.f. sol D.s. int.3lg/zi