IDN

C6

Identitățile Chișinăului • Ediția a treia

Identitățile Chișinăului
Ediția a treia

Editura ARC
IDENTITĂŢILE CHIȘINĂULUI
ediția a treia
 Seria
Istorii și Documente Necunoscute IDN
Culegere de studii
C6

IDENTITĂŢILE CHIȘINĂULUI
Ediția a treia
Chișinău 2016

Coordonatorul seriei:
Sergiu Musteață

Lucrarea este publicată cu sprijinul financiar al Ambasadei Franței

n Republica Moldova, al dlui Alexei BARABOI
și al Direcției Cultură a Consiliului Municipal Chișinău.
Finanțatorii nu poartă răspundere pentru conținutul lucrării.
IDENTITĂŢILE CHIȘINĂULUI
Ediția a treia
Materialele Conferinței Internaționale
I dentităţile Chișinăului , ediția a III-a,
1-2 octombrie 2015, Chișinău, Republica Moldova

Editura Arc • Chișinău – 2016

 Coordonatorii volumului:
Sergiu Musteață
Alexandru Corduneanu

Lectură și tehnoredactare: Lilia Toma

Coperta și prelucrarea imaginilor: Mihai Bacinschi

Coperta 1: Imagine strada Mitropolit Varlaam

Coperta 4: Posterul Conferinței I dentitățile Chișinăului , ediția a III-a

Descrierea CIP a Camerei Naționale a Cărții

Identităţile Chișinăului : Materialele Conferinţei Internaţionale : Identităţile Chișinăului, Ediţia a 3-a, 1-2 octombrie 2015,
Chișinău, Republica Moldova / coord.: Sergiu Musteaţă, Alexandru Corduneanu. Chișinău : Arc, 2016
(Tipogr. Bons Offices) . 276 p. (Seria : I storii și Documente Necunoscute IDN : Culegere de studii ; C 6 /
coord.: Sergiu Musteaţă, ISBN 978-9975-61-871-7).
Texte : lb. rom., engl., fr., rusă. Bibliogr. la sf rșitul art. Referinţe bibliogr. n subsol. Apare cu sprijinul financiar al
Ambasadei Franţei n Rep. Moldova, al dlui Alexei Baraboi și al Dir. Cultură a Consiliului Mun. Chișinău. 300 ex.
ISBN 978-9975-137-48-5.
94(478-25)(082)=135.1=111
I-34
 CUPRINS

Avant-propos / Prefață (Pascal VAGOGNE) ............................................................................................................. 7

Introducere (Sergiu MUSTEAȚĂ, Alexandru CORDUNEANU) ..................................................................... 9
Virgil P SLARIUC, Reflecţii noi pe marginea unei discuţii istoriografice vechi: Cine a decis
stabilirea Chișinăului ca centru administrativ al Basarabiei ..................................................................... 11
Sergius CIOCANU, Monumente de excepție din Chișinău aflate în pericol.
Cetatea bastionară de pe dealul Visternicenilor și Biserica Sfinții Împărați cu cimitirul ei ........................ 18
Sergiu TABUNCIC, Vlad VORNIC, Ion CIOBANU. Date istorice și arheologice referitoare
la vechiul apeduct al orașului Chișinău ........................................................................................................ 22
Sergiu BACALOV, Aspecte din istoria cartierului Râșcani / Râșcanovca ....................................................... 33
Teodor CANDU, Importanța documentelor hotarnice și judiciare civile de la sfârșitul
secolului al XVIII-lea la cercetarea istoriei locale. Mărturia hotarnică de delimitare
a moșiilor Dumești și Budești, Ținutul Orheiului din octombrie 1791 ....................................................... 42
Viorel BOLDUMA, Călători străini despre Chișinău (a doua jumătate a sec. XVII – mijlocul sec. XIX) .... 51
Bo LARSSON, Anatolie GORDEEV, In search of the lost Old Town of Chișinău.
Memories and fragments for future development ..................................................................................................56
Mariana ȘLAPAC, Alla CEASTINA, Penitenciarul-castel din Chișinău –
o întruchipare a romantismului din secolul al XIX-lea ................................................................................ 70
Lucia SAVA, „Locuri ale memoriei” în orașul Chișinău: Monumentul lui Alexandru II ................................ 78
Natalia DEREVENCO, Consideraţii cu privire la învăţământul din Chișinău
în primele decenii ale sec. al XIX-lea............................................................................................................. 85
Diana EȚCO, Profesori și elevi la Seminarul Teologic din Chișinău ................................................................ 94
Ivan DUMINICA, Activitatea Dumei Orășenești din Chișinău în perioada
primarului Dmitri Mincov (primul mandat 1850-1854) (I)...................................................................115
Olga GARUSOVA, „...a face posibilă existența reprezentațiilor dramatice în oraș”.
Proiectul teatral al lui Karl Schmidt .................................................................................................................... 123
Iurie COLESNIC, Un Chișinău al lui Stere și un Stere al Chișinăului ........................................................132
Lucia ARGINT, Paralelă în timp: ritualul vizitei Casei Regale în orașul Chișinău în anul 1920,
în presa timpului și în memoriile contemporanilor .....................................................................................138
Tamara NESTEROV, Arhitectura perioadei interbelice din Chișinău în căutarea identităţii artistice .........159
Ion ȘTEFĂNIȚĂ, Arhitectura ecleziastică din Centrul Istoric al Chișinăului –
Biserica Nașterea Maicii Domnului............................................................................................................166
Silvia SCUTARU, Învățământul bisericesc din Chișinău (1844-1917) .......................................................170
Dinu POȘTARENCU, Visterniceni. Din istoria localităţii și a bisericii Sf. Împăraţi Constantin și Elena ... 174

–5–
Maria DANILOV, Organizarea jubileului de 500 de ani ai municipiului Chișinău.
Probleme edilitare și surse documentare (jurnalul ședinței comitetului mare din 29 ianuarie 1935) ......200
Adrian CRĂCIUNESCU, Câteva date privind Comitetul de patronaj
al operelor sociale din Chișinău, 1941-1944 .......................................................................................................206
Iulian RUSANOVSCHI, Monumentul Regelui Ferdinand I din Chișinău..................................................216
Lidia PRISAC, Strada Armenească din Chișinău. Reconstituire istorică și identitate urbană.......................225
Alexandru CORDUNEANU, Anatolie GORDEEV, Despre un proiect internațional
de dezvoltare a Chișinăului ........................................................................................................................237
Alexandru CH ȘLARI, Oleg COPCEAC și Vlada AFTENI, Orașul de sub sticlă (prezentarea
unui proiect pentru spațiul Grădinii Publice „Ștefan cel Mare și Sfânt”)...................................................244
Natalia PODLESNAIA, Pictura monumentală „Circul” de Pavel Obuh – aspecte artistice și tehnice ........250
Aurelia CARPOV, Un semicentenar de creativitate (1965-2015).
Arhitecți formați la Universitatea Tehnică a Moldovei .................................................................................... 255
Elena PAHOMOVA, Архитектор Виктор Федорович Смирнов: практик, теоретик, педагог ........... 261
Angela MUNTEANU, Arhitecţi, artiști plastici – profesori la Catedra de arhitectură a UTM ..................265
AVANT-PROPOS PREFAȚĂ

L’Ambassade de France a choisi de faire de Ambasada Franței a ales urbanismul ca temă pri-
l’urbanisme un th me privilg i de sa coop ration en vilegiată a cooperării sale n Moldova.
Moldavie. n această calitate, sunt m ndru să-mi aduc su-
A ce titre, je suis tr s fier d’apporter mon soutien portul la publicarea noii ediții a lucrării Identită-
la publication de la nouvelle d ition de l’ouvrage țile Chișinăului , care aduce o contribuție prețioasă
¬ Les Identit s de Chisinau , qui apporte une la cunoașterea orașului și diversității sale, prea des
contribution prc ieuse la connaissance de la ville et ignorate.
de sa diversit , trop souvent ignor e. Problema planificării urbane este o evidență n
La question de l’urbanisme est une vidence, en materie de dezvoltare. Ea figurează n fruntea prio-
mati re de d veloppement. Elle figure en t te des rităților internaționale ale anului 2016, an marcat de
priorit s internationales en 2016, ann e marqu e par organizarea Conferinței ONU Habitat III cu privire
l’organisation de la Conf rence ONU Habitat III la locuințe și dezvoltarea urbană durabilă.
sur le d veloppement urbain durable. Pentru Chișinău, este vorba despre un subiect de
A Chisinau, il s’agit d’un th me d’une tr s foarte mare actualitate, primăria tocmai angaj ndu-
grande actualit , puisque la mairie vient d’engager la se n revizuirea Planului urbanistic general. Acest
r vision du Plan d’urbanisme g n ral. Ce processus proces suscită acum interesul și mobilizarea societății
suscite d’ores et d j l’int r t et la mobilisation de la civile.
soci t civile. n acest context, pe parcursul anului,
Dans ce contexte, tout au long de l’ann e, Ambasada Franței și-a propus să-și aducă sprijinul
l’Ambassade de France a voulu fournir un appui pentru a inspira și a ilumina luarea deciziilor și
pour inspirer et c lairer la prise de dc ision et pour pentru a favoriza implicarea cetățenilor, precum
favoriser l’implication des citoyens, ainsi que de și a tuturor părților interesate, n special, prin
toutes les parties prenantes, travers, notamment, organizarea unui forum cu tema urbanismul
l’organisation d’un forum sur ¬ l’urbanisme et le și dezvoltarea urbană durabilă a Chișinăului ,

–7–
d veloppement urbain durable Chisinau , en n parteneriat cu primăria, consiliul municipal
partenariat avec la mairie, le conseil municipal și Agenția de Inspectare și Restaurare a
et avec l’Agence d’inspection et de restauration Monumentelor, lansarea unui concurs n
des monuments, le lancement d’un concours domeniul urbanismului, organizarea de vizite de
d’urbanisme, mais aussi l’organisation de visites studiu și susținerea diferitor activități culturale.
d’ tudes et le soutien des manifestations culturelles. Sunt convins de potențialul Chișinăului,
Je suis convaincu du potentiel de Chisinau, cette acest oras alb care se extinde n mijlocul unui
ville blanche qui s’ tend au milieu d’un oca n de ocean de verdeață. Orașul Chișinău este bogat
verdure. Chisinau est riche d’un patrimoine paysager n patrimoniu peisagistic excepțional, care l
exceptionnel, qui en fait l’une des villes les plus vertes face unul din orașele cele mai verzi din Europa.
d’Europe. Ses monuments et ses constructions sont Monumentele și construcțiile sale reflectă nu-
le reflet de nombreuses strates historiques diff rentes meroasele straturi istorice diferite (perioada rusă
(la p riode russe tsariste, la p riode roumaine, la țaristă, perioada rom nă, perioada sovietică), dar
p riode sovi tique) mais aussi de plusieurs cultures. și diferite culturi.
Je tiens saluer le travail remarquable effectu Țin să salut lucrul remarcabil efectuat de
par la Soci t des jeunes historiens de Moldavie pour Societatea Tinerilor Istorici din Moldova pentru
compiler le pr sent ouvrage, dont les publications compilarea acestei cărți, ale cărei articole reprezintă
sont le reflet de cette richesse et de cette diversit . reflectarea acestei bogății și diversități.
Je souhaite que la lecture passionnante de cet Doresc ca lectura pasionantă a acestei lucrări să-i
ouvrage puisse inspirer tous ceux qui participent au poată inspira pe toți cei care participă la dezvoltarea
d veloppement de la ville et de son urbanisme. și amenajarea orașului.

S.E.M. Pascal VAGOGNE, E.S. Pascal VAGOGNE,

Ambassadeur de France en République de Moldavie Ambasador al Franței în Republica Moldova

–8–
 INTRODUCERE

Suntem la al treilea volum din seria Identități- celelalte provincii ale Rom niei Mari, ulterior,
le Chișinăului , care include studii, articole și eseuri n anii 30, făcut centru de exil pentru neispră-
expuse la ediția din 2015 a conferinței bianuale omo- viţii din regat; și n toţi acei 22 de ani păstr n-
nime organizate de Asociația Națională a Tinerilor du-și fără vreo schimbare structura etnică a
Istorici din Republica Moldova și Grupul Civic pen- populaţiei, unde autohtonii erau minoritari n
tru Patrimoniu Cultural. intravilan și majoritari n comunele preurba-
Efortul științific și cultural al organizatorilor și ne;
al participanților la conferințe vizează elucidarea • oraș sovietic, capitală de republică unională,
unor aspecte necunoscute sau mai puțin cunoscute centru al dominionului agricol, cu injecții per-
ale istoriei Chișinăului din ultimele secole n ideea manente de oameni sovietici aduși să ridi-
construcției istorice solide. n esență, acest demers ce nivelul de trai și cultural al moldovenilor,
ncurajează și practică cultura memoriei urbane. oraș n care populaţia autohtonă nu trebuia să
Revelarea orașului ascuns și scoaterea din ascun- depășească rata stabilită de Comitetul Central
dere a spiritului locului prin discursuri de diverse al PCUS de 40 %, dar care, n ciuda ideologi-
palete profesionale, istorică, culturală și spațial-urba- zării realist-socialiste, devine cetate de scaun
nistică este un spor de cauză pentru locuitorii urbei a culturii rom nești din Basarabia, găzduind
n ncercarea de a-și asigura continuitatea culturală și solidariz nd aproape ntreaga intelectuali-
prin ocrotirea patrimoniului, a cunoștințelor colec- tate de creație, provenită din țară, realiz nd o
tive și prin transmiterea lor de la o generație la alta. sinteză de neașteptat ntre ruralismul moral și
Consubstanțialitatea construcției istorice și a memo- urbanismul intelectual (Mihai Cimpoi).
riei personale și colective, cu siguranță, va da temei- Patru paradigme ca patru orașe diferite, suprapu-
nicie comunității Chișinăului. se arheologic și cultural, crescute spațial și urbanistic
Ca structură socială, orașul de astăzi este conse- unul prin celălalt. Patrimoniul material și imaterial
cința construcțiilor istorice și culturale ale ultimelor al acestei mbinări, istorice și culturale deopotrivă,
trei secole, care s-au succedat sub diferite forme poli- este inepuizabil și, deoarece nu mai poate fi regăsit n
tico-administrative: altă parte, poartă un caracter de unicat. O confirmă
• târg mănăstiresc moldovenesc aflat pe linia și autorii volumului de față prin radiografiile istori-
confruntărilor militare ruso-turce și ars din ce, etnoculturale, religioase, arheologice.
temelii de c teva ori doar pe parcursul secolu- Secolul al XXI-lea și construiește o altă para-
lui al XVIII-lea; digmă culturală pentru Chișinău, bazată pe o nouă
• oraș imperial cazon, proiectat și construit majoritate etnică și o dominantă lingvistică rom -
по высочайше утвержденному образцу nească. De obicei, așa cum accentua Iuri Lotman,
( după proiect aprobat de Maiestatea Sa Ța- fiecare cultură și definește paradigma proprie a ce
rul ), cu o populaţie colonială, n structură trebuie ținut minte ( nregistrat n memorie) și a ce
majoritar evreiască din 1840; trebuie uitat. Acesta din urmă este șters din memo-
• centru de provincie românească care a dat to- ria colectivă și ca și cum ncetează să mai existe. Dar
nul Marii Uniri, primind in anii ¡ 20 ai secolu- se schimbă vremurile, se schimbă sistemul de coduri
lui al XX-lea apostolatul elitelor culturale din culturale și se modifică și paradigma a ce trebuie ți-

