Vecernia 09.01.2022, Duminică Seara, SF - Cuv.antipa de La Calapodeşti
Vecernia 09.01.2022, Duminică Seara, SF - Cuv.antipa de La Calapodeşti
Vecernia 09.01.2022, Duminică Seara, SF - Cuv.antipa de La Calapodeşti
PSALMUL 140
Stihurile următoare se cântă pe glasul 5:
Doamne, strigat-am către Tine, auzi-mă! auzi-mă Doamne!
Doamne, strigat-am către Tine, auzi-mă! Ia aminte la glasul
rugăciunii mele, când strig către Tine. Auzi-mă, Doamne!
Să se îndrepteze rugăciunea mea, ca tămâia înaintea Ta; ridicarea
mâinilor mele - jertfă de seară! Auzi-mă, Doamne!
Stihurile următoare se citesc:
Pune, Doamne, strajă gurii mele şi uşă de îngrădire împrejurul
buzelor mele!
Să nu abaţi inima mea spre cuvinte de vicleşug, ca să-mi
dezvinovăţesc păcatele mele.
Cu oamenii cei ce fac fărădelege şi cu aleşii lor nu mă voi însoţi.
Certa-mă-va dreptul cu milă şi mă va mustra; iar untdelemnul
păcătoşilor să nu ungă capul meu.
Că încă şi rugăciunea mea este împotriva vrerilor lor;
prăbuşească-se de pe stâncă judecătorii lor;
Auzi-se-vor graiurile mele, că s-au îndulcit. Ca o brazdă de pământ
s-au rupt pe pământ, risipitu-s-au oasele lor lângă iad.
Căci către Tine, Doamne, Doamne, ochii mei, spre Tine am
nădăjduit, să nu iei sufletul meu.
Păzeşte-mă de cursa care mi-au pus mie şi de smintelile celor ce
fac fărădelege.
Cădea-vor în mreaja lor păcătoşii, ferit sunt eu, până ce voi trece.
PSALMUL 141
Cu glasul meu către Domnul am strigat, cu glasul meu către
Domnul m-am rugat.
Vărsa-voi înaintea Lui rugăciunea mea, necazul meu înaintea Lui
îl voi spune.
Când lipsea dintru mine duhul meu, Tu ai cunoscut cărările mele.
În calea aceasta în care am umblat, ascuns-au cursă mie.
Luat-am seama de-a dreapta şi am privit şi nu era cine să mă
cunoască.
Pierit-a fuga de la mine şi nu este cel ce caută sufletul meu.
Strigat-am către Tine, Doamne, şi am zis: Tu eşti nădejdea mea,
Tu eşti partea mea în pământul celor vii!
Ia aminte la rugăciunea mea, că m-am smerit foarte.
Izbăveşte-mă de cei ce mă prigonesc, că s-au întărit mai mult
decât mine.
Doamne, strigat-am către Tine, auzi-mă! auzi-mă Doamne!
Doamne, strigat-am către Tine, auzi-mă! Ia aminte la glasul
rugăciunii mele, când strig către Tine. Auzi-mă, Doamne!
Să se îndrepteze rugăciunea mea, ca tămâia înaintea Ta; ridicarea
mâinilor mele - jertfă de seară! Auzi-mă, Doamne!
STIHIRILE PE 8
Stihirile Cuviosului Antipa – Glasul 5
Podobie: Cuvioase Părinte...
Dintru adâncuri am strigat către Tine: Doamne, Doamne, auzi
glasul meu! (Psalmul 129)
Cuvioase Părinte, de Dumnezeu purtătorule, Antipa, odrasla
rugăciunilor maicii tale fiind, te-ai arătat cu adevărat nevoitor şi
fierbinte rugător către Dumnezeu. Şi te-ai ridicat, prin râvna ostenelilor
pustniceşti la înălţimea cugetării celei dumnezeieşti, învăţându-ne a
urma şi noi vieţii tale celei fără de prihană. Şi acum dănţuieşti
împreună cu îngerii, slăvind pe Hristos Dumnezeu, pe Care roagă-L să
dăruiască lumii unire, pace şi mare milă.
Fie urechile Tale cu luare-aminte la glasul rugăciunii mele.
