Test Chirurgie Gen ROM 1

Descărcați ca doc, pdf sau txt
Descărcați ca doc, pdf sau txt
Sunteți pe pagina 1din 19

1. CS. Ce reprezintă grupa sangvină?

a) Un complex de antigeni leucocitari


b) Un complex de imunoglobuline
c) Un complex de antigeni eritrocitari
d) Antigeni trombocitari
e) Antigeni transplantaţionali
---------------------------------------------------------------------
2. CS. În timpul determinării grupei sangvine cu ajutorul ţoliclonilor s-a observat
aglutinarea cu ţoliclonul anti-B şi lipsa aglutinării cu ţoliclonul Anti-A. Apreciaţi grupa
de sînge.
a) 0(I)
b) A (II)
c) B (III)
d) AB (IV)
e) Eroare în tehnica de apreciere
---------------------------------------------------------------------
3. CS. Cea mai frecventă cale de hemotransfuzie este:
a) Transfuzia intravenoasă
b) Transfuzia intraarterială
c) Transfuzia intraosoasă
d) Transfuzia intraaortală
e) Transfuzia intracardiacă
---------------------------------------------------------------------
4. CS. La ce temperatură se păstrează masa eritrocitară prelevată de la donor?
a) 0° C
b) -2 -4° C
c) +4 +6° C
d) +8 +10° C
e) 0 +1° C
---------------------------------------------------------------------
5. CS. Cum se transfuzează sîngele în timpul efectuării probei biologice?
a) În jet, în două prize a cîte 25 ml cu un interval de 3-5 min
b) În jet, în trei prize cîte 25 ml cu un interval de 3-5 min
c) Cu picătura timp de 15 min, cu o pauză ulterioară de 3-5 min
d) În jet, într-o priză
e) Proba biologică se efectuiază doar în timpul transfuziei de plasmă
---------------------------------------------------------------------
6. CM. Metoda autohemotransfuziei se efectuează în felul următor:
a) Prelevarea sîngelui bolnavului se efectuează cu cîteva săptămîni pînă la operaţia
planificată
b) Se colectează repetat cîte 400-500ml de sînge cu intervalul dintre prelevări de o
săptămînă
c) Se colectează repetat cîte 100-200ml de sînge cu intervalul dintre prelevări de 2
zile
d) Ultima prelevare de sînge se efectuează nu mai tîrziu de 12 ore pînă la operaţie
e) Ultima prelevare de sînge se efectuează nu mai tîrziu de 72 ore pînă la operaţie
---------------------------------------------------------------------
7. CM. Hemodiluţia normovolemică preoperatorie acută prevede îndeplinirea
următoarelor activităţi:
a) Exfuzia a 400-500 ml de sînge a bolnavului cu o săptămînă pînă la intervenţia
chirurgicală
b) Exfuzia a 750-1000 ml de sînge a bolnavului nemijlocit înainte de începutul
intervenţiei chirurgicale
c) Restabilirea volumului sîngelui prelevat prin administrarea substituienţilor sangvini
d) Restabilirea volumului sîngelui prelevat prin administrarea plasmei de la donator
e) Transfuzia ulterioară a sîngelui colectat bolnavului, intra- sau postoperator
---------------------------------------------------------------------
8. CS. La un bolnav cu ruptură post-traumatică a splinei şi hemoperitoneum, sîngele
din cavitatea peritoneală a fost colectat cu ajutorul aparatului “Cell Saver” şi
transfuzat pe cale i/v bolnavului. Cum se numeşte această metodă?
a) Hemodiluţie controlată
b) Reinfuzie
c) Rehidratare
d) Plasmofereză
e) Hemodializă
---------------------------------------------------------------------
9. CM. Reinfuzia poate fi efectuată în caz de:
a) Hemoragie din ulcer gastric
b) Ruptură post-traumatică a splinei
c) Sarcină extrauterină întreruptă
d) Amputare post-traumatică a extremităţii inferioare
e) Traumatism închis al cutiei toracice cu hemotorax
---------------------------------------------------------------------
10. CS. Reinfuzia sîngelui din cavitatea peritoneală este imposibilă în caz de:
a) Leziune a diafragmului
b) Leziune a splinei
c) Leziune a organelor cavitare
d) Leziune a vaselor sangvine magistrale
e) Stare generală gravă a bolnavului
---------------------------------------------------------------------
11. CM. Care din poziţiile enumerate nu se referă la complicaţiile cu caracter infecţios
în caz de hemotransfuzie?
a) Sifilisul
b) Hepatitele B,C,D
c) Infecţia - HIV
d) Şocul hemolitic
e) Dilatarea acută a cordului
---------------------------------------------------------------------
12. CM. Indicaţi, care din patologiile enumerate se referă la infecţia chirurgicală.
a) Pneumonia acută
b) Hidrosadenita acută
c) Abcesul hepatic
d) Supuraţia plăgii postoperatorii
e) Pielonefrita cronică
---------------------------------------------------------------------
13. CM. Care dintre procesele infecţioase se referă la infecţia chirurgicală acută
specifică?
a) Antraxul
b) Sifilisul
c) Tetanosul
d) Actinomicoza
e) Tuberculoza
---------------------------------------------------------------------
14. CS. Ce indică simptomul de fluctuienţă în caz de infecţie chirurgicală a ţesuturilor
moi?
a) Formarea unei cavităţi cu conţinut purulent
b) Prezenţa procesului inflamator în stadiul de infiltraţie
c) Prezenţa gazului în ţesuturi
d) Caracterul anaerob neclostridial al infecţiei
e) Implicarea în procesul patologic a organelor subiacente
---------------------------------------------------------------------
15. CM. Indicaţi modificările caracteristice în analiza generală a sîngelui în caz de
infecţie chirurgicală acută.