–9–
 nut minte și a ce trebuie uitat (I. Lotman, Articole, Volumul acoperă o gamă variată de teme privind
vol. 1, Tallinn, 1992). n ideea de moștenire istorică trecutul, prezentul și viitorul orașului Chișinău. Is-
și culturală orașele care reușesc fericit să-și mple- toricii și arhitecții discută despre denumirea urbei,
tească trecutul cu prezentul și viitorul, pun nd n fortificațiile bastionate, penitenciarul-castel, vechiul
evidență unitatea comunitară, și nu clivajele istorice, apeduct, hotarele orașului, impresiile străinilor des-
devin centre culturale de iradiere regională sau glo- pre Chișinău, străzi și locuri ale memoriei sau recu-
bală (vezi cazurile Praga, Paris, Timișoara). Or, cul- perarea unor spații pierdute. C teva studii dezbat
tura a cărei memorie este saturată de texte create n rolul unor personalități care au marcat viața Chișină-
interiorul ei este adesea caracterizată printr-o evolu- ului n calitatea lor de primari sau oameni politici
ție graduală și nt rziere n dezvoltare, pe c nd cultu- Dmitrii Mincov, Karl Schmidt, Constantin Stere. Pe
ra a cărei memorie este supusă periodic la o saturație l ngă rolul său administrativ, Chișinăul s-a remarcat
masivă de text redactat n altă tradiție, tinde spre o și prin instituțiile de nvățăm nt laic și religios su-
¬ dezvoltare accelerată (ibid.). biect discutat at t n volumele noastre anterioare, c t
Planificarea viitorului, ca viziune modernă de și n volumul prezent. Orașul este n continuă crește-
dezvoltare urbană, cere, alături de strategiile de re, nglob nd de-a lungul timpului mai multe loca-
branding urban (regenerare urbană), clarificări iden- lități suburbane; n acest context se nscriu studiile
titare pe tot spectrul de interes comunitar. Ceea ce despre Budești și Visterniceni. Din seria evenimente
definește genius loci (spiritul locului) istoric, cultu- și aniversări face parte articolul privind organizarea
ral, spațial-urbanistic, caracterul a ceea ce ne unește jubileului de 500 de ani al municipiului Chișinău.
comunitar și ne deosebește favorabil de ceilalți tre- Volumul cuprinde și două studii privind perspectiva
buie accentuat, repus n valoare, făcut să funcționeze dezvoltării urbane și amenajarea unor spații publice,
din plin, dezvoltat prin obiective, politici și proiecte idei care sperăm să se implementeze n viitorul apro-
concrete, articulate profesional de o administrație piat, deoarece sunt originale și necesare pentru pla-
competentă și asumate n cunoștință de cauză de co- nificarea și dezvoltarea urbanistică. n partea finală a
munitatea urbană a Chișinăului. volumului sunt incluse o serie de lucrări care, țin nd
Publicarea materialelor conferinței reprezintă cont de aniversarea Universității Tehnice din Mol-
o provocare pentru o nouă rundă de dialog asupra dova, prezintă file din istoria unor catedre și a unor
problemelor privind patrimoniul cultural urban, personalități formate n cadrul Facultății de Urba-
cercetarea, protejarea și valorificarea acestuia, per- nism și Arhitectură.
spectivele dezvoltării urbane și instituționale a Aducem mulţumiri colegilor care au sprijinit
municipiului Chișinău. Culegerea cuprinde 29 de organizarea conferinței și celor care și-au adus con-
studii, semnate de 35 de autori din diverse medii de tribuţia la apariţia prezentei lucrări. Mulțumiri spe-
activitate din Republica Moldova, Rom nia și Sue- ciale se cuvin persoanelor care au susținut financiar
dia, uniți de interesul privind istoria, cultura și dez- tiparul acestei culegeri E.S. domnul Pascal Vago-
voltarea urbană a Chișinăului. Volumul este prefațat gne, ambasador al Franței n Republica Moldova, dl
de ambasadorul Franței n Republica Moldova, Pas- Alexei Baraboi, originar din satul Hănăseni, raionul
cal Vagogne, care punctează că Ambasada Franței a Cantemir, Republica Moldova, actualmente locuieș-
ales urbanismul ca temă privilegiată a cooperării sale te n Potsdam, Germania, și dna Ana Lucia Culev,
n Republica Moldova, deoarece problema dezvoltă- șefa Direcției Cultură a Consiliului Municipal Chi-
rii urbane este o prioritate internațională. șinău.

Coordonatorii volumului

– 10 –
 REFLECŢII NOI PE MARGINEA UNEI DISCUŢII ISTORIOGRAFICE
VECHI: CINE A DECIS STABILIREA CHIȘINĂULUI CA CENTRU
ADMINISTRATIV AL BASARABIEI

Virgil PÂSLARIUC

Problema paternităţii stabilirii Chișinăului drept au fost lansate mai multe ipoteze privitor la cauze-
reședință a autorităților administrației publice locale le care au dus la ascensiunea Chișinăului, fiind evi-
a Imperiului Rus a fost cercetată tangențial de noi denţiaţi factorul climateric, geografic, conjunctura
atunci c nd studiam mecanismele de funcţionare a politică, socială, economică sau chiar mita plătită
politicilor imperiale ruse n Basarabia. Contrar opi- autorităţilor de un grup etnic, interesat ca centrul
niei generalizate, acestea nu erau totdeauna extrem administrativ să fie aici etc.
de elaborate și consecvente. Astfel, ne propunem să Poziţia centrală a localităţii n cadrul regiunii a
elucidăm pe exemplul ridicării Chișinăului la ran- fost unul dintre elementele principale. Lunca B cu-
gul de capitală regională problema luării deciziilor lui este o arteră naturală, iar prezenţa n proximita-
politice din unghiul de vedere al abordărilor situa- tea vetrei Chișinăului a unor vaduri accesibile, care
ţionale , adică din perspectiva existenţei mai multor facilitau accesul bunurilor și al oamenilor, a constitu-
actanţi intraţi n competiţie pentru a obţine avantaje it un element important ce a dus la dezvoltarea loca-
n lupta pentru controlul resurselor din noua provin- lităţii. De la mijlocul secolului al XVII-lea așezarea
cie imperială (Curtea imperială, elitele Centrului, devine t rg. Apar primele instituţii de autoadminis-
agenţii Centrului la periferie, elitele locale, minorită- trare locală (p rgari și șoltuzi)2 , dar și reprezentanţi
ţile etnice locale etc.). Ca un asemenea demers să fie ai domniei, p rcălabi sau vornici3. Totodată, ampla-
unul reușit, este nevoie de a (re)stabili n primul r nd sarea reușită la răscrucea căilor de comunicare i-a
n ce condiţii t rgul Chișinăului, de la o localitate de permis să beneficieze de o infrastructură ce a dat im-
mici dimensiuni, situată ntr-o regiune puţin securi- bold dezvoltării economice, fapt relatat și de contem-
zată, a reușit, printr-o anumită combinaţie de mpre- porani. Bunăoară, la 1665, celebrul călător otoman
jurări, să devină centrul administrativ al provinciei Evliya Celebi, trec nd prin proaspăt nfiinţatul t rg,
rom nești ncorporate n Imperiul Rus. menţionează că este un oraș foarte bogat 4.
Cu toate că problema nu este nouă n istoriogra- Războaiele ruso-otomane din secolul al XVI-
fie, privită sub unghiul unor raporturi situaţionale, II-lea au dus, pe de o parte, la creșterea importanţei
ea poate obţine contururi și valenţe noi, de care nu
комисии, т. 1, 1900, т. 2. 1901; И. Халиппа, Город Кишинев
s-a ţinut cont p nă n prezent1. Pe parcursul anilor времени жизни в нем А. С. Пушкина, Кишинев, 1899 /
Ioan Halippa, Chișinăul pe vremea lui Pușkin (1820-1823)
1
Ștefan Ciobanu, Chișinăul. Chișinău, 1925, reeditat, Ed. cu 333 de intersecții de Lică Sainciuc, Chișinău, Ed. Cartier,
Muzeum, 1996; Constantinescu-Iași, Buiucanii Chișină- 1899-1999-2011; Энциклопедия Кишинева, Chișinău, Ed.
ului, Chișinău, 1935; Idem, Cele mai vechi case din Chi- Știinţa, 1986; Юбилейный сборник Кишинева 1812-1912,
șinău , Anuarul Comisiunii Monumentelor Istorice. Secţia т. 1, 1912. Din cercetările recente, problema a fost dezbătu-
din Basarabia, vol. III, 1935; Gh. Bezviconi, Semimileniul tă ntr-un paragraf special de către istoricul Dinu Poștarencu
Chișinăului, Chișinău, 1936, a 2-a ediţie, ed. Muzeum, n Anexarea Basarabiei la Imperiul Rus, Chișinău, Ed. Prut
1996; Alexandru Boldur, Istoria Basarabiei, 1992; Chișină- Internaţional, 2006, p. 51-56; idem, Destinul românilor sub
ul în cifre (Anuar statistic jubiliar de 560 ani ai Chișinăului. dominaţia ţaristă, Chișinău, 2012; pentru legenda urbană
Direcţia de statistică a municipiului Chișinău), Chișinău, a mitei pe care ar fi dat-o comunitatea armeană guvernato-
1996; Chișinău. Enciclopedie, Chișinău, Ed. Muzeum, 1997; rului Bahmetev, v. Ion Gumen i, Comunităţile romano-ca-
A. Eșanu, V. Eșanu, File din istoria Chișinăului, Chișinău, tolice, protestante și lipovenești din Basarabia în secolul al
Ed. Muzeum, 1988; L. Sainciuc, Colina antenelor de bru- XIX-lea, Chișinău, 2013, p. 64-65.
iaj, Chișinău, Ed. Muzeum, 2000; В. И. Жуков, Города 2
Nicolae Iorga, Neamul românesc din Basarabia, București,
Бессарабии. 1812-1861, Chișinău, 1964; Tamara Neste- 1995, p. 204, considera că t rgul s-a constituit undeva n
rov, Jaloanele n piatră ale istoriei politice. Studiu de caz anii 1650.
Chișinăul, reflectare prin monumentele de arhitectură , 3
Miron Costin, Opere, vol. I, București, 1965, p. 322. Croni-
n Chișinău – Artă. Cercetare în sfera publică (coord. Ște- carul spune că veniturile de la t rgul Chișinăului mergeau n
fan Rusu), Chișinău, 2011, p. 47-55; История Кишинева, cămara Doamnei.
Chișinău, 1966; И. Халиппа, Mатериалы для истории 4
Călători străini despre Ţările Române, vol. VII, București,
Кишинева в XVI-XVII vv. , Труды Ученой губернской 1980, p. 83.

– 11 –
strategice a t rgului, acesta fiind utilizat mai ales ca etc.)8. nsă după invazia armatelor franceze n Rusia
avanpost pentru asediul Benderului, pe de altă parte, mpăratul rus ratifică tratatul, mulţumindu-se cu
de fiecare dată era ars n semn de răzbunare de către puţinul pe care l-a obţinut, adică doar cu regiunea
oștile turco-tătare5. De fiecare dată se refăcea, graţie dintre Prut, Nistru și Dunăre9.
infrastructurii și oamenilor. Din mărturiile contemporanilor, inclusiv ale ce-
Dar marea șansă vine n timpul războiului din lor care au participat la luarea deciziei, nţelegem că
1806-1812, c nd Chișinăul este din nou folosit ca argumentul care a nclinat balanţa n favoarea Chi-
centru de dislocare a trupelor rusești. Un moment șinăului a fost poziţia sa n regiunea cucerită10. Toate
crucial pentru destinul urbei a fost cantonarea aici, n cetăţile din provincie, n jurul cărora se ncropise o
1808, a brigăzii general-maiorului Beluha-Kohano- infrastructură urbană, erau, n mod firesc, situate la
vsky și ntemeierea celui mai mare parc de artilerie periferie, menite să protejeze linia Nistrului și gu-
al Armatei Dunărene6. Ca rezultat, căile de acces rile Dunării (Hotin, Bender, Cetatea Albă, Chilia,
spre și dinspre oraș au fost mbunătăţite, deoarece n Ismail), alegerea uneia dintre aceste localități drept
condiţiile războiului modern artileria juca un rol ho- centru administrativ al Basarabiei avea să facă difi-
tăr tor. Securizarea spaţiului pruto-nistrean și ame- cile legăturile provinciei cu administraţia centrală.
liorarea infrastructurii din jurul t rgului au dus la Cetatea Sorocii, de asemenea, nu putea fi luată n
sporirea populaţiei. calcul, fiindcă era, de fapt, un castel (o ciudăţenie
Atunci c nd regiunea dintre Prut, Nistru și Du- arhitectonică , cum o numea recent un medievist ro-
năre a fost anexată la Imperiul Rus, impun ndu-se m n), menit să protejeze vadul Nistrului din preaj-
necesitatea găsirii unui centru administrativ, Chiși- mă, de aceea dinamica creșterii sale urbane era una
năul devine unul dintre competitori, alături de alte limitată11. Același lucru se poate spune despre Orhei,
centre urbane cu vechime, cum ar Hotinul, Bende- care la momentul anexării se află ntr-o perioadă de
rul (Tighina), Cetatea Albă. Ce mprejurări au ncli- decădere economico-administrativă; cu toate că și
nat balanţa n favoarea sa și cine au fost decidenţii? păstrează nominal titlul de centru ţinutal, toate in-
Din informaţiile de care dispunem la moment stituţiile aflate aici, inclusiv reședinţa serdarului de
cunoaștem că decizia numirii provizorii a Chișinău- Orhei, au fost transferate la Chișinău ncă nainte
lui drept centru administrativ s-a luat rapid, dacă nu de război. Nu putem fi de acord cu opinia că impul-
spontan, n intervalul cuprins ntre iulie și nceputul sul de a stabili administrația la Chișinău a constat
lui august 1812, adică imediat după ce mpăratul n dorinţa autorităţilor ruse de a face capitala pe un
Alexandru I a ratificat Tratatul de pace de la Bucu- loc gol, fără tradiţii urbanistice locale pentru a evita
rești, conform căruia r ul Prut devenea hotarul din- necesitatea de a se adapta mediului local, deoarece la
tre cele două imperii adversare: Rus și Otoman7. De Chișinău acestea erau deja n formare12 . Se știe că n
asemenea, știm că p nă la acea dată autorităţile ruse Imperiul Rus prerogativa creării orașelor aparținea
nu prea și-au pus problema centrului administrativ al puterii centrale, iar raţiunile de ordin comercial-eco-
regiunii ce urma să fie alipită, deoarece au sperat să 8
Centrul imperial a păstrat o mică portiţă, care ar fi permis
obţină hotarul provinciei anexate la Imperiu (mult) niște revendicări simbolico-ideologice, prin faptul că a păs-
la vest de Prut, ceea ce ar fi nsemnat automat că cen- trat denumirea ţinutului Iași, care n mare parte se ntindea
tru administrativ avea să devină Iașul, capitala istori- la est de Prut (jud. Bălţi), p nă la 1881.
că a Moldovei, cu toate consecinţele ce reies de aici,
9
Vlad Mischevca, Anul 1812. Două secole de la anexarea Ba-
sarabiei de către Imperiul Rusiei, Chișinău, 2012, p. 82-83.
nainte de toate de ordin simbolico-politic (revendi- 10
T. Nesterov, Structura urbană a Chișinăului p nă la 1812 și
carea moștenirii moldovenești ca pretenţie legiti- relictele sale arhitecturale , n Arta. Arte vizuale, Chișinău,
mă pentru ulterioare anexiuni n spaţiul est-carpatic 2005, p. 41-49.
11
Chiar dacă era un centru ţinutal, avea proprietari particulari
5
Юбилейный сборник, p. 11; Ștefan Ciobanu, Chișinăul, și, n mod ironic, aparţinuse chiar lui Scarlat Sturdza nain-
1996, Museum, p. 20. n treacăt, vom menţiona că ultima te ca acesta să-l cedeze rudelor sale după forţatul său exil n
luptă simbolică cu Benderul, pentru dreptul de a se numi ca- Rusia, c nd i s-au confiscat moșiile. Pentru evoluţia locali-
pitală, se va produce n primii ani după anexare. tăţii, v. Alina Felea, Soroca. Viaţa urbană și administraţie (sf.
6
Ștefan Ciobanu, op. cit., p. 8. sec. al XV-lea – începutul sec. al XIX-lea), Chișinău, Ed. Pon-
7
Pentru meandrele politico-diplomatice ale negocierilor ce tos, 2009.
au precedat Tratatul de pace de la București v. Virgil P sla- 12
M. Zubco, Orașul Chișinău n prima jumătate a secolu-
riuc, Cum a fost semnat Tratatul de la București , Contra- lui al XIX-lea, mărturii ale contemporanilor , Axa, nr. 18,
fort, 2012, nr. 5-6, p. 211-212. 2010, p. 10.