(Psalmul 129)
Cuvioase Părinte, de Dumnezeu purtătorule, Antipa, din pruncie
cu osârdie te-ai arătat lucrător al virtuţilor, răbdând cu îndrăzneală
amărăciunile şi defăimările cele pentru fapta cea bună şi pentru
dragostea cea negrăită către Dumnezeu, căci urând deşertăciunea
lumii şi înşelăciunea celor trecătoare ai câştigat bogăţia cea
nepieritoare a desăvârşirii dumnezeieşti, având mijlocitoare şi
folositoare pe Preacurata Fecioară. Ajută-ne şi pe noi cu rugăciunile
tale, să urcăm cu duhul spre cele înalte, ca să dobândim de la Hristos
Dumnezeu, unire, pace şi sufletelor noastre mare milă
De te vei uita la fărădelegi, Doamne, Doamne, cine va suferi? Că
la Tine este milostivirea. (Psalmul 129)
Cuvioase Părinte de Dumnezeu înţelepţite, Antipa, îmbrăţişând
înstrăinarea ca un al doilea Avraam şi luând calea pribegiei, te-ai
sălăşluit în muntele Athonului unde nevoindu-te cu evlavie te-ai făcut
locaş sfinţit al Sfântului Duh, de la Care tainică chemare luând, te-ai
îndreptat spre Athosul cel de la miazănoapte, Valaam. Acolo, ţi-ai
împlinit cu sfinţenie călătoria cea pământească, pentru care Hristos
Dumnezeu te-a încununat, sălăşluindu-te în cămările cele cereşti. Iar
acum, stând în ceruri, împreună cu cetele cele fără de trup, mângâie pe
robii tăi cei înstrăinaţi de fapte bune, rugând pe Milostivul Dumnezeu
să dăruiască lumii pace şi sufletelor noastre mare milă
Pentru numele Tău Te-am aşteptat, Doamne; aşteptat-a sufletul
meu spre cuvântul Tău, nădăjduit-a sufletul meu în Domnul. (Psalmul
129)
Antipa, Preafericite, curăţindu-ţi trupul de toată patima prin
ostenelile cele de multe feluri, ai ajuns în Sionul cel ceresc. Lauda
Moldovei, bucuria Athonului, fericirea Valaamului, nu înceta a ne ridica
pe noi cei căzuţi în patimi, rugându-te cu dinadinsul Domnului să
dăruiască lumii unire, pace şi mare milă.
Altă Stihiră a Cuviosului Antipa – Glasul 4
Podobie: Dat-ai semn...
Din straja dimineţii până în noapte, din straja dimineţii, să
nădăjduiască Israel spre Domnul. (Psalmul 129)
Păzirea dumnezeieştilor porunci scară ţi s-a facut, suindu-te la
cer, mult-nevoitorule. Privegherile de toată noaptea şi asprimea
postului ţi-au luminat haina sufletului, cu care te-ai înălţat la cereştile
locaşuri, unde acum te desfătezi în chip minunat, îndrăznire având
către Hristos, Preaînţelepte Părinte, pe Acela nu înceta a-L ruga să ne
izbăvească din primejdii, să mântuiască şi să lumineze sufletele
noastre.
Stihirile Ierarhului Grigorie – Glasul 5
Podobie: Cuvioase Părinte...
Că la Domnul este milă, şi multă mântuire la El şi El va izbăvi pe
Israel din toate fărădelegile lui. (Psalmul 129)
Cuvioase Părinte, preasfinţite Grigorie, condeiul cel plin de glasul
Mângâitorului şi limba cea preaaleasă a dreptei cinstiri de Dumnezeu;
luminătorul cel cu multe lumini al dumnezeieştii străluciri;
propovăduitorul adevărurilor, temeiul teologiei; izvorul dogmelor
înalte, râul învăţăturilor celor curgătoare de miere; alăută cu viers
dumnezeiesc a cântărilor celor de Dumnezeu scrise, care îndulcesc
cugetele credincioşilor, pe Hristos roagă-L, preaînţelepte, pe Hristos,
Cel ce în râurile Iordanului din nou a zidit lumea, roagă-L să
mântuiască sufletele noastre.
Lăudaţi pe Domnul toate neamurile, lăudaţi-L pe El toate
popoarele. (Psalmul 116, 1)
Cuvioase Părinte, preacinstite Grigorie, securea care taie
năvălirile ereticilor, sabia Mângâietorului, cea cu două ascuţişuri,
cuţitul care taie vlăstarele cele putrede, focul care arde mărăcinii
ereziilor, plugăreasca lopată cu adevărat, care deosebeşte bine
greutatea şi uşurătatea dogmelor şi cumpăna preadreaptă, care
îndreptează pe toţi către căile mântuirii; pe Hristos roagă-L,
preaînţelepte, pe Hristos, Cel ce în râurile Iordanului a zidit lumea din
nou, roagă-L să mântuiască neamul nostru.