a) Leucocitoză
b) Trombocitoză
c) Devierea spre stînga în formula leucocitară
d) Accelerarea vitezei de sedimentare a hematiilor
e) Eozinofilie
---------------------------------------------------------------------
16. CS. În caz de furuncul inflamaţia purulentă se dezvoltă în:
a) Ţesutul subcutanat
b) Glanda sebacee
c) Piele
d) Foliculul pilos
e) Glanda sudoripară
---------------------------------------------------------------------
17. CM. În ce cazuri este indicată spitalizarea bolnavului cu furuncul?
a) În caz de furuncul pe coapsă la un copil de 7 ani
b) În prezenţa furunculului abcedat la un bolnav cu diabet zaharat grav
c) În localizarea furunculului pe talpa piciorului şi imposibilitatea exercitării funcţiei de
sprijin de către extremitatea afectată
d) În localizarea furunculului în regiunea triunghiului nazo-labial
e) În cazul suportării patologiei respective în antecedente
---------------------------------------------------------------------
18. CS. Inflamaţia purulentă a glandelor sudoripare se numeşte:
a) Carbuncul
b) Hidrosalpinx
c) Furuncul
d) Hidrosadenită
e) Dermatită axilară streptococică
---------------------------------------------------------------------
19. CM. Ce afirmaţii, referitoare la flegmon, sunt corecte?
a) Procesul purulent se răspîndeşte de-a lungul spaţiilor interfasciale şi celulare
b) Colecţia purulentă este delimitată de prezenţa capsulei piogene
c) Manifestările intoxicaţiei de regulă nu sunt pronunţate
d) Starea generală a bolnavului rămîne satisfăcătoare
e) Pacienţii necesită spitalizare şi intervenţie chirurgicală urgentă cu anestezie
generală sau regională
---------------------------------------------------------------------
20. СM. Carbunculul se caracterizează prin următoarele semne:
a) De regulă, se dezvoltă în regiunea occipitală şi interscapulară
b) Nu se dezvoltă la bolnavii cu diabet zaharat
c) Pielea de-asupra focarului inflamator nu este schimbată
d) Abcesul are aspect de "fagure"
e) Simptomul de fluctuienţă nu este tipic
---------------------------------------------------------------------
21. CS. Agentul cauzal tipic al erizipelului este:
a) Streptococul
b) Stafilococul
c) Colibacilul
d) Pneumococul
e) Bacilul pioceanic
---------------------------------------------------------------------
22. CM. Indicaţi formele clinice ale erizipelului.
a) Forma flegmonoasă
b) Forma abcedantă
c) Forma buloasă
d) Forma necrotică
e) Forma eritematoasă
---------------------------------------------------------------------
23. CM. Indicaţi simptomele tipice ale mastitei acute.
a) Ascensiunea temperaturii corporale
b) Retracţia mamelonului de partea inflamaţiei
c) Durerea şi senzaţia de distensie în regiunea glandei mamare
d) Pielea sub formă de "coajă de portocală"
e) Eliminări sero-hemoragice din mamelon
---------------------------------------------------------------------
24. CS. În acord cu clasificarea infecţiei chirurgicale în funcţie de evoluţia patologiei,
tetanosul se referă la:
a) Infecţie cronică nespecifică
b) Infecţie cronică specifică
c) Infecţie acută specifică
d) Infecţie acută putridă
e) Infecţie acută purulentă
---------------------------------------------------------------------
25. CM. Ce afirmaţii caracterizează just limfangita?
a) Fără tratament conduce spre bacteriemie
b) Reprezintă liza purulentă a ganglionilor limfatici
c) Reprezintă o patologie primară
d) Reprezintă o complicaţie a unui alt proces infecţios
e) În asemenea cazuri este necesară drenarea chirurgicală
---------------------------------------------------------------------
26. CS. Prin ce se deosebeşte abcesul de flegmon?
a) Prin necesitatea în intervenţie urgentă
b) Prin durere exprimată în regiunea afectată
c) Prin leucocitoză
d) Prin acumularea delimitată de ţesuturile adiacente a puroiului
e) Prin febră înaltă
---------------------------------------------------------------------
27. CS. După care principiu hemoragiile sunt clasificate în "per diabrosis", "per rexin"
şi "per diapedesis"?
a) După principiul anatomic
b) După mecanismul de apariţie
c) După raportul faţă de mediul extern
d) După evoluţie
e) După timpul de dezvoltare
---------------------------------------------------------------------
28. CM. Care din hemoragiile enumerate se referă la cele interne?
a) Hemoragia din ulcerul gastric
b) Hematomul intermuscular
c) Hemoragia din plaga tăiată a gambei
d) Hemoragia pulmonară
e) Hemoragia în cavitatea articulară
---------------------------------------------------------------------
29. CM. Care din hemoragiile enumerate se referă la cele interne intracavitare?
a) Hemoragia din ulcerul gastric
b) Hemoragia în cavitatea pleurală
c) Hemoragia uterină
d) Hemoragia intraarticulară
e) Tamponada cordului
---------------------------------------------------------------------
30. CM. Indicaţi cauzele posibile ale hemoragiei.
a) Trauma
b) Distrugerea peretelui vascular în cazul unui proces purulent
c) Dereglarea permeabilităţii peretelui vascular
d) Infarctul miocardic
e) Gangrena anaerobă clostridiană
---------------------------------------------------------------------
31. СM. Indicaţi consecinţele hemoragiei.
a) Pneumonia de stază
b) Hemoconcentraţia
c) Scăderea volumului de sînge circulant
d) Anemia acută
e) Hemofilia
---------------------------------------------------------------------
32. CM. Indicaţi reacţiile organismului în caz de hemoragie, ce se referă la faza de
compensare.