– 12 –
nomic sau cultural-religios c ntăreau n această muta instituţiile regionale, cu toate că decizia evacu-
ordine de idei mai puţin dec t cele de ordin adminis- ării armatelor ruse era deja luată și citită n Divanul
trativ-politic. La fondarea unui oraș, guvernul rus lua Moldovei17. ntr-adevăr, pe 2 august ambii mpăraţi
n calcul n primul r nd posibilitatea ca localitatea să ratifică tratatul de pace, care prevedea expres că n
poată ndeplini funcţia administrativă, de reședinţă, termen de trei luni (data-limită 2 octombrie 1812)
celelalte funcții fiind considerate secundare13. armata rusă trebuia să fie evacuată peste Prut. Nece-
Iată de ce, c ntărind toate aceste argumente, au- sitatea cantonării urgente a aparatului administrativ
torităţile ruse ncep să ia n calcul Chișinăul. n una impunător care a condus Principatele timp de șase
din primele instrucţiuni redactate de cancelaria Ar- ani, cu o masivă parte materială , a oferit o șansă is-
matei Dunărene privind principiile organizării teri- torică t rgului de pe malul B cului, care iată că s-a
toriului anexat, se nota: Chișinăul, orășel n ţinutul văzut de data aceasta nu n calea tuturor relelor , ci
Orheiului, pare a fi locul cel mai convenabil n ca- n calea tuturor bunurilor .
litate de reședinţă a guvernului regional. El se află Cine a luat această decizie? Aici ajungem la esen-
n centrul regiunii recent dob ndite, este destul de ţa discuţiei. ntrebarea nu este una fortuită, mai ales
mare, are o populaţie numeroasă, apă potabilă bună, dacă luăm n considerare mecanismele de aplicare
precum și păduri n vecinătate, nu este departe nici decizională n administraţia imperială. Chiar dacă
de Nistru, nici de Prut, toate produsele păm ntului au fost emise mai multe opinii, nu se ajunsese ncă
sunt aici mai ieftine dec t n alte părţi 14. Aceleași la un numitor comun n această privinţă. Mult timp
argumente le putem nt lni și la alţi contemporani, s-a considerat că noul său statut Chișinăul l dato-
bunăoară la mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bo- rează insistenţelor, dacă nu chiar vizionarismului,
doni15 și la protoiereul Petru Kuniţki, primul rector mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bodoni18. Se invo-
al Seminarului din Chișinău16. ca autoritatea sa n fața autorităţilor ruse și interesul
Din informaţiile pe care le deţinem la moment, său de a se stabili ntr-o localitate cu o infrastructu-
știm că pe 29 iulie 1812 ncă nu se știa n ce loc se vor ră ecleziastică reușită (biserici, școli, poziţie centrală
13
Очерки русской культуры XIX-го века, Москва, МГУ,
etc.). Recent, nsă, au fost aduse argumente care pun
1998, vol. I, p. 12. la ndoială această aserţiune. ntr-adevăr, așa cum
14
Ion Varta, N oi date inedite despre statutul Basarabiei sub recunoaște ntr-o scrisoare din 6 august 1812, exar-
dominaţia ţaristă , Revista de istorie a Moldovei, nr. 3-4, hul părea a fi pus n faţa faptului mplinit, ceea ce
1998, p. 102. exclude participarea lui nemijlocită la luarea decizi-
15
n scrisoarea n care i comunică amiralului Ciceagov des-
pre planurile sale privind eparhia ce trebuia nfiinţată ntre
ei de strămutare la Chișinău19. Chiar dacă ncă din
Prut și Nistru, mitropolitul Bănulescu-Bodoni afirmă urmă- 7 iunie 1812 Sinodul rus era gata să preia teritoriul
toarele: E u, după știrile locale ale acestei provincii (fapt ce anexat de la Moldova sub autoritatea canonică a Ru-
denotă că nu cunoaște personal locul, n. ns.), am raportat siei, nu se știa exact care va fi centrul său eparhial,
(Sinodului, n. ns.) că pentru catedra arhierească e mai po- fiindcă nu se știa c t de mare va fi acel teritoriu20.
trivit dintre toate celelalte locuri orașul Chișinău, din cau-
za situaţiei lui n mijlocul provinciei, apoi are o populaţie
n iunie, Bănulescu-Bodoni revine de la Sankt Pe-
numeroasă și se poate folosi cu pădurile și cu alte mijloace 17
Arhivele Basarabiei, 1929, nr. 2, p. 31.
pentru viaţă , apud Arhivele Basarabiei, 1929, nr. 2 (apri- 18
Ștefan Ciobanu, op. cit., p. 20; A. Накко, Очерк граждан-
lie-iunie), p. 33. ского устройства Бессарабской области с 1812-1828 г. ,
16
Iată pasajul cu pricina: Orașul Chișinău este cel mai po- Записки Одесского oбщества истории и древностей, 1900,
trivit pentru reședinţa oc rmuirii regionale sau guberniale t. 22, p. 114.
și pe motivul că el se găsește n mijlocul regiunii și de aceea 19
n demersul din 6 august 1812 către Ciceagov, aflat ncă la
că el, pe de o parte, are ndestul lemn și piatră pentru clă- Iași, Bănulescu-Bodoni cere: F iindcă se apropie ziua plecă-
diri, iar pe de altă parte stepă largă și apă de izvor, pre- rii peste Prut, Vă rog cu plecăciune să porunciţi cui se cuvine
cum și aer curat, din care cauză acest oraș este mai populat să mi se acorde ajutor n timpul mutării din Iași la Chișinău.
dec t celelalte orașe de aici. n el, ca și n orașul Bălţi și Fă- Totodată, p nă ne vom asigura la Chișinău cu locuinţele ne-
lești, se fac iarmaroace mari, unde angrosiștii cumpără ci- cesare, să am loc pentru ședere mpreună cu statele mele și
rezi mari de boi și de cai și o mulţime de piei și de l nă și dicasteria , v. A. Стадницкий, Гавриил Банулеско-Бодони,
le exportează cu mare folos n ţinuturile austriece și nem- экзарх Молдо-Влахийский (1808-1812), Митрополит
ţești , apud Петръ Куницкiй, Краткое статистическое Кишиневский (1812-1821 гг.). Кишинев, 1894, p. 244-
описанiе Заднестровской области, присоединенной къ 245; v. și argumentaţia pertinentă a lui Dinu Poștarencu n
Россiи по мирному трактату, заключенному съ Портою cartea sa Anexarea Basarabiei la Imperiul Rus, Chișinău, Ed.
Оттоманскою въ Бухаресте 1812 года, Спб, 1813; Ștefan Prut Internaţional, 2006, p. 53-54.
Ciobanu, Chișinăul, p. 21; Юбилейный сборник, p. 8-9. 20
Arhivele Basarabiei, 1929, nr. 2, p. 34.

– 13 –
tersburg, unde a discutat soarta noii eparhii, direct Ajunge n această funcţie n urma unor mpreju-
la Iași, ceea ce ntărește supoziţia noastră că autori- rări speciale. Fiind nemulţumit de prestaţia lui Ku-
tăţile ruse ncă nu pierduseră speranţele n privinţa tuzov, considerat responsabil de toate dificultăţile
unei anexiuni mai substanţiale din teritoriul moldo- create populaţiei din Principate n timpul războiului
venesc. La Iași va sta p nă la sf rșitul lui septembrie, cu turcii, dar și de tărăgănarea semnării tratatului
după care se mută la Chișinău21. Acest punct de ve- de pace, Alexandru I l numește n fruntea Armatei
dere pare a fi unul pertinent, fiindcă nu putem afir- de la Dunăre pe amicul său, Pavel Ciceagov, n ziua
ma că Bănulescu-Bodoni făcea parte din procesul de de 6 (18) aprilie 181225. nainte de plecare, amiralul
luare a deciziilor privind noua provincie, rol pe care l roagă pe mpărat să-l asocieze n deplasarea sa pe
l-a obţinut cu abilitate c ţiva ani mai t rziu. De al- boierul moldovean Scarlat Sturdza, pe care-l cunoș-
tfel, meritul său a fost că a impus păstrarea statutului tea de ani buni26. Se știe că, după urcarea pe tron a
de reședinţă ţinutală al Chișinăului n condiţiile n lui Alexandru I, ncepe și ascensiunea lui Ciceagov,
care gubernatorii Hartingh și Bahmetev au ncercat care devine un confident al mpăratului, din cercul
să o transfere la Bender. Dar la 1812, altcineva a luat așa-numitor tineri liberali 27. ncurajat de avansa-
această decizie. rea spectaculoasă a amicului său, Scarlat Sturdza și
Nu poate fi creditat cu acest merit nici senato- aduce familia la Sankt Petersburg și, nu fără ajuto-
rul Krasno-Milașevici, fostul reprezentant al Rusiei rul acestuia, reușește să-și plaseze copiii, Ruxandra și
n Divanul Moldovei. S-a crezut că anume el, n ca- Alexandru, n poziţii cu perspectivă la Curte și Gu-
litatea sa de șef al cancelariei, trebuia să transporte vern28. n casa lui Sturdza, face cunoștinţă cu Cicea-
arhiva Armatei Dunărene (Arhiva Senatorilor) n gov contele Capodistria, care va avea de jucat un rol
Basarabia și, prin urmare, a ales drept reședinţă Chi- crucial n istoria provinciei noastre. Numit n post,
șinăul, asistat de mitropolit22 . Se știe nsă că după amiralul l invită pe diplomatul grec să-i fie șef de
schimbarea conducerii Armatei Dunărene n aprilie cancelarie29. Anume n această reţea de influenţă
1812, senatorul a fost marginalizat. Șef al cancelariei (Ciceagov-Sturdza-Capodistria) s-au luat cele mai
Armatei Dunărene a fost numit Ioan Capodistria, importante decizii privind nou-creata provincie, in-
iar șef adjunct Alexandru Sturdza. Mai mult, din clusiv decizia capitală pentru Chișinău.
cauza unor speculaţii funciare, Krasno-Milașevici a ntr-adevăr, ncă nainte de a evacua Principatele,
intrat n conflict cu primul guvernator civil al regi- Ciceagov a fost nsărcinat cu organizarea provinci-
unii, Scarlat Sturdza, prin urmare, rolul său de deci- ei anexate pe baza instrucţiunilor destul de precise,
dent era puternic redus23. date lui de mpărat n aprilie 1812, care, trebuie să
Din analiza materialului documentar reiese lim- subliniem din nou, nu se refereau doar la teritoriul
pede că, n această perioadă, centrul de luare a de- dintre Prut și Nistru, ci la o parte mult mai largă a
ciziilor privind Basarabia se afla nu at t la Sankt Moldovei (p nă la Siret). Ele prevedeau transforma-
Petersburg ( mpăratul era preocupat de invazia fran- rea regiunii ntr-un soi de vitrină pentru popoa-
ceză), c t n anturajul amiralului Pavel Vasilievici rele balcanice, prin acordarea unor largi libertăţi
Ciceagov, comandantul Armatei Dunărene. Personaj localnicilor (scutire de dări, de recrutarea n armată,
pitoresc, extrem de controversat, dar pe nedrept des- neintroducerea iobăgiei, organizarea administraţiei
considerat, av ndu-se n vedere rolul pe care l-a avut pe principii iluministe)30. Aceste idei s-au regăsit n
n soarta Basarabiei24. primul act normativ al noii unităţi teritorial-admi-
21
Poștarencu, Anexarea, p. 204.
nistrative, numit Regulamentul provizoriu de organi-
22
Ștefan Ciobanu, op. cit., p. 21; Gh. Bezviconi, Semimileniul, străini despre Ţările Române în secolul al XIX-lea, serie nouă,
p. 8. Această părere a mpărtășit-o recent și Sergiu Cornea, vol. I, București, Ed. Academiei, 2004.
Organizarea administrativă a Basarabiei (1812-1917), teză 25
Mémoires, p. 357.
de doctor, Cahul, 2003, p. 20. 26
J’avais donc pri l’Empereur de m’associer M. de Stourdza,
23
Alexandru Stourdza, Souvenir, p. 127. avec lequel j’t ais intimement li , ibidem, p. 361.
24
Memoriile acestuia și importanţa lor sunt ncă puţin apre- 27
Călători străini, p. 538.
ciate n istoriografia noastră. V. Mémoires de l’amiral Paul 28
Stella Ghervas, Réinventer la tradition. Alexandre Stourdza
Tchitchagof, commandant en chef de l’armée du Danube, gou- et l’Europe de la Sainte-Alliance, Paris, 2008.
verneur des principautés de Moldavie et de Valachie en 1812, 29
Ouevres posthumes religieuses, historiques, philosophiques et
publis par Charles Gr. Lahovary, Paris-Bucarest, 1909 ( n littéraires d’Alexandre Stourdza. Souvenirs et portraits, Paris,
continuare: Mémoires). Fragmente din ele sunt traduse re- 1859, p. 119-120.
cent n rom nă, v. Pavel Vasilievici Ciceagov, n Călători 30
Mémoires, p. 357.

