26 septembrie - Ziua europeană a limbilor

manifestarea a debutat în anul 2001,an care a fost declarat de Consiliul Europei Anul European
al limbilor vorbite.În urma succesului înregistrat Ziua limbilor vorbite se să rbă toreşte
în fiecare din cele 45 de state membre ale Consiliului Europei

Ziua europeană a limbilor celebrează diversitatea lingvistică , plurilingvismul, doreşte să atragă

atenţia cetă ţenilor asupra importanţei învă ţă rii limbilor stră ine, să îi sensibilizeze faţă de
toate limbile vorbite în Europa şi să încurajeze învă ţarea limbilor de-a lungul vieţii.

E bine să ştii :

- Uniunea Europeanã este fondatã pe principiul „unitate în diversitate”: diversitatea

culturilor, obiceiurilor, credintelor si limbilor. Articolul 22 din Carta Drepturilor
Fundamentale a Uniunii Europene, adoptatã de cãtre liderii europeni în anul 2000, afirmã
respectul pentru diversitatea lingvisticã, iar articolul 21 interzice discriminarea pe
diverse criterii, inclusiv pe baza celui lingvistic. Alãturi de respectul persoanei,
deschiderea cãtre alte culturi, toleranþa si acceptarea celorlalti, respectful
pentru diversitatea lingvisticã este o valoare fundamentalã a Uniunii Europene.

- Uniunea Europeană are 23 de limbi oficiale şi de lucru,

(dar există și peste 60 de comunități autohtone care vorbesc o limbă regională sau
minoritară). Acestea sînt: bulgară, cehă, daneză, engleză, estonă, finlandeză, franceză,
germană, greacă, italiană, irlandeză, letonă, lituaniană, maghiară, malteză, olandeză, polonă,
portugheză, română, slovacă, slovenă, spaniolă și suedeză.
- Primul Regulament CE, care a stabilit limbile oficiale, a fost adoptat în 1958.
Acesta a menţionat - olandeza, franceza, germana şi italiana ca primele limbi oficiale
şi de lucru ale UE, acestea fiind totodată şi limbile statelor membre la momentul
respectiv. De atunci, odată cu extinderea Uniunii, a crescut și numărul limbilor oficiale.
Acesta este însă mai mic decât numărul statelor membre, deoarece unele dintre acestea
au aceeași limbă. De exemplu, limbile oficiale ale Belgiei sînt franceza, germana și
olandeza, iar majoritatea populației din Cipru vorbește limba greacă, aceasta avînd
statutul de limbă oficială.
- UE îşi încurajează toţi cetăţenii să vorbească mai multe limbi,
în mod special, încurajează ca cetăţenii săi să vorbească, în afară de limba maternă,
alte două limbi. Există, în acest sens, chiar o serie de programe de finanţare a
învăţării de limbi şi de promovare a diversităţii lingvistice.
Cît costã multilingvismul UE?
Pentru a avea o idee despre costul multilingvismului în UE, putem lua în considerare
costul serviciilor lingvistice, adicã traducãtorii şi interpreţii, care fac sistemul sã
functioneze. Cele mai recente date (2005) privind costul total anual indicã 1 123 milioane
de euro, ceea ce reprezintã 1% din bugetul general anual al Uniunii Europene.
Raportat la populatia Uniunii, costul revine la 2,28 euro de persoanã pe an.

1
 Cu toţii putem contribui la succesul acestei zile:
1. O primă modalitate, şi cea mai bună, este să începem să învăţăm o limbă
străină sau să ne ameliorăm cunoştinţele pe care le avem deja!

2. Să participăm la manifestările şi activităţile organizate în ţara

şi regiunea în care locuim.

3. Să cooperăm cu alte persoane din regiune sau din alte ţări pentru
a organiza activităţi din proprie iniţiativă.

4. Profesorii şi formatorii de limbi străine pot folosi Ziua europeană

drept o ocazie pentru a motiva elevii şi pentru a comunica cetăţenilor informaţii
despre activitatea lor şi despre importanţa învăţării limbilor străine. La rîndul lor,
aceştia pot afla despre activităţile altor persoane în acest domeniu.

5. Şcolile şi departamentele de limbi străine pot organiza manifestări

de tipul „ziua porţilor deschise” şi cursuri de scurtă durată pentru
a face cunoscute unităţile lor de învăţământ şi pentru a trezi interesul publicului.

6. Jurnaliştii şi posturile de televiziune pot difuza informaţii despre aceste

activităţi pe parcursul Zilei europene şi pot contribui la dezbateri pe această temă.

7. Factorii politici de decizie pot lansa şi participa la dezbateri

pe tema limbilor. De asemenea, aceştia pot realiza cooperări transfrontaliere,
utilizând de exemplu proiecte de înfrăţire între oraşe.

8. Organizaţiile neguvernamentale pot profita de ocazie pentru a organiza

diverse activităţi şi pentru a încuraja dezbaterile pe tema învăţării limbilor străine şi a
politicii lingvistice.

În cadrul Zilei europene a limbilor, sunt organizate diverse activităţi: concursuri,

festivaluri, programe radio şi TV, ziua porţilor deschise în centre specializate pentru
învăţarea limbilor străine, cursuri de sensibilizare sau cursuri de scurtă durată, conferinţe,
seminarii şi difuzarea de publicaţii.