a) Hemodiluţia
b) Centralizarea hemodinamicii
c) Decentralizarea hemodinamicii
d) Hiperventilarea
e) Includerea mecanismului renal de compensare
---------------------------------------------------------------------
33. CM. Indicaţi fenomenele patologice, ce se dezvoltă în organism în faza terminală
a hemoragiei.
a) Acidoza
b) Centralizarea hemodinamicii
c) Toxemia
d) Decentralizarea hemodinamicii
e) Hemodiluţia
---------------------------------------------------------------------
34. CM. Indicaţi simptomele locale ale hemoragiei gastro-intestinale.
a) Voma cu sînge
b) Epistaxisul
c) Hemoperitoneumul
d) Hemoptizia
e) Melena
---------------------------------------------------------------------
35. CS. Voma cu conţinut "zaţ de cafea" este caracteristică pentru:
a) Ocluzia intestinală
b) Pancreatita acută
c) Hemoragia ulceroasă gastro-duodenală
d) Ruptura splinei
e) Distrucţia pulmonară bacteriană
---------------------------------------------------------------------
36. CM. Indicaţi semnele generale ale hemoragiei.
a) Tahicardia
b) Melena
c) Paliditatea
d) Voma cu sînge
e) Hipotonia
---------------------------------------------------------------------
37. СM. Ce parametri de laborator reflecta severitatea hemoragiei?
a) Eritrocitele sîngelui
b) Leucocitele sîngelui
c) Hemoglobina sangvină
d) Hematocritul
e) Proteina sîngelui
---------------------------------------------------------------------
38. CM. Selectaţi metodele de hemostază provizorie.
a) Ligaturarea vasului în plagă
b) Compresia digitală a vasului
c) Aplicarea garoului
d) Aplicarea pansamentului compresiv
e) Flexia maximală a extremităţii în articulaţie
---------------------------------------------------------------------
39. CS. Ce reprezintă sepsisul?
a) Prezenţa bacteriilor în patul sangvin cu metastaze purulente în ţesuturi şi organe
b) Un fenomen microbian caracterizat prin răspuns inflamator local la prezenţa
microorganismelor
c) Prezenţa şi multiplicarea activă a bacteriilor în patul sangvin
d) Prezenţa bacteriilor în patul sangvin
e) Un proces infecţios caracterizat prin reacţie inflamatorie sistemică
---------------------------------------------------------------------
40. СS. Ce reprezintă septicemia?
a) Un proces infecţios caracterizat prin reacţie inflamatorie sistemică
b) Un fenomen microbian caracterizat prin răspuns inflamator local la prezenţa
microorganismelor
c) Prezenţa şi multiplicarea activă a bacteriilor în patul sangvin
d) Prezenţa bacteriilor în patul sangvin
e) Prezenţa bacteriilor în patul sangvin cu metastaze purulente în ţesuturi şi organe
---------------------------------------------------------------------
41. CM. Pentru diagnosticul sindromului de răspuns inflamator sistemic (SIRS) se
utilizează următoarele criterii:
a) Nivelul leucocitelor în sânge
b) Tensiunea arterială sistolică
c) Temperatura corpului
d) Frecvenţa respiratorie
e) Frecvenţa contracţiilor cardiace
---------------------------------------------------------------------
42. CM. Ce criterii confirmă prezenţa sindromului de răspuns inflamator sistemic
(SIRS)?
a) Numărul leucocitelor în sânge > 12.000/mm3
b) Numărul leucocitelor în sânge < 4.000/mm3
c) Tensiunea arterială sistolică < 90 mm Hg
d) Frecvenţa respiratorie < 14 respiraţii/min
e) Frecvenţa respiratorie > 20 respiraţii/min
---------------------------------------------------------------------
43. CS. Care din rezultatele enumerate ale investigaţiilor paraclinice este decisiv
pentru confirmarea sepsisului?
a) Hemocultura pozitivă
b) Evidenţierea leucocitozei cu devierea spre stînga în formula leucocitară
c) Nivelul ridicat al citokinelor (factorul necrozei tumorale) în sânge
d) Nivelul crescut al proteinei C-reactive
e) Cantitatea înaltă de procalcitonină în serul sangvin
---------------------------------------------------------------------
44. CS. Cel mai important agent bacterian provocător al gangrenei gazoase este:
a) Clostridium hystoliticum
b) Clostridium oedomatiens
c) Clostridium tetani
d) Clostridium perfringens
e) Clostridium septicum
---------------------------------------------------------------------
45. CM. Indicaţi plăgile cu risc înalt de dezvoltare a infecţiei anaerobe clostridiene a
ţesuturilor moi (gangrenei gazoase).
a) Cu contaminarea masivă cu sol
b) Cu traumatizarea masivă a muşchilor şi oaselor
c) Cu canal profund şi îngust (prin armă de foc)
d) Cu ischemia ţesuturilor cauzată de afectarea vaselor sau plasarea garoului pe o
perioadă îndelungată de timp
e) Plăgi tăiate, închise ermetic prin aplicarea suturilor primari
---------------------------------------------------------------------
46. CS. Crepitaţia determinată palpator în cazul infecţiei anaerobe clostridiene a
ţesuturilor moi este cauzată de:
a) Pătrunderea în plagă a aerului din tractul gastrointestinal în cazul formei
postoperatorii a infecţiei
b) Fricţiunea fragmentelor osoase în plagă, formate în rezultatul fracturilor deschise
c) Producerea cantităţilor mari de exotoxină
d) Formarea gazului în ţesuturi
e) Pătrunderea în plagă a aerului din mediul extern prin canalul plăgii
---------------------------------------------------------------------
47. CM. Care sunt scopurile inciziilor longitudinale „de lampas" în cazul infecţiei
anaerobe clostridiene a ţesuturilor moi (gangrenei gazoase) a extremităţii?