– 14 –
zare a regiunii Basarabia31, semnat la 23 iulie 1812. tratatului de pace (26 iulie/7august)36, amiralul pri-
Cu conceperea și redactarea acestui document a fost mește ordin să revină n Rusia, deoarece Alexandru
nsărcinat șeful cancelariei Armatei Dunărene, con- avea nevoie de o armată combativă pentru apărarea
tele Ioan Capodistria, om cu vederi liberale, care a propriului teritoriu, invazia napoleoniană produ-
ncercat să introducă cele mai novatoare, pentru acel c ndu-se deja. Din aceste considerente, sarcina de
timp, principii de organizare administrativă32 . Era organizare a Basarabiei i-a revenit lui Scarlat Sturd-
vorba despre o regiune administrată pe baza princi- za, numit guvernator civil al acesteia. Reprezentant
piilor autoguvernării (guvern regional, funcţionari al marii boierimi moldovene, cu studii la Leipzig și
recrutaţi din nobilimea locală etc.), n care princi- cu un impresionant cursus honorum n administraţia
piul separării puterii civile și militare stătea la baza ţării, Sturza a fost un bun cunoscător al obiceiurilor
organizării sale. n acest concept, guvernatorului păm ntului și avea legături str nse cu elitele loca-
civil i se rezerva rolul de garant al libertăţilor loca- le37, ne ntrerupte nici n timpul exilului său din Ru-
le, deoarece administraţia trebuia efectuată pe baza sia, consider ndu-se acolo un expatriat 38. Nu este
legilor indigene. Cu alte cuvinte, Centrul imperial exclus că n conformitate cu planul iniţial să-i fi fost
ceda elitelor locale dreptul de comandă regională n rezervat un rol mai substanţial pe timpul expediţiei
schimbul loialităţii, ceea ce n practicile imperiale se n Adriatica, dar lucrurile au mers n altă direcţie.
numea guvernare indirectă 33. Ulterior, nsă, acest Deci, era un om de ncredere al amiralului, căruia
tip de organizare a devenit o sursă de conflict ntre acesta i-a dat m nă liberă n organizarea noii provin-
diverși actori politici locali (indigeni și alogeni), fie- cii.
care ncerc nd să obţină ascendent n factorul decizi- Anume din această cauză, avem toate indiciile să
onal prin atragerea Centrului, lucru care s-a răsfr nt, considerăm că anume Scarlat Sturdza a dat dispozi-
cum vom arăta, și asupra statutului de capitală al ţia așezării administraţiei noii provincii la Chișinău,
Chișinăului. P nă una alta, acel Regulament nu in- iniţial prin strămutarea uriașei arhive a cancelariei
dica n mod expres locul staţionării instituţiilor de Armatei Dunărene, apoi al ntregului personal al
administrare locală, ceea ce nseamnă că la momen- acesteia. O recunoaște chiar Sturdza n raportul pe
tul redactării sale ncă nu a fost luată decizia privind care-l naintează mpăratului n legătură cu demisia
reședinţa provincială34. sa din mai 1813: Alegând orașul Chișinău (s. ns.),
Putem oare determina cu mai multă exactitate situat aproape n mijlocul provinciei, ca reședinţă
cui anume i aparţine ideea stabilirii administraţiei permanentă a guvernatorului civil și a instituţiilor
regionale anume la Chișinău? Evident, Ciceagov a guberniale, eu imediat am venit aici după sistarea
avut misiunea organizării provinciei n conformitate activităţii guvernului comun din Moldova și Basara-
cu ordinul și recomandările mpăratului, dar aproa- bia (probabil Valahia, n. ns.) 39. Informaţia este con-
pe toată perioada dată el a petrecut-o la București, firmată și de fiul său, Alexandru, martor ocular al
pregătind o expediţie de proporţii n Adriatica, cu evenimentelor, сare făcea parte din personalul cance-
forţele combinate ale Armatei Dunărene și ale Flo- lariei lui Ciceagov: Ajuns la Iași ( n drum spre Rusia,
tei Mării Negre (iată de ce a fost numit n fruntea n. ns.), amiralul s-a oprit acolo pe c teva zile pentru a
unei armate de uscat un marinar de carieră), proiect da răgaz trupelor să efectueze mișcarea de concentra-
care nu a fost realizat35. Imediat după ratificarea re spre Nistrul de Sus. Tatăl meu a fost nsărcinat să
prezideze cu diferite ocazii Divanul Moldovei și fu-
31
Este primul document n care apare numele Basarabia pen-
tru regiunea dintre Prut, Nistru și Dunăre, deoarece n Tra-
sese numit guvernator al regiunii situate ntre Dună-
tatul de la București el este lipsă. re, Prut și Nistru, a cărei incorporare la Rusia a fost
32
Al. Stourdza, N otice biographique sur le comte J. Capodis- statuată la București. Contele Capodistria a lucrat cu
trias, pr sident de la Gr ce , n Œuvres posthumes religeuses, multă ardoare la organizarea provizorie a noii noas-
historiques, philosophiques et littéraires d’Alexandre Stourdza. tre cuceriri, care a fost numită provincia Basarabiei,
Souvenirs et portaits, Paris, 1859, p. 330-331.
33
Pentru politicile de guvernare imperiale a se vedea: Ale-
cu toate că această denominaţie nu aparţinea dec t
xei Miller, Alfred J. Rieber (eds), Imperial rule, CEU, Bu-
dapest-New York, 2004. 36
Ibidem, p. 406.
34
Записки Бессарабского cтатистического комитета, т. III, 37
Ibidem, p. 361.
Chișinău, 1868 ( n continuare: ЗБСК, III), vol. III, 1868, 38
Al. Stourdza, Souvenirs, p. 121.
p. 111-113. 39
ANRFM, F. 2, inv.1, d. 65, f. 52, apud Dinu Poștarencu,
35
Mémoires, p. 360. Anexarea Basarabiei la Imperiul Rus, Chișinău, 2006, p. 52.

– 15 –
Bugeacului sau ţării situate ntre Valul lui Traian și aceea, practic imediat, aici au nceput să fie aduși
Marea Neagră. Drepturile și privilegiile diverselor funcţionari civili43, dar și ecleziastici.
clase de locuitori le-au fost garantate prin noul regu- Scarlat Sturdza vine de la Iași la Chișinău n jurul
lament, iar provincia a fost partajată n șase districte, datei de 2 octombrie, atunci c nd au expirat cele trei
și anume cel al Iașilor, Orheiului, Benderului, Hoti- luni conform Tratatului de la București, care erau
nului, Ismailului și Akkermanului. Tatăl meu a pri- prevăzute pentru retragerea armatei ruse din Prin-
mit niște instrucţiuni și mputerniciri foarte extinse; cipate44. Tot atunci, urbea de pe B c ncepe să joace
și-a fixat reședinţa la Chișinău (s. ns.), un oraș aflat efectiv rolul de reședinţă administrativă.
n poziţie centrală, dar insalubru și prost construit. Creșterea ponderii și a numărului populaţiei, l
Această alegere a fost făcută din necesitate, deoare- obligă pe Sturdza să introducă n oraș organe poliţie-
ce regiunea oferea puţine resurse și niciuna din cele nești de tip central45, fapt ce nu trebuie privit doar ca
cinci localităţi fortificate nu ntrunea condiţiile in- un act de ncălcare a legilor locale46, dar mai ales ca
dispensabile pentru a deveni centrul administrativ al pe o ncercare a sa de a delimita funcţiile isprăvnici-
provinciei 40. n ultima frază, viitorul diplomat avea ei ţinutale de Orhei, rămasă la Chișinău, de cele ale
n vedere Hotinul, Benderul, Cetatea Albă, Chilia și administraţiei centrale. Era un pas pe c t de impor-
Ismailul. Toate aceste cetăţi se aflau la margine, dar tant, pe at t de necesar n construcţia administrativă
un centru administrativ viabil, conform concepţiilor a orașului, fiind pregătită baza legală a organizării
vremii, trebuia să fie n centru, pentru a asigura le- aici a reședinţei guvernatorului, dar și a viitorului
găturile ntre cele trei regiuni, dispersate p nă la acel guvern al Basarabiei. Astfel, conform dispoziţiilor
moment din punct de vedere politico-administrativ. date colonelului Poltavţev, Chișinăul era mpărţit
De altfel, conform tratatului adiţional secret, care n trei sectoare mari, fiecare av nd c te două carti-
așa și nu a mai fost pus n aplicare, dar la acel mo- ere (kvartal)47. Legislaţia rusă prevedea foarte clar
ment răm nea n vigoare, autorităţile ruse se obligau modul n care trebuia prescris regulamentul intern
să distrugă cetăţile Chilia și Ismail41, ceea ce făcea și al serviciului poliţienesc; prin urmare, se organiza
mai improbabilă desemnarea lor. infrastructura urbei, posturi de intrare, serviciile sa-
Anume noul guvernator civil mută la Chișinău nitare etc., adică ceea ce se numește un spaţiu public
toată averea militară, dar mai ales arhiva cancelari- minim. n acest context trebuie plasată activitatea
ei militare și civile ale Principatelor (Divanurilor), inginerului cadastral Mihail Ozmidov (1782-1826),
csre a rezultat n urma activităţii autorităţilor ruse autorul primelor proiecte de dezvoltare urbanistică a
timp de șase ani, c t a durat războiul, și care ulterior Chișinăului48. Anume Scarlat Sturdza l desemnează
se va numi Arhiva Senatorilor 42 . Credem că anu- să traseze graniţele unui nou centru civic, situat mai
me această strămutare a fost decisivă pentru istoria spre sud de vatra istorică a orașului49, după modelul
ulterioară a Chișinăului. Arhiva a fost prima insti- orașelor din sudul Rusiei (1813).
tuţie publică centrală adusă la Chișinău ( n afara 43
ncă la 6 octombrie 1812, Dicescul, șeful poliţiei Chișinău-
celor ţinutale), n jurul căreia, ulterior, s-au plămădit lui, ntr-o adresă către Scarlat Sturdza, prezintă lista celor 89
și altele. ncă de pe atunci se nţelegea că pentru a fi de funcţionari care s-au așezat cu traiul la Chișinău și cuan-
funcţională, o arhivă are nevoie de un aparat funcţi- tumul de salarii ce li se cuvenea. Printre aceștia, șeful fostei
onăresc pregătit și de o infrastructură specială. Deci, Cancelarii a Divanurilor, senatorul Krasno-Milașevici, v.
nu at t bisericile, pieţele sau alte facilităţi, dar anu- Dinu Poștarencu, Destinul, p. 13; v. История Кишинёва,
Chișinău, 1966, p. 50-51.
me Arhiva a fost cheia de boltă pe care s-a sprijinit 44
Dinu Poștarencu, Anexarea, p. 52.
decizia așezării, iniţial provizorii, apoi permanente, 45
Sturdza organizează această instituţie imediat după venirea
a ntregii administraţii provinciale la Chișinău. De n oraș. Primul poliţmaistru a fost numit consilierul titular
Dicesculov, n scurt timp nlocuit cu locotenent-colonelul
Poltavţev, v. A. Накко, op. cit., p. 113.
40
Al. Stourdza, op. cit., p. 122-123. 46
Dinu Poștarencu, Anexarea, p. 14.
41
Dinu Poștarencu, op. cit., p. 18. 47
В. В. Морозан, Формирование и деятельность админи-
42
Fondul 1 al Arhivelor Naţionale ale Republicii Moldova стративных органов управления в Бессарабской области
se numește Senatorii președinţi în Divanurile Principatelor в начале XIX в. (I) , Клио, nr. 1 (28), 2005, p. 128.
Moldova și Valahia, 1808-1812; v. și Radu Rosetti, Arhiva 48
Intră n statele de plată din 1 octombrie 1812, v. Dinu Poș-
Senatorilor de la Chișinău și ocupaţia rusească de la 1806- tarencu, Anexarea Basarabiei, p. 96.
1812 , AARMSI, s. II, XXXII, p. 41-181; Ștefan Ciobanu, 49
А. С. Стурдза, Записная книжка путешественника про-
Chișinăul, p. 21. тив воли, Университетская типография, М., 1846, p. 3-4.

– 16 –
 La 1-2 februarie 1813, la Chișinău a fost instalat n această ordine de idei, ni se pare o nedreptate
Guvernul provizoriu al oblastiei50 Basarabiei , dar istorică (dacă nu o impietate) faptul că p nă n ziua
Chișinăului i se atribuie oficial statutul de oraș gu- de azi fostul guvernator Scarlat Sturdza nu s-a n-
bernial, adică de centru administrativ al provinciei, vrednicit de onoarea ca n numele său să fie denumi-
abia n proiectul Regulamentului privind adminis- tă o stradă n urbea a cărei soartă a fost influenţată
trarea Basarabiei, elaborat n februarie 181451. de el n mod decisiv.

50
P nă la determinarea noului statut al provinciei, autorităţile
ruse au evitat numirea regiunii drept g ubernie (oficial, din
1873), așa cum se numeau ele n restul Rusiei, pentru a nu
st rni nemulţumirea elitelor locale.
51
Записки Бессарабского статистического комитета, Chi-
șinău, 1868, vol. III, p. 121; Dinu Poștarencu, op. cit., p. 80.

– 17 –
 MONUMENTE DE EXCEPȚIE DIN CHIȘINĂU AFLATE ÎN PERICOL.
CETATEA BASTIONARĂ DE PE DEALUL VISTERNICENILOR ȘI BISERICA
SFINȚII ÎMPĂRAȚI CU CIMITIRUL EI

Sergius CIOCANU

n acest articol intenționăm să atragem atenția al XVII-lea, documentele i-au atribuit denumirea de
asupra unui complex de monumente unicat pentru Visternici ( n secolul al XIX-lea, denumirea localită-
capitala Republicii Moldova, deocamdată rămas cva- ții este modificată n Visterniceni). Din a doua jumă-
sinecunoscut, situat n preajma edificiului Circului tate a secolului al XVII-lea, istoria satului Visternici
de Stat din Chișinău, care actualmente se confruntă se află n legătură directă cu istoria orașului Chiși-
cu pericolul de a fi distrus. nău, care apare și se dezvoltă pe malul opus al r ului
Dealul pe care se nalță vechea biserică a satului B c.
Visternici/Visterniceni Sfinții mpărați Constan- Pe coama dealului nominalizat era situat cimiti-
tin și Elena ( nvierea Domnului) , din cele mai rul și biserica nvierea Domnului a satului Visternici.
vechi timpuri, a dispus de parametri defensivi care l n anul 1777 stăp nul de atunci al moșiei satului,
evidențiau pe fundalul altor dealuri din zonă. Acesta marele spătar Constantin R șcanu, finalizează con-
naintează dinspre nord spre sud, ieșind cu latura struirea n locul bisericii de lemn de aici a unui lăcaș
scurtă spre lunca r ului B c. Laturile lungi ale dealu- de cult din zidărie de piatră.
lui sunt flancate de cursul a doi afluenți ai B cului, n anii 1788-1792, n cadrul războiului dintre
p r urile Hulboaca și G sca. Dealul respectiv do- otomani, ruși și austrieci, Țara Moldovei fu mpăr-
mina accesul spre unul dintre vadurile strategice de țită de imperiile Austriac și Rus n două zone de
pe cursul de mijloc al B cului. n Evul Mediu acest ocupație. Hărţile/planurile rusești ale zonei orașului
segment al r ului era traversat de c teva drumuri de Chișinău, elaborate n acest context n anul 1789,
importanță deosebită. Ele asigurau conexiunea ntre atestau pe această nălţime strategică, care domina
centrele administrative și militare din această zonă a Chișinăul și mprejurimile lui, o amenajare defensivă
Moldovei, cum ar fi orașele Lăpușna și Orhei, pe aici executată din lemn și păm nt1 (fig. 1).
trec nd și drumul ce lega capitala țării, orașul Iași, Amenajarea defensivă ținea de categoria cetăților
cu cetatea Tighina. Valențele strategice ale locului bastionare. Perimetrul fortificației a nglobat biserica
trebuiau, ntr-un fel sau altul, să fie valorificate n satului Visternici și vechiul cimitir al acesteia. Sarci-
diferite perioade istorice, nsă lipsa completă a cerce- na de bază a cetății era de a controla orașul Chișinău
tărilor arheologice de teren ne permite doar să admi- și accesul la nodul strategic de drumuri care traversa
tem posibilitatea respectivă. vadul de aici al r ului B c. Analiza planului acestei
ncep nd cu secolul al XV-lea, pe panta orientată amenajări defensive, mai exact a amplasării/orientă-
spre p r ul Hulboaca a acestui deal este atestată pre- rii principalelor ei bastioane, precum și a celor două
zența unei localități rurale, centrul unei moșii care linii de bariere din grinzi de lemn, unite n unghi as-
se ntindea de la dealurile dinspre p r ul Tohatin, la cuţit prin intermediul unei redute naintate, permite
nord, și albia r ului B c, la sud. Ulterior, n secolul concluzia că cetatea a fost g ndită să contracareze și
posibile atacuri venite dinspre nord, dinspre drumul
Orheiului și Iașilor.
n acest sens, putem admite că această cetate, n-
tr-o primă fază (ocup nd o suprafață mai mică față
de faza ulterioară), a fost construită n perioada din-
tre războaiele ruso-austro-turce din anii 1768-1774
și 1788-1792, n cadrul amplei campanii de fortifi-
care a fruntariilor nordice ale Imperiului Otoman,
1
Cel mai recent și complet studiu asupra acestei amenajări
defensive a se vedea la Mariana Șlapac, D ate noi privind ce-
tatea bastionată de l ngă Chișinău , n Identitățile Chișinău-
Fig. 1. Plan zonă Chișinău (1789). lui, Ed. Arc, Chișinău, 2015, p. 56-61.

