ROENG – Transmission Engineering and Consulting S.

A
(former Fichtner Engineering)

Lucrarea L9/C/FI /15,18

Revizuire NTE 003/04/00 – Normativ

pentru construcția liniilor aeriene de
energie electrică cu tensiuni peste 1000 V

S.C. ROENG - Transmission Engineering and Consulting S.A.

Director General
ing. Henry Silviu Wechsler

Contract No. : C 149 / 2013

Acest document aparţine S.C. ROENG - Transmission Engineering and Consulting S.A.
Reproducerea sau furnizarea de informaţii unei terţe părţi, alta decât TRANSELECTRICA, este interzisă.
Utilizarea de informaţii este permisă numai pe bază de contract.

Iunie 2015

ROENG – Transmission Engineering and Consulting

 ROENG – Transmission Engineering and Consulting S.A
(former Fichtner Engineering)

Revizuire NTE 003/04/00 – Normativ

pentru construcția liniilor aeriene de
energie electrică cu tensiuni peste 1000 V

INTOCMIT: dr. ing. Georgel GHEORGHIȚĂ

ing. Adrian COPOIU
ing. Elena MATEESCU
ing. Marius Nistor
ing. Flavia ILINCA
sing. Mihai UZUN
resp. SSM – Mediu Aura VASILE

VERIFICAT: ing. Daniel MĂRGINEAN

ROENG – Transmission Engineering and Consulting

 ROENG – Transmission Engineering and Consulting S.A
(former Fichtner Engineering)

TITLU: Revizuire NTE 003/04/00 – Normativ pentru construcția liniilor aeriene de

energie electrică cu tensiuni peste 1000 V

ÎNTOCMIRE ŞI APROBARE ÎN ROENG:

Director General: ing. HENRY SILVIU WECHSLER 18.06.2015

Director Executiv: dr. ing. GEORGEL GHEORGHIȚĂ 18.06.2015

Întocmit: dr. ing. GEORGEL GHEORGHIȚĂ 18.06.2015

ing. ADRIAN COPOIU 18.06.2015

ing. ELENA MATEESCU

18.06.2015

ing. MARIUS NISTOR 18.06.2015

ing. FLAVIA ILINCA 18.06.2015

sing. MIHAI UZUN

18.06.2015

resp. SSM – Mediu AURA VASILE 18.06.2015

Verificat: ing. DANIEL MĂRGINEAN 18.06.2015

APROBĂRI DIN EXTERIOR:

Organizaţia Funcţia Numele şi prenumele Semnătura Data:
C.N.T.E.E. TRANSELECTRICA S.A.

ACTUALIZĂRI:
Nr. actualizare Funcţia Numele şi prenumele Semnătura Data:
0 Şef Proiect dr. ing. Georgel GHEORGHIȚĂ 18.06.2015

PRECIZĂRI:

- Acest document conţine informaţii care sunt proprietatea ROENG - Transmission Engineering and
Consulting;
- Se interzice modificarea sau multiplicarea fără avizul Responsabilului de Calitate S.C. ROENG -
Transmission Engineering and Consulting S.A.;
- Data predării: 18.06.2015

ROENG – Transmission Engineering and Consulting

 DECLARATIE DE Cod: F-PG-4.7-01 Act. 0 Data: 14.11.2008
CONFORMITATE Text: 2 pag; Anexe: 0 pag. Form: A4 pag. 1 / 2

Declaraţie de conformitate: 20/18.06.2015

Lucrarea L9/C/FI /15,18

Revizuire NTE 003/04/00 – Normativ pentru

construcția liniilor aeriene de energie
electrică cu tensiuni peste 1000 V

I. DATE GENERALE:

BENEFICIAR: C.N.T.E.E. TRANSELECTRICA S.A.

PROIECTANT: S.C. ROENG - T.E.C. S.A.
CONTRACT: 149/2013
FAZA DE PROIECTARE: Normativ pentru construcția liniilor aeriene de energie
electrică cu tensiuni peste 1000 V

DIRECTOR GENERAL: ing. Henry Silviu Wechsler

ŞEF DE PROIECT dr. ing. Georgel Gheorghiță

II. ETAPELE DE AVIZARE

Avizare pe parcurs: ____ ____
Avizare finală: ____18.06.2015 ____
III. COMISIA DE AVIZARE
1. ing. HENRY SILVIU WECHSLER, Director General ROENG _________________

2. ing. ADRIAN COPOIU, Director Tehnic ROENG _________________

ROENG – Transmission Engineering and Consulting

 DECLARATIE DE Cod: F-PG-4.7-01 Act. 0 Data: 14.11.2008
CONFORMITATE Text: 2 pag; Anexe: 0 pag. Form: A4 pag. 2 / 2

IV. CONSTATĂRI, OBSERVATII SI RECOMANDĂRI

4.1 La data de 18.06.2015, a fost emisă Declaraţia de Conformitate ROENG, pentru:

„Revizuire NTE 003/04/00 – Normativ pentru construcția liniilor aeriene de energie electrică cu
tensiuni peste 1000 V”, din Lucrarea ROENG: L9/C/FI/15,18.
Prezenta documentaţie tehnică constituie Revizuirea NTE 003/04/00 – Normativ pentru construcția
liniilor aeriene de energie electrică cu tensiuni peste 1000 V.
Normativul are drept scop stabilirea:

a) condiţiilor şi principiilor de dimensionare şi construire a liniilor aeriene de energie electrică,

proiectate şi instalate astfel încât să funcţioneze în siguranţă în condiţiile climatice normale, la
tensiunea de funcţionare maximă, în condiţiile efectelor încărcărilor de curent şi în condiţiile
încărcărilor de scurtcircuit ce pot apărea. De asemenea trebuie luat în considerare impactul
supratensiunilor de comutaţie şi de impuls atmosferic.
b) modului de delimitare a culoarelor de trecere (de funcţionare), respectiv a zonelor de protecţie
şi a zonelor de siguranţă ale liniilor aeriene de energie electrică;
c) condiţiilor tehnice, restricţiilor şi interdicţiilor care se impun pentru coexistenţa liniilor aeriene
de energie electrică cu elemente naturale, construcţii sau instalaţii din vecinătatea lor;
d) suprafeţelor de teren necesare construirii, exploatării şi mentenanţei liniilor aeriene de energie
electrică.

4.2 Documentaţia prezentată este completă şi corespunde temei.

4.3 Sunt îndeplinite condiţiile de calitate solicitate de Beneficiar.

4.4 La elaborarea lucrării s-au respectat prevederile AC din Manualul de Calitate ROENG, indicativ
ROENG – MC 9001/2008 Ed. 3, Rev. 1.

4.5 Lucrarea îndeplineşte condiţiile de validare şi poate fi predată la Beneficiar, în numărul de exemplare
şi condiţiile cerute prin Contract pentru obţinerea avizului de conformitate şi înaintare la C.N.T.E.E.
TRANSELECTRICA S.A.

ROENG – Transmission Engineering and Consulting

NTE 003/15/00

NORMATIV PENTRU CONSTRUCŢIA

LINIILOR AERIENE DE ENERGIE ELECTRICĂ
CU TENSIUNI PESTE 1000 V

NTE 003/…/…

Instituţie responsabilă de elaborarea normei tehnice energetice:

C.N. Transelectrica - S.A.

Elaborator rev. 1: C.N.T.E.E Transelectrica - S.A.

Executant rev. 1: S.C. ROENG Transmission Engineering & Consulting S.A.

Elaborator rev. 0: C.N. Transelectrica - S.A.

Executanți rev. 0: Institutul de Studii şi Proiectări Energetice I.S.P.E. S.A.

S.C. FICHTNER ROMELECTRO ENGINEERING S.A.
S.C. ELECTRICA S.A.

Aprobat prin Ordinul nr. ……….. al Preşedintelui ANRE

Înlocuieşte NTE 003/04/00, (PE 104/93, PE 122/82 şi PE 123/78).

2015

1
NTE 003/15/00

NORMATIV PENTRU CONSTRUCŢIA LINIILOR AERIENE DE

ENERGIE ELECTRICĂ CU TENSIUNI PESTE 1000 V

CUPRINS

I. SCOP…………………………………………………………………………………………..…………………………...4
II. DOMENIU DE APLICARE ............................................................................................................................................ 4
III. TERMINOLOGIE ŞI ABREVIERI .............................................................................................................................. 6
IV. ACTE NORMATIVE DE REFERINŢĂ ..................................................................................................................... 14
V. CONDIŢII CLIMATO-METEOROLOGICE, ÎNCĂRCĂRI, GRUPAREA ÎNCĂRCĂRILOR ........................... 15
V.1. Condiţii climato-meteorologice ....................................................................................................................... 15
V.2. Determinarea încărcărilor normate................................................................................................................ 25
V.3. Determinarea încărcărilor de calcul ............................................................................................................... 34
V.4. Gruparea încărcărilor ...................................................................................................................................... 36
VI. CONDUCTOARE ......................................................................................................................................................... 39
VII. IZOLATOARE, CLEME, ARMĂTURI .................................................................................................................... 46
VII.1. Izolaţie……………………………………………………………….………………………………………....46
VII.2. Cleme şi armături ............................................................................................................................................. 47
VIII. MONTAREA CONDUCTOARELOR PE STÂLPI, DISTANŢE, GABARITE .................................................. 49
IX. TIPURI DE STÂLPI, IPOTEZE DE CALCUL ......................................................................................................... 53
IX.1. Tipuri de stâlpi ................................................................................................................................................. 53
IX.2. Ipoteze de calcul................................................................................................................................................ 53
X. STÂLPI METALICI ....................................................................................................................................................... 59
XI. STÂLPI DE BETON ..................................................................................................................................................... 60
XII. STÂLPI DE LEMN ...................................................................................................................................................... 62
XIII. FUNDAŢII .................................................................................................................................................................. 62
XIV. MĂSURI DE SIGURANŢĂ ŞI DE PROTECŢIE ................................................................................................... 63
XV. CULOARE DE TRECERE (DE FUNCŢIONARE), ZONE DE PROTECŢIE ŞI ZONE DE SIGURANŢĂ
PENTRU LINII ELECTRICE AERIENE ..................................................................................................... 70
XV.1. Suprafeţe de teren necesare pentru construirea, retehnologizarea şi mentenanţa liniilor electrice aeriene
………………………………………………………………………………………………………73
XVI. CONDIŢII DE COEXISTENŢĂ A LEA CU ELEMENTE NATURALE, OBIECTIVE (CONSTRUCŢII,
INSTALAŢII ETC.) DIN VECINĂTATE ..................................................................................................... 87
XVI.1. Traversări şi apropieri faţă de căi ferate .......................................................................................................... 87
XVI.2. Traversări şi apropieri faţă de drumuri ....................................................................................................... 91
XVI.3. Încrucişări şi apropieri faţă de linii electrice aeriene .................................................................................. 97
XVI.4.Încrucişări şi apropieri faţă de linii de telecomunicaţii, linii subterane de energie electrică în cablu, linii
de tramvai sau troleibuz şi mijloace de transport pe cablu suspendat. ....................................................... 97
XVI.5.Traversări şi apropieri faţă de conducte supraterane ................................................................................ 105
XVI.6.Trecerea LEA prin zone cu circulaţie frecventă ......................................................................................... 105
XVI.7.Trecerea LEA prin zone de culturi pe spaliere metalice şi peste îngrădiri metalice ................................ 105
XVI.8.Traversări şi apropieri faţă de clădiri .......................................................................................................... 113
XVI.9.Traversări, treceri şi apropieri faţă de poduri, baraje, diguri ................................................................... 113

2
NTE 003/15/00

XVI.10. Traversări şi apropieri faţă de ape şi cursuri de apă ............................................................................... 120

XVI.11. Traversari şi apropieri faţă de conducte subterane ................................................................................. 120
XVI.12. Traversări şi apropieri faţă de instalaţii de extracţie de petrol şi gaze naturale ................................... 120
XVI.13. Traversări si apropieri faţă de benzi transportoare ................................................................................ 127
XVI.14. Traversări şi apropieri faţă de depozite şi clădiri cu substanţe inflamabile, cu pericol de explozie sau
incendiu……………………………………………………………………………………………………….127
XVI.15. Traversări şi apropieri faţă de aeroporturi .............................................................................................. 127
XVI.16. Traversări şi apropieri faţă de instalaţiile de emisie şi recepţie de telecomunicaţii prin înaltă frecvenţă
……………………………………………..………………………………………………………127
XVI.17. Traversări şi apropieri faţă de terenurile de sport și zonele de agrement ............................................. 128
XVI.18. Traversări şi apropieri faţă de parcaje auto construite pe platforme în aer liber ............................... 128
XVI.19. Traversări şi apropieri faţă de terenuri normale şi terenuri accidentate .............................................. 128
XVI.20. Traversări şi apropieri faţă de instalaţii de îmbunătăţiri funciare ........................................................ 129
XVI.21. Paralelismul între liniile electrice aeriene cu lucrările şi turbine eoliene .............................................. 136
XVI.22. Traversări și apropieri față de panouri fotovoltaice ............................................................................... 136
XVI.23. Traversări și apropieri față de stații de carburanți ................................................................................ 137

ANEXE
ANEXA 1: Prescripţii Energetice (*) şi alte reglementări menţionate în normativ ...................................................... 1
ANEXA 2: Standarde menționate în normativ ................................................................................................................ 1
ANEXA 3: Bazele proiectării ............................................................................................................................................. 1
ANEXA 4: Acțiuni asupra liniilor ..................................................................................................................................... 1
ANEXA 5: Coordonarea la rezistență ............................................................................................................................... 1
ANEXA 6: Conversii ale vitezelor vântului și ale depunerilor de chiciură .................................................................... 1
ANEXA 7: Stâlpi ................................................................................................................................................................. 1
ANEXA 8: Fundații ............................................................................................................................................................ 1
ANEXA 9: Exemple ale încărcărilor datorate vântului – Forțe speciale ....................................................................... 1
ANEXA 10: Date statistice pentru distribuția Gumbel a extremelor ............................................................................... 1
ANEXA 11: Metodă teoretică pentru calculul distanțelor electrice minime ................................................................... 1
ANEXA 12: Metoda empirică de calcul a distanțelor electrice la mijlocul deschiderii .................................................. 1
ANEXA 13: Sistemul de împământare. Metode de calcul a sistemelor de împământare ............................................... 1
ANEXA 14: Sistemul de împământare. Instalarea și montarea sistemelor de împământare ........................................ 1
ANEXA 15: Stâlpi metalici cu zăbrele ................................................................................................................................ 1
ANEXA 16: Stâlpi metalici tubulari .................................................................................................................................... 1
ANEXA 17: Cerințe de proiectare pentru stâlpi și fundații .............................................................................................. 1
ANEXA 18: Proiectarea geotehnică și structurală a fundațiilor ...................................................................................... 1
ANEXA 19: Conductoare active și de protecție ................................................................................................................. 1
ANEXA 20: Teste pe izolatoare şi lanţuri de izolatoare .................................................................................................... 1
ANEXA 21: Izolatoare .......................................................................................................................................................... 1
ANEXA 22: Accesorii pentru LEA ...................................................................................................................................... 1
ANEXA 23: Condiții de coexistență a liniilor electrice aeriene cu cabluri torsadate (LEAT) cu elemente naturale,
obiecte, construcții, instalații etc. din vecinătate........................................................................................... 1

3
NTE 003/15/00

NORMATIV PENTRU CONSTRUCŢIA LINIILOR AERIENE

DE ENERGIE ELECTRICĂ CU TENSIUNI PESTE 1000 V
I. SCOP

Art. 1. Normativul are drept scop stabilirea:

e) condiţiilor şi principiilor de dimensionare şi construire a liniilor aeriene de energie electrică,
proiectate şi instalate astfel încât să funcţioneze în siguranţă în condiţiile climatice normale, la
tensiunea de funcţionare maximă, în condiţiile efectelor încărcărilor de curent şi în condiţiile
încărcărilor de scurtcircuit ce pot apărea. De asemenea, trebuie luat în considerare impactul
supratensiunilor de comutaţie şi de impuls atmosferic.
f) modului de delimitare a culoarelor de trecere (de funcţionare), respectiv a zonelor de protecţie
şi a zonelor de siguranţă ale liniilor aeriene de energie electrică;
g) condiţiilor tehnice, restricţiilor şi interdicţiilor care se impun pentru coexistenţa liniilor aeriene
de energie electrică cu elemente naturale, construcţii sau instalaţii din vecinătatea lor;
h) suprafeţelor de teren necesare construirii, exploatării şi mentenanţei liniilor aeriene de energie
electrică.

II. DOMENIU DE APLICARE

Art. 2. Prezentul normativ se aplică la:

a) proiectarea, verificarea, reabilitarea, lucrări de intervenție, reparația, consolidarea şi
construirea, de către agenţii economici atestaţi în condiţiile legii, a liniilor aeriene noi de
energie electrică ale operatorilor de reţea electrică sau ale utilizatorilor, instalate în regim
definitiv sau temporar;
b) emiterea de către operatorii de reţea electrică a avizelor de amplasament pentru obiective
(construcţii sau instalaţii) care se realizează în vecinătatea liniilor aeriene de energie electrică;
c) urmărirea de către operatorii de reţea a îndeplinirii condiţiilor de coexistenţă a liniilor electrice
cu elementele naturale, obiective (construcţiile şi instalaţiile) din vecinătate, precum şi
la stabilirea de restricţii şi interdicţii pentru realizarea acestora.

Art. 3. Prezentul normativ se aplică pentru linii aeriene de energie electrică cu tensiunea nominală peste
1000 V și include prevederi privind:
a) proiectarea şi construirea liniilor aeriene de energie electrică noi sau a tronsoanelor de linii
aeriene de energie electrică noi. Determinarea încărcărilor normate pentru calculul mecanic
al liniilor aeriene de energie electrică noi se va face în conformitate cu prevederile art. 9.b.
b) verificarea, reabilitarea, reparația sau consolidarea liniilor aeriene de energie electrică
existente. Determinarea încărcărilor normate și calculul mecanic al liniilor aeriene de energie
electrică existente se va face în conformitate cu prevederile art. 9.a și art. 11. În cazul în care
se urmărește creșterea nivelului de fiabilitate al liniilor aeriene de energie electrică existente,
verificarea și calculul mecanic se vor face, la solicitarea operatorilor de reţea electrică sau ale
utilizatorilor, în conformitate cu prevederile art. 9.b.;
c) proiectarea și construirea liniilor aeriene de energie electrică provizorii sau temporare,
inclusiv cele instalate în regim de urgență. Determinarea încărcărilor normate pentru calculul
mecanic se va face în acest caz în conformitate cu prevederile art. 9.b cu nivele de fiabilitate
reduse față de proiectarea și construirea liniilor aeriene de energie electrică noi.

La proiectarea şi construirea liniilor aeriene de energie electrică cu tensiunea nominală de

750 kV se va ţine seama şi de prevederile prescripţiilor energetice specifice ale operatorului de transport
şi de sistem.

4
NTE 003/15/00

Art. 4. Adaptarea liniilor electrice aeriene existente la prevederile prezentului normativ se va face
cu ocazia lucrărilor de modernizare, de retehnologizare sau de mentenanţă, în măsura în care exploatarea
lor prezintă inconveniente deosebite (pericole pentru oameni, pentru siguranţa construcţiilor sau pentru
alimentarea consumatorilor).

Art. 5. Normativul nu se aplică la construcţia liniilor aeriene de energie electrică a căror construcţie este
reglementată prin prescripţii tehnice speciale, ca de exemplu: linii de contact pentru căi ferate
electrificate, pentru tramvaie şi troleibuze, pentru maşini de ridicat şi transport etc.

Art. 6. Aplicarea prezentului normativ se face cu respectarea prevederilor tuturor normelor din sectorul
energiei electrice şi/sau din egislaţia sectoarelor adiacente, referitoare la linii aeriene şi
la încadrarea lor în mediul înconjurător. Cerinţele din prezentul normativ sunt minimale.

Art. 7. Pentru linii electrice aeriene de interconexiune între sistemele electroenergetice ale României şi
ale altor ţări se pot utiliza şi alte reglementări de proiectare, cu condiţia ca să nu se adopte prevederi
inferioare celor din prezentul normativ.

5
NTE 003/15/00

III. TERMINOLOGIE ŞI ABREVIERI

Agresivitate a mediului Stare a mediului natural, impurificat sau nu cu substanţe, care,

în condiţii de exploatare, produce efectul de coroziune al metalului din
care sunt realizate componentele LEA.
Aliniament Porţiune de linie electrică aeriană compusă dintr-una sau mai multe
deschideri, în care linia îşi menţine direcţia (figura 1).
Apropiere a LEA de un obiect Acea situaţie de vecinătate în care LEA nu încrucişează obiectul
oarecare respectiv.
Armături Dispozitive cu ajutorul cărora se asamblează şi se montează
conductoare, izolatoare şi alte accesorii ale liniilor electrice aeriene.
Armături de protecţie Dispozitive cu rol de protejare a conductoarelor şi a suprafeţelor
izolatoarelor contra atingerii directe cu arcul electric ce poate apare
datorită unor supratensiuni, de reducere a perturbaţiilor
electromagnetice şi de uniformizare a câmpului electric în lungul
lanţului de izolatoare.
Aviz de amplasament Răspuns scris care se dă de către operatorul de reţea la cererea unui
solicitant şi care precizează poziţia acestuia faţă de propunerea de
amplasament a obiectivului solicitat.
Cazuri excepţionale sau Acele cazuri în care, din considerente tehnico-economice, nu se pot
obligate aplica prevederile normativului.
Circuit al unei LEA Ansamblu de conductoare active care constituie o cale independentă de
vehiculare a energiei electrice şi poate fi trifazat, bifazat sau monofazat.
Cleme Dispozitive care se află în contact direct cu calea de curent şi permit
executarea legăturilor electrice.
Conductoare ale LEA Funii metalice întinse liber între punctele de prindere la stâlpi sau
alte construcţii speciale, aparţinând LEA, indiferent dacă sunt sau nu
sub tensiune.
Conductoare active Conductoare care servesc drept căi de curent pentru transportul sau
distribuţia energiei electrice, putând fi unice pe fază sau ansambluri de
două sau mai multe pe fază, caz în care se numesc fasciculare.
Conductoarele active pot fi neizolate, izolate sau izolate şi torsadate.
Conductoare de protecţie Conductoare destinate a proteja LEA împotriva loviturilor directe de
trăsnet.
Conductoare de protecţie cu Conductoare destinate a proteja LEA împotriva loviturilor directe de
fibră optică înglobată – trăsnet şi de a asigura transferul de comunicaţii prin fibrele optice
denumite şi OPGW (OPtical înglobate.
Ground Wires)
Coordonare a izolaţiei Alegere a rigidităţii dielectrice a echipamentului în raport cu tensiunile
care pot apărea în reţeaua pentru care este destinat echipamentul,
luând în considerare caracteristicile mijloacelor de protecţie disponibile
cu scopul reducerii la nivel acceptabil, din punct de vedere economic şi
al exploatării, al posibilităţii ca solicitările dielectrice rezultate, aplicate
echipamentului, să provoace deteriorarea izolaţiei acestuia sau să
afecteze continuitatea de funcţionare.
Culoar de trecere Suprafaţa terestră situată de-a lungul liniei electrice şi spaţiului aerian
(de funcţionare) a de deasupra sa, în care se impun restricţii din punctul de vedere al
liniei electrice coexistenţei liniei cu elementele naturale, obiectele, construcţiile şi
instalaţiile aferente acesteia; culoarul de trecere include zona de
protecţie şi zona de siguranţă.

6
NTE 003/15/00

Culoar de exploatare a LEA Fâşie de teren neamenajată, situată în lungul traseului liniei, între
drumurile de acces permanente existente în zonă, permiţând accesul
pedestru al personalului de exploatare.
Culoar de lucru a LEA Fâşie de teren care poate fi ocupată temporar, situată de regulă de-a
lungul axului liniei, cuprinsă între platformele de montaj, necesară
montării conductoarelor, accesului utilajelor şi transportului
materialelor de montaj.
Denivelare, hi Distanţă măsurată pe verticală între punctele de prindere ale
conductorului la doi stâlpi consecutivi (figura 1).
Deschidere, ai Distanţă măsurată pe orizontală între axele a doi stâlpi consecutivi
(figura 1).
Deschidere nominală, an Deschidere convenţională, la care punctele de prindere ale
conductoarelor se găsesc în acelaşi plan orizontal, terenul este plan, iar
la săgeata maximă, gabaritul la sol al liniei este cel minim admisibil,
rezultată ca o valoare optimă din calculele tehnico-economice.
Deschiderii nominale îi corespunde înălţimea normală (nominală)
a stâlpilor (figura 1).
Deschidere virtuală, ah, a Distanţă la locul în care orizontala dusă printr-unul din punctele de
unei deschideri denivelate prindere ale conductorului intersectează curba reală a conductorului sau
prelungirea ei, după cum punctul considerat este inferior sau superior
punctului de prindere al conductorului la stâlpul adiacent (figura 1).
Deschidere la încărcări Semisumă a deschiderilor reale adiacente unui stâlp, de care depind
din vânt, av încărcările orizontale care acţionează asupra stâlpului, provenite din
presiunea vântului pe conductoare (figura 1).
Deschidere la Semisumă a deschiderilor virtuale adiacente unui stâlp, de care depind
încărcări verticale, ag încărcările verticale care acţionează asupra stâlpului, provenite din
greutatea conductoarelor (figura 1).
Deschideri de dimensionare a Deschideri la încărcări din vânt, av, şi la încărcări verticale, ag, adoptate
stâlpilor la dimensionarea stâlpilor, pe baza criteriilor de acoperire
a tuturor amplasamentelor de pe traseul unei linii electrice aeriene,
cu luarea în considerare a criteriilor tehnico-economice (la stâlpii
normali se adoptă, de regulă, deschiderile de dimensionare:
av = (1,05  1,1) ꞏ an şi ag = (1,4  1,6) ꞏ an pentru zona meteorologică
de dimensionare.
Deschidere la distanţa Deschidere reală între doi stâlpi consecutivi în care se realizează
între faze, af o săgeată a conductorului maxim permisă de distanţa minimă existentă
pe stâlp între conductoarele diferitelor faze sau între acestea şi
conductoarele de protecţie. De regulă, af = (1,2 … 1,3) ꞏ an..
Drum de acces Fâşie de teren cu lăţimea de 2,75 m care se ocupă temporar pentru
accesul mijloacelor de transport la culoarul de lucru a LEA.
Echipament al LEA Ansamblu de conductoare, izolatoare, cleme şi armături, montat pe
stâlpii LEA.
Forţă calculată de rupere a Forţă determinată în mod convenţional, în funcţie de caracteristicile
unui conductor multifilar mecanice ale materialelor firelor componente şi de alcătuirea
constructivă a conductorului, potrivit standardelor de conductoare
în vigoare.
În cazul conductoarelor multifilare nestandardizate, forţa se determină
cu ajutorul metodei indicate în standardele de conductoare similare.