a) Simplificarea exciziei ţesuturilor necrotizate şi vizual devitalizate
b) Sporirea vindecării plăgii
c) Diminuarea compresiei şi a ischemiei tisulare
d) Ameliorarea accesului aerului spre canalul plăgii
e) Prevenirea multiplicării sporilor clostridieni
---------------------------------------------------------------------
48. CM. Indicaţi metodele utile pentru diagnosticul infecţiei anaerobe neclostridiene a
ţesuturilor moi.
a) Colectarea şi incubarea microorganismelor în condiţii anaerobe
b) Microscopia ţesutului sau exudatului infectat
c) Analiza biochimică pentru determinarea nivelului citokinelor în sânge
d) Depistarea toxinelor în ţesuturile infectate prin intermediul reacţiei
imunoenzimatice (ELISA)
e) Cromatografia gazo-lichidiană a ţesutului sau exudatului
---------------------------------------------------------------------
49. CM. Ce caracterizează corect tetanosul?
a) Deşi tetanosul este rar, boala deja dezvoltată nu poate fi lichidată
b) Reprezintă o infecţie cauzată de microorganizme anaerobe cu afectarea
preponderentă a ţesuturilor celulo-adipos şi conjunctiv
c) Tetanosul nou-născuţilor este responsabil pentru circa 50% din decesurile
condiţionate de tetanos în ţările în curs de dezvoltare
d) Boala nu se transmite de la o persoană la alta
e) Rata mortalităţii în tetanosul sever poate fi mai mare de 60%
---------------------------------------------------------------------
50. CS. Care formă a tetanosului prezintă cel mai mic pericol?
a) Generalizată
b) Postinjecţională (după vaccinare)
c) Locală
d) Neonatală
e) Cefalică
---------------------------------------------------------------------
51. CM. Indicaţi măsurile utile pentru profilaxia tetanosului.
a) Administrarea remediilor farmacologice, care micşorează spazmele musculare
b) Administrarea la copii a vaccinului (anatoxină tetanică) în asociere cu vaccinul
contra difteriei şi pertussis-ului
c) Revaccinarea la fiece 10 ani
d) Imunizarea pasivă cu imunoglobulină tetanică umană
e) Administrarea antibioticelor cu spectru larg de acţiune
---------------------------------------------------------------------
52. CM. Un risc elevat de devoltare a sepsisului se remarcă la:
a) Bolnavii cu diabet zaharat
b) Bolnavii cu lupus eritematos sistemic
c) Bărbaţi
d) Femei
e) Bolnavii cu ateroscleroză
---------------------------------------------------------------------
53. CS. Indicaţi agentul microbian cel mai rar implicat în cauzarea sepsisului.
a) Bacteroides fragilis
b) Escherichia Coli
c) Klebsiella
d) Candida
e) Staphylococcus
---------------------------------------------------------------------
54. CM. Care dintre mecanismele patofiziologice enumerate contribuie la dezvoltarea
ischemiei şi formează condiţii anaerobe în caz de infecţie anaerobă clostridiană a
ţesuturilor moi (gangrenă gazoasă)?
a) Răspândirea gazului de-a lungul spaţiilor fasciale
b) Creşterea presiunii în spaţiile fasciale drept urmare a edemului
c) Dereglarea circuitului sangvin ca urmare a trombozei vaselor periferice
d) Tromboza spontană a arterelor magistrale
e) Multiplicarea rapidă a microorganismelor
---------------------------------------------------------------------
55. CM. Infecţia anaerobă neclostridiană se poate manifesta clinic sub formă de
flegmon cu afectarea vastă a următoarelor ţesuturi:
a) Pielea (dermatită)
b) Țesutul subcutanat celuloadipos (celulită)
c) Țesutul conjunctiv (fasciită)
d) Muşchii (miozita)
e) Țesutul osos (osteomielita)
---------------------------------------------------------------------
56. CM. Pătrunderea microflorei patogene în ţesuturile moi ale mîinii mai des se
petrece:
a) Pe cale hematogenă
b) Prin bătături, fisuri ale pielii
c) Pe cale limfogenă
d) Împreună cu corpii străini mici (aşchii)
e) Din oasele infectate ale falangelor şi metacarpului
---------------------------------------------------------------------
57. CM. Indicaţi formele superficiale ale panariţiului.
a) Subcutanat
b) Tendinos
c) Pandactilita
d) Periunghial (paronichia)
