NECESITATEA ÎNFilNŢĂRil MUZEULUI DE ARTĂ

ÎN TÂRGOVIŞTE

MONICA SÂNGEORZEAN

Complexul Muzeal Naţional „Curtea Domnească" deţine, printre alte

categorii de bunuri mobile şi un fond de artă plastică şi decorativă care, în perioada
1990-1996, s-a îmbogăţit substanţial cu aproape patru sute de lucrări de pictură,
grafică, sculptură, mobilier şi tapiserie.
Anul 1990 a însemnat un reviriment, o perioadă fecundă, instituţiei noastre
fiindu-i atribuită o sumă destinată achiziţiilor. S-au unnărit ofertele primite,
frecventând totodată colecţionari cunoscuţi, sau descendenţi ai unor artişti: familia
Petraşcu şi aceea a lui Bob Bulgam, care au oferit lucrări de mare interes. O atenţie
majoră a fost acordată şi creaţiei contemporane, în limita fondului alocat.
În câteva luni a fost posibilă achiziţionarea mai multor lucrări de calitate,
care pot fi considerate nucleul unui Muzeu de Artă, îndeosebi pentm perioada
interbelică, acestora adăugându-li-se lucrările existente: aproape o sută de lucrări
de excepţie, multe de factură academică, reprezentative pentru secolul al XIX-lea,
de autori români şi străini, precum şi câţiva artişti din prima jumătate a secolului
XX.
Ideea unui muzeu de artă în T'argovişte a fost avansată încă din anul 1986, în
acest scop fiind desemnată clădirea fostei Prefecturi, construită în 1895 de echipa
antreprenorului italian Baldassar Vignossa Giovanni (pictura interioară făcută de
Giovanni Battista Del' Basso ), în stil neoclasic eclectic - ca şi multe alte clădiri
rămase din acel sfârşit de veac, bijuterii ale oraşului executate de meşteri italieni.
Clădirea necesită, însă, restaurări de proporţii, pertinente, pentm a fi salvate şi
refăcute pictura şi stucatura interioară, în prezent fiind posibilă folosinţa - parţială
- doar a parterului pentru expoziţii temporare de artă, restrânse.
Iniţial s-a dorit aici configurarea unui muzeu cu tematică militantă, ceea ce

https://biblioteca-digitala.ro
170 MONICA SANGEORZEAN

ar fi îngreunat dialogul dintre lucrări şi stilul decoraţiei; un muzeu hibrid, cu

compoziţii fortuite, subscrise acelei conjuncturi de dirijare a creaţiei.
Pe lângă pânze semnate Nicolae Grigorescu, s-au achiziţionat lucrări de:
Nicolae Tonitza- două portrete de copii; Theodor Pallady1: 2 uleiuri şi 22 grafică;
Gheorghe Petraşcu 2 (30): grafică, reprezentând scene executate la T'argovişte, legate
de casa-atelier, ce permit înviorarea expunerii în acel spaţiu, dar şi imagini din
străinătate\ Iosif lser; Jean Al. Steriadi; Camil Ressu; Lucian Grigorescu; Marius
Bunescu; Yorgulescu - Yor; Paul Miracovici; Corneliu Mihăilescu; Magdalena
Rădulescu; Horia Damian; Henri Catargi; Lucia Cosmescu; Sabin Popp; Lucia
Dern. Bălăcescu; Elena Popcea; Gheorghe Vfmatoru; Ionescu Sin; Al. Jiquidi; Kimon
Loghi: Matiss Teutsch.
Anumiţi autori sunt mai hine reprezentaţi cu două lucrări, unii cu patru sau
chiar opt. Având în vedere că deseori primează grafica, notabilă pentru creaţia
fiecărui artist, toate aceste mari valori merită a fi puse în circuit muzeistic cât mai
curând. în special într-un adru atotcuprinzător.
Gestul artistic şi al artistului au devenit mai spontane şi mai generoase după
1990: o largheţe în a defini expoziţii, fără constrângeri; contactul cu arta străină
contemporană care a poposit în sălile expoziţionale din T'argovişte; o deschidere
care i-a îndemnat pe unii artişti de prin aceste locuri să-şi revadă spaţiile natale
într-un context de bun augur.
Astfel, Constantin Udroiu, stabilit în Italia, destul de cunoscut şi bine cotat,
a reunit mai multe lucrări de grafică într-o expoziţie deschisă omagial de către
CNMCDT, dăruind dintre acestea 85 de lucrări muzeului.
Pictoriţa Ana Emilia Apostolescu, a cărei expoziţie retrospectivă a avut loc
la Muzeul de Artă în 1993, a oferit o interesantă interpretare abstractă a temei
Curţii domneşti.
Donaţiile constituie o altă sursă benefică de îmbogăţire a patrimoniului ar-
tistic.
Mariana Petraşcu, fiica marelui artist, după o absenţă de ani de zile, a început
să frecventeze din nou Targoviştea şi „Casa-atelier", cu sugestii de îmbogăţire a
expunerii, oferind material documentar şi unele obiecte ale pictorului, iar după
dispariţia sa, în 1995, nepoţii - Dan Petraşcu şi soţia - ne-au donat mobilier şi
obiecte memoriale, legate de numele lui Gheorghe Petraşcu.
S-au achiziţionat lucrări de Bob Bulgaru de la Maria Moldoveanu 4 (20
desene), iar în 1993, cu ocazia expoziţiei „Bob Bulgaru, pictor şi desenator", Elena

