PROIECT DIDACTIC

Sofiea Cristina Ana-Maria

Data : 05.01.2024
Clasa: a IV-a
Aria curriculară: Om şi societate
Disciplina: Geografie
Unitatea de învăţare: Elemente de geografie a României
Subiectul lecţiei: Vegetaţia, animalele şi solurile
Tipul lecţiei: mixtă

Obiective de referinţă:

1.5. să localizeze corect elemente ale spaţiului geografic (de la localitate la planetă), într-un context dat;
2.3. să identifice în diferite surse de informare (texte, hărţi, imagini etc.) caracteristici ale realităţii înconjurătoare;
3.1. să construiască enunţuri simple şi dezvoltate despre fenomene şi fapte observate în realitatea înconjurătoare.

Obiective de învăţare:

La sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili:

O1 - să definească termeni geografici învăţaţi: vegetaţie, faună, sol;
O2 - să localizeze pe hartă zonele de vegetaţie şi faună;
O3 - să precizeze plantele şi animalele specifice fiecărei zone de vegetaţie;
O4 - să explice legăturile care există între plante, animale, climă şi forme de relief.

Strategii didactice

Metode şi procee:
conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, observarea dirijată şi nedirijată, lucrul cu manualul, învăţarea prin
explorare, problematizarea, brainstorming, ciorchinele, jocul didactic;
Material didactic :
manual, caiet, fişe de lucru, harta fizică a României, atlas, tablă, markere, videoproiector, prezentări în Power Point;
Forme de organizare a colectivului:
individuală, frontală, pe grupe.

Resurse temporale: 45’