Că s-a întărit mila Lui peste noi şi adevărul Domnului rămâne în
veac. (Psalmul 116, 2)
Cuvioase Părinte, preafericite Grigorie, gura care izvorăşte
graiurile cele fericite, scoase din dumnezeieştile izvoare nesecate ale
mântuirii, şi care tâlcuieşte tuturor cuvintele de rugăciune, dreptarul
care îndreptează către fapta bună; cel ce străluceşti de înalte cugetări
dumnezeieşti şi eşti luminat de slava neziditei Treimi, al Cărei nebiruit
ajutor te-ai făcut; pe Hristos roagă-L, preaînţelepte, pe Hristos, Cel ce
în râurile Iordanului a zidit lumea din nou, şi S-a plecat, Cuvioase, să
mântuiască neamul nostru.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
A Cuviosului Antipa – Glasul 5
Bucură-te, Moldovă, gură de rai, că ai odrăslit pe fericitul între
monahi, Antipa Cuviosul. Bucură-te, Munte Sfânt al Athonului care ai
primit în smeritele tale locaşuri pe turtureaua pustiului şi odrasla cea
binecuvântată a neamului nostru. Bucură-te, ceata monahilor şi tu,
sihăstrie a obştii Valaam, ce aţi mângâiat duhovniceşte sufletul
iubitorului de osteneli şi rugător neîncetat al lui Hristos Dumnezeu. Pe
acesta şi noi, smeriţii, avându-l ocrotitor şi fierbinte sprijinitor înaintea
Domnului îl rugăm, zicând: Bucură-te, lauda schimonahilor şi podoaba
sihaştrilor, şi ca cel ce locuieşti în lumina cea neînserată, luminează
cugetele şi sufletele noastre, Antipa, Părintele nostru.
Şi acum şi pururea şi-n vecii vecilor. Amin.
A Praznicului - Glasul 4
Cutremuratu-s-a mâna Botezătorului, când s-a atins de
preacuratul Tău creştet; întorsu-s-a înapoi râul Iordanului,
neîndrăznind a sluji Ţie; că cel ce s-a sfiit de Isus al lui Navi, cum era
să nu se teamă de Făcătorul său? Dar toată iconomia ai plinit-
o, Mântuitorul nostru, ca să mântuieşti lumea cu Arătarea Ta, Unule
Iubitorule de oameni.
PREOTUL, rosteşte: Înţelepciune, drepţi!
STRANA cântă:
Lumină lină a sfintei slave a Tatălui ceresc, Celui fără de moarte, a
Sfântului, Fericitului, Iisuse Hristoase! Venind la apusul soarelui,
văzând lumina cea de seară, lăudăm pe Tatăl, pe Fiul şi pe Sfântul
Duh, Dumnezeu. Vrednic eşti în toată vremea a fi lăudat de glasuri
cuvioase, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce dai viaţă; pentru aceasta, lumea Te
slăveşte.
PREOTUL: Să luăm aminte. Pace tuturor.
STRANA: Şi duhului tău.
PREOTUL: Înţelepciune! Să luăm aminte!
PREOTUL: Înţelepciune!
STRANA: Din înţelepciunea lui Solomon, citire: (3: 1-9)
PREOTUL: Să luăm aminte!
STRANA citește: Sufletele drepţilor sunt în mâna lui Dumnezeu şi
nu se va atinge de ele chinul. Părutu-s-a în ochii celor nepricepuţi că
au murit şi ieşirea lor din această lume s-a socotit pedepsire şi
plecarea lor de la noi, sfărâmare, iar ei sunt în pace. Că de ar fi şi
pedepsiţi în faţa oamenilor, nădejdea lor este plină de nemurire. Şi
puţin fiind pedepsiţi, cu mari faceri de bine se vor dărui, că Dumnezeu
i-a ispitit pe dânşii şi i-a aflat Luişi vrednici. Ca pe aur în topitoare i-a
lămurit pe ei şi ca pe o jertfă de ardere de tot i-a primit. Şi în vremea
cercetării lor vor străluci, şi ca scânteile de paie vor fugi. Judeca-vor
neamuri şi vor stăpâni popoare şi va împărăţi peste dânşii Domnul în
veci. Cei ce nădăjduiesc spre Dânsul vor înţelege adevărul şi
credincioşii vor petrece în dragoste cu Dânsul. Că har şi milă este
întru cuvioşii Lui şi cercetare pentru aleşii Lui. (se încheie melodios)
PREOTUL: Înţelepciune!