e) Cutanat
---------------------------------------------------------------------
58. CS. Prin termenul "pandactilită" se subînţelege:
a) Inflamaţia purulentă a tuturor degetelor mîinii
b) Inflamaţia purulentă a tuturor degetelor plantei
c) Inflamaţia purulentă a tuturor ţesuturilor a unui deget al mîinii
d) Inflamaţia purulentă a tuturor ţesuturilor a unui deget al plantei
e) Concreşterea tuturor degetelor mîinii sau a plantei
---------------------------------------------------------------------
59. CM. Edemul regiunii dorsale a mîinii în caz de flegmon al suprafeţei palmare:
a) Se remarcă foarte rar
b) Este cauzat doar de eruperea puroiului spre regiunea dorsală a mîinii
c) Este remarcat în majoritatea cazurilor
d) Este condiţionat de particularităţile drenajului limfatic
e) Apare precoce din cauza structurei laxe a ţesutului subcutanat
---------------------------------------------------------------------
60. CM. Ce localizare a colecției purulente este definită drept panarițiu?
a) Suprafața palmară a falangei distale a degetului mâinii
b) Suprafața plantară a falangei distale a degetului piciorului
c) Spațiul celuloadipos al antebrațului Pirogov-Parona
d) Regiunea periunghială a degetului mâinii
e) Suprafața dorsală a falangei proximale a degetului mâinii
---------------------------------------------------------------------
61. CM. Ce afirmații caracterizează veridic panarițiul periunghial (paronihia)?
a) Procesul poate căpăta o evoluție cronică
b) La compresiune de sub repliul periunghial se elimină puroi
c) Infecția se dezvoltă în urma traumatismului regiunii eponihiale și paronihiale
d) În regiunea cuticulei apare o durere moderată, tumefiere și hiperemie
e) Procesul purulent se poate extinde spre suprafața palmară a falangei distale sub
formă de "clepsidră"
---------------------------------------------------------------------
62. CM. Ce afirmații caracterizează just panarițiul osos?
a) Poate căpăta evoluție cronică
b) Panarițiul degetului I și V se poate răspîndi spre spațiul celuloadipos profund al
antebrațului
c) De regulă, reprezintă consecința tratamentului inoportun al panarițiului subcutanat
d) Infecția pătrunde în os prin fisuri cutanate
e) Se localizează tipic pe falanga distală
---------------------------------------------------------------------
63. CS. Modificările radiologice în cazul panarițiului osos apar:
a) Peste o zi după debutul bolii
b) Peste 3-5 zile după debutul bolii
c) Peste 5-7 zile după debutul bolii
d) Peste 10-12 zile după debutul bolii
e) Peste 1,5-2 luni după debutul bolii
---------------------------------------------------------------------
64. CM. Indicați formele anatomice ale flegmonului suprafeței dorsale a mâinii.
a) Abcesul cutanat
b) Flegmonul spațiului mediopalmar
c) Flegmonul interfalangian (comisural)
d) Flegmonul subcutanat
e) Flegmonul subaponeurotic
---------------------------------------------------------------------
65. CM. Care sunt cauzele principale ale dificitului ponderal la bolnavii chirurgicali?
a) Întreruperea alimentării normale în timpul examinărilor preoperatorii
b) Însuşi procesul patologic, de care suferă bolnavul
c) Administrarea antibioticelor, ce diminuează asimilarea substanţelor nutritive
d) Starea deprimată a bolnavilor şi pierderea poftei de mîncare în aşteptarea
intervenţiei chirurgicale
e) Limitarea alimentaţiei după operaţia chirurgicală
---------------------------------------------------------------------
66. CS. Ce indice de laborator corelează cel mai precis cu nivelul dificitului proteic în
organism?
a) Albumina în sînge
b) Protrombina în sînge
c) Globulina în sînge
d) Proteina generală în sînge
e) Limfocitele în sînge
---------------------------------------------------------------------
67. CS. Calcularea indexului masei corporale a bolnavului se efectuiază după
următoarea formulă:
a) % limfocitelor x numărul total de leucocite / 100
b) Masa (kg) / talia (m2)
c) Masa corporală la momentul examinării x 100) / masa corporală ideală
d) 48,1 kg la talia de 152 cm plus 1,1 kg la fiece cm ce depăşeşte 152 cm
e) Masa (g) / talia (cm2)
---------------------------------------------------------------------
68. CS. Ce valori corespund obezităţii morbide în conformitate cu indexul masei
corporale?
a) 18,5-24,9
b) 25,0-29,9
c) 30,0-34,9
d) 35,0-39,9
e) 40 şi mai mult
---------------------------------------------------------------------
69. CS. La care bolnavi este indicată alimentarea enterală?
a) Ce au tract gastrointestinal funcţional, însă nu se pot alimenta adecvat per/os
b) Ce au fistulă a intestinului subţire
c) Ce au ocluzie intestinală
d) Ce au hemoragie gastro-intestinală
e) Ce au diaree severă
---------------------------------------------------------------------
70. CM. Pentru care bolnavi este indicată alimentarea parenterală?
a) Ce au suportat rezecţia vastă a intestinului subţire
b) Ce suferă de diabet zaharat
c) Aflaţi în perioada postoperatorie precoce după rezecţia gastrică
d) Aflaţi în perioada postoperatorie precoce după hemoroidectomie
e) Aflaţi în stare de comă neurologică
---------------------------------------------------------------------
71. CM. Ce complicaţii sunt tipice pentru obezitatea morbidă?
a) Boala hipertonică
b) Diabetul tip II
c) Osteomielita
d) Afecţiunile articulaţiilor
e) Litiaza biliară
---------------------------------------------------------------------
72. CM. Ce complicaţii sunt caracteristice pentru obezitatea morbidă?
a) Distrofia lipidică a ficatului
b) Dereglări tromboembolice
c) Probleme de ordin psihosocial
d) Dereglări endocrine
e) Boala ulceroasă
---------------------------------------------------------------------
73. CM. Ce metode de alimentare enterală există?
a) Prin sondă nazogastrică
b) Prin gastrostomă
c) Prin sondă eso-gastrică Sengstaken-Blakemore
d) Prin sondă (tub) rectală
e) Prin cateter, plasat în vena subclaviculară
---------------------------------------------------------------------
74. CM. Semnele clinice locale ale plăgii sunt următoarele:
a) Hemoragia
b) Doloritatea
c) Leziunea organelor interne
d) Dehiscenţa marginilor plăgii
e) Şocul
---------------------------------------------------------------------
75. CM. Intensitatea durerii în plagă este în dependenţă de următorii factori:
a) Rapiditatea producerii plăgii
b) Intensitatea hemoragiei
c) Numărul de receptori nervoşi în ţesuturile zonei lezate
d) Caracteristica obiectului traumatizant
e) Capacitatea răspunsului imun
---------------------------------------------------------------------
76. CM. Intensitatea hemoragiei din plagă este determinată de următorii factori:
a) Starea hemodinamicii sistemice
b) Rapiditatea producerii leziunii
c) Adîncimea plăgii
d) Starea sistemului coagulant
e) Calibrul vasului lezat şi tipul acestuia (arteră, venă)
---------------------------------------------------------------------
77. CM. Ce plăgi se evidenţiază în dependenţă de caracterul lezării ţesuturilor?
a) Tocată
b) Lacerată
c) Tăiată
d) Prin armă de foc
e) Ocazională
---------------------------------------------------------------------
78. CS. La ce tip de plagă după caracterul lezării ţesuturilor se referă incizia
chirurgicală?