Forme de evaluare:
probă orală, probă scrisă formativă, probă practică, observare sistematică, temă de lucru în clasă, temă de lucru acasă, autoevaluare,
interevaluare, portofoliu.
Modalităţi de apreciere a rezultatelor şcolare:
apreciere verbală, apreciere prin calificative, apreciere nonverbală.
Nr. Secvenţele Ob. Conţinutul informaţional şi demersul didactic Strategii didactice Metode/
crt. instruirii op. Activitatea învăţătorului Activitatea elevilor Metode Material Forme de instrumente
şi procedee didactic organizare de evaluare
1. Moment Asigur pregătirea materialelor Elevii sunt aşezaţi în bănci explicaţia caiete individuală observare
organizatoric necesare pentru lecţie şi liniştea pe 5 grupe. manuale sistematică
1’ clasei. Se pregătesc pentru ora de
geografie.
2. Reactualizarea Solicit elevii să îmi precizeze Elevii precizează titlul conversaţia frontală probă orală
cunoştinţelor titlul lecţiei care a fost predată în lecţiei(,,Apele. Râurile şi aprecierea
10’ ora anterioară şi tema pe care au lacurile”) şi tema efectuată verbală
realizat-o acasă. acasă (desen - harta ,,Râurile şi
lacurile României” din manual,
pagina 30).
Realizez verificarea cantitativă a Prezintă tema efectuată caiete individuală aprecierea
temei pentru acasă. acasă. manuale verbală
Apreciez verbal modul de Repetă cunoştinţele predate exerciţiul
realizare. anterior.
Reactualizez conţinutul lecţiei Elevii sunt atenţi şi răspund conversaţia harta ţării frontală observare
prin intermediul întrebărilor: la întrebările adresate. sistematică
Ce fel de ape sunt râurile? Dar Localizează pe hartă observarea
lacurile? Dunărea, Marea Neagră, probe orale
Câte feluri de ape curgătoare principalele râuri din cele trei explicaţia
cunoaşteţi? Dar stătătoare? grupe ( 1. râurile din partea de probe
Cum explicaţi termenul vest; 2. râurile din partea de exerciţiul practice
de ,, izvor”? Dar ,,afluent”? sud; 3. râurile din partea de
Dar ,,confluenţă”? est) şi principalele lacuri, demonstra- aprecierea
Cum sunt grupate râurile? Dar folosind repere (ex. puncte ţia verbală
lacurile? cardinale).
 Care este cea mai mare apă Utilizează în exprimare
curgătoare din ţara noastră?Ce termeni specifici: râu, fluviu,
importanţă are Dunărea pentru lac de munte (de deal, de
ţara noastră? câmpie, de acumulare), puncte
Ce ştiţi despre Marea Neagră? cardinale, hartă, legendă.
Solicit localizarea pe harta fizică
a României a principalelor râuri şi
lacuri.
Completez verificarea orală a Elevii sunt atenţi, citesc conversaţia video- frontală probe orale
cunoştinţelor cu un joc interactiv sarcinile (individual sau observarea proiector
realizat în Power Point. frontal) şi răspund. exerciţiul material
jocul ppt.
didactic
Propun spre rezolvare o fişă de Completează proba de exerciţiul fişă de individuală probă scrisă
evaluare formativă (anexa 1). evaluare formativă. evaluare formativă
În urma verificării lecţiei, fac Ascultă aprecierile făcute, se conversaţia frontală aprecierea
aprecieri colective şi individuale, autoevaluează. explicaţia verbală
acord calificative. autoevaluarea
aprecierea cu
calificative
3. Captarea Prezint la videoproiector o Copiii observă peisajele din conversaţia imagine frontală răspunsurile
atenţiei imagine cu peisaje din zone de imagine şi propun cuvinte, idei observarea ppt. elevilor
2’ munte, deal, câmpie, deltă. Iniţiez tematice. Identifică formele de nedirijată şi aprecierea
un brainstorming. relief, făcând corespondenţa cu dirijată verbală
Solicit precizarea elementului elementele caracteristice ale explicaţia
caracteristic al fiecărui peisaj. aspectelor. (ex. munte –
păduri)
Citesc fragmentul : Elevii ascultă cu atenţie conversaţia text frontală observare
,,Munţilor, măreţilor, cu veşmânt textul şi identifică termeni- sistematică
de brazi şi fagi, spuneţi voi ce cheie: munţi, veşmânt, taină. explicaţia
taină ascundeţi, de-mi sunteţi aşa Răspund la întrebările puse şi probe orale
de dragi ?” încearcă să denumească cu un
(George Vâslan, Descrieri singur cuvânt expresia aprecierea
geografice) precizată.(vegetaţie) verbală
 Provoc o discuţie pe baza
fragmentului citit:
Cu ce sunt înveşmântaţi munţii?
Cum poate fi numită cu un
singur cuvânt expresia ,,veşmânt
de brazi şi fagi”?
Ce ,,taină” credeţi că ascund?
Concluzionez că munţii, ca şi
alte forme de relief, ascund fel de
fel de bogăţii şi frumuseţi care
trebuie cunoscute.
4. Anunţarea Comunic, în limbaj accesibil, Urmăresc cu atenţie explicaţia tablă frontală observare
subiectului şi a obiectivele urmărite şi conţinutul expunerea propunătorului şi-şi marker sistematică
obiectivelor învăţării. Precizez că aceste manifestă interesul pentru caiete
2’ performanţe sunt posibile numai cunoaşterea unor noi elemente
prin reţinerea informaţiilor ale spaţiului geografic.
prezentate pe parcursul lecţiei. Scriu în caiete titlul lecţiei.
Scriu data şi titlul lecţiei pe
tablă.(Vegetaţia, animalele şi
solurile)
5. Dirijarea O1 Prezint cunoştinţele lecţiei noi pe Elevii sunt atenţi la conversaţia tablă frontală observarea
învăţării O3 baza unui material realizat în materialul prezentat. sistematică
14’ O4 Power Point. observarea marker
Explic termenii care nu sunt Ascultă explicaţiile unor dirijată şi chestionarea
înţeleşi: vegetaţie, faună, sol, termeni şi pun întrebări (dacă e nedirijată caiete orală
păduri de conifere, păduri de nevoie).
foioase. exerciţiul videopro- aprecierea
Solicit elevilor să identifice în Fiecare grupă rezolvă sarcina iector pe grupe verbală
conţinutul lecţiei informaţiile primită: citesc, identifică şi învăţarea
esenţiale. Fiecare grupă va primi reţin informaţiile importante prin material aprecierea
câte un fragment pe care îl va din fragmentul indicat. explorare ppt. nonverbală
explora (grupa I – zona de munte .
(vegetaţia); grupa a II-a – zona de explicaţia hartă
munte (animalele); grupa a III-a –
zona de deal; grupa a IV-a – zona demonstra-
de câmpie; grupa a V-a – luncile şi ţia
Delta Dunării).
Cer elevilor să localizeze pe lucrul cu
harta României zonele de munte, manualul
deal, câmpie şi Delta Dunării.
Întocmesc schema lecţiei pe Expun (frontal) cunoştinţele ciorchinele
tablă (anexa 2) în paralel cu reţinute, când sunt solicitaţi.
informaţiile primite de la elevi şi Scriu schema lecţiei pe exerciţiul
cu cele prezentate la caiete.
videoproiector. explicaţia
Precizez că vegetaţia şi fauna au
răspândirea strâns legată de relief, învăţarea
precipitaţii, vânt şi temperatura prin
aerului. Scot în evidenţă explorare
importanţa pădurilor şi necesitatea
protejării acestora. Închei cu
informaţii privitoare la unele
plante şi animale care sunt pe cale
de dispariţie. Menţionez că sunt
ocrotite prin lege. Susţin cele
spuse cu imagini.
Iniţiez o activitate pe grupe cu Citesc, discută în grup şi exerciţiul text pe grupe observarea
tema ,,Ocrotirea naturii”. Elevii stabilesc informaţiile căutate. conversaţia sistematică
vor avea de selectat din acelaşi Prezintă rezolvarea sarcinii. frontală
text informaţii diferite ( I - nume chestionarea
de rezervaţii naturale; II – nume de orală
plante ocrotite; III – nume de
animale ocrotite; IV – măsuri de aprecierea
protejare a pădurilor; V – măsuri verbală
de protejare a plantelor şi
animalelor pe cale de dispariţie).
Fac aprecieri asupra modului de
participare la predarea noilor
 cunoştinţe.
6. Obţinerea O5 Fiecare grupă va primi câte un Citesc individual textul şi exerciţiul texte litare pe grupe observarea
performanţei O6 text literar din care trebuie să stabilesc împreună rezolvarea conversaţia sistematică
7’ extragă expresii, caracteristici ale sarcinii. frontală chestionarea
formelor de relief legate de Comunică cele căutate. orală
vegetaţie şi faună (anexa 5). aprecierea
verbală
7. Asigurarea O1 Propun realizarea independentă Elevii rezolvă sarcinile exerciţiul fişe de individuală observarea
retenţiei şi a O2 a unei fişe de lucru (anexa 4 ). primite. lucru sistematică
transferului O3 Verific parţial rezolvarea Comunică modul de frontală probă scrisă
5’ sarcinilor şi apreciez verbal. rezolvarea a unor sarcini. probă orală
8. Încheierea Scriu pe tablă tema pentru acasă Sunt atenţi şi notează tema în conversaţia auxiliare frontală observarea
activităţii (afiş în care să ilustreze protejarea caiete. sistematică
2’ vegetaţiei şi faunei).
Facilitez înţelegerea. Pun întrebări pentru a se explicaţia caiete portofoliul
clarifica.
Fac aprecieri verbale colective şi Sunt atenţi la aprecieri. Se conversaţia frontală aprecierea
individuale. interevaluează verbală
interevaluare
Anexa 1