7
NTE 003/15/00

Forţă minimă de rupere a Forţă de rupere a conductorului determinată prin încercări, a cărei
unui conductor multifilar valoare nu trebuie să fie mai mică de 95% din valoarea sarcinii de
rupere calculate.
Fundaţii ale stâlpilor Elemente de construcţie cu ajutorul cărora se fixează în sol stâlpii,
inclusiv ancorele acestora.
Instalaţii de legare la pământ Instalaţii care stabilesc în mod voit legătura cu pământul a elementelor
ale LEA bune conductoare de curent electric, care nu fac parte din căile de
curent, dar care pot ajunge accidental sub tensiune.
Izolatoare Elemente componente ale LEA cu ajutorul cărora se realizează izolarea
părţilor aflate sub tensiune între ele şi faţă de părţile legate
la pământ.
Încărcări normate Valori extreme ale încărcărilor (maxime sau minime probabile),
definite statistic, realizabile cu o anumită probabilitate (95 ÷ 97,5)%.
Încărcări de calcul Valori extreme ale încărcărilor care se realizează cu o probabilitate de
99,9% şi care se determină prin înmulţirea încărcărilor normate
cu coeficienţii parţiali de siguranţă şi cu cei de grupare a încărcărilor.
Încrucişare a LEA cu Acea situaţie în care, în proiecţie orizontală, cel puţin unul din
un obiect oarecare conductoarele LEA, în poziţie normală sau deviată şi obiectul respectiv
se intersectează.
Legătură dublă Legătură a conductorului de fază la stâlpii de susţinere sau întindere ai
unei linii electrice aeriene cu izolatoare suport, executată cu ajutorul a
două izolatoare, pe unul dintre izolatoare executându-se legătura
principală a conductorului care preia efortul din conductor în regimul
normal de funcţionare a liniei, iar pe celălalt izolator efectuându-se
legătura care este pregătită să intervină în cazul deteriorării legăturii
principale.
Legătură de siguranţă Legătură auxiliară a conductorului de fază la un stâlp de susţinere cu
izolatoare suport, executată cu ajutorul unei bucăţi de conductor dispusă
la nivelul gâtului izolatorului, pe partea dinspre stâlp şi fixat mecanic de
conductor, de o parte şi de alta a izolatorului de susţinere, pentru
împiedicarea căderii conductorului pe sol în cazul ruperii legăturii de
susţinere.
Linie aeriană de energie Instalaţie montată în aer liber care serveşte la transportul şi distribuţia
electrică - denumită şi linie energiei electrice fiind alcătuită din conductoare, izolatoare,
electrică aeriană (LEA) cleme, armături, stâlpi, fundaţii şi instalaţii de legare la pământ.
Din punct de vedere constructiv, LEA pot fi: simplu circuit,
dublu circuit sau multiplu circuit.
Lungime a liniei de fugă Lungime minimă măsurată pe suprafaţa izolaţiei externe între părţile
metalice cu potenţial electric diferit.
Când izolaţia este compusă din mai multe elemente separate prin părţi
metalice, drept lungime a liniei de fugă a izolaţiei se consideră suma
lungimilor liniilor de fugă ale diferitelor elemente, exclusiv părţilor
bune conducătoare de electricitate.
Lungime specifică a liniei de Raport dintre lungimea totală a liniei de fugă a izolatorului, exprimată
fugă în centimetri şi tensiunea cea mai ridicată a reţelei între faze, exprimată
în kilovolţi (cm/kV).
Mediu cu pericol de explozie Spaţiu în care se manipulează sau se vehiculează produse explozive,
definit conform normativului ID 17.
Panou de întindere Porţiune de linie compusă dintr-una sau mai multe deschideri, cuprinsă
între doi stâlpi de întindere consecutivi (figura 1).

8
NTE 003/15/00

Părţi de construcţie ale LEA Elemente care susţin deasupra solului echipamentele LEA şi cuprind:
stâlpi, fundaţii şi alte construcţii speciale.
Platformă de lucru a LEA Suprafaţă de teren în jurul stâlpilor necesară pentru execuţia de lucrări
noi, de modernizare, de retehnologizare sau de mentenanţă a LEA.
Poluare atmosferică Stare a aerului atmosferic impurificat cu substanţe (gaze, praf etc.) care,
în condiţii de exploatare, poate da naştere, la suprafaţa izolatorului, unui
mediu conducător electric.
Porţiuni speciale de traseu Acele porţiuni din traseul liniei, în care apare coexistenţa LEA
cu elementele naturale, obiectele, obiectivele, instalaţiile, construcţiile
etc., situate în imediata apropiere a liniei sau cu care linia
se încrucişează.
Faţă de acestea, linia trebuie realizată, astfel încât să se asigure,
pe de o parte, buna funcţionare a liniei, iar pe de altă parte, condiţiile
necesare existenţei şi funcţionării în bune condiţii a elementelor afectate
de prezenţa liniei.
Priză naturală de pământ a Priză de pământ constituită din elemente conductoare în contact
LEA permanent cu solul, ale unor construcţii sau instalaţii destinate
diferitelor scopuri, dar care pot fi folosite în acelaşi timp pentru trecerea
curentului de defect, dacă elementele conductoare sunt legate electric
direct între şi la părţile metalice ale LEA.
Priză artificială de pământ Priză de pământ ale cărei elemente componente sunt constituite special
pentru trecerea curentului de defect.
Regim normal de funcţionare Regim în care linia în ansamblu şi elementele sale componente
al unei LEA se găsesc în stare de funcţionare, fără a fi afectate prin ruperi, deformări
etc.
Regim de avarie al unei LEA Regim în care apar deformări ale elementelor componente, ruperi sau
topiri ale conductoarelor, ruperi de izolatoare, cleme şi armături,
ruperea sau pierderea stabilităţii stâlpilor sau a fundaţiilor etc., urmate
în general de întreruperea funcţionării liniei.
Regimul de avarie al unei LEA, considerat ca ipoteză de calcul, este
regimul în care izolatoarele şi lanţurile de izolatoare, stâlpii şi fundaţiile
LEA sunt solicitate în mod diferit faţă de regimul normal de funcţionare
în urma ruperii conductoarelor sau izolatoarelor.
Reţea electrică Ansamblu de linii, inclusiv elemente de susţinere şi de protecţie a
acestora, staţiile electrice şi alte echipamente electroenergetice
conectate între ele.
Rezistenţă mecanică normată Valori ale acestor mărimi care se realizează cu o asigurare de cel puţin
şi sarcină mecanică normată 95% şi care se stabilesc statistic ca valori caracteristice normate,
corespunzătoare unui coeficient de variaţie normat care are o valoare
reprezentativă pentru calitatea de ansamblu a producţiei, în perioada
respectivă.
Rezistenţă mecanică de calcul Valori ale rezistenţei mecanice normate, respectiv ale sarcinii mecanice
şi sarcină mecanică de calcul normate, împărţite printr-un coeficient de siguranţă al materialului sau
elementului constructiv respectiv, care se realizează cu o asigurare de
cel puţin 99,9%.
Rezistenţă de rupere Raport între valoarea forţei de rupere calculate, respectiv a forţei de
calculată, prc, şi rezistenţă de rupere minime şi secţiunea reală a conductorului.
rupere minimă, pr min, ale unui
conductor funie

9
NTE 003/15/00

Săgeată a unui conductor Distanţă măsurată pe verticală între punctul respectiv de pe curba
într-un anumit punct conductorului şi dreapta care uneşte cele două puncte de suspensie
ale conductorului.
Când suspensia se realizează prin intermediul unor lanţuri de întindere,
punctele de suspensie se consideră la prinderea lanţurilor de elementele
stâlpilor. În funcţie de condiţiile climato-meteorologice existente la un
moment dat, săgeata conductorului într-un anumit punct poate avea
diferite valori (de exemplu: maximă, minimă, medie). Cea mai mare
săgeată a conductorului poate fi considerată practic la mijlocul
deschiderii (figura 1).
Secţiune reală a unui Sumă a secţiunilor firelor componente ale conductorului.
conductor funie, Sc
Secţiune nominală a unui Valoare rotunjită a secţiunii sale reale, valoare care serveşte
conductor funie la denumirea conductorului; în cazul conductoarelor alcătuite din
două metale, se exprimă prin valorile rotunjite ale secţiunilor ambelor
metale.
Stâlpii LEA Construcţii din metal, beton armat, lemn sau alte materiale care susţin
echipamentul LEA deasupra solului.
Suprafaţă a fundaţiei Suprafaţă de teren determinată de figura geometrică rezultată din
stâlpului LEA perimetrarea fundaţiei stâlpului deasupra solului, inclusiv a ancorelor.
Supratensiune Orice tensiune, dependentă de timp, între fază şi pământ sau între faze, a
cărei valoare sau ale căror valori de vârf depăşesc valorile de vârf
2
Um  , respectiv U m  2 , corespunzătoare tensiunilor cele mai
3
ridicate pentru echipament.
Supratensiunile sunt totdeauna fenomene tranzitorii.
Supratensiune de comutaţie Supratensiune fază-pământ sau între faze care apare într-un punct dat al
reţelei, datorită unei operaţii de comutare a unui defect sau altor cauze şi
a cărei formă poate fi asimilată în ceea ce priveşte coordonarea izolaţiei
cu cea a impulsurilor normalizate, utilizate pentru încercările cu impuls
de tensiune de comutaţie.
Supratensiune temporară Supratensiune sub forma unor oscilaţii neamortizate sau
slab amortizate între fază şi pământ sau între faze care apare într-un
punct dat al unei reţele, pentru o durată relativ mare.
Supratensiune de trăsnet Supratensiune fază-pământ sau între faze care apare într-un punct dat al
reţelei datorită unei descărcări atmosferice sau unei alte cauze şi
a cărei formă poate fi asimilată, în ceea ce priveşte coordonarea
izolaţiei, cu cea a impulsurilor normalizate, utilizate pentru încercarea
cu impuls de tensiune de trăsnet.
Tensiune nominală a unei Valoare efectivă a tensiunii între faze, prin care este definită linia şi
linii, Un la care se referă unele caracteristici de funcţionare ale acesteia.
Tensiune maximă de serviciu, Valoare efectivă maximă a tensiunii între faze care poate să apară
Um în condiţii normale de funcţionare în orice punct al liniei,
într-un moment oarecare.
Tensiune convenţională de Valoare de vârf a unei tensiuni de impuls de comutaţie / trăsnet, aplicată
ţinere la impuls de comutaţie / în cursul “încercărilor de impuls”, pentru care izolaţia
trăsnet nu trebuie să prezinte nici o descărcare disruptivă, dacă este supusă unui
număr de impulsuri de această valoare în condiţii specificate.

10
NTE 003/15/00

Tensiune statistică de ţinere Valoare de vârf a unei tensiuni de impuls de comutaţie / trăsnet, aplicată
la impuls de comutaţie / în cursul “încercărilor de impuls”, pentru care probabilitatea de ţinere
trăsnet este egală cu o probabilitate de referinţă specificată.
Tensiune de 50% conturnări Valoare maximă a unei tensiuni standardizate care, aplicată izolaţiei
a unei izolaţii, U50% respective de un număr de ori, produce conturnarea acesteia în 50% din
cazuri.
Tensiune nominală de ţinere Valoare efectivă a tensiunii sinusoidale de frecvenţă industrială,
de scurtă durată la frecvenţă pe care izolaţia echipamentului trebuie să o suporte în timpul
industrială încercărilor efectuate în condiţii specificate şi pentru o durată
specificată care, în general, nu depăşeşte un minut.
Tracţiune în conductor, T Rezistenţă care ia naştere în conductor, înmulţită cu secţiunea reală
a conductorului, în diferite stări de funcţionare.
Tracţiune orizontală, To, Valoare a tracţiunii în punctul în care tangenta la curba conductorului
în conductor este orizontală.
Traversare şi subtraversare Acele încrucişări în care LEA trece pe deasupra, respectiv pe sub
obiectul încrucişat.
Unghi de protecţie al Unghi format de verticala dusă prin urma conductorului de protecţie cu
conductoarelor de protecţie dreapta care uneşte această urmă, cu urma unui conductor activ protejat,
aceste urme fiind situate în plan perpendicular, pe axul liniei electrice
aeriene protejate.
Unghi de protecţie de Unghi de protecţie realizat la stâlpul LEA pentru condiţii de
referinţă dimensionare a LEA.
Zonă de protecţie Zonă adiacentă capacităţii energetice, extinsă în spaţiu, în care
se introduc interdicţii privind accesul persoanelor şi regimul
construcţiilor.
Zonă de siguranţă Zonă adiacentă capacităţilor energetice, extinsă în spaţiu, în care
se instituie restricţii şi interdicţii în scopul asigurării funcţionării
normale şi pentru evitarea punerii în pericol a persoanelor, bunurilor şi
mediului; zona de siguranţă cuprinde şi zona de protecţie.
Zone cu circulaţie frecventă Zone din:
 interiorul perimetrului construibil al localităţilor;
 curţile locuinţelor din afara perimetrului construibil al localităţilor;
 unităţile industriale, agricole, de transporturi, militare etc., situate
în afara localităţilor, inclusiv o porţiune de 15 m de la gardul unităţii,
mai puţin obiectivele energetice (staţii, centrale);
 în afara localităţilor unde pot apărea frecvent aglomerări de
persoane, cum sunt: locurile amenajate pentru agrement şi turism,
popasuri, campinguri, staţii ale unităţilor de transport în comun etc.
Nu se consideră zone cu circulaţie frecventă incintele îngrădite unde are
acces numai personalul de serviciu special instruit, precum şi zonele din
apropierea drumurilor şi şoselelor din afara localităţilor.
Zone cu circulaţie redusă Zone care nu se încadrează în categoriile celor cu circulaţie frecventă.
Zonă a drumului Porţiune a amprizei drumului, plus câte două fâşii laterale, de fiecare
parte a ei, denumite zone de siguranţă, respectiv de protecţie
(figura 12). Lăţimea zonei drumului se stabileşte prin planurile de
situaţie sau proiectele de construcţie, modernizare şi modificare
a drumurilor, întocmite potrivit normelor stabilite prin lege.

11
NTE 003/15/00

Abrevieri:

LEA – Linie Electrică Aeriană;

LTc – Linie de Telecomunicaţii;
PE – Prescripţie Tehnică;
Un – Tensiune nominală;
Um – Tensiune maximă de serviciu;
SR – Standard român aprobat după 28 august 1992;
CEI – Comitetul Electrotehnic Internaţional;
OPGW – Conductor de protecţie cu fibră optică înglobată;
A.N.M. – Administraţia Naţională de Meteorologie;
M.A.P.M. – Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului.

12
NTE 003/15/00

Legendă:

 Porţiunile de traseu între stâlpii 1 şi 3 sau 3 şi 9 constituie aliniamente;

 Porţiunile de linie între stâlpii 1 şi 3, 3 şi 6, 6 şi 9 constituie panouri; stâlpii 1, 3, 6 şi 9 sunt stâlpi de întindere;
 an este deschiderea nominală;
 ai (i=1…n) - deschiderile reale;
 av - deschiderea la încărcări din vânt;
 ag - deschiderea la încărcări verticale;
 ah - deschiderea virtuală;
 hi (i=1…n) - denivelări;
 fn – săgeata conductorului corespunzătoare deschiderii nominale;
 hc - înălţimea de prindere a conductorului;
 hg - gabaritul minim la sol;
 2 - unghiul dintre două aliniamente consecutive ale liniei.

Figura 1. Explicitarea grafică a noţiunilor aliniament, panou, deschideri, denivelări.

13
NTE 003/15/00

IV. ACTE NORMATIVE DE REFERINŢĂ

Legea 123/2012 Legea energiei electrice și a gazelor naturale.

Legea 104/2011 Legea privind calitatea aerului înconjurător.

Legea 18/1991, Legea fondului funciar actualizată, republicată în 1998.

republicată în 1998

Legea 213/1998, Legea privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia.

actualizată în 2013

Ordonanța de Urgență Ordonanța de Urgență privind protecția mediului.

nr. 195/2005,
actualizată

Legea 107/1996, Legea Apelor.

actualizată

Legea 46/2008 Codul Silvic.

Legea 528/2002 Aprobarea O.G. 22/1999 privind administrarea porturilor şi serviciile în

porturi.

Legea nr.333/2003, Legea privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si protecția persoanelor .

Ordonanţa 43/1997, Ordonanţa privind regimul juridic al drumurilor.

republicată în 1998

Ordinul nr. 4/2007 Aprobarea Normei tehnice privind delimitarea zonelor de protecție și de
siguranță aferente capacităților energetice – revizia I.

Ordinul nr. 135/2010 Aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului
pentru proiecte publice și private.

Ordin M.A.P.M. Aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de

nr.863/2002 evaluare a impactului asupra mediului.

O.M.T. nr. 571/1997 Norme tehnice privind proiectarea şi amplasarea construcţiilor, instalaţiilor şi
panourilor publicitare în zona drumurilor, pe poduri, pasaje, viaducte şi tuneluri
rutiere.
Legea 319/2006 Legea securității și sănătății în muncă.

H.G. 1425/2006 H.G. pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor legii
securității și sănătății în muncă.

O.G.R. nr. 43/1997, Ordonanța nr. 43/1997 privind regimul drumurilor.

republicată

14
NTE 003/15/00

V. CONDIŢII CLIMATO-METEOROLOGICE, ÎNCĂRCĂRI, GRUPAREA ÎNCĂRCĂRILOR

V.1. Condiţii climato-meteorologice

Art. 8. Teritoriul ţării noastre se împarte în zone meteorologice care diferă din punct de vedere al
intensităţii şi al frecvenţei de manifestare a principalilor factori climato-meteorologici,
de care trebuie să se ţină seama la construirea liniilor aeriene de energie electrică: vântul, depunerile de
chiciură, temperatura aerului.

Art. 9.
a) La determinarea încărcărilor normate pentru calculul mecanic al LEA existente, se vor considera
condiţiile prevăzute în tabelele 1 şi 2 pentru zona meteorologică corespunzătoare din figura 2.a.
Încărcările normate din vânt au fost determinate cu o perioadă de revenire de 10 ani, iar cele provenite
din depuneri de chiciură cu o perioadă de revenire de 10 ani pentru LEA cu tensiuni până la 110 kV
inclusiv şi de 15 ani pentru LEA 220 şi 400 kV.

În cazul LEA având circuite cu tensiuni diferite, se vor adopta condiţiile prevăzute în tabelele
1 şi 2 pentru tensiunea cea mai mare.

b) La determinarea încărcărilor normate pentru calculul mecanic al LEA noi, provizorate sau construcții
temporare noi, se vor considera condițiile prevăzute în Figurile 2.b, 2.c și 2d bazate pe măsurători (date
meteo) furnizate de ANM în anul 2015. Calculul se va face în conformitate cu Anexa 4 (preluată din SR
EN 50341-1, Cap. 4 Acțiuni asupra liniilor).
Încărcările normate din vânt și chiciură au fost determinate cu o perioadă de revenire de 50 ani,
corespunzător nivelului de fiabilitate 1.
Nivelele de fiabilitate vor fi conforme cu tabelul 3.1 – Nivele de fiabilitate, Anexa 3 (preluată din SR EN
50341-1, Cap 3).
Nivelele de fiabilitate 2 sau 3 vor fi selectate pentru situații speciale (condiții speciale de traseu mari,
traversări, etc.).

Art. 10. În anumite zone cu caracter local, în care se constată condiţii meteorologice mai grele decât cele
prevăzute în acest normativ se pot adopta valori mai mari. Aceste valori trebuie să fie justificate prin date
statistice furnizate de A.N.M. sau rezultate din statisticile de exploatare a liniilor aeriene de energie
electrică şi de telecomunicaţii din zonele respective şi să aibă frecvenţa de apariţie de cel puţin o dată la
zece ani.

Art. 11. Presiunile dinamice ale vântului (corespunzătoare vitezei mediate pe două minute), prevăzute în
tabelul 1, sunt considerate pentru înălţimi deasupra solului până la 10 m, ca presiuni de bază.
Pentru elementele componente ale liniilor, situate la înălţimi diferite faţă de sol, presiunile de bază din
tabelul 1 sau determinate conform art. 10 cu relaţia de la art. 14 se vor majora prin înmulţirea cu
coeficienţii de rafală, , prevăzuţi în figurile 3 şi 4.

Art. 12. a) La determinarea încărcărilor normate pentru izolatoare, stâlpi şi fundaţii, provenite din
presiunea vântului asupra conductoarelor neacoperite sau acoperite de chiciură, ca înălţime deasupra
solului se va considera distanţa măsurată între centrul de greutate al curbelor conductorului şi sol,
distanţă care este dată de relaţia:
2
H  h cl   f c  sin  c [m], (V.1)
3
unde:
 hcl este distanţa medie a punctelor de prindere în clemă a conductoarelor situate la diferite
înălţimi faţă de sol, în metri (h cl  h pr  l iz  sin  iz ) , în cazul stâlpilor echipaţi cu lanţuri de susţinere;

15
NTE 003/15/00

 hpr - distanţa punctului de prindere al lanţului de izolatoare faţă de sol, în metri;

 fc - valoarea săgeţii conductoarelor în condiţiile din art. 23, punctele d sau g, în metri;
 liz - lungimea lanţului de susţinere, în metri;
 c - unghiul maxim de înclinare a conductorului sub acţiunea vântului (relaţia VIII.5);
 iz - unghiul maxim de înclinare a lanţului de izolatoare sub acţiunea vântului (relaţia VIII.4).

În cazul stâlpilor echipaţi cu lanţuri de întindere liz = 0 şi hcl = hpr.

Înălţimea H se determină pentru fiecare nivel de prindere al conductoarelor.

16
NTE 003/15/00

Figura 2a. Zonarea teritoriului României din punct de vedere al condiţiilor climato-meteorologice.
17
NTE 003/15/00

Figura 2b. Distribuția teritorială a vitezei maxime a vântului (m/s) nesimultan cu chiciură cu o perioadă de revenire de 50 ani

18
NTE 003/15/00

Figura 2c. Distribuția teritorială a vitezei maxime anuale a vântului (m/s) simultan cu chiciură cu o perioadă de revenire de 50 de ani
19
NTE 003/15/00

Figura 2d. Distribuția teritorială a grosimii maxime anuale a stratului de chiciură (mm) cu o perioadă de revenire de 50 de ani

20
NTE 003/15/00

Tabelul 1. Presiunea dinamică de bază, dată de vânt (corespunzătoare vitezei mediate pe

două minute) la înălţimea de 10 m deasupra terenului şi
grosimea stratului de chiciură pe conductoarele LEA.

Presiunea dinamică Grosimea stratului de chiciură

de bază, p pe conductoarele LEA, bch 3, 4)

Altitudinea Vânt maxim Vânt

Zona nesimultan simultan cu
meteorologică Un  110 kV Un = (220÷400) kV
cu chiciură, chiciură,
p(V) p(v+ch)
m daN/m2 daN/m2 mm mm
5)
Zona A 30 12 (12) 16 20
Zona B 42 16,8 (15) 5)
800
Zona C 55 20 (17) 5) 22 24
Zona D 1)
1000 40 16
1200 45 18
Grosimea stratului de chiciură se va
1400 65 26
stabili pe baza datelor statistice
1600 90 36
Zona E 2) furnizate de A.N.M. sau rezultate din
1800 110 44
statisticile de exploatare ale LEA şi LTc
2000 130 52
din zonele respective.
2200 150 60
2400 170 68

Notă:
1. Zonă meteorologică cu condiţii deosebite de vânt, pentru care se vor cere date de la
A.N.M.

2. În zone cu altitudini mai mici de 1400 m, presiunea dinamică de bază luată în considerare
nu trebuie să aibă valori mai mici decât a zonelor limitrofe, cu altitudinea sub 800 m.

3. Grosimea stratului de chiciură, bch, pe conductoare se consideră conform figurii 5.

4. Greutatea volumică a chiciurei, ch, se consideră egală cu 0,75 daN/dm3. În cazul când
se adoptă, în conformitate cu prevederile art. 10 pentru zonele (AD), grosimi ale stratului de
chiciură depus pe conductoare mai mari decât cele specificate în tabelul 1 şi peste 30 mm pentru
zona E, se poate micşora valoarea greutăţii volumice a chiciurei până la
cel mult 0,5 daN/dm3.

5. Valorile dintre paranteze se referă la liniile aeriene cu tensiunea de 20 kV.

21
NTE 003/15/00

Figura 3. Variaţia coeficientului de rafală şi neuniformitate al vântului pe conductor, c,

în funcţie de înălţimea H, deasupra solului şi deschiderea a.

Figura 4. Variaţia coeficientului de rafală pentru stâlpi, s, şi lanţuri de izolatoare, iz,
în funcţie de înălţimea H, deasupra solului.

22
NTE 003/15/00

b) Pentru calculul conductoarelor, la determinarea încărcărilor normate pentru conductoarele acoperite sau
neacoperite cu chiciură provenite din presiunea vântului, se consideră ca distanţă, H,
o înălţime medie de suspensie, indiferent de înălţimea la care se găsesc diferitele conductoare
(active şi de protecţie), distanţă determinată cu relaţia:
1 n 2
H    (h cli   f ci ) [m], (V.2)
n i 1 3
unde:
 hcli reprezintă distanţele hcl pentru diferitele conductoare, în metri;
 fci - săgeţile diferitelor conductoare de pe stâlp, în metri;
 n - numărul conductoarelor.

Înălţimea H se calculează ca înălţime medie a tuturor conductoarelor de acelaşi tip şi dimensiune, separat
pentru conductoare active şi conductoare de protecţie.

Tabelul 2. Valorile temperaturii aerului.

Zona Temperatura aerului (°C)

meteorologică maximă Minimă medie de formare a chiciurei
Toată ţara + 40 - 30 + 15 -5
Zone cu altitudini
+ 40 - 30 + 10 -5
peste 800 m

Art. 13 La calculul capacității maxime de transport a LEA, pentru calculul curentului maxim admisibil prin
conductoarele active se va adopta temperatura maximă a aerului din tabelul 2 și o viteză a vântului de
0,6 m/s, cu un unghi de incidență a direcției vântului de 45°.
La solicitarea operatorilor de reţea electrică, temperatura maximă a aerului utilizată la calculul capacității
de transport poate fi obținută pe baza datelor conținute în figura 4.a, cu mențiunea că valorile mai mari de
36° vor fi considerate egale cu 40°C.

23
NTE 003/15/00

Figura 4a. Zonarea teritorială a României după temperaturile maxime ale aerului
(pentru o perioadă de revenire de 50 ani)
24
NTE 003/15/00

V.2. Determinarea încărcărilor normate

V.2.1. Încărcări datorate acţiunii vântului pe elementele liniei

Art. 14. Încărcările unitare provenite din acţiunea vântului se determină cu ajutorul presiunii dinamice
de bază, p, care se va lua din tabelul 1 sau se va determina cu relaţia:
v2
p [daN/m2], (V.3)
16,3
conform precizărilor din art. 10; v este viteza vântului, în m/s.

În funcţie de înălţimea de aplicare a forţelor, presiunea dinamică se majorează cu coeficientul de rafală, ,

din figurile 3 şi 4, care nu depinde de valorile vitezei vântului.

a. Încărcările unitare provenite din acţiunea vântului pe conductoare, gvc, se calculează cu relaţia:
g vc  c tc  β c  p  d  10  3 [daN/m], (V.4)

în care ctc este coeficientul aerodinamic, determinat conform tabelului 3.

Tabelul 3. Valorile coeficientului aerodinamic, ctc, pentru conductoare.

Coeficientul
Specificaţia
aerodinamic, ctc
Diametrul conductorului mai mare sau egal cu 20 mm 1,10
Fără chiciură
Diametrul conductorului mai mic de 20 mm
1,20
Cu chiciură Indiferent de diametrul conductorului

c este coeficientul care ţine seama de rafala şi neuniformitatea vântului pe conductor, depinzând de
turbulenţa vântului (în funcţie de rugozitatea terenului) şi de răspunsul dinamic al conductorului. Include
efectul combinat al variaţiei vitezei vântului atât cu înălţimea, cât şi cu mărimea deschiderii
(neuniformitatea vântului pe deschidere).