a) La locul de muncă
b) Prin înţepare
c) Mixtă
d) Tăiată
e) Ocazională
---------------------------------------------------------------------
79. CM. Indicaţi particularităţile clinice ale plăgilor prin înţepare.
a) Dehiscenţa marginilor plăgii este semnificativă
b) Pericol mare de lezare a structurilor interne
c) Dehiscenţa marginilor plăgii nu este mare
d) Hemoragia externă nu este semnificativă
e) Apar după muşcături ale animalelor
---------------------------------------------------------------------
80. CS. Indicaţi cel mai infectat tip de plagă.
a) Tocată
b) Prin înţepare
c) Contuzionată
d) Tăiată
e) Muşcată
---------------------------------------------------------------------
81. CM. Conform clasificării după gradul de infectare plăgile se clasifică în:
a) Recent infectate
b) Aseptice
c) Necrotice
d) Putride
e) Purulente
---------------------------------------------------------------------
82. CS. Se cunoaşte, că procesul purulent în plagă se dezvoltă cînd concentraţia
microorganismelor este mai mare de:
a) 105 (100.000) pe un gram de ţesut
b) 104 (10.000) pe un gram de ţesut
c) 103 (1.000) pe un gram de ţesut
d) 102 (100) pe un gram de ţesut
e) 101 (10) pe un gram de ţesut
---------------------------------------------------------------------
83. CM. Care plăgi ale abdomenului se consideră penetrante?
a) Plaga cu lezarea pielii, ţesutului adipos subcutanat, aponeurozei, peritoneului
parietal şi a intestinului
b) Plaga cu lezarea pielii şi ţesutului adipos subcutanat
c) Plaga cu lezarea pielii, ţesutului adipos subcutanat şi a aponeurozei
d) Plaga cu lezarea pielii, ţesutului adipos subcutanat, aponeurozei şi muşchilor
peretelui abdominal anterior
e) Plaga cu lezarea pielii, ţesutului adipos subcutanat, aponeurozei, muşchilor
peretelui abdominal anterior şi a peritoneului parietal
---------------------------------------------------------------------
84. CM. Ce zone de traumare a ţesuturilor se deosebesc în caz de plăgi prin armă de
foc?
a) Zona necrozei traumatice primare
b) Zona edemului traumatic
c) Zona canalului plăgii
d) Zona de comoţie moleculară
e) Zona necrozei terţiare
---------------------------------------------------------------------
85. CM. Ce particularităţi diferenţiază plaga prin armă de foc?
a) Prezenţa a trei zone de traumare
b) Se vindecă prin intenţie primară
c) Caracterul anatomic complex al canalului plăgii
d) Gradul înalt de infectare
e) Prelucrarea chirurgicală primară a plăgii este finisată prin aplicarea suturilor
---------------------------------------------------------------------
86. CM. Se deosebesc următoarele faze ale procesului de plagă:
a) Vindecării secundare
b) Formării şi reorganizării cicatricei
c) Regenerării
d) Vindecării primare
e) Inflamaţiei
---------------------------------------------------------------------
87. CS. Care elemente celulare joacă rolul principal în faza a doua a procesului de
plagă (faza regenerării)?
a) Limfocitele
b) Fibroblaştii
c) Macrofagii
d) Leucocitele neutrofile
e) Trombocitele
---------------------------------------------------------------------
88. CS. Ce reprezintă prin sine ţesutul granulant?
a) Ţesut epitelial, ce acoperă treptat defectul marginilor plăgii
b) Ţesut cicatriceal dur
c) Ţesut necrotic cu o concentraţie înaltă a microorganismelor
d) Ţesut conjunctiv fin cu capilare nou formate
e) Cheag dens în plagă, ce se formează în urma adeziei şi agregării trombocitelor şi
trombozei capilarelor şi venulelor
---------------------------------------------------------------------
89. CS. De unde începe epitelizarea plăgii?
a) De la mijlocul plăgii
b) Din profunzimea plăgii
c) De la marginile plăgii
d) De la cea mai vascularizată zonă a plăgii
e) Uniform de pe toată suprafaţa
---------------------------------------------------------------------
90. CM. Există următoarele tipuri de vindecare a plăgilor:
a) Sub crustă
b) Regenerarea primară amînată
c) Regenerarea secundară
d) Regenerarea primară
e) Regenerarea secundară precoce
---------------------------------------------------------------------
91. CS. Cum se produce de regulă vindecarea plăgilor superficiale?
a) Prin regenerare secundară
b) Prin regenerare primară amînată
c) Sub crustă
d) Prin regenerare primară
e) Prin regenerare secundară precoce
---------------------------------------------------------------------
92. CS. La complicaţiile locale ale plăgilor se referă:
a) Şocul hemoragic
b) Şocul traumatic
c) Sepsisul
d) Supuraţia plăgii
e) Sindromul de intoxicaţie
---------------------------------------------------------------------
93. CM. Care sunt complicaţiile plăgilor în faza a treia a procesului de plagă (faza
formării şi reorganizării cicatricei)?
a) Hemotoraxul
b) Eventraţia
c) Caşexia
d) Sepsisul
e) Cicatricea keloidă
---------------------------------------------------------------------
94. CM. Ce se referă la măsurile de prim ajutor în caz de plagă?
a) Imobilizarea extremităţii lezate
b) Prelucrarea chirurgicală primară a plăgii
c) Aplicarea pansamentului aseptic pe plagă
d) Administrarea antibioticelor
e) Aplicarea garoului hemostatic
---------------------------------------------------------------------
95. CM. Prelucrarea chirurgicală primară a plăgii infectate include:
a) Aplicarea cuarţului pe plagă
b) Drenarea plăgii
c) Excizia ţesuturilor necrotizate
d) Înlăturarea corpilor străini din plagă
e) Revizia plăgii
---------------------------------------------------------------------
96. CS. Ce tip de sutură se aplică după prelucrarea chirurgicală primară a plăgii prin
armă de foc?