Apele. Râurile şi lacurile

Test de evaluare

1) DA sau NU ? :

a) Un firicel de apă care iese în mod natural la suprafaţa pământului şi începe să curgă se numeşte părâu.
b) Apele curgătoare mai mici care se varsă în ape curgătoare mai mari se numesc afluenţi.
c) Locul în care se întâlnesc două ape curgătoare se numeşte confluenţă.

2) Scrie numele unui lac:

a) glaciar………………………..
b) vulcanic……………………...
c) de câmpie……………………

3) Scrie în căsuţe numele râurilor:

Anexa 2

la poale - păduri de fag; în regiunile mai păduri de foioase: stejarul, teiul, carpenul,
înalte - păduri de răşinoase (brad, molid); iar pe dealuri mai înalte – fagul;
tufişuri de jnepeni, ierburi (păşuni);
în pădurile de stejar: lupul, vulpea,
în păduri: veveriţa, ursul, cerbul carpatin, viezurele, căprioara, păsările cântătoare;
lupul, jderul, râsul, mistreţul; la înălţimi
mari: vulturii, caprele negre; soluri brune - fertile pentru cultivarea
pomilor fructiferi, viţei-de-vie, cerealelor.
soluri subţiri.

ierburi mici, păioase, cu rădăcini adânc sălcii, plopi, arbori iubitori de umezeală;
înfipte în pământ; stuful, papura (în deltă);

şopârla, ariciul, bufniţa, şoarecele; păsări: lebăda, pelicanul, cormoranul,

egreta, lopătarul; în ape, diferite specii de
solul – prielnic pentru cultivarea peşti;
cerealelor.
soluri răspândite pe grinduri.
Anexa 3