Pentru zone deschise (câmpii, silvostepe, malurile deschise ale mării, lacurilor etc.), precum şi pentru zone
construite, cu înălţimi mai mici de 10 m, situate la altitudini până la 1300 m deasupra nivelului mării şi
înălţimi medii de suspendare a conductoarelor, determinate conform art. 13, până
la 60 m inclusiv, coeficientul de rafală şi neuniformitate al vântului pe conductor, c, se determină din
figura 3.

Notă:
Pentru deschideri mai mici de 100 m şi mai mari de 800 m se va considera valoarea coeficientului de rafală
şi neuniformitate ale vântului pe conductor, c, corespunzătoare deschiderii de 100 m, respectiv 800 m.
Pentru înălţimi medii de suspendare mai mici de 10 m, se va adopta valoarea coeficientului, c,
corespunzătoare înălţimii de 10 m. Pentru înălţimi intermediare curbelor prezentate în figura 3,
valoarea coeficientului, c, se va deduce prin interpolarea liniară a valorilor corespunzătoare de pe cele
două curbe adiacente.

25
NTE 003/15/00

Pentru zonele de munte şi pentru stâlpii cu înălţimi de peste 60 m utilizaţi la marile traversări, coeficientul
de rafală şi neuniformitate pe conductor, c, se va determina separat, funcţie de situaţia locală (gradul de
rugozitate al terenului) şi de tipul liniei.
 d este diametrul conductorului, dc, în ipoteza fără chiciură, respectiv diametrul conductorului,
dc, plus de două ori grosimea stratului de chiciură, bch:
d  dc  2  b ch [mm], (V.5)
în ipoteza cu chiciură (figura 5), în mm;
 grosimea stratului de chiciură, bch, se ia din tabelul 1.

Figura 5.a Grosimea stratului de chiciură, bch, pe conductoare.

b. Încărcările unitare provenite din acţiunea vântului pe conductoarele torsadate se va face separat
pentru cablul purtător și pentru cablul torsadat.

Pentru cablul torsadat, d se consideră egal cu diametrul cilindrului circumscris cablurilor.

c. Încărcările unitare provenite din acţiunea vântului pe conductoarele torsadate acoperite cu chiciură
se va face separat pentru cablul purtător si pentru cablul torsadat, dacă distanţa de separare e mai mare decât
de două ori grosimea stratului de chiciură, 2 bch.

Pentru cablul torsadat, d se consideră egal cu diametrul cilindrului circumscris cablurilor acoperite cu
chiciurã, conform reprezentărilor din Figura 5.b.

În cazul distanțelor mai mici decât 2 bch, diametrul cilindrului circumscris d, va include și cablul purtător
acoperit cu chiciură.

26
NTE 003/15/00

TIP IPOTEZE NORMALE IPOTEZE CU IPOTEZE CU VANT IPOTEZE CU VANT SI

TORSADAT CHICIURA CHICIURA

1.- cablu purtător distanţat faţă de cablurile torsadate active;

2.- cablu purtător apropiat faţă de cablurile torsadate active;
3.- cablu purtător torsadat împreună cu cablurile active;
4.- cablu torsadat autoportant, fără cablu purtător.

Figura 5.b Definirea grosimii stratului de chiciura bch şi a

diametrelor d și dce, în cazul conductoarelor torsadate

27
NTE 003/15/00

d. Încărcările unitare provenite din acţiunea vântului pe lanţurile de izolatoare, g , se calculează

v iz
cu relaţia:
g  c β  p [daN/m2], (V.6)
v iz ti iz

în care cti este coeficientul aerodinamic, determinat în tabelul 4.

Tabelul 4. Valorile coeficientului aerodinamic, cti, pentru calculul încărcărilor

rezultate din acţiunea vântului asupra izolatoarelor.

Tipul lanţurilor sau legăturilor

Tipul izolatoarelor Simplu Dublu
Coeficientul aerodinamic, cti
Lanţuri de izolatoare
0,35 0,55
tip capă-tijă
Lanţuri de izolatoare tip
0,55 0,80
tijă şi izolatoare suport

iz este coeficientul de rafală al vântului pe lanţul de izolatoare, în funcţie de înălţimea de prindere a lanţului
de izolatoare faţă de nivelul solului. Se determină din figura 4.

e. Încărcările unitare provenite din acţiunea vântului pe stâlpi, g , se calculează cu relaţia:

v st
g  c β  p [daN/m2], (V.7)
v st ts s
în care cts este coeficientul aerodinamic al stâlpului, determinat în figura 6 pentru stâlpii metalici şi
în tabelul 5 pentru stâlpii tubulari din beton sau din ţeavă.

28
NTE 003/15/00

Tabelul 5. Valorile coeficientului aerodinamic, cts, pentru stâlpii din beton sau din ţeavă.

Coeficientul
Elementul
aerodinamic, cts
Stâlp cu secţiune orizontală circulară (beton centrifugat, ţeavă metalică, lemn) 0,7
Stâlp cu suprafeţe plane (beton vibrat) 2,0

Pentru stâlpii spaţiali, din ţeavă, calculul coeficientului cts se recomandă să se efectueze după STAS
10101/20-90.

Elementul Coeficientul
aerodinamic, cts

Stâlpi tubulari din oţel, beton sau lemn cu secţiune circulară 0,7

Stâlpi tubulari din oţel, beton cu secţiune do-decagonală 0,85

Stâlpi tubulari din oţel, beton cu secţiune hexagonală sau octogonală 1,0

Stâlpi tubulari din oţel, beton cu secţiune pătrată sau rectangulară 1,4

Stâlpi din beton armat in H 1.6

Stâlpi din profile H 1.8

Stâlp cu suprafeţe plane (beton vibrat) 2,0

Stâlpi jumelaţi şi stâlpi in A din lemn cu secţiuni circulare: 0.7

În planul stâlpului, pentru partea expusă la vânt 0

În planul stâlpului, partea mascată la vânt 0.35

a < 2 dm 0.7
2 dm ≤ a ≤ 6 dm
a > 6 dm
Perpendicular pe planul stalpului 0.8
a ≤ 2 dm 0.7
a ≥ 2 dm

Unde:
a = spaţiul dintre doi stâlpi tubulari ai aceleiaşi structuri, la jumătatea înălţimii acesteia
dm = media diametrelor stâlpilor tubulari ai aceleiaşi structuri la jumătatea înălţimii acesteia

s este coeficientul de rafală pe stâlp, depinzând de turbulenţa vântului (în funcţie de rugozitatea terenului)
şi de răspunsul dinamic al structurii. Include efectul variaţiei vântului cu înălţimea.

29
NTE 003/15/00

Valoarea coeficientului, s, este variabilă cu înălţimea deasupra terenului a centrului de greutate
al suprafeţei elementului component al stâlpului pe care acţionează vântul.
Pentru zone deschise (câmpii, silvostepe, maluri deschise ale mării, lacurilor etc.), precum şi pentru zone
construite cu obstacole cu înălţimi mai mici de 10 m, situate la altitudini până la 1300 m deasupra nivelului
mării, coeficientul de rafală, , pentru stâlpii cu înălţimi până la 60 m, se determină din figura 4.
Notă:
Pentru stâlpi sau elemente componente de stâlpi cu înălţimea centrului de greutate mai mică de
10 m se adoptă valoarea, s, corespunzătoare înălţimii centrului de greutate de 10 m.

Pentru stâlpii cu înălţimea de peste 60 m, de exemplu stâlpii marilor traversări, valoarea coeficientului de
rafală pe stâlp, s, se determină separat, în funcţie de situaţia locală (rugozitatea terenului) şi de tipul liniei.

Figura 6. Variaţia coeficientului aerodinamic, cts, în funcţie de coeficientul de umplere, ,

pentru stâlpii LEA din zăbrele – corniere.
30
NTE 003/15/00

Art. 15. Încărcările totale provenite din acţiunea vântului pe fiecare element constructiv al
liniei se calculează pe baza încărcărilor unitare datorate acţiunii vântului, determinate în art. 14 la punctele
a, b, c.

a. Încărcările provenite din acţiunea vântului pe conductoare, Fc, acţionând normal pe axul
conductoarelor, se calculează cu relaţia:
F  g  a  sin 2 φ [daN], (V.8)
c vc v
unde:
 av este deschiderea la încărcări din vânt, în metri;
 gvc - încărcarea unitară, determinată la art. 14, punctul a, în daN/m;
  - unghiul orizontal dintre direcţia după care acţionează vântul şi direcţia conductorului liniei,
în grade.

În ipotezele cu vânt acţionând în lungul liniei:

FC  2  g VC  f C [daN], (V.9)
unde:
 fc este săgeata conductorului, în m;
 gvc - încărcarea unitară determinată la art. 14 punctul a, în daN/m, cu luarea în considerare a
coeficientului de rafală pe conductor, c, determinat din figura 3, corespunzător înălţimii de prindere în
clemă a conductorului minus 0,5 . fc.

Efectul total al vântului pe conductoarele fasciculare se consideră egal cu suma încărcărilor

pe subconductoare, fără să se ţină seama de efectul de ecranare al unui subconductor asupra altuia.

b. Încărcările provenite din acţiunea vântului pe izolatoare, Fiz, se determină cu relaţia:

F  g A [daN], (V.10)
iz v iz iz
unde:
 g v - încărcarea unitară, determinată la art. 14, punctul b, în daN/m2;
iz

 Aiz - aria dreptunghiului având ca laturi lungimea totală a lanţului de izolatoare, respectiv pentru
izolatorul suport, înălţimea acestuia şi diametrul maxim al izolatorului, în m2.
În ipotezele de vânt simultan cu chiciură, aria, Aiz, se majorează cu 25%.

c. Încărcările provenite din acţiunea vântului pe stâlpi, Fst, se calculează astfel:

 în cazul vântului perpendicular pe linie:

F  g A [daN], (V.11)
st v st
st
 în cazul vântului la 45:
F  0,75   g  A [daN], pentru fiecare din cele două feţe adiacente expuse la vânt,
st v st st
unde:
 g v este încărcarea unitară, determinată la art. 14, punctul c, pentru fiecare element component
st
al stâlpului, în daN/m2;

31
NTE 003/15/00

 Ast - aria plinurilor construcţiei elementelor componente ale stâlpului, numai o faţă pentru vântul
perpendicular şi fiecare din feţele adiacente pentru vântul la 45, în m2.
Pentru suprafeţe cilindrice este egală cu secţiunea diametrală a elementului stâlpului.
În ipotezele vânt simultan cu chiciură se ia în considerare o suprafaţă majorată a stâlpului metalic cu zăbrele
(sau de beton cu alveole), egală cu 1,5 . Ast.

La stâlpii simpli de beton centrifugat, metalici tubulari sau de lemn nu se ia în considerare

o creştere a suprafeţei stâlpului în ipoteza vânt simultan cu chiciură.

V.2.2. Încărcări datorate maselor proprii şi a depunerilor de chiciură

Art. 16. Încărcările unitare provenite din masa conductoarelor şi a depunerilor de chiciură
se determină cu relaţia:
 pentru conductoare neacoperite cu chiciură, g1:
g1 = gc [daN/m], (V.12)

în care gc este masa unitară a conductorului gresat, care se găseşte în standardele de conductoare;

 pentru chiciură, g2:

g 2  π  b ch  (b ch  d c )  γ ch  10 3 [daN/m], (V.13)
în care:
 dc este diametrul conductorului, în mm;
 bch - grosimea stratului de chiciură, definită în tabelul 1, în mm;
 ch - greutatea volumică a chiciurei, în daN/dm3;

 pentru conductoarele acoperite cu chiciură, g3:

g3 = g1 + g2 [daN/m]. (V.14)

Art. 17. Încărcările totale provenite din masa şi depunerile de chiciură pe elementele liniei sunt:

a. Încărcări provenite din masa conductoarelor şi a depunerilor de chiciură:

 pentru conductoare neacoperite cu chiciură, Gc:
Gc = g1  ag [daN], (V.15)

 pentru conductoare acoperite cu chiciură, Gc.ch:

Gc.ch = g3  ag [daN], (V.16)

în care ag este deschiderea la încărcări verticale, în metri.

b. Încărcări provenite din masa lanţurilor de izolatoare şi a depunerilor de chiciură:

 pentru lanţuri de izolatoare neacoperite de chiciură: Giz;
 pentru lanţuri de izolatoare acoperite cu chiciură: Giz.ch = 1,1 . Giz,
în care Giz este suma maselor elementelor componente din lanţul de izolatoare.

c. Încărcări provenite din masa stâlpilor şi a depunerilor de chiciură:

 pentru stâlpi neacoperiţi cu chiciură: Gst;
 pentru stâlpi (metalici sau din beton) acoperiţi cu chiciură: Gst.ch = 1,1 . Gst,
în care Gst este suma maselor elementelor componente ale stâlpului.
32
NTE 003/15/00

V.2.3. Încărcări datorate tracţiunii din conductoare

Art. 18. Încărcările unitare provenite din tracţiunea din conductoare, po, se calculează pe baza
secţiunii reale a conductoarelor şi a tracţiunii orizontale unitare din conductoare, corespunzătoare
temperaturii şi încărcărilor normate date de masa proprie şi suprasarcinile exterioare, potrivit ipotezelor de
încărcare de la art. 23, cu ajutorul ecuaţiei de stare, pornindu-se de la stările definite în art. 31.

Încărcările datorate tracţiunii din conductoare se aplică în punctul de prindere al lanţului de izolatoare de
stâlp şi se consideră că acţionează orizontal, în direcţia conductoarelor.

Art. 19. Încărcări totale datorate tracţiunii în conductoare care acţionează asupra lanţurilor de
izolatoare şi a stâlpilor
 în regim normal:
To = po  Sc [daN], (V.17)
în acest caz, tracţiunea unitară, po, se calculează în condiţiile art. 23, punctele d şi g.

 în regim de avarie:
 pentru fazele neavariate:
To = po  Sc [daN], (V.18)
în acest caz, tracţiunea unitară, po, se calculează conform art. 23, punctul g (corespunzătoare încărcării
totale g7a – tabelul 8);
 pentru fazele avariate, încărcarea, F, se determină în conformitate cu tabelul 6.

Tabelul 6. Încărcări, F, care acţionează asupra stâlpilor şi lanţurilor de izolatoare

în regim de avarie.

Caracteristicile echipamentului Relaţia de calcul

Tipul funcţional
Sistemul de prindere Tipul clemelor sau Tipul pentru încărcarea
al stâlpului
a conductorului al legăturilor conductoarelor F (daN)
Cleme cu tracţiune
Normal Susţinere Active F = ke  dc
limitată
Susţinere Active F = ks  kn  To
Cleme cu reţinerea
Întărit Susţinere
conductorului Protecţie F = 0,4  To
Active şi
Întindere Legături de întindere
Întindere şi de protecţie
F = n  To
terminal Active şi
Întindere Cleme de întindere
de protecţie

unde:
To = po  Sc [daN], (2.19)
cu po calculat conform art. 23, punctul g (corespunzător încărcării totale g7a – tabelul 8), în daN/mm2;
 n este numărul conductoarelor pe fază,
 ke - coeficientul care ţine seama de efectul de eliberare a conductorului din clemă la o anumită
valoare a tracţiunii în conductor, în daN/mm:
 ke = 25, pentru stalpii LEA cu Un  110 kV;
 ke = 50, pentru stalpii LEA cu Un  110 kV;

33
NTE 003/15/00

 ks - coeficientul care ţine seama de reducerea tracţiunii în conductor prin înclinarea lanţului de
izolatoare de susţinere în lungul liniei; ks = 0,65;
 kn - coeficientul care ţine seama de numărul conductoarelor pe fază:
 kn = 1,0 pentru n = 1;
 kn = 0,8 pentru n = 2;
 kn = 0,7 pentru n = 3;
 kn = 0,6 pentru n = 4.

În cazul utilizării la stâlpii de susţinere a consolelor, traverselor sau coronamentelor articulate, deformabile
etc. se poate ţine seama de reducerile corespunzătoare ale încărcărilor care se transmit asupra stâlpilor, în
cazul ruperii conductoarelor.

 Încărcările stâlpilor echipați cu conductoare torsadate, de susținere și întindere în regim de avarie, vor fi
stabilite în context cu tipul de cleme de susținere și întindere, a eventualelor dispozitivelor de
descărcare de eforturi. Avaria poate fi cauzată de încarcări excepționale, accidente, transmiteri de
eforturi în cascadă etc., în funcție de zona meteorologică și de profilul liniei.

V.3. Determinarea încărcărilor de calcul

Art. 20. Încărcările de calcul care stau la baza dimensionării elementelor componente ale LEA se obţin prin
înmulţirea încărcărilor normate, determinate conform subcap. V.2., cu coeficienţii parţiali de siguranţă,
ţinându-se seama de gruparea încărcărilor precizate în subcap. V.4.

Art. 21. Clasificarea şi determinarea încărcărilor de calcul, împreună cu coeficienţii parţiali de siguranţă,
care stau la baza dimensionării elementelor componente ale LEA, sunt prezentate în tabelul 7.

34
NTE 003/15/00

Tabelul 7. Clasificarea, determinarea încărcărilor de calcul şi coeficienţii parţiali de siguranţă

pentru dimensionarea elementelor LEA.

Coeficientul parţial de siguranţă

Categorii de n a
Încărcări
încărcări Zonele Zonele Zonele Zonele
A, B şi C D şi E A, B şi C D şi E
Masa proprie
Permanente 1,10 1,10
(stâlpi, cabluri, conductoare,
(P) (0,90)* (0,90)*
izolatoare, instalaţii etc.)
a) Presiunea LEA
1,30 1,50 0,25 0,45
vântului pe (20  110) kV
conductoare,
stâlpi, cabluri, LEA
1,50 1,70 0,30 0,50
izolatoare cu sau (220  400) kV
Variabile fără chiciură
(V)
b) Masa chiciurei pe conductoare
1,80 1,80
(active şi de protecţie), stâlpi,
(1,00)* (1,00)*
izolatoare etc.
c) Tracţiunea conductoarelor
1,30** -
în regim normal de funcţionare
Excepţionale Tracţiunea conductoarelor
- 1,10**
(E) în regim de avarie
Regim de Încărcări rezultate din
montaj (M) 1,10 -
schema de montaj
*)
Valorile 0,9, respectiv 1,0 se introduc în calcul, dacă încărcările respective au efect defavorabil
asupra rezistenţei sau stabilităţii unor elemente ale stâlpului sau fundaţiilor la starea limită analizată.
**)
Se referă la determinarea tracţiunii în conductoare pentru calculul stâlpilor şi se aplică tracţiunii
maxime normate (rezultată din încărcările normate).

Notă:
Pentru marile traversări, coeficienţii parţiali de siguranţă pentru încărcările din vânt pot fi luaţi mai mari
decât cei indicaţi în tabelul 7, în funcţie de importanţa traversării şi de situaţia locală.

Art. 22. La calculul şi dimensionarea elementelor componente ale LEA în regimurile normale de
funcţionare (gruparea fundamentală de încărcări) şi regimurile de avarie (gruparea specială de încărcări),
grupările încărcărilor din art. 23 se fac după următoarele relaţii:

 Regim normal de funcţionare

 Încărcări normate:
 
P  V
i i (intervin la determinarea săgeţilor conductoarelor);
 Încărcări de calcul:
 
 γ n  P i   γ n  Vi .
 Regim de avarie
 Încărcări de calcul:
  
 a  P i    a  Vi    a  E i .
35
NTE 003/15/00

V.4. Gruparea încărcărilor

Art. 23. La calculul şi dimensionarea elementelor componente ale LEA se iau în considerare următoarele
grupări ale încărcărilor, datorate factorilor climato-meteorologici, cu ipoteze de încărcare:
a) temperatura minimă (vântul şi chiciura lipsesc);
b) temperatura medie (vântul şi chiciura lipsesc);
c) temperatura medie, viteza vântului de 10 m/s (chiciura lipseşte);
d) temperatura medie, viteza maximă a vântului (chiciura lipseşte);
e) temperatura maximă (vântul şi chiciura lipsesc);
f) temperatura de formare a chiciurei şi depuneri de chiciură pe elementele componente ale liniei
(vântul lipseşte);
g) temperatura de formare a chiciurei (vântul simultan cu chiciura şi depuneri de chiciură pe
elementele componente ale liniei).

Art. 24. Temperaturile minime, medii, maxime şi de formare a chiciurei care se iau în considerare pe
teritoriul ţării pentru dimensionarea elementelor componente ale LEA sunt cele prezentate în tabelul 2.

Art. 25. În tabelul 8 sunt rezumate relaţiile pentru determinarea încărcărilor unitare normate şi de calcul pe
conductoarele liniilor electrice aeriene, iar în tabelul 9 sunt prezentate formulele pentru determinarea
forţelor pe stâlp provenite din încărcările de calcul datorate acţiunii vântului pe conductoarele liniilor
electrice aeriene.

36
NTE 003/15/00

Tabelul 8. Determinarea încărcărilor unitare normate şi de calcul pe conductoarele

liniilor electrice aeriene şi gruparea lor pe regimurile de funcţionare.

Încărcări Regim normal Regim de avarie

(daN) (gruparea fundamentală) (gruparea specială)
Masa proprie a
g1 = gc
conductorului
Masa depunerii de
chiciură pe conductor g 2  π  b  (d c  b ch )  γ ch  10 3
Masa totală (proprie şi
Încărcări normate provenite din:

a depunerii de chiciură) g 3  g c  π  b  (d c  b ch )  γ ch  10 3

a conductorului
Presiunea dată de vânt
pe conductorul g  c  β  p  d 10- 3 -
4 tc c (v) c
neacoperit cu chiciură
Presiunea dată de vânt
g 5  c tc  β c  p (v  ch)  (d c  2  b ch ) 10 3 g  γa c β  p 3
pe conductorul acoperit 5a tc c (vch) (dc 2 bch)10
γn
cu chiciură
Încărcarea totală pe
conductor în condiţiile g  g2  g2 -
vântului maxim 6 1 4
Încărcarea totală pe
conductor în condiţiile g  g2  g2 g  g2  g2
7 3 5 7a 3 5a
de vânt şi chiciură
Masa proprie a  1,10  g (g  0,90  g )*
g
conductorului 1c c 1c c

Masa depunerii de g 2c  1,80  π  b  (d c  b ch )  γ ch  10  3

[g 2c  1,00  π  b  (d c  b ch )  γ ch  10  3 ]*
chiciură pe conductor
Încărcări de calcul provenite din:

Masa totală (proprie şi g 3c  1,10  g c  1,80  π  b  (d c  b ch )  γ ch  10  3

a depunerii de chiciură)
a conductorului [g 3c  0,90  g c  1,00  π  b  (d c  b ch )  γ ch  10  3 ]*
Presiunea dată de vânt g  γ c β  p  d  10  3
pe conductorul 4c n tc c (v) c -
neacoperit de chiciură
Presiunea dată de vânt g  γ  c β  p  g  γ c β  p 
5c n tc c (v  ch) 5ac a tc c (v  ch)
pe conductorul acoperit
cu chiciură (d c  2  b ch )  10 3 (d c  2  b ch )  10 3
Încărcarea totală pe
conductor în condiţiile g  g2  g2 -
6c 1 4c
vântului maxim
Încărcarea totală pe
conductor în condiţiile g  g2  g2
7c 3c 5c
de vânt şi chiciură

37
NTE 003/15/00
*)
Relaţiile dintre paranteze se introduc în calcul dacă încărcările respective au efect defavorabil
asupra rezistenţei sau stabilităţii unor elemente ale stâlpilor sau ale fundaţiilor, la starea limită analizată.
Tabelul 9. Determinarea forţelor de calcul datorate acţiunii vântului
pe conductoarele LEA (daN/fază).

Forţe după direcţia x-x

Direcţia de Forţe după direcţia y-y
( pe LEA la stâlpi de susţinere
Tipul stâlpului acţionare a (în lungul LEA sau perpendicular pe
sau în axul consolelor
vântului axul consolelor la stâlpii de colţ)
stâlpilor de colţ)
Stâlp de susţinere  n c  γ n  g vc  av -
Stâlp de întindere 0,5  nc  n  gvc  av -
45
Stâlp terminal
în aliniament  - 2  nc  γn  gvc  fc
 n c  γn  g vc  av  sin α 3
-
Stâlp de colţ 0,5  nc  γn  gvc  av  sinα
45 n c  γn  gvc  av  cos 2 α  sinα
(an = an+1)
 - nc  γn  gvc  av  cos 3 α

Notă:
 n este coeficientul parţial de siguranţă;
 gvc - încărcarea unitară provenită din acţiunea vântului pe conductoare, în daN/m;
 fc - săgeata conductorului, în m;
 nc - numărul de conductoare pe fază;
 2 - unghiul dintre aliniamentele liniei, în grade;
ai  ai  1
 av  - deschiderea la încărcări din vânt a stâlpului, în metri.
2

Ipotezele de acţionare ale vântului sunt:

  - vânt perpendicular pe linie;
 45 - vânt la 45 pe linie;
  - vânt în lungul liniei.

38
NTE 003/15/00

VI. CONDUCTOARE
Art. 26. Din punct de vedere al materialelor şi al alcătuirii constructive, la construirea LEA se utilizează
conductoare funie din aluminiu, aliaje de aluminiu, oţel, conductoare funie din aluminiu-oţel şi aliaje de
aluminiu-oţel, precum şi conductoare speciale cu fibre optice înglobate (în diferite variante constructive).
La liniile de medie tensiune se pot utiliza conductoare izolate.

NOTA Acest standard nu se aplică la cabluri învelite sau cabluri de telecomunicaţii “all dielectric self
supporting” (ADSS). Similar, nu include cabluri de telecomunicaţii metalice care nu sunt folosite cu rol de
conductoare de protecţie.

Conductoarele trebuie fabricate din fire circulare sau trapezoidale din aluminiu sau aliaj de aluminiu şi pot
conţine fire din oţel acoperite cu zinc sau fire din oţel aluminiu ca întărire. Conductoarele de protecţie
trebuie proiectate după aceleaşi standarde ca şi conductoarele active.

Conductoarele cu fire rotunde omogene mono-metalice, din aluminiu (AL1) şi din aliaj de aluminiu (ALx)
şi conductoarele cu fire rotunde sau profilate compuse bimetalice, din aluminiu sau aliaj de aluminiu
înfuniate cu fibre de oţel (AL1/STyz sau ALx/STyz), conductoare din aluminiu sau aliaj de aluminiu
înfuniate cu fire de oțel aluminat (AL1/yzSA sau ALx/yzSA) şi conductoare din aluminiu sau aluminiu
alloy întărit (AL1/ALx) trebuie proiectate în conformitate cu SR EN 50182, SR EN 62004 sau SR EN
62219.

Specificaţiile de materiale pentru firele folosite în aceste conductoare trebuie să fie în conformitate cu SR
EN 50183, SR EN 50189, SR EN 60889, SR EN 61232 şi SR EN 62004 și proiectarea lor trebuie să fie
precizată în Specificaţiile Tehnice sau agreate de către Furnizor şi Client.

Conductoarele active şi de protecţie trebuie proiectate, selectate şi testate pentru a satisface cerinţele
electrice, mecanice şi de telecomunicaţii, definite de parametrii de proiectare ai liniei, conform standardelor
SR EN 50182, SR EN 50189, SR EN 61232 si SR EN 60794.