– 18 –
 desfășurată n acea perioadă.
Prezenţa aici a cetăţii ar pu-
tea oferi și o pistă de reflecţii
vizavi de raţionamentul/cir-
cumstanţele aflării n zona
Chișinăului a trupelor oto-
mane (menţionate n jurnalul
de campanie al secund-ma-
iorului von Raan), care n
1788, retrăg ndu-se spre sud
n faţa naintării imperialilor
ruși, au dat foc orașului. Ori-
Fig. 2. Plan Chișinău (anii cum, ipoteza respectivă ur-
20 ai sec. XX). Fragment. mează a fi controlată n teren
prin investigație arheologică.
n anii 1788-1792 Chișinăul s-a aflat n zona de
ocupație a armatei țariste. n 1789 administrația
imperială inițiază pe dealul satului Visternici ample
lucrări de construire a acestei fortificații bastionare.
Dacă admitem ipoteza construirii cetății n două
faze, construcția/reconstrucția cetății inițiată n
1789 a implicat și mărirea suprafeței de teren nglo- Fig. 3. Plan Chișinău (1942). Fragment.

bate de fortificație. După războiul din 1788-1792,

cetatea de l ngă Chișinău este abandonată, pierz n-
du-și importanța militară. Cimitirul bisericii satului
Visternici/Visterniceni se extinde treptat, valorifi-
c nd mai nt i partea de sud a fostei cetăți, pentru
ca la nceputul secolului al XX-lea să ocupe deja tot
perimetrul interior al acesteia.
Nefiind ntreținute corespunzător, sub influența
at t a factorilor naturali, c t și a factorilor antropici,
valurile de păm nt și șanțurile fortificației treptat
s-au nivelat. Nu excludem nici posibilitatea că ele
au fost nivelate intenționat după anul 1792. Actu-
almente, valul de păm nt este perceptibil doar pe
un segment nu prea ntins de pe latura de est a fostei
cetăți.
Pe parcursul secolelor ce au urmat a fost erodată
nsăși amintirea despre existența amenajării defen-
sive pe dealul Visternicenilor. Astfel că, după des-
coperirea către finele secolului al XX-lea n arhivele Fig. 4. Fotografie aeriană a cimitirului Visternicenilor (1944).

rusești a planurilor de la 1789 ale acesteia, n condi- punerea n valoare a unor particularități remarcabile
țiile lipsei oricăror investigații aprofundate istorice, ale cimitirului visternicenean, ale cărui hotare con-
cartografice și arheologice a zonei, problema cercetă- turau fidel perimetrul poligonal al vechii fortificații
rii n teren a existenței cetății nici nu a fost pusă. bastionare.
După Primul Război Mondial localitatea Vis- Conturul respectiv apare clar reprezentat pe un
terniceni este unificată din punct de vedere admi- plan al orașului din anii 20-30 ai secolului al XX-lea
nistrativ cu orașul Chișinău, cu această ocazie noua (fig. 2), pe planul orașului elaborat n anul 1942 (fig.
suburbie ncep nd a fi reprezentată constant pe pla- 3) și pe fotografia aeriană a locului efectuată n 1944
nurile capitalei Basarabiei. Faptul a permis totodată (fig. 4).

– 19 –
 n anii respectivi Chișinăul este supus unui am-
plu proces de sistematizare, care a distrus centrul
părții medievale a orașului. Ulterior, odată cu con-
struirea străzii Albișoara și a noului pod rutier care
traversa B cul, este deviat/modificat și traseul r ului.
Construirea podului respectiv și a străzii care lega de
oraș cartierele aflate n construcție pe dealul dintre
p r urile Hulboaca și Socul a necesitat deplasarea
unor ample volume de păm nt și modificarea com-
pletă a aspectului general al acestei porțiuni a văii
Hulbocii. Odată cu edificarea străzii nominalizate,
care trecea pe la capătul de sud al dealului Visterni-
cenilor și ntretăia pieziș valea p r ului Hulboaca,
dealul respectiv și pierduse aspectul de formă de re-
lief de sine stătătoare, ncet nd de fapt a mai fi per-
ceput ca atare.
La finele anilor 70 ncepului anilor 80 ai seco-
lului al XX-lea, partea dinspre B c a dealului pe care
Fig. 5. Plan Chișinău (1979). Fragment. este amplasată biserica, cimitirul și vestigiile cetății
bastionare a fost grav afectat de construirea actualei
Diferențele dintre traseele desenate ale cetății de Căi a Basarabiei/Moșilor (fig. 6). La nceputul ani-
pe dealul Visternicenilor și conturul terenului aceste-
ia, relevat de documentele cartografice și fotografice
moderne, nu trebuie să ne mire. Exemplele oferite de
alte fortificații de acest gen din perioada de referință
arată existența unor diferențe substanțiale ntre de-
senele/proiectele fortificațiilor noi (dar și desenele de
documentare a fortificațiilor deja existente) și situa-
ția reală n teren. Explicația rezidă, pe l ngă imper-
fecțiunea instrumentelor de care se foloseau inginerii
de atunci, n faptul că n procesul de proiectare sau
de documentare a fortificațiilor vremii accentul se
punea nu at t pe precizia relevării dimensiunilor, un-
ghiurilor, formelor, ci pe relevarea caracterului gene-
ral al fortificației, a sistemului ei defensiv, acceselor Fig. 6. Fotografie din timpul lucrărilor de construire a Căii Moși-
etc. Dimensiunile, unghiurile, formele concrete ale lor-Basarabiei (înc. anilor 80 ai sec. XX).
fortificațiilor noi erau stabilite, de regulă, doar n ca-
drul construirii practice a acestora n teren. lor 80 ai secolului al XX-lea, o porțiune a cimitirului
n perioada sovietică, n anii 60 ai secolului al (dinspre fostul bastion de nord-est al cetății) a fost
XX-lea, biserica Sfinții mpărați Constantin și Ele- ngrădită și utilizată pentru amplasarea a două imo-
na este nchisă, fiind interzise și nmorm ntările bile cu un nivel ale Circului de Stat, abia edificat n
n cimitirul acesteia. Ulterior, o parte a cimitirului apropiere (fig. 7).
(partea lui cea mai de vest, ncă nevalorificată prin n anul 1993 Parlamentul RM a atribuit bisericii
nmorm ntări, corespunzătoare acceselor la foste- Sfinții mpărați Constantin și Elena și cimitirului de
le bastioane de nord, de nord-vest și de nord-est ale pe l ngă ea statut de monument de categorie națio-
cetății bastionare din secolul al XVIII-lea) a fost nală, nscriind acest complex n Registrul monumen-
ngrădită, nivelată și utilizată n calitate de parcare telor Republicii Moldova ocrotite de stat.
și spațiu de depozitare (fig. 5). Aceasta a fost prima n anul 2002 parcarea auto de pe teritoriul cimi-
intervenție asupra integrității acestui deosebit de va- tirului/cetății a fost dată de primărie n arendă unui
loros monument. agent economic. n 2015 această porțiune a vechiu-

– 20 –
 n aceeași perioadă a sf rșitului anilor 80 n-
ceputului anilor 90).
Astfel, n caz de realizare a intenției de construire
a blocurilor de locuit n spatele bisericii Sfinții mpă-
rați Constantin și Elena (1777):
se va știrbi grav unul dintre elementele au-
tentice de bază ale mediului istoric a biseri-
cii (perceperea ei vizuală pe un fundal liber de
construcții multietajate).
edificarea blocurilor de locuit pe teritoriul ci-
mitirului bisericii va distruge iremediabil par-
tea cea mai nsemnată a vestigiilor cetății
medievale bastionate a Chișinăului (care, spre
regret, ncă nu a beneficiat de cercetarea și pu-
nerea n valoare pe care o merită).
n această ordine de idei, este important a se in-
terveni n rezolvarea acestei situații n beneficiul
intereselor identitare și culturale ale capitalei țării
noastre, ale cetățenilor ei, n interesul acestui deo-
sebit de important monument de istorie și cultură a
Chișinăului, prin neadmiterea evoluării situației re-
spective pe un făgaș care ar favoriza distrugerea ves-
tigiilor de unicat ale cetății bastionare și cimitirului
Fig. 7. Plan Chișinău (1991). Fragment. bisericii Sfinții mpărați Constantin și Elena.
Soluționarea adecvată a problemei ar consta n
lui cimitir este dată de primărie n arendă altui agent scoaterea parcării din spațiul cimitirului, precum și
economic, care intenționează construirea aici a unor restabilirea integrității monumentului protejat de
blocuri de locuit cu multe etaje. stat prin reunificarea teritorială a celor două părți is-
Se ncearcă, de fapt: torice ale cimitirului, dar și a cetății bastionare.
reeditarea situației cu biserica medievală Măză- Totodată, ar putea fi examinată posibilitatea im-
rache (1742) din Chișinău, care ncă n timpul plementării aici a unei soluții utilizate n cazuri si-
regimului sovietic a fost nconjurată de blocuri milare n țările cu tradiție n domeniul protejării și
de locuit cu multe etaje, pierz ndu-și astfel o valorificării patrimoniului cultural, cum ar fi ame-
parte importantă din calitățile sale autentice najarea pe locul cetăților ruinate sau desființate a
(soluție criticată vehement, pe bună dreptate, la unor spații publice verzi.
finele anilor 80 nceputul anilor 90 a sec. al Amenajarea respectivă a spațiului vechii cetăți de
XX-lea, drept un exemplu de neglijare de către pe dealul Visternicenilor ar fi cu at t mai oportună,
sovietici a istoriei și culturii noastre); cu c t această zonă a orașului deocamdată nu dispu-
reeditarea situației cu cinematograful Gaudea- ne de niciun spațiu public verde. Spațiul respectiv s-ar
mus și a clădirilor cu multe etaje de alături, lega n mod organic cu Circul, situat alături, oferind
construite de sovietici pe teritoriul istoric al vizitatorilor acestuia, turiștilor și locuitorilor orașului
Cimitirului Central al Chișinăului, cu distru- posibilitatea unică de vizualizare a unei panorame a
gerea a mai multe sute de morminte, printre părții centrale a Chișinăului (inclusiv de pe nălțimea
care și a morm ntului lui Alexandru Bernarda- unui belvedere amenajat din contul reconstituirii
zzi (soluție din aceleași motive criticată aspru unei redute de colț a cetății medievale bastionare).

– 21 –
 DATE ISTORICE ȘI ARHEOLOGICE REFERITOARE
LA VECHIUL APEDUCT AL ORAȘULUI CHIȘINĂU

Sergiu TABUNCIC, Vlad VORNIC, Ion CIOBANU

Pe parcursul secolului XIX și n perioada urmă- precum și prenumele și numele de familie al acestui
toare orașul Chișinău a beneficiat de proiecte de meșter, n ortografia Ioan Suioldoji (cu trimitere la
dezvoltare a utilităților edilitare de interes general, aceeași publicație jubiliară), se regăsesc n studiul is-
printre care și rețeaua de alimentare cu apă și de ca- toricului și arheologului Vasile Grosu, dedicat Bise-
nalizare1. Aceste servicii publice au evoluat treptat ricii Măzărache și orașului Chișinău3. La fel, ntr-o
spre standarde de calitate, favoriz nd evoluția urbană monografie privind Uzina de Apă, ntocmită de ing.
a localității și perspectivele ei de ansamblu. Paralel, Raisa Cecan, se consemnează numele meșterului
ntr-o anumită fază de transformare citadină s-au re- Ioann Suioldji, cu referire la un document de arhi-
alizat lucrări de pavare a străzilor și trotuarelor, s-au vă unde acesta apare sub forma: Ioan Suiodji4. Apoi,
montat primele linii pentru tramvaiul tras de cai și notele scurte ale cercetătorilor Petru Starostenco și
s-au construit noi edificii arhitecturale cu destinație Iurie Colesnic despre Izvorul dint i al urbei de pe
administrativă, culturală și socială. B c i dau doar numele de familie: meșterul Suiold-
O descriere sumară a utilităților publice de apă ji5. n legătură cu patronimicul Suiodji/Suioldji, este
și a instalării apeductului urban este realizată ntr-o interesant un fapt ce a fost ignorat de studiile pri-
carte jubiliară a Chișinăului, editată la mplinirea vind aprovizionarea cu apă a Chișinăului. Avem n
unui secol de la anexarea Basarabiei de Imperiul Rus. vedere consonanța fonetică ntre acest patronimic și
Ea oferă detalii despre numărul și amplasarea f n- termenul suiulgiu, care desemna n lumea rom neas-
t nilor din capitală și mprejurimi, activitatea saca- că a secolelor XVIII-XIX ngrijitorii cișmelelor și
giilor, demersurile autorităților pentru amenajarea haznalelor din orașe6 și meșterii ce montau și ntreți-
sistemelor tehnice la cișmeaua de la poalele dealului neau conducte de apă7. Este n afară de orice ndoială
Bisericii Măzărache, costurile proiectelor și ale con- că numele de familie n discuție provine de la terme-
strucțiilor, persoanele responsabile de aceste activi- nul ce indică ndeletnicirile menționate, pe deasupra
tăți. Este consemnat și numele unuia dintre primii nsuși purtătorul numelui de familie dovedindu-se a
meșteri specializați n infrastructura de apă Ioann fi un experimentat suiulgiu, de vreme ce tocmai din
Suioldji , invitat de la Odesa de Duma Chișinăului Odesa era chemat la Chișinău pentru a-și pune n
la nceputul anului 1829 pentru a zidi două bazine valoare meseria.
de apă potabilă și pentru spălarea hainelor, canale de 3
Vasile Grosu, Originea orașului Chișinău și a Bisericii Ma-
scurgere și alte instalații la cișmeaua amintită, numi- zarache, Chișinău, 2000, p. 12-13.
tă n epocă fontan2 izvor ce ț șnea cu presiune din 4
Raisa Cecan, Uzina de apă Chișinău. Фабрика воды
păm nt. De notat că unele date menționate mai sus, Кишинэу (1892-2012). Ediția a II-a, revăzută și adăugi-
tă. Издание 2-е, пересмотренное и дополненное. S.A.
1
Prioritățile naționale ale țării noastre n domeniul aprovizi- Apă-Canal Chișinău . Chișinău, Proart, 2012, p. 33-34.
onării cu apă și canalizare, conțin nd și asigurarea durabili- (Ediția I, 2002, p. 26).
tății mediului, sunt stabilite n Obiectivele de dezvoltare ale 5
Petru Starostenco, n Chișinău. Enciclopedie. Editor: Iurie
mileniului în Republica Moldova până în anul 2015 (vezi: Colesnic. Redactor științific: Ion Dron. Chișinău, Editu-
http://www.undp.md/presscentre/2010/MDG%20Re- ra Museum, 1997, p. 269; Iurie Colesnic, Chișinăul din
port%20II/index_rom.shtml), Programul de alimentare cu amintire. Biblioteca Municipală B . P. Hasdeu . Chișinău,
apă și de canalizare a localităţilor din Republica Moldova Editurile Grafema Libris și Ulysse, 2011, p. 308, mențiuni
până în anul 2015 (vezi: Hotăr rea Guvernului Republicii inserate de autor și n cartea Chișinăul nostru necunoscut,
Moldova nr. 1406 din 30.12.2005, publicată n Monitorul Chișinău, Editura Cartier, 2015, p. 40.
Oficial al Republicii Moldova, nr.1-4/10 din 06.01.2006) 6
Cf. Nicolae Stoicescu, n Instituţii feudale din Ţările Ro-
și n Strategia privind aprovizionarea cu apă și canalizare a mâne. Dicţionar. Coordonatori: Ovid Sachelarie și Nicolae
localităţilor din Republica Moldova (vezi: Hotăr rea Guver- Stoicescu. Cuvânt înainte: O. Sachelarie. Introducere: Valen-
nului Republicii Moldova nr. 662 din 13.06.2007, publicată tin Al. Georgescu. București, Editura Academiei, 1988, p.
n Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 86-89 din 460 (s.v. suiulgiu).
22.06.2007). 7
Condica lui Constantin Mavrocordat. Ediție cu introducere,
2
Cf. Юбилейный сборникъ города Кишинева. 1812-1912. Ч. note, indici și glosar alcătuită de Corneliu Istrati. Vol. I. Iași,
1. Кишиневъ, 1912, с. 180-183. Editura Universității ,,Alexandru Ioan Cuza , 2008, p. 630.