Nu există un program specific pentru această zi.

Cu toate acestea,parteneriatele existente pot include o activitate organizată cu ocazia
Zilei europene a limbilor în proiecte finanţate prin programul de învăţare de-a lungul
vieţii-Educaţie pentru adulţi.

2
 Limbile străine reprezintă paşaportul tău către ceilalţi oameni.
Ele te ajută să comunici eficient cu străinii cu care vii in contact, fie că eşti la muncă
ori în vacanţă. Limbile străine sînt folosite în toate domeniile, ele aduc oamenii
aproape şi leagă continente, leagă ţări, leagă culturi şi civilizaţii. Fără cunoaşterea şi
folosirea limbilor străine nu ar mai fi existat alianţe politice,
mişcări diplomatice sau relaşii internaţionale.

Necesitatea pentru limbile străine se dezvoltă încă din anii de studiu,

pentru că se întîmplă că majoritatea cărţilor de specialitate,
care ne pot fi de mare folos, să nu fie traduse în limba romană,
sau să fie mult mai eficiente în limba lor originală.

O limba străină e ca o pînză între tine şi cel căruia îi vorbeşti,

ca o mănuşă, care-ţi desparte mîna de mîna celuilalt.

Cine nu cunoaşte limbi străine nu are idee despre propria limbă.

Învaţă o nouă limbă şi vei căpăta un nou suflet.

Învăţarea unei limbi străine nu trebuie să se întîmple neapărat în cadrul şcolii.

Chiar Dumneavoastră , ca părinţi , îi puteţi dezvălui celui mic universul magic
al unei culture. La început va fi vorba , desigur, despre cîteva cuvinte,
care desemnează obiectele uzuale.Şi ,totuşi, oricît de puţine , aceste informaţii îl
îl vor ajuta să deprindă din vreme cunoştinţe esenţiale,pe care se vor
sedimenta ulterior noţiunile de gramatică, lexică şi fonetică.

De la ce vîrstă?
Dacă este vorba despre un cuplu mixt, deci bilingv, îi puteţi vorbi bebeluşului în ambele limbi încă
de la început.Bebeluşii sînt, din nastere, niste poligloti eminenti.
Atentie, totusi, sa stabiliti clar de la început care va fi limba maternă dominantă. Copilul va distinge
natural sunetele limbii materne de cea de-a doua limbă şi va căpăta aproape spontan cunoştinţele
necesare pentru utilizarea ambelor. Dacă nu este vorba despre o familie mixtă, este
recomandat ca cel mic să se iniţieze mai întîi în regulile limbii sale materne şi abia apoi
să înveţe noţiunile de bază ale altei limbi.

Vîrsta de debut a "studiului" va echivala cu împlinirea a trei anişori.

Cercetările sugerează că un copil de pînă în zece ani este ai înclinat să înveţe o
limbă străină. Copiii învaţă mai repede, reţin mai bine şi, adesea, au o pronunţie foarte
aproape de cea nativă. Mai mult, există experţi
care susţin ca un copil de pînă în cinci
ani poate gestiona cu success învăţarea a cinci
limbi străine!

Care sînt avantajele?

3
  Cunoasterea unei limbi străine nu înseamnă doar o modalitate
de a exprima idei şi sentimente în alt limbaj, ci corespunde cu o deschidere importantă
către alt tip de valori, către o civilizatie şi o cultură diferită.
Multilingvismul reprezintă o îmbogăţire a spiritului.

 Se ştie, în urma cercetărilor efectuate în domeniu, că studierea unei
limbi străine poate îmbunăţăţi capacitatea de a comunica
şi ajuta la dezvoltarea cognitivă a copiilor.

 Daca lecţiile într-o limbă străină încep din timp, copilul va fi mult mai bine
pregătit, cînd va ajunge să studieze limba respectivă în cadrul şcolii.

 Nu ignorati pregătirea importantă pentru viitor, un alt atu al deprinderii de
cunostinţe multilingvistice. În societatea globalizată de astăzi,în era internetului
şi a computerelor,î in care accesul la informaţie este vital, cunoaşterea mai
multor limbi străine este indispensabilă.

 Chiar daca este un avantaj cu bătaie lungă, nu uitaţi că găsirea unei slujbe
depinde mult şi de capacitatea candidatului de a comunica în mai multe limbi.

Cunoaşterea unei limbi în plus dezvoltă capacităţile mentale

şi reduce riscurile apariţiei demenţei odată cu înaintarea în vîrstă,
se arată într-un studiu canadian recent. Faptul de a fi bilingv
sau de a învăţa o altă limbă la vârsta adultă are efecte positive
asupra creierului, atenuînd procesul de deteriorare mentală.
"Experienţe efectuate asupra unor adulţi bilingvi ceva mai vîrstnici arată că
bilingvismul ar putea avea un efect protector împotriva maladiei lui
Alzheimer şi a altor forme de demenţă",-a explicat Ellen Bialystok
de la Universitatea York din Toronto.
Potrivit studiului, efectuat asupra a 211 bolnavi afectaţi de Alzheimer, dintre
care 102 erau bilingvi şi 109 monolingvi, maladia a fost diagnosticată cu
4,3 ani mai tîrziu la persoanele, care vorbeau mai mult de o limbă
decît la ceilalţi.