https://biblioteca-digitala.ro
NECESITATEA INFIINŢĂRII MUZEULUI DE ARTĂ 171

Moldoveanu 5 a donat muzeului şapte lucrări ale unchiului său şi un valoros fond
documentar, compus din albume, fotografii, note şi recenzii privind ascensiunea
acestui tânăr talent, precum şi alte nouă compoziţii care au fost achiziţionate de la
d-sa.
Recent, Sara Stark a donat portretul soţului său, Alexandru Stark, copil,
executat de Bob Bulgaru.
Cu ocazia centenarului Vasile Blendea6, Constantin Vasiliu a dăruit muzeului
bustul tatălui său7, lucrat de remarcabilul pictor şi sculptor. De la acelaşi plenar
artist există lucrările de sculptură aflate în custodia instituţiei noastre. Dacă problema
casei Angela Georgescu se va rezolva în manieră optimă, această zestre artistică
purtând semnătura lui Vasile Blendea8 ar rămâne 'î.'lfgoviştei.
Lucrări de Albert Cristache, artist amator şi totuşi abil desenator, stabilit în
Elveţia, ne-au parvenit prin soţia sa, Madeleine Becq şi, curând, de la expoziţia
sugestivă a Elenei Iliescu, ,,Toposul sacrul", muzeul a primit câteva portrete de
voievozi.
Aria donaţiilor este mai cuprinzătoare, însă; în varianta existenţei unui Muzeu
de Artă, cu certitudine şi alte persoane se vor gândi în această direcţie, cum s-a
întâmplat cu Adela Brana, soţia pictorului Nicolae Brana, care a dat muzeului 95
de lucrări de pictură, interesante aspecte din viaţa satului ardelean, din ciclul „Chipuri
din sat", precum şi inspiratele ilustraţii grafice ale „Mioriţei".
Arta contemporană existentă, înviorată de noutatea lucrărilor achiziţionate
de la pictorul Sorin Ilfoveanu, îşi urmează şirul şi prin donaţia Mariei Lungu,
cuprinzând 27 de lucrări ale soţului, pictorul Ion Neagu.
De câţiva ani Târgoviştea începe să fie cunoscută nu numai ca veche cetate
de scaun, ci şi ca reşedinţă ospitalieră a unor manifestări culturale prestigioase:
teatru, muzică, arte plastice, la acest capitol înscriindu-se „Bienala Gh. Petraşcu",
aflată acum la a treia ediţie. Bienala-concurs are dublul rol: de a facilita oraşului
contactele cu noile creaţii plastice din ţară - şi de a pennite muzeului să intre în
posesia lucrărilor premiate. Astfel, de la primele două bienale s-au obţinut 12 lucrări
de pictură şi sculptură. Interesul tot mai mare al artiştilor plastici din marile oraşe
ale ţării pentru acest concurs, a făcut ca în acest an să se obţină 13 dintre lucrările
premiate.
Din cele expuse am dorit să convingem că un oraş ca Târgovişte, cu multiple
valenţe, trebuie să posede un muzeu - o clădire cu destinaţie bine stabilită pentru
a scoate la iveală opere cu care s-ar mândri orice alt oraş şi care ar constitui un

https://biblioteca-digitala.ro
172 MONICA SANGEORZEAN

punct de mare interes - un patrimoniu bogat, poate. în comparaţie cu alte colecţii

- care în prezent funcţionează sporadic.

NOTE
1. ,,Portret Marian Pallady'·; ,,Portret Yvonne Cousin''; ,,Femei cântând la
pian'•; ,,Portretul prinţului Racoviţă" (soţul lui Marion)
2. ,,Pe terasă"; ,,Coborând scarile"I „Chitarista·•
3 ... Vitre"; .. Puntea Aleantra - Toledo"
4. Sora pictorului Bob Bulgaru
5. Nepoata, prin alianţă, a lui Bob Bulgaru
6. În 1995
7. Publicistul Jean Vasiliu
8. Pictură; grafică; schiţe pentru pictură religioasă

LA NECESSITE DE LA FONDATION
D'UN MUSEE D' ART PLASTIQUE AT ÂRGOVISTE

- Resume -

La collection d'art plastique de L'Ensemble national de musees „La Cour

princiere" de Targov işte s 'est enrichic, le demier temps avec des oeuvres appartenant
aux grands maîtres de la peinture roumaine: Gh. Petraşcu, Nicolae Grigorescu,
Theodor Pallady, Nicolae Tonitza, Yorgulescu-Yor, Kimon Loghi, Lucia Cosmescu,
Lucia Dem. Bălăcescu, Paul Miracovici, Horia Damian, Jean Al. Steriadi, Camil
Ressu, Iosif Iser, Matiss Teutsch.
Ajoutes a celles qui existent deja, ces valeurs necessitent un espace propre
pour des exposition. Tout cela serait al' avantage de la ville, qui est fiere avec un tel
patrimoine artistique.
On propose la restauration de I' imeuble de l' ancienne prefecture et
l 'emplacement ici, dans cet espace, d'un musee d'art a Targovişte.

https://biblioteca-digitala.ro