– 22 –
 Observăm că meșterii suiulgii construiau, repa- de la Biserica Măzărache, numită n anii interbelici
rau și păstrau n stare bună izvoarele, bazinele de Izvorul Fontala, sau Fontalul Orășenesc (430 m3 de
apă și instalațiile de apeduct, tot ei ocup ndu-se de apă pe zi ieșea din calcarul aflat la suprafață), ori de
executarea rezervoarelor subterane de captură pentru f nt na arteziană veche (3450 m3 pe zi) și cea nouă
deșeurile lichide. Ultimele erau niște haznale făcute (2600 m3 pe zi prin pompare) ale apeductului, făcu-
n locuri necanalizate, pentru a permite scurgerea te n anii 1905 și 1923. De asemenea, s-a alcătuit o
apelor uzate p nă la un strat permeabil care să le ab- schemă cu profilul transversal al orașului Chișinău
soarbă. și harta topografică și geologică a regiunii Chișinău
n secolul al XIX-lea și chiar mai t rziu, progre- Vadul lui Vodă. Concluzia autorului se rezumă la
sele n organizarea alimentării orașului Chișinău cu necesitatea aprovizionării apeductului orășenesc fie
apă potabilă au depins nu numai de perfecționarea prin exploatarea p nzei acvifere din depozitele creta-
proceselor tehnologice, ci și de nsemnătatea cerce- cee, fie prin utilizarea apei din fluviul Nistru (pro-
tărilor hidrologice și buna cunoaștere a depozitelor iect costisitor, dar care ar fi asigurat debitul necesar
acvifere. Ultimele au fost supuse unei investigații al apeductului)10.
ample de către profesorul universitar din Odesa, ge- O contribuție nsemnată la cunoașterea chestiu-
ologul I. F. Sințov, care a prospectat n anul 1887 nii alimentării cu apă a orașului Chișinău și a rezul-
circa 700 de f nt ni n regiunea Chișinăului, inclu- tatelor unor lucrări de prospecțiuni hidrogeologice a
siv vreo 150 din cartierele noi ale orașului. n partea adus Nic. N. Moroșan ntr-un studiu editat n anul
de sus, spre deosebire de cea de jos unde se ntindea 1936. Autorul consemnează proiectele de edificare
urbea veche, apa era cea mai bună. Datele analizelor a f nt nilor și cișmelelor din oraș și de ameliorare
mai arătau că apa din f nt nile puțin ad nci nu era a stării sanitare și a debitului mic al r ului B c sub
deloc potrivită consumului uman, cele mai negative stăp nirea țaristă, după publicațiile din perioada re-
proprietăți av ndu-le apa din f șiile de păm nt lutos. spectivă. nfăptuirea lor nu a dus dec t la o soluți-
n același timp, apa din orizonturile ad nci de calcar onare provizorie a problemelor legate de asigurarea
era aidoma celei ce izvora din fontan8. cu apă potabilă a populației și cu apă pentru activită-
n perioada interbelică s-a conturat și mai preg- țile gospodărești și economice (adăpatul și scăldatul
nant interesul științific pentru cercetarea resurselor animalelor, spălatul lenjeriilor, albirea p nzeturilor,
acvatice ale Chișinăului, interes motivat ndeosebi de prelucrarea pieilor etc.). Cea mai bună apă n canti-
necesitatea modernizării tehnologiilor de alimentare tăți mari o dădea cișmeaua de sub dealul Măzărache,
cu apă și organizarea mai eficace a apeductului ur- de unde, contra cost, era cărată de sacagii cu sacale
ban. Printre publicații se remarcă un studiu din anul orășenilor. Aprovizionarea cu apă potabilă a popu-
1930, publicat de N. Florov, cu privire la apele sub- lației a reprezentat aproape permanent o prioritate
terane ale Basarabiei și ale capitalei sale. C t privește pentru autoritățile locale, aflate n căutarea unei al-
Chișinăul, este prezentată rețeaua sa hidrografică, ternative tehnice durabile de construcție a sistemului
unele date despre cantitatea și compoziția chimică public de livrare a apei. Un nou bazin de apă, zidit
a apelor din straturile geologice și anumite determi- din beton (1869), n apropierea fontanului și f nt na
nări hipsometrice, realizate inclusiv l ngă f nt ni. arteziană săpată ulterior (1887) au mbunătățit doar
Sunt indicate adresele acestor f nt ni cu stabilirea parțial utilitățile din domeniu. Ceva mai t rziu s-a
ad ncimii apariției apei și a distanței ridicării ei de la impus o concepție tehnică unitară privind asigurarea
suprafață (măsurări n st njeni9), precum și cantita- orașului cu apă potabilă, formulată n corespundere
tea apei furnizate zilnic. Astfel de informații se aduc cu preceptele de igienă moderne și tendințele de dez-
pentru 49 de f nt ni arteziene și ordinare din Chi- voltare citadină. Punerea ei n operă prin construcția
șinău, care dispun și de o schiță de amplasament, și și darea n exploatare a primei tranșe de apeduct la
pentru 27 de f nt ni din diferite locuri din Basara- sf rșitul anului 1892 a reprezentat o realizare tehni-
bia. Dintre cele din Chișinău, amintim de cișmeaua co-edilitară de seamă pentru acea vreme. Cu această
8
И. Синцовъ, О водоносныхъ слояхъ Кишинева , За- 10
N. Florov, D ate asupra apelor subterane n Basarabia și n
писки Новороссiйскаго oбщества eстествоиспытателей. special n Chișinău. Zur Frage der Hydrologie Bessarabiens
Томъ XII. Выпускъ II. Одесса, Типографiя Одесскаго und insbesondere der Stadt Kischineff , Buletinul Muzeului
Вѣстника , 1887. Național de Istorie Naturală din Chișinău. Fasc. 2 și 3. Ex-
9
Un st njen n Moldova avea o lungime de aproximativ tras. Chișinău, Tipografia Eparhială ,,Cartea Rom nească ,
2,23 m. 1930.

– 23 –
ocazie s-a nființat și ntreprinderea menită să se ocu- ntocmit de către arhitectul orașului, iar pentru lu-
pe de exploatarea apeductului și supravegherea- ntre- crările de construcție s-a estimat o sumă de aproxi-
ținerea sistemelor sale de infrastructură Uzina de mativ 400.000 ruble. Autoritățile urbei s-au adresat
Apă. Nic. N. Moroșan menționează că sondajele ac- administrației centrale cu solicitarea de a i se aproba
vifere mai vechi executate la Chișinău aveau scopul contractarea unui mprumut local care să acopere
de a diversifica sursele de alimentare cu apă a ape- aceste costuri13.
ductului și de a remedia calitatea acesteia. n toamna De la nceputul anilor 2000, subiectele legate de
anului 1935 s-a purces la forarea unei noi f nt ni ar- aprovizionarea cu apă a orașului s-au bucurat nde-
teziene, lucrările afl ndu-se n desfășurare și la data osebi de atenția cercetătorilor interesați de trecutul
apariției studiului (vara anului următor). Urmau a fi ntreprinderii S.A. Apă-Canal Chișinău , care și
evaluate datele cantitative și calitative ale formațiu- trage rădăcinile din Uzina de Apă, construită la fi-
nilor acvifere identificate, pentru a se compara apa nele anului 1892. Un exemplu este demersul Raisei
din aceste p nze cu cea din apeduct, care n ultima Cecan, care oferă o imagine concludentă at t asupra
vreme avea o duritate prea mare, fără a fi contami- surselor de apă potabilă ale Chișinăului, c t și asu-
nată bacteriologic. Moroșan avansează anumite con- pra construcției și dezvoltării rețelei de apă și cana-
siderații științifice privind nsușirile apei care ncă lizare, cu informaţii privind starea sectorului aduse
urma a fi testată, arăt nd că dacă aceasta nu va avea la zi (2002, 2012). Expunerea se bazează parțial pe
caracteristicile de calitate recomandate, ar răm ne date și materiale din publicații de epocă, la care se
numai soluția de a organiza alimentarea apeductu- adaugă documente inedite din Arhiva Națională a
lui și cu apă captată din Nistru (punctul său cel mai Republicii Moldova (ANRM). Ele sunt de un real
apropiat de Chișinău era la Vadul lui Vodă)11. interes n studiul acestei teme, favoriz nd descrierea
n istoriografia moldovenească din perioada so- istoricului alimentării cu apă a urbei, cunoașterea
vietică, investigații speciale pe chestiunea alimentă- unor detalii tehnice ale izvorului artezian și sistemu-
rii orașului Chișinău cu apă potabilă lipsesc. Unele lui de apeduct și canalizare. n carte mai sunt adu-
lucrări generale de istorie economică a Basarabiei sau se copiile unor acte arhivistice, cum ar fi Raportul
cele enciclopedice asupra Chișinăului includ nsă privind edificarea fontanului de către Ioan Suiodji
c teva date despre aprovizionarea orașului cu apă (15 noiembrie 1833), Schița de plan a unei f nt ni ,
n secolul al XIX-lea, cunoscute din publicații mai Hotăr rea Upravei Orășenești despre investigarea
vechi12 . Notăm și faptul că unele mărturii provin din tehnică a fontanului (7 iulie 1887), Adeverința
explorări efectuate n centre arhivistice din Moscova, privind finalizarea construcției apeductului urban ,
cum ar fi propunerea inginerului G. O. fon Elz din Avizul de conformitate tehnică a infrastructurii
iulie 1871 către Uprava Orășenească de a i se permite aferente (rețele de țevi, castele și colectoare de apă,
construcția unui apeduct pe mijloace financiare pro- clădiri cu motoare și utilaje mecanice) și Solicita-
prii, n schimbul obținerii dreptului de a-l exploata rea de punere n funcțiune a apeductului (toate din
prin concesiune. Oferta nu a fost acceptată, n scurt 12 decembrie 1892), două fotografii din anii 1913 și
timp lans ndu-se o licitație publică pentru o aseme- 1934 cu angajații Uzinei de Apă ș.a.14.
nea lucrare edilitară, care a eșuat repetat. n lipsa C teva consemnări privind apeductul și canali-
unei nțelegeri de afaceri cu potențialii antreprenori, zarea din Chișinăul anilor 1900-1918 se conțin n-
Duma din Chișinău a adoptat o hotăr re prin care tr-o monografie despre viața cotidiană a urbei din
se angaja să construiască din contul surselor sale bă- acea perioadă, semnată de cercetătoarea Lucia Sava.
nești un sistem de apeduct. Proiectul tehnic a fost Ele vizează forarea sondelor arteziene pentru supli-
11
Nic. N. Moroșan, Alimentarea or. Chișinău cu apă și un 13
История народного хозяйства Молдавской ССР
nou sondaj acvifer; diferite sondaje nsemnate de aiurea , (1812-1917 гг.). Редакционная коллегия: Я. С. Гросул
Viața Basarabiei. Anul V, nr. 5-6, 1936, p. 68-79. Vezi con- (ответственный редактор), В. И. Жуков (зам. отв. редак-
tinuarea articolului n ediția revistei cu nr. 9, 1936, p. 41-47, тора), Н. П. Фролов. Кишинев, Издательство Штиин-
unde se examinează un șir de date privitoare la prospecțiuni- ца , 1977, с. 122-123 (авторы параграфа Я. С. Гросул, И.
le acvifere și petrolifere desfășurate n diferite alte zone ale Г. Будак).
Rom niei. 14
Raisa Cecan, Uzina de apă Chișinău. Фабрика воды
12
Кишинев. Энциклопедия. Главный редактор А. И. Ти- Кишинэу (1892-2012). Ediția a II-a, revăzută și adăugi-
муш. Кишинев, Главная редакция Молдавской Совет- tă. Издание 2-е, пересмотренное и дополненное. S.A.
ской Энциклопедии, 1984, с. 166-167. Apă-Canal Chișinău . Chișinău, Proart, 2012, 231 pag.