Art. 27. Condiţiile tehnice generale, dimensiunile şi caracteristicile fizico-mecanice ale conductoarelor
LEA trebuie să corespundă standardelor sau normelor interne ale producătorilor.

Pentru liniile existente, conductoarele utilizate ca terminologie și caracteristici pricipale sunt rezumate în
Tabelul 10.1.

Pentru unele proiecte, pot fi folosite în construcţia liniilor electrice aeriene tipuri de conductoare sau
materiale neincluse în standardele SR EN existente. În astfel de situaţii şi în absenţa standardelor definitive,
Specificaţia de proiectare trebuie să menţioneze toate caracteristicile cerute împreună cu metodele
relevante de testare, cu referire la standardele SR EN corespunzătoare.

Când materialele utilizate diferă de cele din standardele de referinţă, caracteristicile şi oportunităţile pentru
fiecare aplicaţie individuală trebuie verificate după cum este precizat în acest standard sau în Specificaţia
Tehnică.

Proiectarea unui conductor, incluzând construcţia lui şi caracteristicile materialelor, trebuie să ia în

considerare efectul alungirii permanente (fluaj) a săgeţii conductorului.
NOTA Metodologiile de calcul de proiectare, incluzând evaluarea alungirii conductorului şi alte
caracteristici, pot fi găsite în IEC 61597 şi în SR EN 61395.

39
NTE 003/15/00

Rezistivităţile firelor de aluminiu sau de aliaj de aluminiu trebuie selectate dintre valorile din SR EN 50183
şi SR EN 60889, SR EN 62004 și SR EN 62219. Rezistenţa în curent continuu ale conductorului la 20°C,
trebuie calculată în conformitate cu principiile din SR EN 50182.

Rezistenţele firelor rotunde din straturi sunt date în SR EN 50182.

Pentru conductoarele cu secţiuni diferite ale firelor, rezistenţa conductorului trebuie calculată folosind
rezistivitatea firului, aria secţiunii transversale şi parametrii de răsucire ai conductorului.

Capacitatea curentului transportat (ampacitatea) şi performanţa la condiţiile de scurt-circuit, în particular

efectul rezistenţei, trebuie verificate pe baza cerinţelor din Specificaţiile de proiectare.

Art. 28. Din considerente mecanice, conductoarele vor avea următoarele secţiuni active minime:
 25 mm2 pentru conductoare funie de aluminiu-oţel, aliaje de aluminiu-oţel şi aliaje de aluminiu;
 16 mm2 pentru conductoare funie de oţel.
Pentru porţiunile speciale de traseu (traversări, apropieri de construcţii etc.), secţiunile minime ale
conductoarelor sunt precizate în tabelul 18.

Temperatura maximă de funcţionare a conductoarelor din funie de aluminiu-oţel, aliaje de aluminiu-oţel şi

aliaje de aluminiu în condiţii normale este 75°C.

Temperatura maximă de durată scurtă (valoare nominală de 1 secundă) datorată unui defect în sistem a
conductoarelor din funie de aluminiu-oţel, aliaje de aluminiu-oţel şi aliaje de aluminiu și a conductoarelor
cu fibră optică înglobată este de 200°C.
Conductoarele speciale, bazate pe materiale rezistente la temperaturi înalte vor fi utilizate până la valorile
garantate de fabricant standarde (exemplu pentru ACSS, SR EN 50540).

O informare despre calculul unei temperaturi ridicate datorită curenţilor de scurt-circuit este dată în SR
EN 60865-1. Alternativ, şi cu precauţii convenabile, temperatura actuală ridicată datorită curenţilor de
scurt-circuit, poate fi măsurată în timpul testării.

Inima de oțel din conductoarele funie de aluminiu-oţel sau din aliaje de aluminiu-oţel se va gresa conform
SR EN 50182, Anexa B, cazul 1.

Unsoarea trebuie să fie conform cerinţelor din SR EN 50326.

Punctul de picurare admis va fi de minim 120°C.

Art. 29. Conductoarele de protecție pot fi din funie de aluminiu-oţel, oțel sau cu fibre optice înglobate.

Pentru oțel se utilizează sârme din oţel de înaltă rezistenţă, cu caracteristici cel puţin celor indicate în SR
CEI 60888:1994, SR EN 50189, pentru firele din oțel acoperite cu zinc şi în SR EN 61232, pentru fire din
oţel - aluminat.

Art. 30. Sârmele din oţel, utilizate la realizarea conductoarelor funie de oţel şi a părţii (inimii) de oţel
a conductoarelor de aluminiu-oţel şi aliaje de aluminiu-oţel, vor fi protejate împotriva coroziunii;
- cu un strat gros de zinc având caracteristicile cel puţin corespunzătoare clasei a 2-a de zincare indicate în
SR CEI 60888:1994.

40
NTE 003/15/00

- prin aluminare, cu strat protector de aluminiu, clasa 20 IACS, conform SR EN 61232, pentru fire din oţel
aluminat.

Art. 31. Calculul mecanic al conductoarelor se efectuează după metoda la stări limită, în care rezistenţele
de calcul sunt stabilite în procente din rezistenţa de rupere calculată a conductorului, prc.

Prin calcul, se urmăreşte ca rezistenţele mecanice de calcul să nu fie depăşite cu mai mult de 5% în punctele
de prindere ale conductorului în cleme, la diferite stări de funcţionare.

Se vor verifica următoarele stări:

a) starea de solicitare maximă, apărută în ipoteza corespunzătoare art. 23, punctul g, cu încărcarea,
g7c, din tabelul 8, pentru care valoarea maximă a rezistenţei de calcul va fi de 0,7 . prc;
b) starea de temperatură minimă, corespunzătoare art. 23, punctul a, cu încărcarea, g1c, pentru care
valoarea maximă a rezistenţei de calcul va fi de 0,5 . prc;
c) starea de solicitare de fiecare zi, corespunzătoare art. 23, punctul b, cu încărcarea, g1c, pentru
care valoarea maximă a rezistenţei de calcul va fi de 0,18 . prc, când deschiderea este mai mare de 120 m şi
conductoarele nu sunt prevăzute cu antivibratoare şi 0,25 . prc, când deschiderea este mai mică de 120 m sau
când conductoarele sunt prevăzute cu antivibratoare.

Calculul mecanic al conductoarelor izolate şi a celor cu fibră optică inclusă se face în acelaşi mod ca la
conductoarele normale.

În plus, pentru conductoarele cu fibră optică înglobată, producătorii trebuie să aducă dovezi bazate pe teste
că, în oricare din stările a), b) sau c) definite mai sus, la limită, caracteristicile mecanice şi optice ale fibrei
rămân neschimbate.
Montarea de antivibratoare pe conductoarele nefasciculare şi pe conductoarele de protecţie se face în
funcţie de morfologia terenului, indiferent de valoarea maximă a rezistenţei de calcul adoptată. Analiza se
va face pe toată linia pentru fiecare deschidere în parte, cu ajutorul diagramelor din figura 7. *)

Diagramele delimitează zonele sigure, cu sau fără antivibratoare montate, de zona nesigură,
unde sunt necesare sisteme de amortizare speciale, în funcţie de rapoartele ai . dc / g1 şi po / 1.

41
NTE 003/15/00

Figura 7. Diagrama privind protecţia conductoarelor LEA cu antivibratoare,

în funcţie de forma şi caracteristicile terenului.

- - - zone deschise, plane, fără copaci sau construcţii sau în apropierea unor ape
zone deschise, uşor denivelate, cu copaci şi clădiri
Legendă:
 ai este deschiderea între stâlpi, în m;
 dc - diametrul conductorului, în m;
 gc - masa unitară a conductorului, în kg/m;
 c - masa specifică a conductorului, în kg/mmm2;
 po - tracţiunea orizontală unitară în conductor la 15C, în kg/mm2.

Art. 33. Săgeţile maxime ale conductoarelor se calculează în ipotezele corespunzătoare art. 23 punctele
e şi f; săgeţile minime şi săgeţile medii se calculează în ipotezele corespunzătoare art. 23 punctele
a, respectiv b, la încărcări normate, cu următoarele precizări:

 vântul acţionează perpendicular pe conductoare;

 coeficientul de rafală şi neuniformitate al vântului se determină pe baza înălţimii medii de suspensie
a conductorului din deschiderea cea mai defavorabilă din panou, din punct de vedere al tracţiunii orizontale,
conform art. 13.

La calculul curbelor şablon utilizate la amplasarea stâlpilor pe profilul liniei, în faza de proiectare, se
consideră starea finală a tracţiunilor şi săgeţilor conductoarelor. Aceasta ţine seama de fenomenul de fluaj.
Ca stare finală se ia starea existentă după 10 ani de funcţionare.

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
*)
Preluate din Raportul CIGRE Committee 22, Working Group 11, Task Force 04 – “Safe Design Tension
with Respect to Aeolian Vibrations“ – octombrie 2001.
42
NTE 003/15/00

La calculul săgeţilor de montaj ale conductoarelor se va considera starea iniţială, respectiv starea dinaintea
apariţiei fenomenului de fluaj. Tracţiunile şi săgeţile conductoarelor pentru starea iniţială
se calculează plecând de la valorile maxime ale rezistenţelor de calcul indicate la art. 31.

Calculul tracţiunilor la alte stări decât cele de dimensionare se face cu ajutorul ecuaţiei de stare,
aplicându-se metoda cu module de elasticitate iniţial şi final egale.

În situaţia în care fabricanţii oferă date suplimentare certe, se pot aplica:

 metoda de calcul cu module de elasticitate iniţial şi final diferite,
 metode de calcul exacte, cu utilizarea de curbe de încărcare – revenire ale conductoarelor şi
de fluaj (considerat după 10 ani) întocmite pe bază de teste.

Art. 33. Valorile contragreutăţilor se determină în ipotezele corespunzătoare art. 23, punctele a şi d.

Art. 34. Săgeţile de montaj şi săgeţile cu care se reprezintă curbele şablon ale conductoarelor
se calculează cu valori ale încărcărilor şi tracţiunilor normate, pornindu-se de la încărcarea de calcul
(g7c sau g1c) şi valoarea maximă a rezistenţei de calcul, admisă la starea de dimensionare, indicată la
art. 31.

43
NTE 003/15/00

Tabelul 10.1. Caracteristicile fizico-mecanice ale sârmelor componente ale conductoarelor funie pentru LEA existente

Coeficientul Greutatea Coeficientul

Rezistivitatea Rezistenţa
de temperatură volumică de dilatare Modulul
Caracteristici electrică în curent la
al rezistenţei (greutatea termică de elasticitate
continuu la 20C rupere
electrice specifică) liniară
Material mm2/m C-1 kg/dm3 C-1 daN/mm2 daN/mm2
(18,517,3) pentru fire
cu
Aluminiu

 = (1,852,50) mm;
0,028264 0,004 2,7 2,310-5 5500
(17,316,4) pentru fire
cu
 = (2,504,00) mm
32,5 (tip A), 29,5 (tip B)
pentru fire cu  ≤ 3,5
Aliaje de
aluminiu

0,032840 - tip A
0,0036 2,703 2,310-5 5500 mm;
0,032530 - tip B
31,5 (tip A), 29,5 (tip B)
pentru fire cu  > 3,5 mm
categoria

(0,25100,2493)
Oţel

pentru fire cu 0,0045 7,85 1,1510-5 19600 117,6

B

 = (1,453,20) mm
categoria C

(0,25100,2493)
Oţel

pentru fire cu 0,0045 7,85 1,1510-5 19600 137,3

 = (1,453,20) mm

44
NTE 003/15/00

Tabelul 10.2 Caracteristicile fizico-mecanice ale sârmelor componente ale conductoarelor funie pentru LEA noi.
Temperatura de funcționare
Coeficientul Coeficientul Rezistenţa
Conductivitate Modulul
Caracteristici de temperatură de dilatare termică la
(%IACS) de elasticitate
al rezistenţei electrice liniară rupere
Continua Excepţională*
Material tip - C -1
C -1 daN/mm 2
MPa o
C o
C
1350-H19 (AL1) 61,2 0,00403 2,310-5 5500 160-200 90 125
Aluminiu
1350-0(A0) 63 0,00403 2,310-5 5500 -6000 59-97 350 350

Aliaj de aluminiu
52,5 0,0036 2,310-5 6000 320-400 90 125
6000 (AL3)
AT1-aliaj de
Aliaje de aluminiu sper 60 0,0040 2,310-5 5500-6000 159-169 150 180
aluminiu termal rezistent
AT2-aliaj de
aluminiu termal 60 0,0036 2,310-5 5500-6000 159-176 210 240
rezistent
Normal - 0,0045 1,1510-5 21000 1400 180 200
Oţel
galvanizat HS - 0,0045 1,1510-5 21000 1600 180 200
Oţel
20,3 IACS 20.3 0,0036 1,310-5 16200 1200 150 200
Aluminat
Standard - 0,0036 1,1510-5 21000 1400 250 350
Oţel
Mischmetal EHS - 0,0038 1,1510 -5 21000 1600 250 350
(Zn-5Al-OL) 0,0040
UHS - 1,1510 -5 21000 1900 250 350
Aliaj invar Invar(galvanizat/alu
- - 0,3510-5 16000 1050 180/210 200/240
minizat)
Fibra de
CC - - 0,1610-5 12500 2200 180 200
carbon
Fibra ceramica 3M - - 0,6010-5 22000 1400 250 300
* temperatura de funcţionare excepţională nu este bine definită dar este in general agrreată ca temperatura care nu trebuie aplicată mai mult de 400 de ore pentru toată viaţa conductorului, ceea ce
inseamnă cam 10 ore pe an pentru o durată de viaţă de 40 de ani.
45
NTE 003/15/00

VII. IZOLATOARE, CLEME, ARMĂTURI

VII.1. Izolaţie
Art. 35. Proiectarea izolatoarelor/lanțurilor de izolatoare include elementele de izolatoare tip capă-tijă,
tip tijă și tip suport. Izolatoarele pot fi fabricate din material ceramic, din sticlă sau din material
compozit. La unele linii electrice aeriene se pot folosi şi combinaţii între aceste tipuri de izolatoare.

Izolatoarele trebuie să fie rezistente la influenţa condiţiilor climatice externe, inclusiv radiaţia solară.
Ele trebuie să fie rezistente la poluarea atmosferică şi să fie capabile de performanţe satisfăcătoare atunci
când sunt supuse condiţiilor de poluare precizate în Specificaţia de proiectare.

Izolatoarele trebuie să fie proiectate, inclusiv pentru manipulare şi întreţinere, întreţinerea trebuie să
permită lucrul sub tensiune, când acesta cerinţă este specificată.

Pentru dimensionarea din punct de vedere electric a izolatoarelor sau a lanţurilor de izolatoare ale LEA,
tipul şi numărul izolatoarelor de suspensie din lanţurile de izolatoare sau tipul izolatoarelor suport se
aleg, astfel încât să se asigure un nivel de izolaţie caracterizat după cum urmează:

a) Tensiunea nominală de ţinere la frecvenţă industrială timp de un minut sub ploaie,

în funcţie de tensiunea nominală a liniei, trebuie să aibă cel puţin valorile din tabelul 11.
b) Tensiunea nominală de ţinere la unda de impuls de formă normalizată de 1,2/50 s,
de polaritate care conduce la tensiunea de ţinere cea mai mică, trebuie să fie cel puţin egală cu valorile
din tabelul 11.
c) Tensiunea nominală de ţinere la unda de impuls de comutaţie 250/2500 s trebuie să fie
cel puţin egală cu valorile din tabelul 11.

Coordonarea izolaţiei liniei, se face prin limitarea tensiunii de conturnare, U 50%, la unda de impuls de
formă normalizată de 1,2/50 s, la 125% din valoarea tensiunii nominale de ţinere definită la punctul b),
indiferent de polaritatea undei.

Aceasă condiție se aplică numai pe porțiunile de linie de cca. 1,5 km față de cadrele stațiilor.

Art. 36. Determinarea numărului de izolatoare din lanţurile de izolatoare sau tipul izolatoarelor
suport în funcţie de gradul de poluare al zonei traversate se va face conform prevederilor normativului
NTE 001/03/00.

Art. 37. Armăturile de protecţie sunt utilizate pentru uniformizarea câmpului electric, reducerea
zgomotului acustic şi protejarea izolatoarelor la arcul electric.

Folosirea armăturilor de protecţie împotriva arcului electric este obligatorie la LEA cu tensiuni nominale
de 220 kV şi 400 kV.

Art. 38. Numărul de izolatoare dintr-un lanţ determinate pe baza tensiunilor nominale de ţinere din
tabelul 11 se măreşte cu 10%, în cazul izolatoarelor străpungibile (din cauza spargerilor).

Art. 39. La LEA 110 kV, numărul de izolatoare din lanţurile de întindere, formate din elemente tip
capă-tijă, se ia mai mare cu o unitate decât la lanţurile de susţinere.

Art. 40. La liniile sau porţiunile de linii situate la altitudini peste 1000 m, valorile tensiunilor de ţinere
nominale la frecvenţă industrială timp de un minut şi ale tensiunilor de ţinere nominale la impuls de
trăsnet sau comutaţie din tabelul 11 se măresc cu 2%, pentru fiecare 100 m peste 1000 m.
46
NTE 003/15/00

În cazul izolatoarelor suport, dacă prin aplicarea sporului de înălţime se depăşeşte nivelul de izolaţie
asigurat de izolatoare, corespunzător tensiunii nominale a liniei, se aplică măsurile de creştere a
nivelului de izolaţie, conform tabelului 19 (excluzându-se măsura prevăzută la nota 1 din
acest tabel); dacă acestea se dovedesc insuficiente, se adoptă alte soluţii corespunzătoare de izolare.

Art. 41. Pentru stâlpii înalţi, utilizaţi în cazul marilor traversări, nivelul de izolaţie se măreşte, de la caz
la caz, astfel încât să se asigure un grad sporit de siguranţă, în raport cu descărcările atmosferice,
cu dificultăţile efectuării lucrărilor de întreţinere şi cu particularităţile microclimatului din zona
traversării.
Art. 42. Izolatoarele se dimensionează din punct de vedere mecanic pentru grupările fundamentală şi
specială de încărcări, astfel încât în ipoteza de încărcare maximă prevăzută în art. 23, punctul g,
forţele de calcul să fie mai mici sau cel mult egale cu sarcina de calcul a izolatorului.

Sarcinile de calcul pentru izolatoare se stabilesc în procente din sarcina de rupere mecanică minimă
respectivă, conform tabelului 12.
Tabelul 11. (extras din NTE 001/03/00)
Niveluri nominale de ţinere ale izolaţiei fază-pământ pentru echipamentele LEA.

Tensiunea nominală Tensiunea

Tensiunea maximă Tensiunea
de ţinere la încercare nominală de ţinere
Tensiunea a echipamentului, nominală de ţinere
de scurtă durată cu la impuls de
nominală la impuls de trăsnet,
frecvenţă industrială, comutaţie,
a LEA Um undă 1,2/50 s
50 Hz undă 250/2500 s
(valoare efectivă) (valoare de vârf)
(valoare efectivă) (valoare de vârf)
kV kVef kVef kVmax kVmax
20 24 50 125 -
110 123 230 550 -
220 245 460 1050 -
400 420 680 1425 (1550) *) 1050
750 787 - 2100 1425 (1550) *)
Notă:
*)
Valori care corespund unora dintre echipamentele existente în instalaţiile din România şi care trebuie
avute în vedere la studiile de coordonare a izolaţiei în cadrul extinderii sau modernizării staţiei.
Tabelul 12. Procente din sarcina minimă de rupere mecanică
pentru stabilirea sarcinilor de calcul pentru izolatoare.

Tipul izolatoarelor Procente din sarcina de rupere minimă (%)

Izolator suport din porţelan 50
Izolator tijă (cu inima plină) din porţelan 40
Izolator capă-tijă din porţelan sau sticlă 50
Izolator din materiale compozite 60
VII.2. Cleme şi armături
Art. 43. Clemele și armăturile pentru liniile electrice de înaltă tensiune vor fi proiectate, fabricate şi
instalate astfel încât să respecte cerinţele generale ale funcţionării, mentenanţei şi impactului cu mediul
determinate de parametrii de proiectare ai liniei, pe baza informaţiilor conţinute în acest normativ.

Clemele şi armăturile, exclusiv clemele de întindere şi înnădire, se dimensionează din punct de vedere
mecanic, pentru grupările fundamentală şi specială de încărcări, astfel încât în ipoteza de încărcare
maximă, conform art. 23, punctul g, forţele de calcul să fie mai mici sau cel mult egale cu sarcinile de
calcul ale pieselor respective.
- 47 -
NTE 003/15/00

Alegerea materialelor şi/sau proiectarea accesoriilor conductoarelor trebuie să fie astfel încât pierderile
magnetice să fie acceptabil de mici. Metoda de testare şi criteriile de acceptare trebuie respecte, pe lângă
Specificaţiile Tehnice, şi standardul EN 61284.

Sarcinile de calcul ale clemelor şi armăturilor se determină prin adoptarea unui procent de 50% din
sarcina de rupere mecanică minimă.

Art. 44. Verificarea elementelor de izolatoare şi a clemelor şi armăturilor componente ale lanţurilor
multiple de izolatoare, la gruparea specială de încărcări (regim de avarie), conform art. 42 şi 43,
se face după cum urmează:

 în cazul lanţurilor multiple de susţinere: fie prin ruperea unui element de izolator dintr-o
ramură, fie prin ruperea conductorului;
 în cazul lanţurilor multiple de întindere: prin ruperea unui element de izolator dintr-o ramură.

Verificarea în regim de avarie a lanţurilor multiple, la ruperea unei ramuri, se face numai
în porţiunile speciale de traseu, la care se impune siguranţă mărită. Pentru verificare la ruperea unei
ramuri se aplică un procent din sarcina de rupere minimă egal cu 62.5%;

 Lanţurile simple cu izolatoare capă şi tijă se verifică la capacitatea reziduală în urma spargerii unei
pălării izolante Pentru verificare la capacitatea reziduală se aplică un coeficient parţial de siguranţă
egal cu 1.0;

 Izolaţia suport din materiale compozite şi izolaţia compozită din lanţurile de izolatoare simple
trebuie încercate bucată cu bucată la 75% din sarcina de rupere garantată la procurare.

Art. 45. Clemele de întindere şi înnădire mecanică a conductoarelor trebuie să aibă o sarcină de
alunecare egală cu minimum 95% din valoarea sarcinii de rupere minime a conductorului.

48
NTE 003/15/00

VIII. MONTAREA CONDUCTOARELOR PE STÂLPI, DISTANŢE, GABARITE

Art. 46. Montarea conductoarelor pe stâlpi se va realiza, astfel încât să se respecte distanţele minime
admisibile între părţile aflate sub tensiune, între acestea şi părţile legate la pământ, precum şi valorile
unghiului de protecţie, conform art. 119.

Art. 47. Distanţele minime admisibile între conductoarele active şi între conductoarele active şi cele
de protecţie, în poziţii nedeviate, după condiţia apropierii în deschidere, rezultă din relaţia de mai jos:

U
d  k  fc  l  n [m], (VIII.1)
iz 150
unde:
 fc este săgeata maximă în deschidere, a conductoarelor, determinată în ipotezele din art. 23,
punctele e sau f, în m *);
 liz - lungimea lanţului de izolatoare, în m (pentru lanţuri de izolatoare de întindere, de susţinere
montate în V şi pentru izolatoare suport, liz = 0);
 Un - tensiunea nominală a liniei, în kV **);
 k - coeficientul care depinde de tensiunea nominală a liniei, de materialul şi secţiunea
conductoarelor şi de poziţia lor pe stâlp *).

La aşezarea pe orizontală sau pe verticală a conductoarelor, coeficientul k ia valorile lui kv, respectiv kh,
din tabelul 13, în care:
 kv este coeficientul la aşezarea conductoarelor pe verticală (aproximativ în acelaşi plan vertical);
 kh - coeficientul de aşezare a conductoarelor pe orizontală (în acelaşi plan orizontal).

Tabelul 13. Valorile coeficienţilor kv, kh.

Materialul conductoarelor Tensiunea liniei, Un

Oţel –  110 kV ≥ 110 kV
Oţel şi oţel Aluminiu şi
aluminiu şi
aluminat aliaje de
conductoare Coeficientul Coeficientul
(alumoweld) aluminiu
izolate
Secţiunea conductoarelor (mm2) kv kh kv kh
10  16 16  150 16  70 0,85 0,65 0,95 0,70
25  35  150 95  150 0,75 0,62 0,85 0,65
70  95 - 185  300 0,70 0,60 0,75 0,62
 95 -  300 0,70 0,60 0,70 0,60

Notă:
(*) - pentru conductoare din materiale sau secţiuni diferite se ia în considerare conductorul
pentru care săgeata este cea mai mare, respectiv coeficientul k este cel mai mare;
(**) - pentru circuite cu tensiuni nominale diferite, montate pe aceiaşi stâlpi, se ia în considerare
valoarea cea mai mare a tensiunii.

- 49 -
NTE 003/15/00

Pentru aşezări oarecare ale conductoarelor, coeficientul, k, se determină cu relaţia:

kk
h

 k k 
v h

b2
, (VIII.2)
a 2  b2

în care kv şi kh sunt coeficienţii cuprinşi în tabelul 13, iar a şi b au semnificaţia din figura 8.

Figura 8.

Determinarea distanţelor minime între faze la liniile de medie tensiune cu conductoare izolate se face cu
aplicarea unui factor de corecţie egal cu 1/3 formulei anterioare, acceptându-se atingerile conductoarelor
datorate fenomenelor de galopare, pendulare, salt etc.

1 U
d  (k  f c  l iz  n ) [m]. (VIII.3)
3 150

Art. 48. Pentru conductoarele de secţiuni diferite, din materiale diferite sau cu săgeţi diferite,
se verifică distanţa d între conductoare, în ipoteza că unul dintre conductoare este supus presiunii
maxime a vântului (ipoteza corespunzătoare art. 23 punctul d), iar celălalt presiunii unui vânt cu o viteză
mai mică cu 20% decât primul. Distanţa între conductoare în această ipoteză trebuie să fie
mai mare decât Un / 150, însă nu mai mică de 0,20 m.

Art. 49. În cazuri speciale, distanţele între conductoarele active şi între conductoarele active şi cele
de protecţie se vor determina după condiţiile locale şi după experienţa dobândită la lucrări analoage;
ele nu pot fi însă mai mici decât cele rezultate din condiţiile precizate în art. 47, 48 şi 49; tot în cazuri
speciale se includ şi galoparea, saltul conductoarelor la descărcarea de chiciură, pendulare asincronă şi
încărcările neuniforme cu chiciură ale conductoarelor.

Distanţele de separare minime admise între conductoare în cazul galopării, saltului conductoarelor sau al
pendulării asincrone se consideră:
 0,20 m pentru LEA 20 kV în cazul conductoarelor neizolate si 0,00 m in cazul conductoarelor
izolate sau preizolate;
 0,45 m pentru LEA 110 kV;
 0,95 m pentru LEA 220 kV;
 1,65 m pentru LEA 400 kV,
valori corespunzătoare tensiunii de funcţionare a LEA.

50
 NTE 003/15/00

Art. 50. Distanţele minime admisibile pe stâlpi între părţile aflate sub tensiune şi părţile legate la pământ
sunt precizate în tabelul 14.

Tabelul 14. Distanţe minime admisibile între părţile aflate sub tensiune şi
părţile legate la pământ pe stâlpi.