STRANA: Din înţelepciunea lui Solomon, citire: (4: 7-15)
PREOTUL: Să luăm aminte!
STRANA citește: Dreptul de va ajunge să se sfârşească, întru
odihnă va fi. Că bătrâneţile sunt cinstite, nu cele de mulţi ani, nici cele
ce se măsoară cu numărul anilor. Şi cărunteţile sunt înţelepciunea
oamenilor şi vârsta bătrâneţilor, viaţa nespurcată. Plăcut lui Dumnezeu
făcându-se, l-a iubit, şi vieţuind între păcătoşi, a fost mutat.
Răpitu-s-a, ca să nu schimbe răutatea mintea lui, sau viclenia să înşele
sufletul lui. Că râvna răutăţii întunecă cele bune şi neînfrânarea poftei
schimbă gândul cel fără de răutate. Desăvârşindu-se în scurt timp, a
împlinit ani îndelungaţi; că plăcut era Domnului sufletul lui. Pentru
aceasta S-a grăbit a-l scoate pe dânsul din mijlocul răutăţii. Iar
popoarele au văzut şi nu au cunoscut, nici nu au pus în gând una ca
aceasta. Că har şi milă este întru cuvioşii Lui şi cercetare întru aleşii
Lui. (se încheie melodios)
ECTENIA ÎNTREITĂ (a cererii stăruitoare)
PREOTUL: Să zicem toţi, din tot sufletul şi din tot cugetul nostru
să zicem.
STRANA: Doamne miluiește.
PREOTUL: Doamne, Atotstăpânitorule, Dumnezeul părinţilor
noştri, rugămu-ne Ţie, auzi-ne şi ne miluieşte.
STRANA: Doamne miluiește.
PREOTUL: Miluieşte-ne pe noi, Dumnezeule, după mare mila Ta,
rugămu-ne Ţie, auzi-ne şi ne miluieşte.
STRANA: Doamne miluieşte. (de trei ori)
PREOTUL: Încă ne rugăm pentru Preasfinţitul Părintele nostru
(Numele), episcopul (denumirea eparhiei), pentru sănătatea și
mântuirea lui.
STRANA: Doamne miluieşte. (de trei ori)
PREOTUL: Încă ne rugăm pentru binecredinciosul popor român de
pretutindeni, pentru conducătorii ţării noastre, pentru mai marii
orașelor și ai satelor și pentru iubitoarea de Hristos armată, pentru
sănătatea și mântuirea lor.
STRANA: Doamne miluieşte. (de trei ori)
PREOTUL: Încă ne rugăm pentru fraţii noştri: preoţi, ieromonahi,
ierodiaconi, diaconi, monahi şi monahii şi pentru toţi cei întru Hristos
fraţi ai noştri.
STRANA: Doamne miluieşte. (de trei ori)
PREOTUL: Încă ne rugăm pentru fericiţii şi pururea pomeniţii ctitori
ai acestei sfinte biserici şi pentru toţi cei mai înainte adormiţi părinţi şi
fraţi ai noştri dreptslăvitori creştini, care odihnesc aici şi pretutindeni.
STRANA: Doamne miluieşte. (de trei ori)
PREOTUL: Încă ne rugăm pentru mila, viaţa, pacea, sănătatea,
mântuirea, cercetarea, lăsarea şi iertarea păcatelor robilor lui
Dumnezeu enoriaşi, ctitori şi binefăcători ai acestui sfânt locaş.
STRANA: Doamne miluieşte. (de trei ori)
PREOTUL: Încă ne rugăm pentru cei ce aduc daruri şi fac bine în
sfânta şi întru tot cinstită biserica aceasta, pentru cei ce se ostenesc,
pentru cei ce cântă şi pentru poporul ce stă înainte şi aşteaptă de la
Tine mare şi bogată milă.
STRANA: Doamne miluieşte. (de trei ori)
PREOTUL: Că milostiv şi iubitor de oameni Dumnezeu eşti şi Ţie
slavă înălţăm, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în
vecii vecilor.
Apărătoare Doamnă
Apărătoare Doamnă, pentru biruinţă mulţumire, izbăvindu-ne din
nevoi, aducem ţie, Născătoare de Dumnezeu, noi, robii Tăi. Ci, ca ceea
ce ai stăpânire nebiruită, izbăveşte-ne din toate nevoile, ca să strigăm
ţie: Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!