– 24 –
mentarea surselor de alimentare a apeductului (1905, Demersurile inovative ale lui Carol Schmidt n
1910), introducerea rețelei de canalizare n partea diverse domenii ale vieții social-economice și cultu-
centrală a orașului (1912) și angajarea firmei ,,Vind- rale ale urbei, inclusiv activitatea desfășurată pentru
șild și Landhelotti pentru elaborarea unui proiect a pune n practică proiectul de alimentare centrali-
de dezvoltare a acestor servicii (1914). Totodată, se zată cu apă, sunt relevate de un studiu bilingv (ro-
citează datele consumului de apă potabilă, contorizat m n-german) al cercetătoarei Ana Grițco. Prezintă
de apometrele apeductului n luna iulie 191515. interes și copiile unor materiale istorice inedite in-
Anumite contribuții la cunoașterea activității ad- cluse n carte, cum este Procesul-verbal al ședinței
ministrației orașului pentru amenajarea edilitară și, extraordinare a Societății Medicilor și Farmaciștilor
nu n ultimul r nd, organizarea utilităților de apă din Chișinău cu privire la asigurarea orașului cu apă
au adus cercetătorii operei administrativ-urbanistice potabilă. 23-25 octombrie 1881 (coperta publicați-
a celui mai vestit artizan al Chișinăului modern ei), Avizul despre ședința Dumei orășenești cu par-
primarul Carol Schmidt (1877-1903). n acest peisaj ticiparea experților n chestiunea privind apeductul
investigațional evidențiem volumul documentar cu (noiembrie 1887) și Scrisoarea de recunoștință a
studiu analitic al istoricilor Ion și Tatiana Varta, care primarului Carol Schmidt adresată lui Al. Bernarda-
descriu eforturile edilului și Dumei orășenești n so- zzi n legătură cu darea apeductului n exploatare (21
luționarea problemei asigurării locuitorilor cu apă decembrie 1892) 18.
potabilă și a construcției apeductului public. Analiza O pagină mai obnubilată din istoria aprovizio-
se bazează pe un număr de 45 de documente din pe- nării cu apă a orașului Chișinău, legată de activita-
rioada anilor 1886-1891, care cuprind adrese ale lui tea sacagiilor n primul deceniu de stăp nire țaristă
Carol Schmidt sau ale Primăriei Chișinăului către n Basarabia, a fost elucidată prin investigarea unui
reprezentanții unor firme din străinătate și oameni dosar inedit din anul 1821, descoperit la ANRM.
de afaceri din Basarabia și din alte gubernii, adrese Materialele studiate consemnează modalitățile de
către persoane oficiale ale unor instituții publice, accedere n meseria de sacagiu, numărul de persoa-
corespondența cu profesorul I. F. Sințov, decizii ale ne ce o practicau și etnia lor. Aceste informații se
Dumei orășenești și ale Comisiei pentru construcția cuprind ntr-o pl ngere a unui grup de sacagii mai
apeductului ș.a.16. vechi ai orașului Chișinău mpotriva altor apari mai
O lucrare trilingvă (rusă-rom nă-germană) pri- recenți, sosiți din Moldova de peste Prut, care le-
vind viața și activitatea primarului Carol Schmidt, ar fi provocat o concurență neloială. Pl ngerea era
datorată cercetătoarei Olga Garusov, evocă, n baza adresată guvernatorului civil al Basarabiei, căruia i
unor informații documentare edite și inedite, contri- se solicita a interzice activitatea proaspeților apari.
buția acestuia la dezvoltarea urbană a Chișinăului, Guvernatorul poruncește Dumei orășenești să exa-
inclusiv aportul său la chestiunea apeductului. Men- mineze cazul, țin nd eventual cont de interesele
țion ndu-i meritele n această privință (identificarea petiționarilor și de rolul lor n aprovizionarea locui-
atentă a surselor de finanțare, selectarea inspirată a torilor cu apă. Inițial, 15 sacagii au fost aleși pentru
antreprenorilor pentru elaborarea proiectului și im- ndeletnicirea lor de către comunitatea creștină și cea
plementarea lucrărilor de construcție), autoarea ține evreiască a urbei, cu datoria de a-și recruta ei singuri
să reliefeze și aprecierile elogioase aduse edilului de pentru meserie ncă 30 de apari. Tot sacagiii aveau
numeroși contemporani la edificarea primei linii de angajamentul de a livra apă spitalului orășenesc și
apeduct17. unor așezăminte publice, fapt pentru care erau scu-
tiți de datoria ncartiruirii militarilor și de alte obli-
15
Cf. Lucia Sava, Viața cotidiană în orașul Chișinău la înce- gații obștești. Constatăm interesul sacagiilor de a
putul secolului al XIX-lea (1900-1918), Chișinău, Editura ridica prețul apei v ndute către populație ntr-o pe-
Pontos, 2010, p. 89-90, 127. rioadă c nd Chișinăul nregistra un spor demografic
16
Ion Varta, Tatiana Varta, Primarul Carol Schmidt și opera de
modernizare a orașului Chișinău. Studiu introductiv. Docu-
important. Duma orășenească a găsit o soluție pen-
mente. Chișinău, Editura Cartier, 2014, p. 20-23, 125-159. tru a nu admite majorarea artificială a costului apei,
17
Olga Garusov, Karl Schmidt, Bürgermeister von Chisinau. supliment nd posturile de sacagii. Astfel, alte cinci
1877-1903. Olga Garusov, Karl Schmidt, primar al Chiși-
năului. Ольга Гарусова, Карл Шмидт, городской голова 18
Ana Grițco, Carol Schmidt. Întoarcere în timp. Karl Sch-
Кишинева. Chișinău, Editura Cartier, 2014, p. 27-29, 76- midt. Rückkehr zu der Zeit. Chișinău, Muzeul Național de
77, 107-109. Istorie a Moldovei, 2014, p. 17, 23-25, 121-123.

– 25 –
persoane au fost desemnate n posturi de apari direct galerii subterane, zidite din cărămizi arse, unite cu
de către Dumă, sub garanția morală a unor orășeni. mortar de var și av nd partea superioară arcuită n
Aparii Chișinăului aparțineau mai cur nd păturilor formă de semicerc sau numai bombată n sus.
sărace ale populației, majoritatea lor provenind din Complexul, cercetat doar parțial, era format din
comunitatea evreiască, ceilalți reprezent nd obștea trei galerii dispuse paralel, prevăzute cu boltă și in-
creștinilor. Sacagiii și-au adus contribuția la crearea tersectate de alte patru canale dispuse perpendicular.
parcului public, precum și la construcția spitalul ur- Galeriile principale erau diferite ca dimensiuni. Pri-
ban și a penitenciarului, asigur nd gratis șantierele ma, cea mai mare, avea nălţimea interioară de 2,2
cu apă. Declinul meseriei lor a nceput după anul m, iar celelalte două, identice ca formă și dimensiuni,
1892, odată cu edificarea primei rețele de apeduct19. aveau nălţimea de 1,85 m. n partea interioară, toate
Noi perspective n tematica alimentării cu apă a galeriile aveu lăţimea de 0,7 m, iar n partea de jos,
Chișinăului n secolul XIX – mijlocul secolului XX unde de la nălţimea de 0,76 m formează un prag
deschide un studiu realizat pe baza acelorași surse de care lărgește gangul, p nă la 0,86 m. La nălţimea de
arhivă și a unor materiale excerptate din publicații de 1,4 m peretele mai forma un prag, care extindea lă-
epocă, puțin cunoscute cercetătorilor. Au fost valori- ţimea canalului p nă la 1,0 m. Toate cele trei galerii
ficate date și informații despre activitatea sacagiilor alcătuiau o construcţie cu lăţimea exterioară de 4,95
n anii 1813, 1858, 1862-1863, 1894 și s-au descris și m. n partea superioară galeriile au arcuri de boltă
imaginile vechi cu aparii Chișinăului și cișmeaua de din cărămidă roșie. Grosimea pereţilor bolţii era de
l ngă Biserica Măzărache. De asemenea, se evidenți- 0,4 m pentru prima galerie și de 0,26 m pentru cele-
ază dotările tehnice ale apeductului, contravaloarea lalte două canale21.
apei furnizate, numele primilor ingineri-șefi ai Uzi- S-a presupus că aceste construcții, de-a dreptul
nei de Apă cu lista personalului din anii 1933-1934, impresionante, datează de la sf rșitul secolului XIX
care este pusă și ea pentru prima oară n circuitul in- și că ele serveau la captarea apei22 , care, adaugăm noi,
formațional. S-au consemnat și mărturii privind dis- se transporta prin alte instalații la locul de consum.
trugerile provocate apeductului n vara anilor 1941 Din păcate, vestigiile arhitecturale menționate, n
și 1944. La fel, s-a specificat contribuția antrepreno- pofida faptului că reprezentau un bun istorico-cultu-
rilor particulari la dezvoltarea serviciilor de aprovizi- ral de valoare excepțională pentru trecutul modern
onare cu apă și canalizare. Atelierele acestora ofereau al Chișinăului și cunoașterea sistemului său de ape-
asistență tehnică la trasarea conductelor și branșarea duct, nu au putut fi salvgardate de la distrugere to-
la sistemele centrale, la construcția și montarea insta- tală.
lațiilor sanitare interne și externe20. De notat că traseul acestor galerii se prelungea
Pe l ngă contribuțiile documentar-istorice, cu- și sub drumul asfaltat despărțitor de teritoriul n-
noștințele noastre privind vechiul apeduct al Chi- treprinderii Municipale ,,Asociația de gospodărire
șinăului s-au mbogățit n ultima vreme datorită a spațiilor verzi (str. A. Pușkin, nr. 62). n curtea
săpăturilor arheologice de salvare, desfășurate pe acesteia, de mai multă vreme este cunoscută o im-
diferite amplasamente din zona sa istorică. Mențio- pozantă construcție subterană din cărămizi de tip
năm, n primul r nd, investigațiile realizate n vara tunel boltit, spre care se coboară printr-un g rlici
anului 2010 de Muzeul Național de Istorie a Moldo- de piatră. n luna martie 2014, cercetătorii Agenției
vei n sectorul străzilor Albișoara și Pușkin din zona Naționale Arheologice (ANA) mpreună cu angajați
colinei Măzărache. n preajma acesteia, pe teritoriul ai ntreprinderii și ai S.A. Apă-Canal Chișinău
sediului Dispeceratului de Avariere Gaze (pe atunci
n construcție) au ieșit la iveală c teva segmente de
21
Ion Tentiuc, Valeriu Bubulici, Mariana Vasilache, Livia S r-
19
Sergiu Tabuncic, Un protest al sacagiilor orașului Chișinău bu, R ezultatele investigaţiilor arheologice de la Biserica
din anul 1821 , Acta Terrae Fogarasiensis. III. Muzeul Țării Măzărache din Chișinău n anul 2010 , Tyragetia, S.N., vol.
Făgărașului Valer Literat . Editura Altip, 2014, p. 383-400. VI [XXI], nr. 1, Chișinău, 2012, p. 304-307.
20
Sergiu Tabuncic, Contribuţii la chestiunea alimentării cu 22
Ion Tentiuc, Valeriu Bubulici, Mariana Vasilache, Livia S r-
apă a oraşului Chişinău (secolul al XIX-lea mijlocul seco- bu, D espre investigațiile arheologice de la Biserica Măzăra-
lului al XX-lea) , Anuarul Institutului de Istorie. Materialele che din Chișinău n anul 2010 , n Identitățile Chișinăului.
Sesiunii Știinţifice Anuale, 23 decembrie 2014. Academia de Materialele Conferinței, 12-13 septembrie 2011, Chișinău.
Știinţe a Moldovei. Chișinău, Editura Tehnica-Info , 2015, Coordonatorii volumului: Sergiu Musteață, Alexandru
p. 184-209. Corduneanu. Chișinău, Editura Pontos, 2012, p. 27-28, 34.

– 26 –
au prospectat vizual acest complex23. Relativ bine Nu demult, printr-o intervenție a specialiștilor
conservat, el era prevăzut cu anumite nceputuri de ANA, a fost pentru prima dată documentată o in-
ramificații acoperite nsă cu pereți, dar și cu o rețea stalație de captare a apei menajere pe str. Căpriana,
de țevi din fontă, făc nd probabil legătura dintre di- nr. 54. Parțial distrusă prin săparea neautorizată a
ferite ansambluri tehnice ale apeductului. Am fi de unei gropi de fundație, construită sub păm nt din
părere că ntr-o zonă proximă sau chiar adiacentă se blocuri de cotileț și cărămidă, instalația se ncadrea-
aflau două rezervoare subterane din zidărie de cără- ză cronologic n a doua jumătate a secolului XIX (un
midă, descrise n documentele timpului. Ele aveau o element de datare l constituie vestigiile ceramice din
formă pătrată n plan și puteau nmagazina fiecare acea vreme descoperite pe fundul amplasamentului).
c te 200.000 de vedre24 de apă 25. Haznalele permeabile (semnalate cu diferite ocazii și
Complementar accesului la apă potabilă, o prio- n alte puncte ale Chișinăului, fără a fi cercetate de
ritate a administrației Chișinăului n a doua parte arheologi sau arhitecți) au reprezentat primele ame-
a secolului XIX a fost asigurarea orașului cu ame- najări sanitare urbane, p nă c nd locul lor a fost luat
najări de canalizare menajeră. Acest serviciu s-a de canalizarea modernă27.
dezvoltat treptat, infrastructura sa incipientă fiind Infrastructura primului apeduct al Chișinăului
compusă din colectoare subterane de deșeuri lichide. cuprindea un complex de construcții și instalații
Instalațiile respective erau construcții de tip hazna, de transportare a apei (bazin, colectoare, stație de
de dimensiuni relativ mici, care de obicei deserveau pompe, cazangerie, ncăpere pentru motoare, două
un număr nu prea mare de gospodării. Apele uzate castele de apă), inclusiv rețele de țevi cu cămine de
deversate n interiorul haznalelor se decantau fără vizitare. Ultimele reprezintă ansambluri arhitectura-
aplicarea tehnologiilor de filtrare, iar vidanjarea se le subterane din cărămidă roșie, nzestrate cu dotări
executa prin gura de vizitare care asigura accesul n inginerești și construite n anumite puncte nodale
bazin. ale apeductului. Trei asemenea cămine au fost desco-
Aceleași haznale cu groapă se utilizau și către perite de cur nd n raza istorică a Chișinăului, unde
anul 1912, c nd n sectorul central al Chișinăului au fost studiate de specialiștii ANA tot prin inter-
a fost pus n funcțiune un sistem de canalizare mai venții de salvare. Ele serveau la ntreținerea ramifi-
evoluat. Prima stație de pompare a apei reziduale a cațiilor centrale și liniilor particulare de apeduct, n
fost construită n anul 1928 de I. Mojaev, cu scopul interiorul lor afl ndu-se branșamente de conducte
de a proteja de poluare r ul B c, n care se revărsau principale cu conexiuni secundare și apometre pen-
apele impurificate produse n spitale. Stația se situa tru contorizarea consumului de apă. Accesul n in-
pe str. Sf. Andrei și era dotată cu două pompe ori-
zontale, bazin de colectare și decantor26. ză de-a lungul mai multor ani aceasta emana un miros fetid,
resimțit și n zonele mai ndepărtate. Cu ceva timp n urmă,
23
Pentru o serie de fotografii ale acestui obiectiv vezi postul problema a fost parțial soluționată prin retehnologizarea
de televiziune Publica TV, P rimul apeduct din Chișinău va bazinelor de aerare și folosirea echipamentelor performante
fi conservat și transformat n muzeu (06.03.2014) , http:// n epurarea apelor (Cf. Olesea Cember, ¬A pă-Canal n-
www.publika.md/primul-apeduct-din-chisinau-va-fi-con- cepe evacuarea nămolului de la Stația de Epurare din Chi-
servat-si-transformat-in-muzeu-foto_1832511.html șinău , 23 noiembrie 2013, http://diez.md/2013/11/27/
24
O vadră este astăzi echivalentă cu circa 10 litri. apa-canal-incepe-evacuarea-namolului-de-la-statia-de-epu-
25
Ion Varta, Tatiana Varta, Primarul Carol Schmidt și opera de rare-din-chisinau/; Au demarat lucrările la Stația de Epu-
modernizare a orașului Chișinău, p. 152-155. rare a Apelor din Chișinău , 3 august 2009, http://www.
26
Printr-o hotăr re a Consiliului de Miniștri al RSSM din moldova.org/au-demarat-lucrarile-la-statia-de-epurare-a-
26 decembrie 1946 a fost aprobat proiectul unui nou an- apelor-din-chisinau-203069-rom/). n pofida acestor reno-
samblu de construcții și instalații destinat colectării, eva- vări tehnice, n prezent, potrivit datelor furnizate de unele
cuării și epurării apelor uzate din Chișinău. Pe parcursul investigații, Stația de Epurare Chișinău este principala sursă
anilor 1956-1962 s-au executat lucrări de edificare a rețelei de poluare a r ului B c, devers nd zilnic n acest fluviu circa
de canalizare și a colectorului principal, iar n deceniile ur- 130 de mii metri cubi de apă reziduală (Cf. Vadim Vasiliu,
mătoare componentele de infrastructură au fost dezvoltate B c, bumerangul poluării , Jurnal de Chișinău, 9 aprilie
și mbunătățite ndeosebi prin aportul specialiștilor din ora- 2013, http://www.jc.md/bac-bumerangul-poluarii/).
șele Tallinn, Odesa, Moscova și Harcov (Cf. Sistemul de 27
Sergiu Tabuncic, Un colector de ape reziduale descoperit
epurare n Chișinău , in Chișinău. Enciclopedie. Editor: Iurie n centrul istoric al Chișinăului , n Arheologia preventivă în
Colesnic. Redactor științific: Ion Dron. Chișinău, Editura Republica Moldova. Ministerul Culturii al Republicii Mol-
Museum, 1997, p. 417-418). Totuși, construcția stației de dova. Agenția Națională Arheologică. Vol. I, nr. 1-2. Chiși-
epurare n-a fost niciodată dusă la bun sf rșit, din care cau- nău, 2014, p. 159-168.