Tensiunea nominală a liniei, Un

Condiţia Modul de solicitare
1 kV Un 20 kV 110 kV 220 kV 400 kV
climato–meteorologică LEA la tensiuni
Distanţa minimă (cm)
Temperatura medie, Supratensiuni de
25 90 180 290
viteza vântului 0 10 m/s *) trăsnet
Tensiunea maximă
Temperatura medie,
de funcţionare 10 40 60 100
vânt maxim
normală

*) Din intervalul (0 10) m/s se alege acea valoare a vitezei vântului care conduce la cea mai
defavorabilă situaţie creată prin devierea părţilor aflate sub tensiune în raport cu cele legate la pământ.

Notă:
- Toate valorile din tabel se referă la LEA situate până la altitudinea de 1000 m.
- In cazul conductoarelor torsadate distanțele minime admisibile între părţile aflate sub tensiune şi
părţile legate la pământ pe stâlpi sunt egale cu 0 cm.

Art. 51. Distanţele minime admisibile între fazele LEA, în locurile unde ele se încrucişează pe stâlpi,
sunt cele prevăzute în tabelul 15.

Tabelul 15. Distanţe minime admisibile între faze la încrucişări pe stâlpi.

Tensiunea nominală a liniei, Un

Condiţia Modul de solicitare
20 kV 110 kV 220 kV 400 kV
climato–meteorologică LEA la tensiuni
Distanţa minimă (cm)
Temperatura medie, Supratensiuni de
40 135 250 350
viteza vântului 0 10 m/s *) trăsnet
Tensiunea maximă
Temperatura medie,
de funcţionare 20 60 110 180
vânt maxim
normală

*) Din intervalul (0 10) m/s se alege acea valoare a vitezei vântului care conduce la cea mai
defavorabilă situaţie creată prin devierea părţilor aflate sub tensiune în raport cu cele legate la pământ.

Notă: Toate valorile din tabel se referă la LEA situate până la altitudinea de 1000 m.

Art. 52. Unghiurile de înclinare ale lanţurilor de izolatoare de susţinere se calculează cu relaţia:
a g
α iz  arctg k α  v vc , (VIII.4)
a g
g c
unde k = 0,5 pentru LEA cu Un  110 kV şi 0,75 pentru LEA cu Un = (220 ÷ 400) kV.

- 51 -
NTE 003/15/00

Unghiurile de înclinare a conductoarelor se calculează cu relaţia:

a g
α c  arctg v vc , (VIII.5)
a g
g c
unde gvc se calculează cu relaţia din art. 14, în condiţia din art. 23, punctul d, iar gc este masa unitară a
conductorului, în daN/m.

Art. 53. Distanţele menţionate în tabelele 14 şi 15 se referă la liniile construite până la 1000 m altitudine.

Pentru liniile construite la altitudini peste 1000 m, distanţele prevăzute în aceste tabele
se măresc cu 2% pentru fiecare 100 m peste 1000 m.

Art. 54. În scopul asigurării simetriei sistemului trifazat, se vor executa transpuneri ale fazelor LEA cu
Un = 110 kV şi mai mare, conform indicaţiilor din tabelul 16.

Tabelul 16. Lungimi ale LEA pentru care se execută transpuneri de fază.

Felul transpunerii
Tensiunea nominală a LEA,
Un ciclu complet Două cicluri complete
Un (kV)
Lungime LEA (km)
110 100 -
220 150 250
400 200 250 *)

Notă:
*) Această distanţă poate fi mărită până la 400 km, în funcţie de modul de încadrare a liniei
în sistem.

Art. 55. Distanţele minime admisibile între conductoarele LEA şi suprafaţa terenului, în regim normal
de funcţionare a liniei, conductorul aflându-se în ipoteza care conduce la săgeata maximă, sunt cele
precizate în tabelul 30.

Art. 56. Pentru protecţia LEA la supratensiuni atmosferice şi pentru comportarea bună la fenomenul de
galopare, săgeata conductorului de protecţie nu trebuie să depăşească săgeata conductorului activ la
stările de săgeată maximă şi la temperatura medie.

52
NTE 003/15/00

IX. TIPURI DE STÂLPI, IPOTEZE DE CALCUL

IX.1. Tipuri de stâlpi

Art. 57. La liniile aeriene de energie electrică se disting, din punct de vedere funcţional, următoarele
tipuri de stâlpi:

a) Stâlpi de susţinere, utilizaţi în mod curent pe linii pentru susţinerea conductoarelor, echipaţi cu
izolatoare de susţinere, sunt de tip normal sau de tip întărit.

La stâlpii de tip normal se utilizează cleme cu eliberarea conductorului, respectiv cleme sau legături cu
tracţiune limitată.
La stâlpii de tip întărit se utilizează cleme sau legături cu reţinerea conductorului.

b) Stâlpi de întindere, utilizaţi pentru fixarea conductoarelor prin întindere, ca punct de sprijin,
în lungul liniei, în locuri alese din condiţiile de funcţionare sau montaj.

c) Stâlpi terminali, utilizaţi pentru fixarea conductoarelor, prin întindere, la capetele liniei.

Stâlpii de susţinere, de întindere şi terminali pot fi montaţi în aliniament sau colţ.

Stâlpii de la punctele a), b) şi c) pot fi utilizaţi pentru montarea unui singur circuit sau
a mai multor circuite.
În cazul echipării stâlpilor cu mai multe circuite, acestea pot să fie de aceeaşi tensiune nominală sau de
tensiuni nominale diferite.
În cazul liniilor cu tensiuni nominale diferite pe acelaşi stâlp este necesară verificarea compatibilităţii
din punct de vedere electric şi mecanic.

d) Stâlpi de intervenţie, utilizaţi pentru remedierea temporară a unor porţiuni de linii avariate,
prin ocolirea acestora, în scopul reducerii duratelor de întrerupere şi pentru crearea posibilităţii de
remediere definitivă a liniei.

Stâlpii de intervenţie pot fi de susţinere, echipaţi cu console izolante, de întindere şi terminali, echipaţi
cu lanţuri de izolatoare de întindere.

IX.2. Ipoteze de calcul

Art. 58. Stâlpii se dimensionează prin calcul pe baza încărcărilor de calcul determinate conform subcap.
V.3., în regim normal de funcţionare, în regim de avarie şi în condiţii de montaj, ţinându-se seama de
tipul funcţional şi constructiv şi diferite ipoteze de încărcare.

La dimensionarea stâlpilor se admite o depăşire a rezistenţelor de calcul cu maximum 3%.

Art. 59. Stâlpii de intervenţie (inclusiv consolele izolante şi ancorele) se dimensionează prin calcul,
pe baza încărcărilor de calcul determinate probabilistic, cu o asigurare de minim 5 ani, în regim normal
de funcţionare.

Stâlpii de intervenţie nu se dimensionează în regim de avarie.

- 53 -
NTE 003/15/00

IX.2.1. Regim normal de funcţionare

Art. 60. Pentru dimensionarea stâlpilor în regim normal de funcţionare, se consideră următoarele
ipoteze de calcul:
 Vânt maxim perpendicular pe linie (N.1);
 Vânt perpendicular pe linie, simultan cu depunere de chiciură (N.2);
 Vânt maxim în lungul liniei (N.3);
 Vânt în lungul liniei, simultan cu depunere de chiciură (N.4);
 Vânt maxim la 45 pe linie (N.5);
 Vânt la 45 pe linie, simultan cu depunere de chiciură (N.6);
 Condiţia de dimensionare în lungul liniei (N.7);
 Diferenţa de tracţiune în condiţii de depunere de chiciură (N.8);
 Vânt maxim perpendicular pe linie în montaj terminal (N.9);
 Vânt perpendicular pe linie simultan cu depunere de chiciură în montaj terminal (N.10);
 Vânt maxim în lungul liniei în montaj terminal (N.11);
 Vânt în lungul liniei, simultan cu depunere de chiciură în montaj terminal (N.12).

Art. 61. La vânt maxim perpendicular pe linie (N.1) se consideră încărcările rezultate din:
 presiunea vântului fără chiciură (art. 23, punctul d) acţionând orizontal, în direcţia
perpendiculară pe axul liniei sau în direcţia bisectoarei unghiului liniei, asupra stâlpului,
izolatoarelor şi conductoarelor pe deschiderea la încărcări din vânt;
 masa fără chiciură a stâlpului, izolatoarelor şi conductoarelor acţionând vertical pe
deschiderea la încărcări verticale;
 tracţiunile orizontale în conductoare, corespunzătoare art. 23, punctul d, acţionând în direcţia
bisectoarei unghiului liniei.

Art. 62. La vânt perpendicular pe linie simultan cu depunere de chiciură (N.2) se consideră încărcările
rezultate din:
 presiunea vântului cu chiciură (art. 23, punctul g) acţionând orizontal, în direcţia
perpendiculară pe axul liniei sau în direcţia bisectoarei unghiului liniei, asupra stâlpului,
izolatoarelor şi conductoarelor pe deschiderea la încărcări din vânt;
 masa în condiţiile depunerilor de chiciură a stâlpului, izolatoarelor şi conductoarelor
acţionând vertical pe deschiderea la încărcări verticale;
 tracţiunile orizontale, în conductoare, corespunzătoare art. 23, punctul g, acţionând în direcţia
bisectoarei unghiului liniei.

Art. 63. La vânt maxim în lungul liniei (N.3) se consideră încărcările rezultate din:
 presiunea vântului, fără chiciură (art. 23, punctul d), acţionând orizontal în direcţia axului
liniei sau perpendicular pe bisectoarea unghiului liniei asupra stâlpului, izolatoarelor şi, dacă
stâlpul este montat în colţ, asupra conductoarelor pe deschiderea la încărcări din vânt;
 masa fără chiciură a stâlpului, izolatoarelor şi conductoarelor acţionând vertical pe
deschiderea la încărcări verticale;
 tracţiunile orizontale, în conductoare, corespunzătoare art. 23, punctul d, acţionând în
direcţia bisectoarei unghiului liniei.

54
NTE 003/15/00

Art. 64. La vânt în lungul liniei, simultan cu depunere de chiciură (N.4) se consideră încărcările rezultate
din:
 presiunea vântului, fără chiciură (art. 23, punctul g), acţionând orizontal în direcţia axului
liniei sau perpendicular pe bisectoarea unghiului liniei asupra stâlpului, izolatoarelor şi
conductoarelor pe deschiderea la încărcări prin vânt;
 masa în condiţiile depunerilor de chiciură a stâlpului, izolatoarelor şi conductoarelor
acţionând vertical pe deschiderea la încărcări verticale;
 tracţiunile orizontale, în conductoare, corespunzătoare art. 23, punctul g, acţionând în
direcţia bisectoarei unghiului liniei.

Art. 65. La vânt maxim la 45º pe linie (N.5) se consideră încărcările din art. 61, vântul acţionând după o
direcţie situată la 45º faţă de aliniamentul liniei sau bisectoarei unghiului liniei.

Art. 66. La vânt la 45º pe linie, simultan cu depunere de chiciură (N.6) se consideră încărcările din
articolul 62 şi vântul acţionând după o direcţie situată la 45º faţă de aliniamentul liniei sau bisectoarei
unghiului liniei.

Art. 67. În ipoteza condiţiei de dimensionare în lungul liniei (N.7) se consideră încărcările acţionând
orizontal în direcţia axului liniei sau perpendicular pe bisectoarea unghiului liniei, egale sau cel puţin:
 50% pentru linii cu simplu circuit;
 33% pentru linii cu două sau mai multe circuite, din încărcările acţionând perpendicular
pe axul liniei sau pe direcţia bisectoarei unghiului liniei, rezultate din ipoteza
cea mai defavorabilă între N.1 şi N.2;
 încărcările verticale corespund ipotezei N.1 sau N.2.

Art. 68. În ipoteza diferenţei de tracţiune în condiţii de depunere de chiciură (N.8) se consideră
încărcările rezultate din:
 considerarea unei diferenţe de 25% între tracţiunea orizontală ale tuturor conductoarelor din
panourile adiacente, în condiţiile art. 23, punctul f, acţionând în direcţia axului liniei;
 masa în condiţiile depunerilor de chiciură a stâlpului, izolatoarelor şi conductoarelor,
acţionând vertical pe deschidere la încărcări verticale în condiţia art. 23, punctul f.

Art. 69. În ipoteza vântului maxim perpendicular pe linie în montaj terminal (N.9) se consideră
încărcările rezultate din:
 presiunea vântului fără chiciură (art. 23, punctul d) acţionând orizontal, în direcţie
perpendiculară pe axul liniei sau în direcţia bisectoarei unghiului liniei asupra stâlpului,
izolatoarelor şi conductoarelor pe deschidere la încărcări din vânt;
 masa fără chiciură a stâlpului, izolatoarelor şi conductoarelor acţionând vertical pe
deschiderea la încărcări verticale;
 tracţiunile orizontale unilaterale ale tuturor conductoarelor, realizate în condiţiile art. 23,
punctul d, acţionând în direcţia axului liniei.

Art. 70. În ipoteza vântului perpendicular pe linie, simultan cu depunere de chiciură în montaj terminal
(N.10) se consideră încărcările rezultate din:
 presiunea vântului cu chiciură (art. 23, punctul g) acţionând orizontal, în direcţia
perpendiculară pe axul liniei sau în direcţia bisectoarei unghiului liniei, asupra stâlpului,
izolatoarelor şi conductoarelor pe deschiderea la încărcări din vânt;
 masa în condiţiile depunerilor de chiciură a stâlpului, izolatoarelor şi conductoarelor
acţionând vertical pe deschiderea la încărcări verticale;
 tracţiunile orizontale, în conductoare, corespunzătoare art. 23, punctul g, acţionând în direcţia
axului liniei.

- 55 -
NTE 003/15/00

Art. 71. În ipoteza vânt maxim în lungul liniei în montaj terminal (N.11) se consideră încărcările
rezultate din:
 presiunea vântului, fără chiciură (art. 23, punctul d), acţionând orizontal în direcţia axului
liniei sau perpendicular pe bisectoarea unghiului liniei asupra stâlpului, izolatoarelor şi, dacă
stâlpul este montat în colţ, asupra conductoarelor pe deschiderea la încărcări din vânt;
 masa fără chiciură a stâlpului, izolatoarelor şi conductoarelor acţionând vertical pe
deschiderea la încărcări verticale;
 tracţiunile orizontale, în conductoare, corespunzătoare art. 23, punctul d, acţionând în
direcţia bisectoarei axului liniei.

Art. 72. În ipoteza vântului în lungul liniei simultan cu depunere de chiciură în montaj terminal (N.12)
se consideră încărcările rezultate din:
 presiunea vântului cu chiciură (art. 23, punctul g) acţionând orizontal, în direcţia
perpendiculară pe axul liniei sau în direcţia bisectoarei unghiului liniei, asupra stâlpului,
izolatoarelor şi conductoarelor pe deschiderea la încărcări din vânt;
 masa în condiţiile depunerilor de chiciură a stâlpului, izolatoarelor şi conductoarelor
acţionând vertical pe deschiderea la încărcări verticale;
 tracţiunile orizontale, în conductoare, corespunzătoare art. 23, punctul g, acţionând în direcţia
axului liniei.

IX.2.2. Regim de avarie

Art. 73. Pentru dimensionarea stâlpilor în regim de avarie se consideră următoarele ipoteze de calcul:
 ruperea conductoarelor în condiţiile unui vânt perpendicular pe linie, simultan cu depunere
de chiciură (A.1);
 ruperea conductoarelor în condiţiile de vânt în lungul liniei, simultan cu depune de chiciură
(A.2).

Art. 74. În cazul ipotezei A.1 se consideră următoarele încărcări:

 proiecţiile încărcărilor orizontale, F, (art. 19), acţionând în lungul liniei sau perpendicular
pe bisectoarea unghiului liniei, rezultate din considerarea unor conductoare rupte şi anume:
 o încărcare, F, la fiecare circuit impar, respectiv la fiecare pereche de circuite sau
o încărcare, F, corespunzătoare unui singur conductor de protecţie pentru stâlpii de
susţinere;
 o încărcare, F, pentru fiecare circuit, la primele două circuite şi câte 0,5 . F la fiecare circuit
în plus faţă de dublu circuit sau o încărcare corespunzătoare unui singur conductor de
protecţie pentru stâlpii de întindere; sunt exceptaţi stâlpii de întindere din metal pentru LEA
de medie tensiune, la care se consideră rupt un singur conductor, indiferent de numărul de
circuite. Încărcările, F, se aplică, astfel încât să se realizeze cel mai mare moment de
încovoiere sau de torsiune, cu menţiunea că se consideră rupte conductoarele din aceeaşi
deschidere.
 încărcările rezultate din presiunea vântului în regim de avarie (art. 23, punctul g) acţionând
orizontal, în direcţie perpendiculară pe axul liniei sau în direcţia bisectoarei unghiului liniei
asupra stâlpului, izolatoarelor şi conductoarelor pe deschiderea la încărcări din vânt;
 încărcările verticale rezultate din masa cu chiciură a stâlpului, izolatoarelor şi conductoarelor
pentru deschiderea la încărcări verticale (art. 23, punctul f).
 proiecţiile pe bisectoarea unghiului liniei a încărcărilor corespunzătoare conductoarelor
rupte, plus încărcările din tracţiunile orizontale, în conductoare sau fazele cu conductoare
rămase nerupte, acţionând în direcţia bisectoarei unghiului liniei, toate luate în ipoteza din
art. 23, punctul g, în regim de avarie.

56
NTE 003/15/00

Art. 75. În cazul ipotezei A.2 se consideră următoarele încărcări:

 proiecţiile încărcărilor orizontale, F, (art. 19), acţionând în lungul liniei sau perpendicular pe
bisectoarea unghiului liniei, rezultate din considerarea unor conductoare rupte şi anume:
 o încărcare, F, la fiecare circuit impar, respectiv la fiecare pereche de circuite sau
o încărcare, F, corespunzătoare unui singur conductor de protecţie pentru stâlpii de susţinere;
 o încărcare, F, pentru fiecare circuit, la primele două circuite şi câte 0,5 . F la fiecare circuit în
plus faţă de dublu circuit sau o încărcare corespunzătoare unui singur conductor de protecţie
pentru stâlpii de întindere; sunt exceptaţi stâlpii de întindere din metal pentru LEA de medie
tensiune, la care se consideră rupt un singur conductor, indiferent de numărul de circuite;
Încărcările, F, se aplică, astfel încât să se realizeze cel mai mare moment de încovoiere sau de
torsiune, cu menţiunea că se consideră rupte conductoarele din aceeaşi deschidere.
 încărcările rezultate din presiunea vântului în regim de avarie (art. 23, punctul g) acţionând
orizontal, în lungul liniei sau perpendicular pe direcţia bisectoarei unghiului liniei asupra
stâlpului, izolatoarelor şi conductoarelor pe deschiderea la încărcări din vânt;
 încărcările verticale rezultate din masa cu chiciură a stâlpului, izolatoarelor şi conductoarelor
pentru deschiderea la încărcări verticale (art. 23, punctul f).
 proiecţiile pe bisectoarea unghiului liniei a încărcărilor corespunzătoare conductoarelor
rupte, plus încărcările din tracţiunile orizontale, în conductoare sau fazele cu conductoare
rămase nerupte, acţionând în direcţia bisectoarei unghiului liniei, toate luate în ipoteza din
art. 23, punctul g, în regim de avarie.

IX.2.3. Condiţii de montaj

Art. 76. La calculul stâlpilor trebuie să se ţină seama şi de următoarele condiţii de montaj:

a) Pentru stâlpii de susţinere, la ridicarea conductoarelor pe stâlpi, greutatea conductoarelor

se consideră dublă.
b) Pentru stâlpii de întindere:
 Indiferent de numărul de circuite pe stâlp, într-un panou se consideră montat numai un circuit,
iar conductoarele de protecţie nu sunt montate;
 Indiferent de numărul conductoarelor de protecţie, într-un panou se consideră montate cel mult
două conductoare de protecţie, iar conductoarele active nu sunt montate.
c) Pentru toţi stâlpii se vor considera următoarele încărcări normate suplimentare provenite din
greutatea montorului şi a dispozitivului de montaj:
 pentru LEA cu Un  110 kV  100 daN;
 pentru LEA cu Un = 110 kV şi 220 kV  200 daN;
 pentru LEA cu Un = 400 kV  250 daN.

Observaţii:
1. Elementele orizontale şi oblice ale stâlpilor metalici cu zăbrele, cu o înclinare faţă de
orizontală sub 30°, situate pe feţele stâlpilor, trebuie verificate pentru o forţă de 100 daN, rezultată din
greutatea montorului.
2. Ipotezele din subcap. IX.2.3. se iau în considerare la proiectarea stâlpilor şi trebuie avute
în vedere la montajul conductoarelor. În cazuri speciale, la montaj, se admite ancorarea în conformitate
cu fişele de tehnologie de montaj. Scările şi buloanele de scară trebuie dimensionate la o încărcare
concentrată de 1,5 kN ce acţionează vertical într-o poziţie static defavorabilă.
3. Verificarea stâlpilor în condiţii de montaj se face în ipoteza din art. 23, punctul e. Încărcările
rezultate din operaţiile de montaj se determină în conformitate cu tehnologiile de montaj adoptate.

Pentru încărcările de calcul de montaj se aplică un coeficient parţial de siguranţă de 1,1.

- 57 -
NTE 003/15/00

IX.2.4. Gruparea ipotezelor de calcul

Art. 77. Ipotezele de calcul prezentate mai sus se aplică diferitelor tipuri de stâlpi, conform tabelului 17,
ţinându-se seama de următoarele precizări:

a) La fiecare tip funcţional de stâlp, se aplică pe rând toate ipotezele în mod independent;
b) Încărcările corespunzătoare punctelor a, b, c şi d ale fiecărei ipoteze se aplică simultan;
c) Încărcările de la punctele c şi d şi referirile la bisectoarele unghiurilor liniilor se aplică numai la
stâlpii de colţ.

Tabelul 17. Ipoteze de calcul ale diferitelor tipuri funcţionale de stâlpi.

Gruparea de încărcări
Specială
Nr. Fundamentală
Tipul funcţional al stâlpului (Regim de
crt. (Regim normal)
avarie)
Ipoteza de calcul
N.1., N.2., N.3., N.4.,
Echipat cu izolatoare suport 2)
N.5. 1), N.6. 1), N.7.
1. Susţinere
Echipat cu izolatoare de suspensie N.1., N.2., N.3., N.4., A.1.,
1) 1)
(lanţuri de izolatoare) N.5. , N.6. . A.2.
N.1., N.2., N.3., A.1.,
2. Întindere
N.4., N.8. A.2.
N.9., N.10., A.1.,
3. Terminal 3)
N.11., N.12. A.2.
4. De intervenţie (orice tip funcţional) N.1., N.2. -

Notă:
1) Ipotezele N.5. şi N.6. se aplică stâlpilor pentru LEA (110  400) kV şi stâlpilor metalici
utilizaţi la marile traversări, indiferent de tensiunea LEA.
2) Stâlpii de susţinere echipaţi cu izolatoare suport nu se verifică în regim de avarie. La aceşti
stâlpi, încărcarea care se transmite stâlpului la ruperea conductorului nu trebuie să depăşească 65% din
încărcarea la vârf, echivalată momentului de rupere al stâlpului, rezultat din dimensionare, conform
ipotezei N.7.
3) La stâlpii terminali cu mai multe circuite, verificările se fac şi în condiţiile montării numai a
circuitelor de pe o singură parte a stâlpului.

Art. 78. Încărcările, F, care se aplică potrivit ipotezelor A, se determină conform art. 19 şi tabelului 6.

58
NTE 003/15/00

X. STÂLPI METALICI
Art. 79. Stâlpii metalici sunt construcţii ancorate sau neancorate cu zăbrele (din corniere sau ţeavă) sau
tubulare (cu secţiune circulară sau poligonală). Îmbinarea elementelor se face de preferinţă prin buloane
pentru a asigura protecţia anticorozivă prin zincare la cald. Se pot folosi şi construcţii sudate care vor fi
protejate anticoroziv prin vopsire.

Art. 80. Pentru proiectarea stâlpilor metalici se iau în considerare încărcările de calcul, determinate
conform cap. V şi ipotezele de încărcare precizate la capitolul IX, cu luarea în considerare a unor
deschideri la încărcări din vânt, av, şi la încărcări verticale, ag, corespunzătoare domeniului de utilizare a
stâlpilor respectivi.

Art. 81. Calculul, dimensionarea, alcătuirea constructivă şi alegerea materialului şi valorile rezistenţelor
de calcul pentru stâlpii cu zăbrele vor fi în conformitate cu prevederile “Metodologiei pentru
dimensionarea stâlpilor metalici ai liniilor electrice aeriene – PE 105”.

Problemele speciale legate de montaj şi exploatare, balizare, antifurt, protecţii speciale, trepte de scară,
platforme de montaj etc. vor fi în conformitate cu prevederile şi normativele specifice
în vigoare, inclusiv cele privind protecţia muncii.

Art. 82. Calculul stâlpilor portal ancoraţi şi tubulari (cu secţiune circulară sau poligonală) se face
cu luarea în considerare a efectelor de ordinul 2 şi se efectuează cu ajutorul calculatoarelor sau manual.
Calculul manual este permis pentru stâlpii la care distanţa între fundaţie şi consola inferioară este mai
mică sau egală cu 40 m.

Art. 83. Alegerea materialului şi valorile rezistenţelor de calcul pentru stâlpii tubulari (cu secţiune
circulară sau poligonală) vor fi în conformitate cu prevederile Metodologiei pentru dimensionarea
stâlpilor metalici ai liniilor electrice aeriene – PE 105.
Grosimea minim admisă pentru materialele stâlpilor este de 3,5 mm.

Art. 84. Deplasările la vârf limită admise ale stâlpilor tubulari (cu secţiune circulară sau poligonală) prin
aplicarea încărcărilor normate sunt:
 4% din lungimea stâlpului, în cazul stâlpilor de susţinere şi susţinere în colţ,
 2,5% din lungimea stâlpului, în cazul stâlpilor de întindere, ancoraţi şi terminali.
La stâlpii metalici cu zăbrele, deplasările la vârf nu se normează.

Art. 85. Secţiunile orizontale ale stâlpilor tubulari (cu secţiune circulară sau poligonală), afectate de
console, coronament sau ancore, vor fi verificate static şi întărite corespunzător.

Joncţiunile prin petrecere trebuie să aibă lungimea petrecerilor de cel puţin 1,5 x diametrul median cel
mai de jos dintre cele două petreceri.

Art. 86. Ferestrele stâlpilor tubulari (cu secţiune circulară sau poligonală) practicate în scop tehnologic
se vor proteja corespunzător împotriva pătrunderii apei.

Art. 87. Casetele stâlpilor metalici cu zăbrele se vor proteja împotriva depunerilor de impurităţi / sol şi
menţinerii apelor infiltrate.

- 59 -
NTE 003/15/00

XI. STÂLPI DE BETON

Art. 88. La alegerea betonului ca material de construcţie a stâlpilor liniilor aeriene de energie electrică se
vor avea în vedere atât considerente tehnice şi economice cât şi impactul asupra factorilor de mediu,
inclusiv pe termen mediu şi lung.
La construcţia LEA se utilizează stâlpi din beton armat turnat, beton armat centrifugat şi beton armat
precomprimat. Calculul de rezistenţă al acestora se face prin metoda stărilor limită. Calculul se
recomandă să se efectueze după SR EN 1992-1-1:2004/NB:2008, SR EN 1992-1-1:2004/AC:2012,
SR 2970:2005. Se vor avea în vedere condiţiile specifice de calcul şi alcătuire, de transport, de montaj şi
de exploatare ale acestor tipuri de stâlpi.