Ocrotirea naturii

În ultimii ani, din cauza unor activităţi ale oamenilor, multe specii de animale şi plante au dispărut, iar altele sunt pe
cale de dispariţie.
Pentru a fi protejate s-au luat unele măsuri:
- interzicerea vânatului şi a pescuitului în anumite perioade ale anului;
- interzicerea tăierii în exces a copacilor din păduri;
- înfiinţarea unor rezervaţii naturale;
- declararea unor specii de plante şi animale ca fiind monumente ale naturii.
S-au înfiinţat 14 rezervaţii naturale sau monumente ale naturii: Retezat, Rodna, Delta Dunării, Apuseni, Ceahlău,
Bucegi, Cozia, Piatra Craiului, Cheile Bicazului. Există şi rezervaţii geologice: Vulcanii Noroioşi, Slănic - Muntele de Sare, dar
şi rezervaţii speologice: Peştera Scărişoara, Peştera Muierii etc.
Sunt ocrotite de lege unele plante, precum: floarea-de-colţ, tisa, bujorul românesc, narcisa etc.
Dintre animalele protejate de lege fac parte: broasca ţestoasă dobrogeană, cocoşul de munte, capra neagră, ursul
carpatin, vulturul bărbos, râsul, zimbrul, dropia, pelicanul, lebăda cântătoare etc.
Anexa 4

Activitate pe grupe

I) ,,Natura în dealuri e mai îngăduitoare, mai prietenoasă, mai zâmbitoare, aerul mai dulce, ploile mai călduţe.”
(George Vâslan, Pământul românesc şi frumuseţile lui)

II) ,, Dincolo de păpuriş, de stuf şi de ape, mijeşte o geană de lumină trandafirie. Apar păsări albe şi cenuşii, galbene şi
trandafirii, albastre şi negre.”
(Cezar Petrescu, În Deltă)

III) ,, Muntele îţi poate da mai ales laptele, câmpia îţi poate da mai ales pâinea…”
(George Vâslan, Pământul românesc şi frumuseţile lui)

IV) ,,Numai dincolo de Bucureşti, spre răsărit, începe adevărata câmpie uscată, netedă, fără văi, fără păduri, fără
fântâni…”
(George Vâslan, Pământul românesc şi frumuseţile lui)

V) ,,Apoi, până la Dunăre nu mai e decât câmpie, cu sate, cu nesfârşite lanuri de porumb, ovăz sau floarea-soarelui”
(Geo Bogza, Cântecul Oltului)
Anexa 5

Vegetaţia, animalele şi solurile

Test de evaluare

1) Completează enunţurile:

Totalitatea plantelor care trăiesc în România formează …………………….. României.

Totalitatea ……………………. care trăiesc în România formează fauna României.
…………… este stratul de la suprafaţa pământului în care plantele îşi înfig rădăcina şi de unde îşi iau apa cu substanţele
hrănitoare.

2) Alege varianta corectǎ:

o Pădurile de fag pot fi întâlnite:

a) pe vârful muntelui;
b) la câmpie;
c) la poalele muntelui.

o Solul de la câmpie este prielnic pentru cultivarea:

a) pomilor fructiferi;
b) cerealelor;
c) viţei de vie.
o Capra neagrǎ, animal ocrotit de lege, trăieşte în:

a) lunca Dunării;
b) în zonele de deal;
c) pe stâncile munţilor, la înăţimi mari.

3) Uneşte ceea ce se potriveşte:

deal
păduri de răşinoase vultur

stejar câmpie păsări cântătoare

păioase munte şoarece

Anexa 1a

Apele. Râurile şi lacurile

Test de evaluare

Descriptori de performanţă

Calificativul
Fb B S
Itemi
Itemul 1  stabileşte valoarea de adevăr  stabileşte valoarea de adevăr a  stabileşte valoarea de adevăr a
a propoziţiilor propuse; două propoziţii propuse; unei propoziţii propuse;
Itemul 2  localizează pe hartă şi  localizează pe hartă şi denumeşte  localizează pe hartă şi
denumeşte corect elementele parţial corect elementele spaţiului denumeşte corect două
spaţiului geografic – numele geografic – numele a 4 râuri; elemente ale spaţiului
a 6 râuri; geografic – numele a 2 râuri;
Itemul 3  enumeră denumirile  enumeră parţial corect denumirile  denumeşte un lac, respectând
lacurilor, respectând lacurilor, respectând parţial o cerinţă.
cerinţele date – 3 situaţii; cerinţele date – 2 situaţii;
Anexa 5a

Vegetaţia, animalele şi solurile

Test de evaluare

Descriptori de performanţă

Calificativul
Fb B S
Itemi
Itemul 1  completează corect  completează parţial corect  completează corect un enunţ
enunţurile lacunare – 3 enunţurile lacunare – 2 situaţii; lacunar;
situaţii;
Itemul 2  alege corect toate variantele  alege corect două variante;  alege corect o variantă;
– 3 situaţii;
Itemul 3  realizează corect  realizează parţial corect  realizează corect
corespondenţa în 6 situaţii; corespondenţa - 4 situaţii; corespondenţa în 2 situaţii.