a) Sutură primară
b) Sutură primară amînată
c) Sutură secundară precoce
d) Sutură secundară tardivă
e) Suturi nu se aplică
---------------------------------------------------------------------
97. CS. Pentru liza mai rapidă şi înlăturarea ţesuturilor necrotice din plagă se
utilizează:
a) Antibiotice
b) Peroxid de hidrogen
c) Unguente hidrosolubile (levosin, levomicol)
d) Fermenţi proteolitici
e) Acid boric
---------------------------------------------------------------------
98. CM. În care situaţii lezarea chiar şi a vaselor de calibru mic se asociază cu
hemoragie pronunţată şi pune în pericol viaţa bolnavului?
a) La bolnavii cu ciroză hepatică
b) La bolnavii cu hipotonie
c) La bolnavii cu hemofilie
d) La bolnavii ce primesc anticoagulante
e) La bolnavii în stare de ebrietate alcoolică severă
---------------------------------------------------------------------
99. CS. Într-o plagă abdominală vastă cu eviscerarea organelor interne primul ajutor
medical constă în:
a) Administrarea antibioticelor
b) Aplicarea unui pansament aseptic larg
c) Prelucrarea marginilor plăgii cu o soluţie antiseptică
d) Suturarea urgentă a plăgii
e) Lavajul organelor eviscerate cu orice soluţie antiseptică
---------------------------------------------------------------------
100. CS. Suturile primare amânate se aplică pe plagă:
a) Peste 5-6 zile după prelucrarea chirurgicală primară a plăgii, pînă la dezvoltarea
ţesutului de granulaţie
b) Imediat după prelucrarea chirurgicală primară a plăgii
c) După dezvoltarea granulaţiilor, însă pînă la dezvoltarea ţesutului conjunctiv
d) După excizia ţesutului de granulaţie ce s-a format în plagă
e) După dezvoltarea ţesutului conjunctiv şi a fenomenului de contracţie a plăgii
---------------------------------------------------------------------
101. CM. Indicaţi preparatele ce sunt recomandate pentru tratamentul plăgilor
purulente în faza a doua a procesului de plagă.
a) Fermenţi proteolitici
b) Unguente hidrosolubile
c) Unguente liposolubile
d) Alcool etilic
e) Unguent de solcoseril şi actovegin
---------------------------------------------------------------------
102. CM. Indicaţi cauzele posibile de dezvoltare a insuficienţei arteriale acute a
extremităţii.
a) Trauma arterei magistrale
b) Stenoza lumenului arterial cu o placă aterosclerotică
c) Embolia arterială
d) Tromboza arterială
e) Tromboflebita
---------------------------------------------------------------------
103. CS. Dereglarea sensibilităţii (parestezii, hipo- sau anestezia) şi diminuarea
mişcărilor active (pareza, plegia) sunt caracteristice pentru:
a) Sindromul de ischemie acută
b) Sindromul de ischemie cronică
c) Tromboza venoasă acută
d) Insuficienţa venoasă cronică
e) Limfedem
---------------------------------------------------------------------
104. CM. Pentru stadiile tardive ale ischemiei acute a extremităţii sunt caracteristice
următoarele date clinice:
a) Dilatarea pronunţată a venelor subcutanate
b) Edemul pronunţat al coapsei şi hiperemia plantară
c) Aspectul de marmoră al tegumentelor şi hipotermia marcată a plantei
d) Edemul moderat al gambei
e) Plegia extremităţii şi contractura în flexie
---------------------------------------------------------------------
105. CS. Grupa de simptome, reunite în literatura anglofonă sub termenul "6Р", este
caracteristică pentru:
a) Ischemia acută a extremităţii
b) Ischemia cronică a extremităţii
c) Anevrismul arterial
d) Tromboza venoasă acută
e) Insuficienţa venoasă cronică
---------------------------------------------------------------------
106. CM. Indicaţi manifestările, ce nu se referă la grupa de simptome reunite în
literatura anglofonă sub termenul "6Р".
a) Paresthesia - parestezia
b) Pallor - paloarea tegumentelor
c) Polyuria - poliuria
d) Poikilocytosis - poichilocitoza
e) Pain - durerea
---------------------------------------------------------------------
107. CS.Trombembolia arterelor periferice se asociază cu dezvoltarea sindromului
de:
a) Insuficienţă venoasă cronică
b) Ischemie cronică
c) Ischemie acută
d) Coagulare intravasculară diseminată
e) Dilatare anevrismatică arterială
---------------------------------------------------------------------
108. CM. În prezenţa căror patologii concomitente trebuie suspectată embolia, drept
cauză a ischemiei acute a membrelor inferioare?
a) Diabetul zaharat tip II
b) Fibrilaţia atrială
c) Boala varicoasă a extremităţilor inferioare
d) Infarctul miocardic
e) Anevrismul de aortă abdominală
---------------------------------------------------------------------
109. CM. Indicaţi simptomele tipice ale ischemiei acute a membrelor inferioare.
a) Dereglarea sensibilităţii în regiunea plantei
b) Claudicaţia intermitentă
c) Edemul pronunţat al coapsei
d) Limitarea sau absenţa mişcărilor active la nivelul degetelor plantei
e) Suflul sistolic, auscultat deasupra arterelor plantei
---------------------------------------------------------------------
110. CM. Indicaţi situaţiile clinice ce corespund sindromului de picior diabetic
conform definiţiei OMS.