Art. 89. Încărcările normate ale stâlpilor şi ipotezele de încărcare sunt cele stabilite în cap. V al
prezentului normativ.

Art. 90. Coeficienţii parţiali de siguranţă, consideraţi în calculul la starea limită şi aplicaţi încărcărilor
normate menţionate în art. 89 sunt cei din tabelul 7.

Art. 91. Elementele metalice care fac parte din ansamblul stâlpilor de beton se calculează, prin metoda
la stări limită, conform prescripţiei PE 105.

Art. 92. Oţelul-beton pentru armarea longitudinală a stâlpilor şi a elementelor accesorii din beton
trebuie să aibă cel puţin caracteristicile indicate în STAS 438/1-89, STAS 438/2-91, SR 438-3:2012
pentru tipurile PC 60 sau PC 52.

Diametrul barelor considerate în calculul de rezistenţă este de minimum 8 mm.

Utilizarea altor tipuri de armături se reglementează prin instrucţiuni speciale.

Art. 93. Armăturile pretensionate pentru elementele din beton precomprimat se realizează din sârme
amprentate cu diametrul minim de 5 mm sau din toroane cu diametrul sârmelor de minimum 3 mm,
având cel puţin caracteristicile indicate în STAS 6482/4-80, în funcţie de solicitările elementului şi
procedeul de precomprimare folosit.
În cazul armării mixte, se ţine seama, în ceea ce priveşte armăturile nepretensionate, de prevederile art.
92.

Art. 94. Armăturile transversale ale elementelor (frete, etrieri etc.) se realizează, după caz, din Ol 34, Ol
37 etc.
Din aceleaşi oţeluri se pot executa şi armăturile principale ale elementelor secundare (vârfare, console
etc.), în care caz se poate utiliza şi oţelul PC 52.

Art. 95. Numărul minim de bare pentru armarea longitudinală va fi:

 şase bare pentru elementele cu secţiunea circulară (cinci bare pentru ext  15 cm);
 patru bare, pentru elementele cu secţiunea de calcul rectangulară sau pătrată, alveolată.

Art. 96. Marca betonului pentru stâlpii şi elementele accesorii va fi B 400 (clasa Bc 35).
Pentru elementele accesorii (console, vârfare) se admit şi mărci mai reduse, dar nu mai mici decât B 250
(clasa Bc 20).

Utilizarea altor mărci (clase) se permite pe baza unor justificări tehnico-economice, ţinându-se seama că
execuţia stâlpilor şi a accesoriilor este permisă numai în fabrici sau ateliere centrale de prefabricate.
Utilizarea unor mărci (clase) diferite se poate face numai pe bază de proiect de execuţie avizat de
beneficiar.

60
NTE 003/15/00

Art. 97. Pentru acoperirea cu beton a armăturilor stâlpilor LEA, situaţi în medii cu agresivitate slabă sau
medie se recomandă prevederile din SR 2970:2005.

Art. 98. Partea subterană a stâlpilor din beton precomprimat, plantaţi direct în pământ, se recomandă
a fi protejată prin una din metodele de protecţie arătate în art. 97, în medii cu agresivitate slabă sau
medie, în care este posibilă ridicarea frecventă a pânzei freatice deasupra bazei stâlpilor.

Protejarea cu fundaţie devine obligatorie în cazul prezenţei agresivităţii sulfatice sau de altă natură a apei
subterane.

Art. 99. Stâlpii şi accesoriile din beton (vârfare, console) se prevăd în mod obligatoriu cu dispozitive de
legare la pământ a tuturor părţilor metalice, inclusiv a armăturilor de fixare a izolatoarelor,
luându-se măsuri pentru asigurarea continuităţii electrice în lungul stâlpului.

Se recomandă folosirea unei bare independente  8, înglobată în beton de la turnare şi prevăzută cu prize
filetate.

Art. 100. Săgeata stâlpilor din beton nu se normează.

La stâlpii de susţinere având o lungime de peste 20 m se ţine seama, prin instrucţiunile utilizate şi de
eforturile suplimentare datorate săgeţii elastice sub încărcările de exploatare, după caz.

Art. 101. Stâlpii destinaţi producerii industriale se verifică, de regulă, prin probe mecanice efectuate
asupra tipurilor reprezentative ale seriei şi, după caz, şi electrice, în vederea omologării produselor.

Tipurile de stâlpi, la care probele respective nu se consideră necesare, se precizează prin proiect.
Caietul de sarcini privind încercările se întocmeşte de către proiectant.

Art. 102. Rezistenţa la fisurare a secţiunilor dimensionate constructiv nu se normează (de exemplu:
fisurarea stâlpilor de susţinere din beton vibrat, la solicitări accidentale în lungul LEA).

De asemenea, nu se normează rezistenţa la fisurare a stâlpilor de orice tip, la solicitări de avarie.

Art. 103. Stabilirea sarcinilor de rupere a cablului de ancoră se face pe baza normativului PE 105, având
în vedere un coeficient de siguranţă cu valoarea de 2,5 în regim normal de funcţionare, respectiv 2,0 în
regim de avarie.

- 61 -
NTE 003/15/00

XII. STÂLPI DE LEMN

Art. 104. La liniile electrice aeriene de medie tensiune se pot utiliza stâlpi de lemn din:
 conifere (molid, brad, pin şi larice) sau
 foioase tari (stejar, gorun, garniţă şi salcâm).

Art. 105. Lemnul utilizat la executarea stâlpilor pentru liniile electrice aeriene de medie tensiune, se va
impregna în instalaţii industriale de specialitate.

Art. 106. Stâlpii de lemn se calculează pe baza metodei rezistenţelor admisibile, luându-se
în considerare încărcările normate, determinate în conformitate cu subcap. V.2. şi a ipotezelor de
încărcare precizate în cap. IX:
 ipotezele normale N.1. şi N.2. şi
 ipoteza de avarie A.1. (numai pentru stâlpii de întindere şi terminali).

Art. 107. Calculul, dimensionarea constructivă, alegerea materialului şi a valorilor rezistenţelor

admisibile se fac în conformitate cu prevederile prescripţiilor energetice specifice ale operatorilor de
distribuţie.

Art. 108. Stabilirea sarcinilor de rupere a cablului de ancoră se face conform prevederilor din art. 103.

XIII. FUNDAŢII
Art. 109. Proiectarea fundaţiilor stâlpilor metalici se face pe baza încărcărilor de calcul determinate
conform cap. V şi a ipotezelor de încărcare precizate în cap. IX, cu luarea în considerare a unor
deschideri la încărcări de vânt, av, şi la încărcări verticale, ag, corespunzătoare domeniului de utilizare al
fundaţiilor respective (combinaţiile dintre av şi ag din domeniul considerat care dau eforturile maxime de
compresiune, respectiv de smulgere).

Art. 110. Calculul, dimensionarea şi alcătuirea constructivă se fac în conformitate cu “Metodologia de

calcul a fundaţiilor liniilor electrice aeriene peste 1000 V” – PE 152 şi cu prevederile normativelor şi
standardelor în vigoare.

Art. 111. Armăturile din fundaţiile de beton armat ale stâlpilor LEA vor fi conectate electric (sudate)
unele de altele, pentru utilizarea fundaţiilor şi ca prize naturale ale stâlpilor.

Art. 112. Stâlpii de lemn se plantează în pământ prin fundaţii burate.

Calculul, dimensionarea şi alcătuirea constructivă a fundaţiilor burate pentru stâlpii de lemn

se fac în conformitate cu prevederile prescripţiilor energetice specifice ale operatorilor de distribuţie.

62
NTE 003/15/00

XIV. MĂSURI DE SIGURANŢĂ ŞI DE PROTECŢIE

Art. 113. Prin măsuri de protecţie se înţeleg, în sensul prezentului normativ, toate măsurile care
se iau la linia aeriană de energie electrică pentru funcţionarea, atât în regim normal, cât şi în regim de
avarie, în condiţiile impuse de prezentul normativ.
La proiectarea şi construirea LEA componente ale reţelei electrice de transport, reţea de interes naţional
şi strategic, se vor prevedea cerinţe specifice pentru asigurarea securităţii şi protecţiei fizice a LEA.
Aceste cerinţe vor fi adaptate condiţiilor concrete de amplasare a LEA şi se vor fundamenta, în cadrul
proiectului de către proiectant, pe baza unei analize de risc.

Art. 114. Prin măsuri de siguranţă se înţeleg, în sensul prezentului normativ, toate măsurile care
se iau atât la linia aeriană de energie electrică, cât şi la elementele învecinate, pentru protejarea,
pe de o parte, a liniei împotriva factorilor perturbatori (acţiunea agenţilor chimici, căderi de copaci,
alunecări de teren, schimbări de cursuri de apă etc.), iar pe de altă parte protejarea instalaţiilor,
construcţiilor etc., situate în vecinătatea liniei, precum şi a oamenilor şi animalelor care pot veni
în contact cu părţile puse în mod accidental sub tensiune.

Art. 115. Prin protecţie mărită se înţelege adoptarea unor măsuri suplimentare de protecţie la linia
aeriană, în vederea creşterii gradului de siguranţă mecanică în funcţionare, în porţiunile speciale de
traseu, după cum rezultă din tabelul 18.
De la caz la caz, în afara acestor măsuri, se vor lua şi măsuri de siguranţă suplimentară, constând fie din
dublarea lanţului de izolatoare (respectiv a legăturilor izolatoarelor suport), fie din mărirea nivelului de
izolaţie, conform tabelului 19.

Art. 116. Prin nivel de izolaţie mărit se înţelege creşterea nivelului de izolaţie al liniei faţă de nivelul
normal de izolaţie. Creşterea nivelului de izolaţie se poate realiza, fie prin utilizarea de izolatoare cu
caracteristici electrice superioare, fie prin utilizarea de izolatoare cu aceleaşi caracteristici electrice şi
prin mărirea numărului acestora pe ramură, conform tabelului 19.

Art. 117. În cazuri deosebite (pentru evitarea unor intervenţii costisitoare şi dificil de realizat
în exploatare), se pot aplica simultan măsurile din art. 115 (protecţie mărită) şi art. 116 (nivel de izolaţie
mărit).

Art. 118. Liniile aeriene de energie electrică se protejează împotriva loviturilor de trăsnet şi
a supratensiunilor atmosferice, conform prevederilor normativului NTE 001/03/00.

Art. 119. Unghiul de protecţie asigurat pentru conductoarele active extreme se stabileşte
în conformitate cu normativul NTE 001/03/00. Unghiul de protecţie se măsoară la stâlp.

Art. 120. Conductoarele de protecţie se leagă la pământ la fiecare stâlp.

Art. 121. Pentru protecţia liniei împotriva supratensiunilor atmosferice şi pentru protecţia oamenilor
împotriva tensiunilor de atingere şi de pas, care apar în cazul scurtcircuitelor cu pământul, stâlpii LEA se
leagă la pământ respectând cel puţin prevederile din SR EN 61140:2002 şi ”Normativ privind
proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor electrice aferente clădirilor, Indicativ I7/2011”.

Art. 122. Armăturile fundaţiilor de beton armat ale stâlpilor LEA şi ale părţii subterane a stâlpilor din
beton armat, în cazul fundaţiilor burate, se consideră ca prize naturale de pământ, cu condiţia ca
armăturile să fie conectate electric (sudate) unele de altele şi să fie legate electric la conductorul de
protecţie, (în cazul când LEA este prevăzută cu conductor de protecţie) sau la stâlpul metalic sau
armătura stâlpului de beton.

- 63 -
NTE 003/15/00

Art. 123. Stâlpii LEA fără aparataj din zone de circulaţie redusă vor respecta numai condiţiile de
protecţie împotriva supratensiunilor atmosferice (conform NTE 001/03/00).

Art. 124. Stâlpii vor fi prevăzuţi cu prize artificiale de pământ, în cazul în care priza naturală de pământ
nu satisface condiţia de rezistenţă de dispersie impusă.

Art. 125. Toţi stâlpii LEA din zonele cu circulaţie frecventă, precum şi stâlpii cu aparataj din zonele cu
circulaţie redusă vor fi prevăzuţi cu prize artificiale de pământ pentru dirijarea distribuţiei potenţialelor.

Notă:
Prin priză de pământ pentru dirijarea distribuţiei potenţialelor se înţelege priza artificială de pământ
suplimentară, destinată micşorării valorilor tensiunilor de atingere, Ua, şi de pas, Upas, având cel puţin un
electrod orizontal sub formă de contur închis în jurul stâlpului. Această priză contribuie şi la micşorarea
rezistenţei de dispersie a prizei de pământ rezultante (priza naturală + priza artificială).

Valorile maxime ale tensiunilor de atingere, Ua, şi de pas, Upas, vor fi conform tabelului 20

Tensiunile de atingere şi de pas se consideră în condiţiile curenţilor maximi de scurtcircuit cu pământul.

În cazul liniilor cu neutrul izolat sau legat la pământ prin bobină, se consideră curentul maxim calculat
de punere simplă la pământ prin priză, dar nu mai puţin de 10 A.

Instalaţiile cu tensiuni peste 1 kV şi sub 1 kV vor fi conectate la pamânt prin sisteme de legare la pământ
comune şi separate.

În cazul sistemelor separate de legare la pământ echipamentul operaţional de joasă tensiune din
instalaţiile de înaltă tensiune va fi conectat la pământ prin conductoare izolate pentru prevenirea
electrocutărilor.

Figura 8a. Sisteme de legare la pământ separate;

linia de joasă tensiune conectată aerian. daccept  20 m

64
NTE 003/15/00

Figura 8b. Sisteme de legare la pământ separate;

linia de joasă tensiune conectată prin cablu. daccept  20 m

Art. 126. La execuţia liniilor, verificarea valorilor rezistenţelor de dispersie ale prizelor de pământ,
naturale şi artificiale se face prin măsurători. Se recomandă ca măsurătorile să se efectueze după
SR EN 61140:2002 şi ”Normativ privind proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor electrice
aferente clădirilor, Indicativ I7/2011”.

Art. 127. Elementele componente ale LEA trebuie verificate la efectele termice ale curenţilor de
scurtcircuit.

Calculul de verificare a stabilităţii termice la scurtcircuit se face în condiţiile cuprinse în PE 103 şi

respectând prevederile din SR EN 61140:2002 şi ”Normativ privind proiectarea, execuția și exploatarea
instalațiilor electrice aferente clădirilor, Indicativ I7/2011”.

Elementele LEA care se verifică la stabilitate termică în condiţii de scurtcircuit sunt:

 conductoarele active,
 conductoarele de protecţie,
 lanţurile de izolatoare şi armăturile lor,
 legăturile de la stâlpi la conductoarele de protecţie,
 instalaţiile de legare la pământ ale stâlpilor (atât legătura la priză, cât şi priza propriu-zisă),
 elementele metalice ale stâlpilor de beton care constituie calea de trecere a curenţilor de
scurtcircuit.

Art. 128. Conductoarele active şi de protecţie ale LEA trebuie protejate împotriva vibraţiilor prin
montarea de dispozitive antivibratoare, în următoarele cazuri:

a) în cazul trecerii LEA prin zone plane deschise, cu deschideri peste 120 m, dacă tracţiunea
în conductoare, în ipoteza de încărcare conform art. 23, punctul b, depăşeşte 18% din rezistenţa de
rupere şi se încadrează în domeniul delimitat de curbele din figura 7;
b) în cazul traversării râurilor mari, cu lungimea peste 100 km, indiferent de tracţiunea în conductoare;
c) în cazul folosirii conductoarelor de protecţie cu fibră optică înglobată (tip OPGW);
d) în cazul în care experienţa de exploatare impune acest lucru.

Art. 129. Elementele metalice ale LEA trebuie protejate împotriva acţiunii agenţilor corozivi, astfel:

- 65 -
NTE 003/15/00

 sârmele de oţel din componenţa conductoarelor active, a conductoarelor de protecţie şi a ancorelor,

prin zincare la cald (conform art. 30);
 stâlpii, consolele, vârfarele şi orice subansamblu metalic (se realizează numai din oţeluri care
nu sunt autoprotectoare) şi prin zincare la cald sau zincare la cald şi vopsire (funcţie de agresivitatea
zonei în care aceştia funcţionează. Condiţiile de zincare şi vopsire trebuie să fie cel puţin cele
indicate în STAS 10128-86 şi STAS 10702/1-83. În cazul stâlpilor aflaţi în exploatare, indiferent de
natura oţelurilor din care au fost construiţi şi de sistemul iniţial de protecţie anticorozivă, refacerea
protecţiei anticorozive se face prin vopsire sau zincare la rece.
 clemele şi armăturile din fontă sau oţel din componenţa lanţurilor de izolatoare şi legăturile
conductoarelor de protecţie, prin zincare la cald.

La protejarea elementelor componente ale LEA împotriva acţiunii agenţilor corozivi se recomandă
prevederile următoarelor standarde: STAS 10128-86, STAS 10166/1-77 și STAS 10702/1-83.

Art. 130. În zonele de traversare sau de apropiere a LEA faţă de cursurile de apă, se vor lua măsuri
privind amenajările hidrotehnice de protejare a fundaţiilor care să ofere gradul de siguranţă necesar.La
stabilirea acestor măsuri se recomandă prevederile din STAS 4068/1-82, STAS 4068/2-87 şi STAS
4273-83.

Art. 131.
a) Toţi stâlpii LEA cu tensiuni peste 1 kV trebuie să fie prevăzuţi cu plăcuţe indicatoare de identificare şi
indicatoare de securitate (cu excepţia stâlpilor de beton ai LEA de medie tensiune care pot fi
inscripţionaţi cu vopsea).

Pe plăcuţele indicatoare de identificare se precizează şi lăţimea culoarului de trecere.

Prevederea privind lăţimea culoarului de trecere se face la lucrările noi prin proiectul existent, iar la
liniile existente cu ocazia lucrărilor de mentenanţă majoră.

La stabilirea formei şi dimensiunilor acestor plăcuţe se recomandă prevederile din ISO 3864-1:2011, SR
ISO 3864-2:2009, ISO 3864-3:2011, ISO 3864-4:2011 şi PE 127.

Plăcuţele indicatoare de identificare se montează câte o bucată pe fiecare stâlp, pe acea faţă
a stâlpului care este perpendiculară pe aliniament, orientată astfel încât să fie vizibilă la parcurgerea
LEA în sensul creşterii numărului de ordine al stâlpilor.

Plăcuţele indicatoare de securitate se montează cel puţin câte două bucăţi pe fiecare stâlp,
pe feţele paralele cu aliniamentul, în conformitate cu PE 127, exceptând stâlpii de beton sau lemn
monopicior la care se montează o singură plăcuţă. În zonele cu circulație frecventă se va monta câte o
plăcuță indicatoare de securitate pe fiecare față a stâlpului LEA (se aplică la LEA cu Un  110 kV).

Pe vârfarele stâlpilor LEA cu tensiuni Un  110 kV se vor monta plăcuţe indicatoare de identificare
aeriene cu numărul de ordine al stâlpului LEA. Se va instala câte o bucată la fiecare 2-3 Km traseu LEA,
pe acea faţă a stâlpului care este perpendiculară pe aliniament, orientată astfel încât să fie vizibilă la
parcurgerea LEA în sensul creşterii numărului de ordine al stâlpilor. Amplasarea se va face, pe cât
posibil, pe stâlpii de colț. Dimensiunile și inscripționarea vor fi stabilite astfel încât să poată fi lizibile de
la o distanță de circa 150 m. Amplasarea plăcuţelor indicatoare de identificare aeriene se va face
asigurându-se poate distanțele impuse între părțile legate la pământ și cele sub tensiune.

b) Conform Ordinului M.T. nr.735 din 9 iunie 2015, privind „Reglementări aeronautice civile române
privind stabilirea zonelor cu servituţi aeronautice civile şi a condiţiilor de avizare a documentaţiilor
66
NTE 003/15/00

tehnice aferente obiectivelor din aceste zone sau din alte zone în care pot constitui obstacole pentru
navigaţia aeriană şi/sau pot afecta siguranţa zborului pe teritoriul şi în spaţiul aerian al României
RACR-ZSAC, ediţia 1/2015, liniile electrice aeriene cu înălţimea stâlpilor de peste 25 m şi care
traversează drumuri naţionale, autostrăzi, căi ferate sau cursuri principale de apă trebuie semnalizate
după cum urmează:
 conductoarele superioare din deschiderea de traversare, prin marcare pentru zi (cu balize);
 stâlpii de traversare, prin marcare pentru zi (vopsire).
Stâlpii de traversare cu înălţimi de 45 m şi mai mari trebuie să fie balizaţi pentru zi (vopsire) şi pentru
noapte (lumini).
În cazurile stabilite pe baza unei analize de specialitate, conductorii din deschiderea de traversare trebuie
să fie marcaţi pentru zi (cu balize) şi pentru noapte (cu lumini specifice).
Balizele se montează pe conductorul sau conductoarele superiore ale LEA (conductor de protecție sau,
în lipsa acestora, pe conductorul de fază).
Balizele vor fi montate pe conductorul sau conductoarele extreme ale LEA din planul superior, și vor fi
amplasate astfel încât alternanța acestora să nu conducă la o spațiere mai mică de 50 m între două balize
succesive.

Tabelul 18. Măsuri de protecţie mărită a LEA.

Elementul la care Echiparea LEA

Nr.
se referă măsura de Cu izolatoare suport Cu lanţuri de izolatoare
crt.
protecţie mărită Măsuri de protecţie mărită
Stâlpi de susţinere cu cleme cu
1 Stâlpi Stâlpi de întindere
reţinerea conductorului
- Secţiunea conductorului de minim 35 mm2 pentru funie Al-Ol,
Aliaj de aluminiu-oţel şi Aliaj de aluminiu şi de 50 mm2 pentru
funie de Ol.
2 Conductoare
- Se interzice înnădirea conductoarelor în deschidere, cu excepţia
liniilor existente în situaţia în care deschiderea este delimitată de
doi stâlpi de susţinere.
- Cleme de susţinere cu reţinerea
conductorului;
Legături de susţinere cu
- Armături de protecţie împotriva
3 Cleme şi armături reţinerea conductorului
arcului, la lanţurile de izolatoare
(legături de siguranţă)
ale LEA cu tensiunea nominală
Un  110 kV.
Deschiderile reale la încărcări din vânt şi la încărcări verticale
4 Deschideri
nu vor depăşi 90% din cele de dimensionare ale stâlpilor.
- Lanţurile multiple (susţinere şi întindere) se verifică în regim de
avarie, la ruperea unei ramuri;
- Lanţurile simple cu izolatoare capă şi tijă se verifică la
capacitatea reziduală în urma spargerii unei pălării izolante
5 Lanţuri de izolatoare
(coeficient parţial de siguranţă egal cu 1);
- Izolaţia suport din materiale compozite şi izolaţia compozită din
lanţurile de izolatoare simple trebuie încercate bucată cu bucată la
75% din sarcina de rupere garantată la procurare.

- 67 -
NTE 003/15/00

Tabelul 19. Măsuri pentru realizarea creşterii nivelului de izolaţie al LEA.

Tipul izolatoarelor
Tensiunea
Izolatoare suport Izolatoare tip capă-tijă Izolatoare tip tijă
nominală
Nivelul de izolaţie Nivelul de izolaţie Nivelul de izolaţie
(kV)
Normal Mărit Normal Mărit Normal Mărit
6 6 kV 10 kV - - 6 kV 10 kV
10 10 kV 15...20 kV - - 10 kV 15...20 kV
Numărul de izolatoare
se va alege conform
20 20 kV 30...35 kV 20 kV 30...35 kV
prevederilor capitolului
VII.
Se va mări
Se va adăuga
numarul de
110 - - un izolator tip
izolatoare
capă-tijă 1)
cu o bucată.
Se va mări Numărul
Numărul de Se vor adăuga
numărul de de
izolatoare două
220 - - izolatoare izolatoare
conform izolatoare
cu două conform
capitolului tip capă-tijă 1)
bucăţi. capitolului
VII.
Se va mări VII.
numărul de Se vor adăuga
400 - - izolatoare trei izolatoare
cu trei tip capă-tijă 1)
bucăţi.

Notă:

1) Izolatoarele capă-tijă se montează la partea superioară a lanţului de izolatoare.

Măsura de adăugare de izolatoare suplimentare este valabilă numai în cazul izolaţiei clasice (sticlă sau
porţelan).

În cazul izolaţiei compozite, mărirea nivelului de izolaţie se realizează prin utilizarea de izolatoare cu
nivel de izolaţie mărit cu 25% faţă de cel definit în tabelul 11.

68
NTE 003/15/00

Tabelul 20. Tensiuni maxime admise de atingere, Ua, şi de pas, Upas

Tensiuni maxime de atingere şi de pas admise

Tipul
Tipul pentru timpul de întrerupere la protecţia de bază de:
Nr. crt. instalaţiei Zona de amplasare
reţelei 0,2 s 0,3 s 0,4 s 0,5 s 0,6 s 0,7 s 0,8  1,2 s 1,2  3 s 3s
electrice
(V)
I 125 125 125 125 125 125 125 125 125
a) Circulaţie frecventă
T1 250 250 250 250 250 250 250 250 250
din localităţi
T2 1100 795 600 500 500 500 500 250 250
b) Circulaţie frecventă I, T1,
Stâlpi Nu se normează
din afara localităţilor T2
1. LEA fără
I, T1,
aparataj c) Circulaţie redusă Nu se normează
T2
d) Incinte industriale şi I, T1 125 125 125 125 125 125 125 125 125
agricole, plaje şi
T2 250 250 250 250 250 250 250 125 125
terenuri de camping
I 125 125 125 125 125 125 125 125 125
a) În general,
T1 250 250 250 250 250 250 250 250 250
Stâlpi indiferent de zonă
T2 500 500 500 500 500 500 500 250 250
2. LEA cu
b) Incinte industriale şi I 125 125 125 125 125 125 125 125 125
aparataj
agricole, plaje şi
T1, T2 250 250 250 250 250 250 250 125 125
terenuri de camping

Notă:
1) Notaţiile din coloana 4, “Tipul reţelei”, au următoarele semnificaţii:
 I – reţea izolată sau compensată cu bobină;
 T1 – reţea legată la pământ cu un sistem de eliminare a defectului (sistem distinct destinat declanşării unui circuit electric în cazul unui defect cu punere
la pământ şi cuprinde dispozitive de protecţie şi de întrerupere);
 T2 – reţea legată la pământ cu două sisteme de eliminare a defectului
2) Dacă valoarea tensiunii maxime de atingere nu poate fi obţinută în condiţii economice, se vor realiza prize de pământ pentru dirijarea distribuţiei
potenţialelor cu mai multe contururi. Priza se recomandă să se efectueze după SR EN 61140:2002 şi ”Normativ privind proiectarea, execuția și exploatarea
instalațiilor electrice aferente clădirilor, Indicativ I7/2011”. La stâlpii respectivi se vor aplica măsuri de creştere a nivelului de izolaţie, conform tabelului 19
sau se vor utiliza izolatoare nestrăpungibile, din porţelan sau compozite.

- 69 -
NTE 003/15/00

XV. CULOARE DE TRECERE (DE FUNCŢIONARE), ZONE DE PROTECŢIE ŞI

ZONE DE SIGURANŢĂ PENTRU LINII ELECTRICE AERIENE
Art. 132. Dimensiunile culoarelor de trecere (de funcţionare), a zonelor de protecţie şi a zonelor de
siguranţă se stabilesc conform prevederilor din acest capitol.

Art. 133. Instituirea de către operatorii de reţea, conform legii, de restricţii şi interdicţii în culoarele de
trecere (de funcţionare), în zonele de protecţie şi în zonele de siguranţă ale LEA se face cu respectarea
prevederilor prezentului normativ

Art. 134. Pentru o linie electrică aeriană culoarul de trecere (de funcţionare), zona de protecţie şi
zona de siguranţă coincid. Dimensiunea culoarului de trecere se calculează în conformitate cu
prevederile art. 135.

Art. 135. Dimensiunea (lăţimea) culoarului de trecere, CT (fig.9), simetrică faţă de axul liniei, se
calculează cu relaţia:

CT = LLEA + 2 . (liz + fc.max) . sin c + 2 . ds (XV.1)

unde:
 LLEA - este lăţimea maximă a stâlpilor (distanţa cea mai mare pe orizontală, transversal pe
linie), (m);
 liz - lungimea maximă a unui lanţ de susţinere utilizat pe linie (m);
 fc.max - săgeata maximă a conductorului, calculată în condiţiile de apariţie a vântului maxim,
în cea mai mare deschidere existentă pe LEA (m);
 c - unghiul maxim de înclinare al planului conductorului activ extrem sub acţiunea
presiunii vântului maxim (o);.
 ds - distanţa minimă de siguranţă considerată pe orizontală, faţă de conductorul activ extrem
la deviaţia sa maximă (m).

Art. 136. Distanţa minimă de siguranţă, ds, este de:

 3 m, în cazul LEA cu tensiunea nominală ≤ 110 kV;
 4 m, în cazul LEA cu tensiunea nominală de 220 kV;
 5 m, în cazul LEA cu tensiunea nominală de 400 kV;
 8 m, în cazul LEA cu tensiunea nominală de 750 kV.

Art. 137. Lăţimile normate ale culoarelor de trecere pentru LEA simplu/dublu circuit sunt următoarele:
 24 m, pentru LEA cu tensiuni < 110 kV;.
 37 m, pentru LEA cu tensiuni de 110 kV;
 55 m, pentru LEA cu tensiuni de 220 kV;
 75 m, pentru LEA cu tensiuni de 400 kV;
 81 m, pentru LEA cu tensiuni de 750 kV.

Art. 138. În cazul liniilor electrice aeriene construite prin terenuri silvice, lăţimile culoarelor de trecere
pentru LEA simplu/dublu circuit sunt următoarele:
 32 m, pentru LEA cu tensiunea de 110 kV;
 44 m, pentru LEA cu tensiunea de 220 kV;
 54 m, pentru LEA cu tensiunea de 400 kV;
 81 m, pentru LEA cu tensiunea de 750 kV.
Pentru LEA cu tensiuni < 110 kV se aplică prevederile art. 147 şi 148.

70
NTE 003/15/00

Art. 139.
a. Dimensiunile culoarului de trecere (funcţionare) pot fi mai mari decât cele prevăzute la
art. 137 şi art. 138 în cazurile şi în panourile LEA în care acestea:

 se realizează cu stâlpi echipaţi cu mai mult de două circuite;

 necesită deschideri mari, impuse de configuraţia terenului (traversarea unor elemente naturale etc.);
 au în vecinătate obiective, construcţii, depozite cu materiale explozive, instalaţii etc., pentru care
condiţiile de coexistenţă cu acestea impun măsuri speciale sau distanţe de siguranţă mai mari decât
cele prevăzute la art. 136.

b. Dimensiunile culoarului de trecere (funcţionare) pot fi reduse, fiind calculate conform formulei
(XV.1), numai în cazul în care în care se proiectează şi se execută o LEA nouă. Reducerea dimensiunilor
culoarului de trecere va fi justificată pe baza unei analize de risc și trebuie acceptată de toate părțile
implicate.

Art. 140. Pentru porţiunile speciale ale LEA care se găsesc în una dintre situaţiile de la art. 139,
dimensiunile zonelor de protecţie şi a zonelor de siguranţă se calculează corespunzător dimensiunilor
elementelor LEA şi / sau condiţiilor şi distanţelor de siguranţă specifice acestor porţiuni.

Art. 141. În cazul liniilor electrice aeriene construite prin terenuri silvice, distanţa măsurată între
conductorul cel mai apropiat de arbori şi coronamentul arborilor (inclusiv o creştere previzibilă pe
o perioadă de 5 ani începând de la data punerii în funcţiune a liniei) nu trebuie să fie mai mică decât:

 1 m, pentru LEA cu tensiunea de 20 kV

 4 m, pentru LEA cu tensiunea de 110 kV;
 5 m, pentru LEA cu tensiunea de 220 kV;
 6 m, pentru LEA cu tensiunea de 400 kV;
 9 m, pentru LEA cu tensiunea de 750 kV.

Culoarul de trecere (de funcţionare) prin păduri, în cazul liniilor electrice aeriene nou construite, se
defrişează numai în cazurile în care nu sunt îndeplinite condiţiile de mai sus.

Art. 142. În cazul în care, în condiţiile prevăzute la art.141, culoarul de trecere (de funcţionare) nu se
defrişează, pentru proprietarul sau administratorul fondului silvic respectiv se instituie ca interdicţie
obligaţia să nu schimbe arborii existenţi cu alte specii, al căror regim de creştere să conducă la
micşorarea sau anularea distanţelor minime prevăzute la art. 141.

Art. 143. La intersecţia liniilor electrice aeriene nou construite cu autostrăzi, drumuri naţionale şi
judeţene sau cu drumuri care deservesc obiective turistice de interes deosebit, precum şi cu căile ferate
cu trafic normal, culoarul de trecere (de funcţionare) defrişat prin pădure se întrerupe de o parte şi
de alta a acestora, pe o distanţă de (30÷40) m, măsurată din axul obiectivului traversat, folosindu-se
în acest scop stâlpi de înălţimi corespunzătoare care să permită trecerea conductoarelor pe deasupra
arborilor.

Art. 144. La trecerea liniilor electrice aeriene nou construite cu tensiunea de 110 kV şi mai mare prin
fâşii înguste de păduri cu lăţimea până la 100 m, nu se defrişează de regulă culoarul de trecere
(de funcţionare) prin pădure, conductoarele liniilor montându-se pe stâlpi înalţi care să asigure
cel puţin distanţele prevăzute la art. 141.

Art. 145. Terenurile care au fost defrişate sau se defrişează pentru crearea culoarului de trecere
(de funcţionare) pot fi plantate cu specii de arbori de înălţimi potrivite sau arbuşti, astfel încât să fie
păstrate distanţele minime de la coroana acestora la conductoarele electrice, prevăzute la art.141, precum

71
NTE 003/15/00

şi lăţimea culoarului de trecere (de funcţionare) determinată conform art.137, art.138 şi art.140, pe toată
durata de exploatare a liniilor electrice.

Art. 146. Operatorii de reţea, singuri sau împreună cu proprietarii de drept sau administratorul fondului
silvic, vor efectua - cel puţin o dată pe an - controale pe traseele LEA realizate prin terenuri silvice şi vor
identifica arborii uscaţi, slab ancoraţi în teren sau situaţi în terenuri fugitive, predispuşi căderii la vânt,
din vecinătatea culoarului de trecere (funcţionare), luându-se măsuri pentru tăierea acestora conform
prevederilor legale.

Vegetaţia forestieră din culoarul de trecere (funcţionare) va fi tăiată, dacă înălţimea acesteia, determinată
în urma inspecţiei culoarului, nu asigură distanţele prevăzute la art. 141.

Art. 147. Liniile electrice aeriene cu conductoare izolate şi neizolate, cu tensiunea până la 20 kV,
amplasate în zonele silvice şi forestiere, se construiesc pe marginea drumurilor, inclusiv a celor
forestiere, în culoare amplasate în zonele de protecţie a drumurilor publice, la limita zonei de siguranţă.
Se evită defrişările, efectuându-se numai acele lucrări de curăţire şi tăiere a arborilor şi crengilor care
asigură funcţionarea liniilor prin păstrarea zonei de siguranţă electrică de 1 m, între conductoarele
deviate de vânt şi coroana arborelui.

Art. 148. Liniile electrice aeriene cu conductoare izolate torsadate, cu tensiunea până la 20 kV inclusiv,
se construiesc în condiţiile art. 147, suprapuse peste drumurile parcelare deschise existente
în pădure sau direct prin pădure, fără a se defrişa culoare de lucru sau culoare de trecere (funcţionare).

Art. 149. În culoarul de trecere (funcţionare) al LEA, având lăţimea stabilită conform art.137,
art.138 şi/sau art.140 este obligatorie respectarea prevederilor prezentului normativ.

 

 

Figura 9. Culoar de trecere (funcţionare).

72
NTE 003/15/00

XV.1. Suprafeţe de teren necesare pentru construirea, retehnologizarea şi mentenanţa liniilor

electrice aeriene
Art. 150. Pentru construirea, retehnologizarea şi mentenanţa liniilor electrice aeriene este necesară
ocuparea definitivă pe durata existenţei liniei a suprafeţelor de teren pentru fundaţiile stâlpilor şi
ocuparea temporară pe perioada construirii, retehnologizării sau mentenanţei liniei a suprafeţelor de
teren aferente culoarului de lucru, platformelor de lucru şi eventual a drumurilor de acces.

Art. 151. Forma, dimensiunile şi modul de calcul al suprafeţelor de teren ocupate de fundaţiile stâlpilor
LEA sunt prezentate în tabelul 21.

Art. 152. Forma, dimensiunile şi modul de calcul al suprafeţelor de teren ocupate de platformele de
lucru pentru montarea stâlpilor LEA sunt prezentate în tabelul 22.

Art. 153. Forma, dimensiunile şi modul de calcul al suprafeţelor de teren ocupate de platformele de
lucru ale stâlpilor pentru întinderea conductoarelor LEA sunt prezentate în tabelul 23.

Art. 154. Forma, dimensiunile şi modul de calcul al suprafeţelor de teren ocupate de platformele de
lucru ale stâlpilor pentru lucrări de mentenanţă a LEA sunt prezentate în tabelul 24.

Art. 155. Culoarul de lucru ocupat temporar, definit conform prezentului normativ, are o lăţime
de 4 m.

Art. 156. Pentru controlul liniilor electrice aeriene, culoarul de exploatare, definit conform prezentului
normativ şi amplasat, de regulă, în zona de protecţie sau în zona de siguranţă a liniei electrice aeriene,
are o lăţime de 0,5 m.

73
NTE 003/15/00

74
NTE 003/15/00

75
 0 1 2 3 4
NTE 003/15/00

a – distanţa dintre picioarele perpendiculare pe LEA

b – distanţa dintre picioare în lungul LEA
c – distanţa între picior şi proptea
Metal d – latura părţii aparente a fundaţiei stâlpului
PIN; PIT A = a + d [m]
B = b + d [m]

Sd = A*B [m2]

a – distanţa dintre picioarele perpendiculare pe LEA

b – distanţa dintre picioare în lungul LEA
c – distanţa între picior şi proptea

76
3 400 kV
Metal d – latura părţii aparente a fundaţiei stâlpului
PIC A = a + d [m]
B = b + d [m]

Sd = (B/2)*(2A+c) [m2]

a – distanţa între picior şi proptea

b – distanţa dintre picioare în lungul LEA
c – latura părţii aparente a fundaţiei stâlpului
Metal
A = a + c [m]
IR
B = b + c [m]

Sd = A*B/2 [m2]
NTE 003/15/00

77
NTE 003/15/00

78
NTE 003/15/00

79
NTE 003/15/00

80
NTE 003/15/00

81
NTE 003/15/00

82
NTE 003/15/00

83
NTE 003/15/00

84
 0 1 2 3 4
NTE 003/15/00

a – distanţa dintre picioarele perpendiculare pe LEA

b – distanţa dintre picioare în lungul LEA
c – distanţa între picior şi proptea
Metal d – latura părţii aparente a fundaţiei stâlpului
PIN; PIT A = a + d [m]
B = b + d [m]

Sd = (A+6)*(B+6) [m2]

a – distanţa dintre picioarele perpendiculare pe LEA

b – distanţa dintre picioare în lungul LEA
c – distanţa între picior şi proptea

85
3 400 kV
Metal d – latura părţii aparente a fundaţiei stâlpului
PIC A = a + d [m]
B = b + d [m]

Sd = [(B+6)*(2*A+c+9)]/2 [m2]

a – distanţa între picior şi proptea

b – distanţa dintre picioare în lungul LEA
c – latura părţii aparente a fundaţiei stâlpului
Metal
A = a + c [m]
IR
B = b + c [m]

Sd = [(B+6)*(A+c+9)]/2 [m2]
NTE 003/15/00

86
NTE 003/15/00

XVI. CONDIŢII DE COEXISTENŢĂ A LEA CU ELEMENTE NATURALE, OBIECTIVE

(CONSTRUCŢII, INSTALAŢII ETC.) DIN VECINĂTATE
Conditiile de coexistență a LEA echipate cu conductoare neizolate, cu elemente naturale, obiecte, construcții,
instalații etc. din vecinătate se tratează în conformitate cu prevederile din subcapitolele XVI.1 … XVI.25.
Amplasarea unor obiective de tipul celor prevăzute în acest capitol la o distanţă mai mică decât distanţa de
siguranţă reglementată faţă de o LEA, respectiv amplasarea unor LEA care urmează a se construi la o distanţă
mai mică decât distanţa de siguranţă reglementată faţă de obiective de tipul menţionat se poate face pe baza
unei analize de risc și cu acordul operatorului de rețea. Cerințele privind studiile de risc sunt cele cuprinse în
documentul „Normă tehnică privind delimitarea zonelor de protecţie şi de siguranţă aferente capacităţilor
energetice”, aprobat prin Ordinul 4/2007 al ANRE, modificat prin Ordinul 49/2007 al ANRE. Riscurile
generate de eventuala diminuare a distanțelor de siguranță reglementate și măsurile prevăzute în analiza de
risc pentru reducerea riscurilor trebuie asumate de toate părțile implicate. Costul analizei de risc și a lucrărilor
pentru reducerea riscurilor și realizarea condițiilor de coexistență sunt în sarcina solicitantului.
Situațiile încadrate în acest capitol în categoria cazuri obligate sau excepționale, se referă numai la construcția
unei LEA noi și nu la amplasarea unui obiectiv în zona de siguranță și protecție a unei LEA existente.
Conditiile de coexistență a LEA echipate cu conductoare izolate, cu elemente naturale, obiecte, construcții,
instalații etc. din vecinătate se tratează în conformitate cu prevederile din Anexa 23, preluată din
ILI-Ip4/17-2012 Îndrumar de proiectare și execuție pentru linii electrice aeriene de medie tensiune cu cabluri
torsadate cu sau fără fir purtător.

XVI.1. Traversări şi apropieri faţă de căi ferate

Art. 157. Căile ferate se împart în următoarele categorii, ţinându-se seama de conţinutul normativului:
a) Căi ferate electrificate în curs de electrificare sau electrificabile, categorie care cuprinde toate
căile ferate unde s-a introdus sau urmează să fie introdusă tracţiunea electrică.
b) Căi ferate neelectrificabile cu trafic permanent, categorie care cuprinde toate căile ferate care
nu urmează a fi electrificate şi pe care se desfăşoară un trafic regulat, pe baza unui orar prestabilit
pe perioade mari de timp.
c) Căi ferate neelectrificabile cu trafic intermitent, categorie care cuprinde toate căile ferate care
nu urmează a fi electrificate şi la care traficul, în general, este numai trafic de mărfuri şi care
nu se desfăşoară pe baza unui orar prestabilit pe perioade mari de timp (căi ferate uzinale, căi ferate de triaj, căi
ferate forestiere etc.)
Art. 158. Traversările cu LEA peste căi ferate, în zona staţiilor căilor ferate, a depourilor de locomotive şi a
atelierelor de material rulant, nu se admit decât în cazuri excepţionale şi numai cu acordul organelor
competente.
Art. 159. La traversările LEA peste căi ferate, în locurile marcate prin porţi de gabarit, se vor respecta
următoarele distanţe minime, măsurate între conductorul LEA, la săgeata sau deviaţia maximă şi poarta de
gabarit:
 1 kV  Un  20 kV  3,00 m;
 20 kV  Un  100 kV  3,00 m;
 Un = 220 kV  4,00 m;
 Un = 400 kV  5,00 m.
Art. 160. Traversările şi apropierile faţă de căi ferate se tratează conform tabelului 25 și se aplică inclusiv
căilor ferate destinate trenurilor de viteză sporită și a celor de mare viteză (figurile 10.a şi 10.b).
În sensul Ordinului M.T. nr. 735 din 9 iunie 2015, privind „Reglementări aeronautice civile române privind
stabilirea zonelor cu servituţi aeronautice civile şi a condiţiilor de avizare a documentaţiilor tehnice aferente
obiectivelor din aceste zone sau din alte zone în care pot constitui obstacole pentru navigaţia aeriană şi/sau
pot afecta siguranţa zborului pe teritoriul şi în spaţiul aerian al României RACR-ZSAC, ediţia 1/2015”, LEA
cu înălţime peste 25 m care traversează căi ferate vor fi balizate, după cum urmează:
 conductoarele superioare din deschiderea de traversare, cu balizaj de zi;
 stâlpii de traversare, cu balizaj de zi (vopsire), iar când înălţimea lor depăşeşte 45 m şi cu balizaj de
noapte.
87
NTE 003/15/00

Tabelul 25. Traversări şi apropieri faţă de căi ferate.

Traversări
Distanţe minime [m] Distanţa pe
Distanţa pe verticală între orizontală între
Tipul Condiţii de conductorul inferior al LEA şi: marginea
Măsuri de siguranţă Apropieri 2)

Simbol
căii ferate calcul ale Cablul purtător al stâlpului şi cea
şi protecţie Ciuperca şinei mai apropiată
distanţei pe liniei de contact
verticală Un  Un = Un = 1kVUn 20kVUn Un = Un =
şină 2)
110 kV 220 kV 400 kV 20 kV 110kV 220 kV 400 kV D1 [m]
- protecţie mărită, Săgeata maximă H1 3.00 4,00 5,00 - - - - Distanţe Măsuri de siguranţă
Cale ferată
conform art. 115. Ruperea unui Înălţimea
D≥Da -
electrificată, Deschiderile reale ale
conductor în stâlpului
în curs de H2 1,00 2,00 3,00 - - - - stâlpilor la vânt şi la

d ≥ Dma
- lanţuri duble de deschiderea

D  Da3)
electrificare deasupra solului sarcini verticale nu vor
izolatoare1), respectiv vecină 4) plus 3 m. depăşi 90% din cele
legături duble în cazul Săgeata maximă H1 - - - 11,50 11,50 12,50 13,50 de dimensionare ale
izolatoarelor suport. În cazuri
stâlpilor.
Ruperea unui
Cale ferată obligate, această
-unghi de traversare conductor în
electrificabilă H2 - - - 9,50 9,50 10,50 11,50 distanţă poate fi d  Dma
Aceste apropieri
deschiderea
minim,  = 300 redusă până la
se interzic.
vecină 4)
6,00 m dar
Săgeata maximă H1 - - - 7,50 7,50 8,50 9,50 numai cu D - distanţa de la axul LEA la cea
mai apropiată şină.
acordul
Da - distanţa de apropiere =
operatorului de înălţimea deasupra solului a celui
Cale ferată reţea. În acest mai înalt stâlp din zona de apropiere,
- protecţie mărită
nelelectrific caz, plus 3 m.
conform art. 115.
abilă cu Ruperea unui la LEA cu d - distanţa pe orizontală între
- nivel de izolaţie mărit
trafic conductor în Un110 kV şi conductorul extrem al LEA la
conform tabelului 191) H2 - - - 6,00 6,00 7,00 8,00 deviaţie maximă, în condiţiile art.
permanent deschiderea izolatoare
- unghi de traversare 23, pct. d şi cea mai apropiată şină.
sau vecină 4) suport, stâlpii de
minim,  =150 Dma - distanţa minimă de apropiere
intermitent traversare vor fi
egală cu:
de tip întindere
 7,50 m  1 kV  Un  110 kV
sau terminal.  8,50 m  Un = 220 kV
 9,50 m  Un = 400 kV
1) Exceptând cazurile în care sunt prevăzute lanţuri multiple, din considerente mecanice.
2) La căile ferate simple, se ţine seama de posibilităţile de dublare.
3) Apropiere permisă numai în cazuri obligate, cu acordul organelor în administrarea cărora se găseşte calea ferată.
4) Nu se referă la LEA cu izolatoare suport.

88
NTE 003/15/00

Figura 10.a. Traversări şi apropieri faţă de căi ferate electrificate sau în curs de electrificare.

89
NTE 003/15/00

Figura 10.b. Traversări şi apropieri faţă de căi ferate neelectrificate.

90
NTE 003/15/00

XVI.2. Traversări şi apropieri faţă de drumuri

Art. 161. Drumurile, în conformitate cu O.G.R. 43/98 şi O.M.T. 571/97, se clasifică astfel:
 Din punctul de vedere al destinaţiei:
a) drumuri publice - obiective de utilitate publică destinate transportului rutier în scopul satisfacerii
cerinţelor economiei naţionale, ale populaţiei şi de apărare a ţării;

b) drumuri de utilitate privată - servesc activităţilor economice (forestiere, petroliere, miniere, agricole,
energetice etc., de acces în incinte, din incinte, organizare de şantier).

 Din punctul de vedere funcţional şi administrativ teritorial:

a) drumuri de interes naţional (aparţin proprietăţii publice şi asigură legătura capitalei cu reşedinţele de
judeţe, legăturile între acestea, precum şi cu ţările vecine) pot fi:
 autostrăzi;
 drumuri naţionale europene (E);
 drumuri naţionale principale;
 drumuri naţionale secundare.

b) drumuri de interes judeţean (aparţin proprietăţii publice a judeţului şi asigură legăturile între
reşedinţele de judeţ şi reşedinţele de comune, municipii, oraşe, porturi, aeroporturi, obiective legate de
apărare, turistice etc., precum şi între oraşe şi municipii);

c) drumuri de interes local (aparţin proprietăţii publice a unităţii administrative pe teritoriul căreia
se află) pot fi:
 drumuri comunale (leagă reşedinţa de comună şi satele componente, oraşele şi satele componente);
 drumuri vicinale (deservesc proprietăţi, fiind situate la limita acestora);
 străzi (drumuri publice din interiorul localităţii, indiferent de denumire: stradă, bulevard, şosea,
alee etc.).
Art. 162. La traversările LEA peste drumuri, în locurile în care există porţi de gabarit, porţi purtând
indicatoare de circulaţie etc., se vor respecta următoarele distanţe minime, măsurate între conductorul LEA,
la săgeata sau deviaţia maximă şi structura porţii:
 1 kV  Un  20 kV  2,00 m;
 20 kV  Un  110 kV  3,00 m;
 Un = 220 kV  4,00 m;
 Un = 400 kV  5,00 m.

Art. 163. Traversările şi apropierile faţă de drumuri situate în extravilanul localităţilor se vor trata conform
tabelului 26.a (figura 11.a), iar cele faţă de drumurile situate în intravilanul localităţilor se vor trata conform
tabelului 26.b (figura 11.b).

Art. 164. În sensul Ordinului M.T. nr.735 din 9 iunie 2015, privind „Reglementări aeronautice civile
române privind stabilirea zonelor cu servituţi aeronautice civile şi a condiţiilor de avizare a
documentaţiilor tehnice aferente obiectivelor din aceste zone sau din alte zone în care pot constitui
obstacole pentru navigaţia aeriană şi/sau pot afecta siguranţa zborului pe teritoriul şi în spaţiul aerian al
României RACR-ZSAC, ediţia 1/2015”, LEA cu înălţime peste 25 m care traversează drumurile publice de
interes naţional vor fi balizate, după cum urmează:
 conductoarele superioare din deschiderea de traversare, cu balizaj de zi;
 stâlpii de traversare, cu balizaj de zi (vopsire), iar când înălţimea lor depăşeşte 45 m şi cu balizaj de
noapte.

91
NTE 003/15/00

Figura 11.a. Traversări şi apropieri faţă de drumuri situate în extravilanul localităţilor.

92
NTE 003/15/00

Figura 11.b. Traversări şi apropieri faţă de drumuri situate în intravilanul localităţilor.

93
 NTE 003/15/00

Tabelul 26.a. Traversări şi apropieri faţă de drumuri situate în extravilanul localităţilor.

Traversări Apropieri 4)
Distanţă pe verticală (m) Distanţa minimă 4)
Condiţii de Distanţa minimă între pe orizontală între
Categoria drumului Măsuri de siguranţă conductorul inferior al LEA marginea celui Măsuri de siguranţă şi

Simbol
calcul ale mai apropiat stâlp şi Distanţe
şi protecţie şi partea carosabilă protecţie
distanţei pe Un  Un = Un = axul drumului:
verticală 110 kV 220 kV 400 kV D1 [m]
- Protecţie mărită conform Săgeata maximă H1 7,00 8,00 9,00 D ≥ Da -
Drumuri de interes art 115. Pentru drumuri publice de interes
naţional 6) 7) : - Lanţuri duble de izolatoare1)6), 50 m pentru naţional şi judeţean, protecţie mărită

d ≥ Dma
- autostrăzi; respectiv legături duble 7) , Ruperea unui autostrăzi, conform art. 115, excluzând măsura
- drumuri naţionale: în cazul izolatoarelor suport. conductor în D  Da 5) privitoare la tipul stâlpului şi
- europene (E); - Unghi de traversare H2 5,50 6,50 7,50 22 m pentru al clemelor pentru LEA cu izolatoare
deschiderea
- principale; minim 300 2) vecină 3) drumuri naţionale suport şi cea privitoare la înnădirea
- secundare; - Panouri de întindere scurte conductoarelor
Drumuri publice

(maximum 5 deschideri).
Aceste apropieri se vor evita. În cazuri
- Protecţie mărită, conform Săgeata maximă H1 7,00 8,00 9,00 obligate, cu acordul organelor
art. 115. competente, se vor trata ca traversare,
Drumuri de interes Ruperea unui
- Nivel de izolaţie mărit 1), d  Dma exceptând măsura pentru tipul stâlpilor
judeţean:
conform tabelului 19. conductor în 20 LEA cu izolatoare suport şi
- drumuri judeţene deschiderea
H2 5,50 6,50 7,50
- Unghi de traversare cea privitoare la interzicerea înnădirii
minim 150 vecină 3) conductoarelor
Drumuri de interes Săgeata maximă H1 7,00 8,00 9,00
local: - Nivel de izolaţie mărit D – distanţa de la axul LEA la limita amprizei drumului.
Ruperea unui Da – distanţa de apropiere egală cu înălţimea celui mai înalt
- drumuri comunale; conform tabelului 19.
conductor în
18
- străzi: - Interzicerea înnădirilor în stâlp din zona de apropiere, plus 3 m.
deschiderea
H2 Nu se impune
- urbane; deschiderea de traversare.
- rurale. vecină 4) d – distanţa pe orizontală între conductorul extrem al LEA la
H1 deviaţia maximă şi limita “a” a amprizei drumului.
Săgeata maximă 7,00 8,00 9,00
Drumuri de

Drumuri care Ruperea unui Dma – distanţa minimă de apropiere, egală cu :

utilitate
privată

- Interzicerea înnădirilor în
servesc activităţilor conductor în 4  1,00 m  1 kV  Un  110 kV
deschiderea de traversare. H2 Nu se impune
economice. deschiderea  2,00 m  Un = 220 kV
vecină 4)  3,00 m  Un = 400 kV

1) Exceptând cazurile în care sunt prevăzute lanţuri multiple, din considerente mecanice.
2) În cazurile excepţionale, se admit unghiuri mai mici, cu acordul organelor în administrarea cărora se găseşte drumul.
3) Nu se aplică liniilor cu izolatoare suport.
4) În cazuri obligate, aceste distanţe pot fi micşorate cu acordul organelor care administrează drumul.
5) În cazul în care stâlpii pătrund în zona de protecţie a drumului se va obţine acordul organelor care administrează drumul.
6) Exceptând lanţurile de izolatoare compozite fără piese din fontă turnată.
7) Exceptând izolatoarele suport compozite.