a) Neuropatia diabetică fără ulcer, gangrenă sau infecţie la nivelul plantei
b) Plaga infectată a plantei la un pacient cu diabet zaharat, fără neuro- şi angiopatie
c) Ulcerul plantar asociat cu neuropatia diabetică
d) Gangrena degetului plantei asociată cu angiopatie la un pacient cu diabet zaharat
e) Ulcerul plantar la un bolnav cu ateroscleroză, fără diabet zaharat
---------------------------------------------------------------------
111. CS. Ulcerul plantar se dezvoltă la:
a) Mai puţin de 1% din bolnavii cu diabet zaharat
b) Mai puţin de 5% din bolnavii cu diabet zaharat
c) 10-15% din bolnavii cu diabet zaharat
d) Mai mult de 50% din bolnavii cu diabet zaharat
e) Mai mult de 90% din bolnavii cu diabet zaharat
---------------------------------------------------------------------
112. CS. Indicaţi forma cea mai des întâlnită a piciorului diabetic.
a) Ischemică
b) Osteoartropatică
c) Neuropatică
d) Neuro-ischemică
e) Osteomielitică
---------------------------------------------------------------------
113. CM. Indicaţi forma piciorului diabetic care cel mai des duce la amputaţie înaltă.
a) Ischemică
b) Osteoartropatică
c) Neuropatică
d) Neuro-ischemică
e) Osteomielitică
---------------------------------------------------------------------
114. CM. Cu scop de depistare a pacienţilor diabetici cu risc de dezvoltare a
sindromului de picior diabetic („screening"-ul) se efectuează:
a) Inspecţia plantei pentru evidenţierea prezenţei ulcerelor, gangrenei, infecţiei
b) Determinarea nivelului insulinei endogene
c) Palparea pulsului pe arterele plantare
d) Testul Semmes-Weinstein
e) Duplex scanarea vaselor membrelor inferioare
---------------------------------------------------------------------
115. CM. Pentru forma neuropatică a piciorului diabetic sunt caracteristice:
a) Prezenţa ulcerelor indolore cu hipercheratoză pe partea plantară
b) Prezenţa necrozelor foarte dureroase pe degetele plantei
c) Lipsa pulsului pe arterele plantei
d) Tegumentele plantei calde şi uscate
e) Deformaţia vădită a plantei
---------------------------------------------------------------------
116. CM. Pentru forma ischemică a piciorului diabetic sunt caracteristice:
a) Prezenţa ulcerelor indolore cu hipercheratoză pe partea plantară
b) Prezenţa necrozelor foarte dureroase pe degetele plantei
c) Lipsa pulsului pe arterele plantei
d) Tegumentele plantei calde şi uscate
e) Suflu sistolic pe artera femurală
---------------------------------------------------------------------
117. CM. Pentru confirmarea formai ischemice a piciorului diabetic sunt utilizate:
) Determinarea indicelui braheo-maleolar
b) Testul Semmes-Weinstein
c) Determinarea transcutanată a presiunii oxigenului în ţesuturile plantei (ТсpO2)
d) Determinarea presiunii sistolice digitale prin fotopletismografie
e) Radiografia plantei
---------------------------------------------------------------------
118. CM. Infecţia superficială a piciorului diabetic afectează:
a) Pielea
b) Ţesutul adipos subcutanat
c) Muşchii
d) Tendoanele
e) Oasele
---------------------------------------------------------------------
119. CM. Infecţia profundă a piciorului diabetic afectează:
a) Vasele sangvine
b) Nervii
c) Muşchii
d) Tendoanele
e) Oasele
---------------------------------------------------------------------
120. CS. Conform clasificării Wagner, gangrena degetelor plantei este apreciată ca
picior diabetic de:
a) Gradul 1
b) Gradul 2
c) Gradul 3
d) Gradul 4
e) Gradul 5
---------------------------------------------------------------------
121. CS. Conform clasificării Wagner, gangrena extinsă a plantei este apreciată ca
picior diabetic de:
a) Gradul 1
b) Gradul 2
c) Gradul 3
d) Gradul 4
e) Gradul 5
---------------------------------------------------------------------
122. CM. Conform clasificării Wagner, piciorului diabetic de gradul 0 îi corespunde:
a) Ulcerul plantar superficial ce nu perforează stratul subcutanat
b) Gangrena extinsă a plantei
c) Ulcerul plantar, complicat cu osteomielită, abces sau flegmon
d) Ulcerul plantar epitelizat
e) Absența defectelor țesuturilor plantei
---------------------------------------------------------------------
123. CM. Indicaţi preparatele medicamentoase care se utilizează în tratamentul şi
profilaxia complicaţiilor vasculare a bolnavilor cu sindromul de plantă diabetică:
a) Antispastice (papaverina, no-spa)
b) Antitrombotice (aspirina, clopidogrel, ticlid)
c) Vitaminele grupei B
d) Analogul sintetic al prostaglandinei E1
e) Statine (Simvastatina, Atorvastatina)
---------------------------------------------------------------------
124. CM. Indicați modificările în analizele de laborator, caracteristice pentru planta
diabetică infectată.
a) Leucocitoză
b) Monocitoză
c) Hiperglicemie
d) Hipoglicemie
e) Eozinofilie
---------------------------------------------------------------------
125. CM. Tratamentul chirurgical complex al formei ischemice a plantei diabetice, de
gradul 4 conform clasificării Wagner, include:
a) Închiderea ulcerului plantei cu lambou cutanat pediculat migrat
b) Efectuarea operațiilor reconstructive pe arterele magistrale
c) Înlăturarea țesuturilor devitalizate
d) Efectuarea amputației primare la nivelul treimii distale a gambei
e) Excizia bătăturii de pe suprafața ventrală a plantei
---------------------------------------------------------------------

S-ar putea să vă placă și