94
 NTE 003/15/00

Tabelul 26.b. Traversări şi apropieri faţă de drumuri situate în intravilanul localităţilor.

Traversări 3) 5) Apropieri
Distanţa pe verticală (m)

Distanţe minime,
siguranţă şi
Categoria Condiţii de Distanţa minimă între

Măsuri de

protecţie
Măsuri de siguranţă şi

D (m)
conductorul inferior al
drumului calcul ale

Simbol
protecţie LEA şi partea carosabilă
distanţei pe
Un  Un = Un =
verticală 110 kV 220 kV 400 kV
- Protecţie mărită conform Săgeată maximă H1 7,00 8,00 9,00
Drumuri de interes

Stâlpii vor fi amplasaţi în afara zonei de siguranţă a drumului , Zs 5), măsurată de o parte şi de alta
art. 115.
naţional 6) 7): - Lanţuri duble de izolatoare 1) 6).
- autostrăzi; respectiv legături duble 7), Ruperea unui
- drumuri naţionale: în cazul izolatoarelor suport. conductor într-o
- europene (E);
H2 5,50 6,50 7,50
- Unghi de traversare deschidere
- principale; minim 300 2) vecină 4)
- secundare. Panouri de întindere scurte
(maximum 5 deschideri).

Se vor respecta măsurile de siguranţă prevăzute pentru

7,00 8,00 9,00

zone cu circulaţie frecventă conform tabelului 30.

- Protecţie mărită conform Săgeată maximă H1
Drumuri publice

art. 115.
Drumuri de interes Ruperea unui

a drumului, de la ampriza acestuia, a.

- Lanţuri duble de izolatoare 1) 6),
judeţean: respectiv legături duble 7) în cazul conductor într-o
H2 5,50 6,50 7,50
- drumuri judeţene izolatoarelor suport. deschidere
- Unghi de traversare vecină 4)
minim 150
- Protecţie mărită conform Săgeată maximă H1 7,00 8,00 9,00
Drumuri de interes art. 115, exceptând prevederea
local: referitoare la tipul stâlpului în
cazul liniilor cu izolatoare suport Ruperea unui
- drumuri comunale;
- Lanţuri duble de izolatoare 1) 6), conductor într-o
- străzi: H2 Nu se impune.
respectiv legături duble 7) deschidere
- urbane;
în cazul izolatoarelor suport. vecină 4)
- rurale.

- Protecţie mărită conform Săgeată maximă H1 7,00 8,00 9,00

Drumuri de utilitate privată

art. 115 referitoare la tipul

stâlpului în cazul liniilor cu
Drumuri care izolatoare suport Ruperea unui
servesc activităţilor - Lanţuri duble de izolatoare 1) 6), conductor într-o
respectiv legături duble 7) în cazul H2 Nu se impune.
economice. deschidere
izolatoarelor suport. vecină 4)

1) Exceptând cazurile în care sunt prevăzute lanţuri multiple, din considerente mecanice.
2) În cazuri excepţionale, se admit unghiuri mai mici, cu acordul organelor în administrarea cărora
se găseşte drumul.
3) Se interzice amplasarea stâlpilor în zona de siguranţă a drumului.
4) Nu se aplică liniilor cu izolatoare suport.
5) Se exceptează liniile electrice aeriene cu tensiunea până la 20 kV care constituie reţele de distribuţie
în localitate, a căror amplasare poate fi făcută în zona de siguranţă a drumului, cu acordul organizaţiilor
în administrarea cărora se găseşte drumul.
6) Exceptând lanţurile de izolatoare compozite fără piese din fontă turnată.
7) Exceptând izolatoarele suport compozite.

95
NTE 003/15/00

Zonele de siguranță ale drumurilor sunt cuprinse de la limita exterioară a amprizei drumului până la:
- 1,50 m de la marginea exterioară a șanțurilor, pentru drumurile situate la nivelul terenului;
- 2,00 m de la piciorul taluzului, pentru drumurile în rambleu;
- 3,00 m de la marginea de sus a taluzului, pentru drumurile în debleu cu înalțimea până la 5,00 m
inclusiv;
- 5,00 m de la marginea de sus a taluzului, pentru drumurile în debleu cu înalțimea mai mare de 5,00 m.

VALORI PENTRU Z d

Distanța
Categorie de drum
Z d (m)
autostrăzi,
Drumuri de 50
drumuri expres
interes
drumuri naționale (europene,
național 22
principale, secundare)
Drum de
interes drumuri județene 20
județean
Drum de drumuri comunale,
18
interes local drumuri vicinale și străzi

Figura 12. Elemente de gabarit ale drumurilor

(conform O.G.R. 43/97 privind regimul drumurilor, actualizată şi O.M.T. 571/97 pentru
aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea și amplasarea construcțiilor, instalațiilor și
panourilor publicitare în zona drumurilor, pe poduri, pasaje, viaducte și tuneluri rutiere,
actualizat)

96
 NTE 003/15/00

XVI.3. Încrucişări şi apropieri faţă de linii electrice aeriene

Art. 165. Traversările şi apropierile faţă de liniile electrice aeriene se tratează conform tabelelor
27.a, 27.b şi 27.c (figurile 12.a şi 12.b).

Art. 166. Încrucişările şi apropierile faţă de LEA cu tensiunea nominală peste 1000 V se tratează
conform tabelului 27.a (figura 12.a).

Art. 167. Încrucişările şi apropierile faţă de LEA cu tensiunea nominală sub 1000 V se tratează conform
tabelului 27.b (figura 12.b).

Art. 168. Construirea liniilor cu tensiuni nominale peste şi sub 1000 V, montate pe stâlpi comuni cu
alte LEA, se admite cu respectarea prevederilor tabelului 27.c.

Art. 169. Se admite construirea LEA cu mai multe circuite de tensiuni nominale diferite, peste 1000 V
fiecare, astfel:
 distanţele dintre circuite trebuie să fie corespunzătoare tensiunii celei mai mari;
 distanţele dintre conductoarele aceluiaşi circuit, precum şi între acestea şi părţile puse
la pământ trebuie să fie corespunzătoare tensiunii nominale a circuitului respectiv.

XVI.4. Încrucişări şi apropieri faţă de linii de telecomunicaţii, linii subterane de energie electrică
în cablu, linii de tramvai sau troleibuz şi mijloace de transport pe cablu suspendat.

Art. 170. Condiţiile de realizare a încrucişărilor şi apropierilor faţă de liniile de telecomunicaţii trebuie
respecte cele indicate în SR 6290:2004, SR 832:2008, precum şi cele din PE 125 și din ordinul 49/2007
al ANRE.

Art. 171. Traversările şi apropierile faţă de linii de tramvai sau troleibuz se tratează prin asimilare cu
prevederile combinate ale capitolelor XVI.1 și XVI.2, atât din punct de vedere al măsurilor de siguranţă,
cât şi al distanţelor minime.

Condiţiile de realizare a încrucişărilor şi apropierilor faţă de liniile de tramvai şi troleibuze trebuie să

respecte cele indicate în STAS 8074-76.

Art. 172. Traversările şi apropierile faţă de linii subterane de energie electrică în cablu se vor trata
conform NTE 007/08/00: „Normativ pentru proiectarea şl executarea reţelelor de cabluri electrice”.

Prevederile acestui articol se aplică la liniile electrice in cablu cu tensiuni pană la 400 kV inclusiv,
aparţinand operatorilor economici din sectorul energiei electrice.

Art. 173. Încrucişări şi apropieri faţă de mijloacele de transport pe cablu suspendat.

Mijloacele de transport pe cablu suspendat se împart în:

a) teleferice, în cazul în care sunt destinate transportului de persoane;
b) funiculare, în cazul în care sunt destinate transportului de materiale.

Încrucişările şi apropierile LEA noi faţă de mijloacele de transport pe cablu suspendat se tratează
conform tabelului 28 (figura 13). În cazul telefericelor, decizia privind amplasarea LEA noi se va face pe
baza unei analize de risc.

Amplasarea de mijloacele de transport pe cablu suspendat în zona de siguranță și protecție a LEA

existente este interzisă.

97
NTE 003/15/00

Tabelul 27.a. Încrucişări şi apropieri faţă de LEA cu tensiunea nominală peste 1000 V.
Încrucişări
Caracteristicile LEA
care traversează Distanţe minime [m]
Distanţa pe verticală: H1 1) 2) între conductorul inferior al Distanţa pe
liniei care traversează şi conductorul superior al liniei orizontală, d, între
traversate, când distanţa l de la locul de încrucişare la axul cel mai apropiat Apropieri
deschiderii,
Lungimea

Tensiunea Măsuri de siguranţă celui mai apropiat stâlp al liniei care traversează este: conductor al liniei
a (m)

nominală a şi protecţie traversate, la deviaţia

liniei lui maximă şi orice
l30m l50m l70m l100m l120m l>120m element al stâlpului
liniei care traversează
a  100 2,00 2,00 - - - - - Se recomandă ca distanţa între axele
1 kV<Un20 kV Generale: 2,50 liniilor, D, să fie cel puţin egală cu
a > 100 - Trecerea LEA cu 2,00 2,50 2,50 - - -
a  200 3,00 3,00 3,00 4,00 - - înălţimea deasupra solului a celui mai
20kV<Un110kV tensiunea mai mare peste 3,00 înalt stâlp din zona de apropiere,
a > 200 LEA cu tensiunea mai 3,00 3,00 4,00 4,50 5,00 - plus 3 m, respectiv 100 m când una din
a  200 mică (cu exceptia CF 4,00 4,00 4,00 4,00 - - LEA are Un = 400 kV.
Un = 220 kV a  300 electrificate). 4,00 4,00 4,00 4,50 5,00 5,50 4,00 - În cazuri obligate, pe porţiuni scurte de
a > 300 La LEA care traversează: 4,00 4,00 5,00 6,00 6,50 7,00 traseu, această distanţă poate fi redusă,
- Mărirea nivelului de astfel încât distanţa între conductoarele
a  200 izolaţie conform tabelului 5,00 5,00 5,00 5,50 - -
a  300 5,00 5,00 5,50 6,00 6,50 7,00 extreme ale liniilor în poziţie normală,
19., exceptând cazurile L, să fie cel puţin:
în care sunt prevăzute 3,00 m  1 kV  Un 20 kV
lanţuri multiple, din
5,00 m  20 kV  Un 110 kV
considerente mecanice.
10,00 m  Un = 220 kV
- Interzicerea înnădirilor
în deschiderea de 15,00 m  Un = 400 kV
traversare. - În astfel de cazuri deschiderile reale la
Un = 400 kV 5,00
- Lanţurile simple de încărcări din vânt şi la încărcări verticale
a  300 5,00 5,50 6,00 7,00 7,50 8,00 nu vor depăşi 90% din cele de
izolatoare cu elemente
capă-tijă se vor verifica la dimensionare ale stâlpilor, fiind
capacitatea reziduală, necesară totodată verificarea distanţei la
în cazul spargerii unei înclinarea conductorului unei linii faţă
pălării (coeficient parţial de stâlpul celeilalte linii; se vor calcula
de siguranţă egal cu 1). de asemenea influenţele
electromagnetice şi prin cuplaj rezistiv.
1) În cazul liniilor pe stâlpi de lemn fără conductor de protecţie, atât pentru cele care traversează, cât şi pentru cele traversate, aceste distanţe rămân valabile, doar
dacă se montează pe stâlpii adiacenţi traversării descărcătoare (dacă deschiderea l < 40 m, se vor monta descărcătoare numai pe stâlpul cel mai apropiat);
în caz contrar, distanţele se majorează cu 2 m.
2) Aceste distanţe trebuie respectate, când ambele conductoare se află la t = +15°C.
98
NTE 003/15/00

Tabelul 27.b. Încrucişări şi apropieri faţă de LEA cu tensiunea nominală sub 1000 V.

Încrucişări
Distanţe minime [m]

Distanţa pe orizontală de

apropiat conductor al
LEA sub 1000 V5): d
stâlpului LEA peste
la orice element al

1000 V, la cel mai

Tensiunea Distanţa pe verticală, H, între
nominală a Măsuri de Condiţii de calcul conductorul inferior al liniei Apropieri 5)

Simbol
liniei care siguranţă 1) şi protecţie ale distanţei pe peste 1000 V şi conductorul
traversează verticală superior al liniei sub 1000 V 3)

l  40 m 4) l  40 m 4)
Regim normal H1 2,00 2,50 - Se recomandă ca distanţa între axele
1 kV  Un  20 Ruperea unui conductor 3,00
liniilor, D, să fie cel puţin egală cu
kV Generale: H2 1,00 1,00 înălţimea deasupra solului a celui
într-o deschidere vecină 6) mai înalt stâlp din zona de apropiere, plus
Linia cu tensiune mai mare Regim normal H1 3,00 4,00 3 m.
20 kV  Un trebuie să traverseze linia cu - În cazuri obligate, această distanţă poate
110 kV Ruperea unui conductor
H2 1,00 1,00 5,00 fi redusă, astfel încât distanţa orizontală,
tensiune mai mică. într-o deschidere vecină 6) L, între orice element al LEA sub 1000 V
La linia care traversează: Regim normal H1 4,00 5,00 şi cel mai apropiat conductor al LEA,
peste 1000 V, la deviaţia maximă, să fie
Un = 220 kV - Protecţie mărită conform Ruperea unui conductor 7,00 minimum:
într-o deschidere vecină 6) H2 2,00 2,00 2,00 m  1 kV  Un  20 kV;
articolului 115. 3,00 m  20 kV  Un  110 kV;
- Lanţuri duble de Regim normal H1 5,00 6,00 5,00 m  Un = 220 kV;
izolatoare2), respectiv 7,00 m  Un = 400 kV.
legături duble în cazul - În toate cazurile se vor lua măsuri
Un = 400 kV izolatoarelor suport. Ruperea unui conductor H2 3,00 3,00 10,00
într-o deschidere vecină 6) pentru evitarea influenţei
electromagnetice şi prin cuplaj rezistiv
asupra LEA sub 1000 V.

1) Pentru LEA cu Un <110 kV prevăzute cu izolatoare suport, situate în interiorul localităţilor, se vor adopta măsurile de siguranţă prevăzute la trecerea LEA prin zone cu circulaţie frecventă
(tabelul 30).
2) Exceptând cazurile în care sunt prevăzute lanţuri multiple, din considerente mecanice.
3) Distanţa pe verticală se verifică în condiţiile:
- conductorul LEA peste 1000 V se află la t = -5oC cu chiciură, iar cel al LEA sub 1000 V la t = -5oC fără chiciură;
- ambele conductoare se află la t = +40oC.
4) l este distanţa de la axul stâlpului liniei care traversează, până la punctul de încrucişare în axul liniei traversate.
5) Se ţine seama de echipamentul prezent şi viitor pe care îl permite linia, inclusiv circuitele de telecomunicaţii, dacă este cazul.
6) Verificarea distanţei se face numai în cazul stâlpilor prevăzuţi cu lanţuri de izolatoare.

99
NTE 003/15/00

Tabelul 27.c. Linii cu tensiuni nominale peste şi sub 1000 V, montate pe stâlpi comuni cu alte LEA.

Distanţa minimă pe verticală între

conductorul inferior al liniei peste
1000 V şi conductorul superior
Tensiunea al liniei sub 1000 V,
nominală a liniei Măsuri de siguranţă şi protecţie H1 (m) 2)
peste 1000 V
Deschidere Deschidere
mai mică sau mai mare de
egală cu 40 m 40 m

- Linia cu tensiune nominală mai mare se va

monta deasupra celei cu tensiune nominală
mai mică;
- Adoptarea de izolatoare (legături) duble,
sau de lanţuri duble de izolatoare1)3) de tip
1 kV  Un  20 kV

nestrăpungibil la LEA cu tensiunea peste

1000 V;
- Conductoarele liniei peste 1000 V se vor
1,50 2,00
întinde, pentru încărcări normate,
cu o tracţiune de maxim 40% din rezistenţa
de rupere a conductorului;
- Se va prevedea deconectarea automată la
puneri simple la pământ a liniei peste
1000 V;
- Armătura metalică a tuturor stâlpilor
se va lega la conductorul nul.

Un  20 kV Nu se admite montarea pe stâlpi comuni cu linii cu tensiunea nominală sub 1000 V

1) Exceptând cazurile în care sunt prevăzute lanţuri multiple, din considerente mecanice.
2) Această distanţă se va verifica în condiţiile:
 conductorul LEA peste 1000 V se află la t = -5°C cu chiciură, iar cel al LEA sub 1000 V
la t = -5oC fără chiciură;
 ambele conductoare se află la t = +40°C.
3) Exceptând lanţurile de izolatoare compozite fără piese turnate şi izolatoarele suport compozite.

100
NTE 003/15/00

Figura 12.a. Încrucişări şi apropieri faţă de LEA cu tensiunea nominală peste 1000 V.

101
NTE 003/15/00

Figura 12.b. Încrucişări şi apropieri faţă de LEA cu tensiunea nominală sub 1000 V.
102
NTE 003/15/00

Tabelul 28. Încrucişări şi apropieri faţă de mijloace de transport pe cablu suspendat.

Încrucişări
Tipul mijlocului de

Distanţe minime (m)

transport

Tensiunea Condiţii de Distanţa pe Distanţa pe orizontală

Măsuri între orice parte a Apropieri

Simbol
nominală a verticală între
calcul ale
liniei de siguranţă şi protecţie conductorul funicularului şi marginea
distanţei pe inferior al celui mai apropiat stâlp:
verticală LEA şi cablu D1
Săgeata maximă H1 3,00 Distanţe Măsuri de siguranţă şi protecţie
Se vor evita încrucişările între -
1 kV  Un LEA şi funiculare. În situaţii Ruperea unui D≥Da
Deschiderile reale la încărcări vânt

d≥Dma
 20 kV obligate, astfel de încrucişări se conductor în 1,00
admit cu recomandarea ca LEA deschiderea vecină
H2 Înălţimea stâlpului DDa şi la încărcări verticale
să traverseze funicularul. 2) deasupra solului plus 3 m. nu vor depăşi 90% din cele de
dimensionare ale stâlpilor.
Funiculare (vezi articolul 176)

În acest caz se iau următoarele Această distanţă poate fi

măsuri de siguranţă: Săgeata maximă H1 4,00 La funiculare aceste apropieri se
20 kV  Un  Ruperea unui
redusă cu acordul vor evita. În cazuri obligate, cu
- Protecţie mărită conform autorităţilor în acordul organelor competente se
110 kV art. 115. conductor în H2 1,00 administraţia cărora vor trata ca încrucişare, exceptând
- Lanţuri duble de izolatoare 1) deschiderea vecină 2) d  Dma măsura pentru tipul stâlpului LEA
respectiv legături duble în cazul
se găseşte funicularul. cu izolatoare suport şi cea
Săgeata maximă H1 5,00 privitoare la interzicerea înnădirii
izolatoarelor suport
- Elementele funicularului se vor Ruperea unui În toate cazurile, distanţa conductoarelor. La teleferice
Un = 220 kV lega la pământ. între cea mai apropiată aceste apropieri se interzic.
conductor în H2 2,00
În cazurile în care LEA deschiderea vecină 2) fundaţie sau priză de
subtraversează funicularul, pământ a unui stâlp LEA
măsurile de siguranţă Săgeata maximă H1 6,00 şi priza de pământ a D - distanţa pe orizontală de la axul LEA până la
(plase de protecţie, poduri funicularului, D2, va fi de cablul purtător.
protectoare etc.) se iau în comun Da - distanţa de apropiere - înălţimea deasupra
Un = 400 kV acord cu autorităţile în
Ruperea unui minimum solului a celui mai înalt stâlp din zona de
administraţia cărora se găseşte conductor în H2 3,00 20 m. apropiere, plus 10 m.
acesta. deschiderea vecină 2) d - distanţa pe orizontală între conductorul
extrem al LEA la deviaţia maximă şi cablul
Se vor evita încrucişările între LEA şi teleferice. purtător.
Dma - distanţa minimă de apropiere egală cu:
Teleferice
În cazuri excepționale, cu acceptul proprietarului instalației pe cablu suspendat este admisă 12,00 m  1 kV  Un 110 kV;
1 kV  Un supratraversarea acesteia numai cu LEA cu tensiuni peste 110 kV și se vor aplica măsurile de 13,00 m  Un = 220 kV;
(vezi
 400 kV siguranță și protecție corespunzătoare tensiunii de 400 kV, cu dublarea distanțelor minime pe 14,00 m  Un = 400 kV.
art. 173)
verticală și obligativitatea condiției D≥Da în cazul apropierilor și cu obligativitatea aplicării tuturor
măsurilor rezultate din analiza de risc.

1) Exceptând cazurile în care sunt prevăzute lanţuri multiple, din considerente mecanice.
2) Nu se aplică liniilor cu izolatoare suport.

103
NTE 003/15/00

Figura 13. Încrucişări şi traversări faţă de mijloace de transport pe cablu suspendat.

104
NTE 003/15/00

XVI.5. Traversări şi apropieri faţă de conducte supraterane

Art. 174. Prin conducte supraterane se înţeleg conductele metalice sau din beton armat, închise sau
deschise, situate la o cotă mai ridicată sau cel puţin egală cu cota solului.

Art. 175. Conductele supraterane se împart în:

a) Conducte supraterane de fluide neinflamabile; traversările şi apropierile faţă de aceste conducte

se tratează conform tabelului 29.a (figura 14), cu excepţia conductelor destinate irigaţiilor, care se vor trata
conform subcap. XVI.20.

b) Conducte supraterane de lichide inflamabile; traversările şi apropierile faţă de aceste conducte

se tratează conform tabelului 29.b (figura 14);

c) Conducte supraterane de gaze inflamabile; traversările şi apropierile faţă de aceste conducte

se tratează conform tabelului 29.c (figura 14).

XVI.6. Trecerea LEA prin zone cu circulaţie frecventă

Art. 176. Trecerea prin zone cu circulaţie frecventă se tratează conform tabelului 30.

La proiectarea și construcția LEA noi, inclusiv tronsoane noi a liniilor existente, amplasate în zone cu
circulație frecventă, se va asigura un nivel maxim al valorilor câmpului electric și magnetic în conformitate
cu prevederile Ordinului nr. 1.193 din 29 septembrie 2006 pentru aprobarea Normelor privind limitarea
expunerii populaţiei generale la câmpuri electromagnetice de la 0 Hz la 300 GHz.

XVI.7. Trecerea LEA prin zone de culturi pe spaliere metalice şi peste îngrădiri metalice

Art. 177. Trecerea LEA prin zone cu culturi pe spaliere metalice şi peste îngrădiri metalice cu caracter
permanent (aferente locuinţelor, cimitirelor etc.) se tratează conform tabelului 31 (figura 15).

105
NTE 003/15/00

Tabelul 29.a. Traversări şi apropieri faţă de conducte supraterane de fluide neinflamabile.

Traversări
Distanţe minime [m]
Tensiunea Distanţa pe verticală
nominală Măsuri de siguranţă şi Condiţii de Apropieri
între conductorul Distanţa pe orizontală, D1, între
a liniei calcul ale
protecţie inferior al LEA şi baza celui mai apropiat stâlp şi
distanţei pe
conductă peretele conductei
verticală
Simbol Valoare
La LEA: Săgeata maximă H1 3,50 Distanţe Măsuri de siguranţă şi protecţie
- Protecţie mărită conform D≥Da -
1 kVUn art. 115 4). Ruperea unui

d≥Dma
20 kV - Lanţuri duble de izolatoare 1) conductor în H2 Deschiderile reale la încărcări din vânt şi
deschiderea 1,00 Se recomandă ca distanţa să fie DDa la încărcări verticale nu vor depăşi 90%
respectiv legături duble în cazul mai mare decât înălţimea stâlpului,
izolatoarelor suport. vecină 3) din cele de dimensionare ale stâlpilor.
deasupra solului, plus 3 m.
Săgeata maximă H1 4,00 Aceste apropieri se vor evita. În cazuri
La conductă:
20 kV Un - Conducta se va lega la pământ pe Ruperea unui Această distanţă poate fi redusă în obligate, se vor trata ca o traversare
conductor în cazuri obligate, până la 5 m, cu d  Dma
110 kV toată lungimea traversării, plus câte H2 1,00 precizarea că, în cazul liniilor noi, exceptând măsura pentru tipul stâlpilor
3 m de o parte şi de alta, prin deschiderea
deschiderile reale la încărcări din LEA.
intermediul unei platbande de legare vecină 3)
la pământ, montată la partea
vânt şi la încărcări verticale nu vor
Săgeata maximă H1 5,00 depăşi 90% din cele de
superioară a conductei, prevăzută Ruperea unui D - distanţa între axul LEA şi peretele conductei.
Un =220 la capete cu două prize cu
dimensionare ale stâlpilor. Da - distanţa de apropiere - înălţimea deasupra solului a
kV conductor în celui mai înalt stâlp din zona de apropiere, plus 3 m.
Rp= 10  2). H2 2,00
- Instalaţia de legare la pământ a deschiderea În toate cazurile distanţa între cea d - distanţa pe orizontală între conductorul extrem al
conductei se va verifica la stabilitate vecină 3) mai apropiată fundaţie sau priza de LEA la deviaţia lui maximă şi peretele conductei.
termică, conform prevederilor Săgeata maximă H1 6,00 pământ a unui stâlp LEA şi priza de Dma - distanţa minimă de apropiere egală cu:
pământ a conductei, D2, va fi de  5,00 m  1 kV  Un  110 kV;
SR EN 61140:2002 şi ”Normativ Ruperea unui minimum 20 m.  6,00 m  Un = 220 kV;
Un =400 privind proiectarea, execuția și  7,00 m  Un = 400 kV.
kV exploatarea instalațiilor electrice conductor în H2 Se vor lua măsuri pentru evitarea influenţelor
deschiderea 3,00
aferente clădirilor, Indicativ electromagnetice în conductă.
I7/2011”. vecină 3)

1) Exceptând cazurile în care sunt prevăzute lanţuri multiple, din considerente mecanice.
2) În cazurile în care conducta este protejată catodic sau există alte motive ale proiectantului sau beneficiarului, pentru care conducta nu poate fi legată la pământ,
se va monta un dispozitiv de gardă. Realizarea acestuia se recomandă să se efectueze după SR 6290:2004.
3) Nu se referă la LEA cu izolatoare suport.
4) Se exceptează liniile existente la care nu se realizează condiţia ca deschiderile reale la încărcări din vânt şi la încărcări verticale să fie mai mici de 90% din cele
de dimensionare ale stâlpilor; în aceste cazuri, protecţia se realizează prin montarea unui dispozitiv de gardă. Realizarea acestuia se recomandă să se efectueze
după SR 6290:2004.
106