– 27 –
cinta nchisă a căminelor se făcea printr-o deschidere Un prim cămin al vechiului apeduct a fost depis-
din partea sa superioară, ce se acoperea cu un capac tat la intersecţia bd. Ștefan cel Mare și Sf nt cu str.
mobil din fontă. Armenească, informația despre această descoperire
Ca și puțurile absorbante, vechile cămine de ape- parvenind la ANA pe 26 februarie 2014. n urma
duct28 reprezintă o noutate absolută n cercetările verificării zonei menţionate s-a constatat că o bună
aferente evoluției utilităților de apă ale Chișinăului parte a căminului fusese deja distrusă n procesul de
și, n general, n studiile de arheologie urbană29, mo- realizare a lucrărilor de reabilitare a reţelelor de ape-
tiv pentru care n continuare vom prezenta mai de- duct și canalizare de pe bd. Ștefan cel Mare și Sf nt.
taliat aceste obiective arhitectural-inginerești, care A fost stabilită necesitatea efectuării cercetărilor ar-
merită a fi valorificate și ca repere patrimoniale30. heologice de salvare pentru a documenta porţiunea
păstrată a amenajării respective. Investigațiile de te-
28
Descoperirea fragmentelor din construcții subterane sau ren au constat din curăţarea căminului de sol și alte
cămine ntregi de apeduct la intersecția bulevardului Ște-
resturi menajere, desenarea obiectivului cu preluarea
fan cel Mare cu strada Armenească, pe strada Bulgară sau
la răscrucea străzilor Veronica Micle și Vasile Alexandri parametrilor metrici, fotografierea și descrierea lui.
a fost anunțată publicului larg de Eugenia Pogor, P ri- Obiectivul este situat la intersecţia arterelor
mul sistem de apeduct al Chișinăului a ¬i eșit la suprafa- sus-amintite, sub partea carosabilă. n urma lucrări-
ţă n centrul orașului , adevărul.md, 27.02.2014, http:// lor de reabilitare a reţelelor de apeduct și canalizare
adevarul.ro/moldova/actualitate/primul-sistem-deape-
de pe bd. Ștefan cel Mare și Sf nt, căminul a fost
duct-1_530f1282c7b855ff56b5c6b7/index.html; Olesea
Cember, D escoperire arheologică n centrul Chișinăului: distrus n cea mai mare parte, păstr ndu-se doar un
primul sistem de apeduct al orașului , 27.02.2014, http:// segment plasat paralel cu bulevardul menţionat (fig.
diez.md/2014/02/27/descoperire-arheologica-in-cen- 1-3). Bolta complexului se află la ad ncimea de 0,65
trul-chisinaului-primul-sistem-de-apeduct-al-orasului/; m de la suprafaţa actuală a stratului de asfalt. După
D atează din secolul XIX. Ce au găsit muncitorii sub o
toate probabilitățile, căminul avea n plan forma
stradă din centrul capitalei , ProTv, 27.02.2014, http://
protv.md/stiri/actualitate/dateaza-din-secolul-xix-ce-au- unei cruci cu braţele aproape egale. El este construit
gasit-muncitorii-sub-o-strada-din---448271.html; Des- din cărămidă roșie, cu dimensiunile de circa 5 x 12 x
coperire neașteptată n centrul Chișinăului! Muncitorii 25 cm, prinse cu un strat de mortar, cu grosimea de
au dat peste rămășiţele unei construcţii subterane din se- 0,5-1 cm. Lungimea porțiunii păstrate a căminului
colul XIX , Prime TV, 28.02.2014, http://www.prime.
este de circa 2 m, dimensiunile lui fiind probabil de
md/rom/news/social/item6602/; Victoria Dodon, Un
alt segment al primului sistem de apeduct al Chișinăului a 2 x 2 m. Fundaţia pereţilor construcţiei a fost clădi-
fost descoperit pe strada Bulgară , adevărul.md, 03.03.2014, tă din patru r nduri de cărămidă și se nălţă deasu-
http://adevarul.ro/moldova/actualitate/foto-alt-seg- pra podelei cu 0,2 m. Podeaua căminului este pavată
ment-1_5314aae8c7b855ff56d61930/index.html; „Ar- cu un strat de cărămidă așezată orizontal. Pereţii se
heologii noștri au găsit rămășite ale Chișinăului vechi ,
nalţă deasupra temeliei cu 0,5 m, fiind clădiţi pe
ProTV, 26.03.2016, http://protv.md/stiri/actualitate/sur-
priza-dubla-de-sub-pamant-arheologii-nostri-au-gasit-ra- laturile lungi ale căminului din 11 r nduri de cără-
masite---1399231.html midă. Bolta semicirculară este rezemată pe pereţii
29
O ncercare de analiză a unor cercetări considerate proprii propriu-ziși, fiind formată din cărămizi plasate cu
acestui domeniu vezi la Sergiu Musteață, Chișinăul și arhe- latura lungă paralel și vizavi de ambele axe ale cămi-
ologia urbană , n The Steppe Lands and the World Beyond
nului. La capete nălţimea căminului era de 1,15 m,
Them. Studies in Honor of Victor Spinei on his 70th Birthday.
Editors Florin Curta, Bogdan-Petru Maleon. Iași, Editura iar n zona centrală de 1,25 m.
Universităţii Al. I. Cuza , 2013, p. 599-614. Dintre particularităţile constructive ale comple-
30
La scurt timp după descoperirea acestor vestigii de apeduct xului, relevăm prezenţa la fiecare extremitate a bra-
s-au inițiat discuții la nivelul Ministerului Culturii despre ţelor a unor cavităţi pentru instalarea conductelor de
oportunitatea conservării și introducerii lor n circuitul
metal cu diametrul de circa 0,17-0,20 m. Ele sunt si-
cultural și turistic al orașului Chișinău, discuții care nsă nu
au dus la niciun rezultat practic. A se vedea Poziția Minis- mc.gov.md/ro/content/intrunire-de-lucru-privind-descope-
terului Culturii referitor la descoperirea recent în Chișinău a ririle-subterane-recente-din-strada-stefan-cel-mare-si; Mu-
unei construcții subterane, Ministerul Culturii, 28.02.2014, zeu subteran n capitală , Jurnal TV, 17.03.2014, http://
http://www.mc.gov.md/ro/content/pozitia-ministeru- jurnaltv.md/ro/news/2014/3/17/muzeu-subteran-in-capi-
lui-culturii-referitor-la-descoperirea-recent-chisinau-u- tala-10009264/; Serviciul de presă S.A. Apă-Canal Chiși-
nei-constructii; Întrunire de lucru privind descoperirile nău , Vestigiile primelor colectoare de apă descoperite în centrul
subterane recente din strada Ștefan cel Mare și Sfânt a ora- capitalei impulsionează deschiderea unui Muzeu al Apei,
șului Chișinău, Ministerul Culturii, 05.03.2014, http:// 22.03.2014, http://www.acc.md/

– 28 –
Fig. 1. Căminul de apeduct Fig. 2. Căminul de apeduct de la Fig. 4. Căminul de apeduct de la intersecția bd. Ștefan cel Mare și
de la intersecția bd. Ștefan cel intersecția bd. Ștefan cel Mare și Sfânt cu str. Bulgară. Vedere din interior spre sud-est.
Mare și Sfânt cu str. Armeneas- Sfânt cu str. Armenească. Vedere
că. Vedere dinspre nord-vest. dinspre sud-vest.

Fig. 3. Căminul de apeduct de la intersecția bd. Ștefan cel Mare și Fig. 5. Căminul de apeduct de la intersecția bd. Ștefan cel Mare și
Sfânt cu str. Armenească. Secțiune longitudinală (A) și transversală (B). Sfânt cu str. Bulgară. Vedere din interior spre nord-vest.

tuate deasupra fundaţiei, fiind prevăzute cu bolţi semicirculare construite din-

tr-un strat de cărămidă, rezemate pe fundaţie. nălţimea bolţilor este de 0,4 m.
După c t se pare, căminul a avut o gură de acces acoperită cu capac de fontă,
distrusă n timpul lucrărilor de excavaţie, din care cauză nu s-a putut preciza
unde era situată.
Al doilea cămin subteran se află la intersecţia bd. Ștefan cel Mare și Sf nt
cu str. Bulgară, fiind semnalat tot cu prilejul lucrărilor de reabilitare a reţelelor
de apeduct și canalizare. n perioada 2-7 martie 2014, angajații ANA au efec-
tuat cercetarea obiectivului respectiv, care a constat din nregistrarea indicato-
rilor metrici, desenarea, fotografierea și notarea detaliilor sale arhitecturale.
Construcția subterană este situată la ntretăierea căilor de circulație menți-
onate, sub partea carosabilă și trotuar. Căminul a fost descoperit n stare bună
de conservare, n interiorul lui păstr ndu-se ţevile de metal cu supape de la ape-
ductul vechi, probabil funcţionabil și n perioada postbelică (fig. 4-5). n plan
orizontal, el are forma unei cruci latine și este construit din cărămidă roșie cu
dimensiunile de circa 25 x 12 x 5 cm, unite cu un strat de mortar (fig. 6). In-
trarea n cămin se făcea prin intermediul unei guri de acces, acoperită cu un
capac de fontă, cu diametrul de 0,5 m. Lungimea construcției este de 3,85 m,
iar lăţimea maximă de 2,60 m. Braţele laterale ale căminului au lungimea de Fig. 6. Căminul de apeduct de
0,65 m și lăţimea de 0,70 m fiecare. Podeaua lui este formată dintr-un strat la intersecția bd. Ștefan cel Mare
și Sfânt cu str. Bulgară. Plan și
de cărămidă plasată orizontal. Pereţii căminului sunt nălţaţi pe o bază com- secțiune.

– 29 –
pusă din două r nduri de cărămidă. Ei au nălţimea
de 1,20 m. Bolta construcţiei este semicirculară. La
capătul braţelor se află c te o deschizătură anume
făcută pentru montarea țevilor de metal. Ele sunt si-
tuate n partea superioară a fundaţiei, fiind prevăzu-
te cu bolţi semicirculare dintr-un strat de cărămidă
rezemate pe temelie. nălţimea bolţilor menţionate
variază ntre 0,50 și 0,70 m.
Al treilea cămin a fost descoperit la 25 martie
2016, cu ocazia lucrărilor de instalare a cablurilor
electrice efectuate de SA Compania Electrica, lucrări
care, la r ndul lor, au fost prilejuite de reconstruc- Fig. 7. Căminul de apeduct de la intersecția străzilor Vasile Alexan-
ția străzii Vasile Alexandri, comandate de Direcția dri și Veronica Micle. Vedere dinspre sud-est.
Transport Public și Căi de Comunicații a Primăriei
Municipiului Chișinău31.
Complexul reperat se află n zona vechiului Turn
de Apă, distrus după cel de-al Doilea Război Mon-
dial, la circa 3 m nord-vest de drumul asfaltat Vasile
Alexandri, la 24 m de colțul nord-estic al imobilu-
lui de pe str. Veronica Micle, nr. 5 și la 20,9 m de
unghiul nord-estic al clădirii Teatrului Republican
Luceafărul de pe str. Veronica Micle.
Căminul (fig. 7-9) are formă pătrată n plan ori-
zontal, cu dimensiunile la exterior de 1,15 x 1,15 m
și la interior de 0,89 x 0,89 m. nălțimea construcți-
ei p nă n gură este de 1,12-1,14 m. Căminul a fost
construit din 13 r nduri de cărămizi dispuse verti-
cal, majoritatea pieselor av nd mărimea de 5,5 x 12,7
x 25 cm. După cele 13 r nduri de cărămizi, aranjate
pe perimetru, urmează trei r nduri de cărămizi așe-
zate transversal pe pereții căminului p nă la colacul
gurii. Acesta este construit din trei r nduri de cără-
mizi, mai exact bucăți de cărămizi, puse pe lățimea
lor. Două r nduri de cărămizi ce formează partea de
deasupra căminului, situate peste r ndul al 13-lea
de sus al peretelui, sunt de dimensiuni diferite dec t
celelalte, respectiv cu grosimea de 6 cm, lățimea de
12 cm și lungimea de 25,5 cm. La exterior diametrul
gurii căminului este de 0,82 m, iar la interior de 0,56
m. Sub două r nduri de la colacul gurii, patru cără- Fig. 8. Căminul de apeduct de la intersecția străzilor Vasile Alexan-
dri și Veronica Micle. Vedere asupra colțului vestic al complexului.
mizi sunt dispuse n cruce transversal pe colac. Lăți-
mea zidului căminului este de lățimea unei cărămizi, 18 cm, de la care s-a unit o țeavă tot de fontă cu gro-
respectiv de 12,5-12,8 cm. simea de 2,5 cm, dotată cu un apometru, cu dimen-
n partea estică a căminului, sub cărămizi, s-a siunile de 4 x 10 cm. Prin această țeavă cu contor
aflat o țeavă de fontă cu grosimea de 12 cm. n porți- se alimenta probabil edificiul Teatrului Republican
unea centrală aceasta prezintă o mufă cu grosimea de Luceafărul de astăzi.
n peretele vestic al căminului există un gol cu
31
Primele două cămine au fost cercetate de arheologii Sergiu lățimea de 0,22-0,25 m și nălțimea de 0,30 m, prin
Bodean, Ion Ciobanu, Eugen Mistreanu și Ion Noroc, iar
cel de la intersecția străzilor Vasile Alexandri și Veronica Mi-
care trece țeava subțire, aflată n partea de jos al go-
cle de autorii articolului de față. lului, la nivelul r ndului doi de cărămizi. De la țeava

– 30 –
 cu f nt nă de acces, situate pe traseul apeductului
orașului Chișinău dat n exploatare la 12 decembrie
1892. Acest gen de construcţii, pe c t se vede, se regă-
sește la intersecțiile din zona centrală a Chișinăului.
După particularităţile constructive și funcţio-
nale, căminele cercetate au analogii n alte sisteme
centralizate de aprovizionare cu apă construite n
secolul XIX. De exemplu, n reţeaua de apeduct din
Moscova, la 1 ianuarie 1913 existau 6207 cămine,
dintre care 3824 erau edificate din cărămidă. Ulti-
mele erau instalate la intersecţiile de conducte dotate
cu supape de dimensiuni mai mari. Ele se situau la
distanţa de circa 100 m unul faţă de altul, fiind echi-
pate, după caz, și cu robinete de incendiu32 .
n mod evident, căminele de apeduct cercetate n
zona istorică a Chișinăului reprezintă obiective de o
anumită importanţă istorico-arhitecturală. Ţin nd
cont de gradul lor de conservare, pentru valorificare
culturală și turistică cel mai indicat este obiectivul
situat la intersecţia bd. Ștefan cel Mare și Sf nt cu
str. Bulgară. Un alt cămin de apeduct relativ bine
păstrat, dar care ncă nu a fost cercetat, a fost sem-
nalat la intersecţia bd. Ștefan cel Mare și Sf nt cu
str. Vlaicu P rcălab (fig. 10). De asemenea, parte

Fig. 9. Căminul de apeduct de la intersecția străzilor Vasile Alexan-

dri și Veronica Micle. Plan și secțiune.

groasă, printr-o mufă prismatică, cu dimensiunile

14 x 3 cm, și o alta discoidală, cu diametrul de 16 x
3 cm, se unește o țeavă verticală pentru un robinet
ce ieșea prin r ndul de cărămizi al colacului la su-
prafață.
n peretele sudic există un fel de treaptă, forma-
tă din două cărămizi dispuse transversal pe perete,
cea de jos fiind pusă peste r ndul șapte de cărămizi.
Treapta are un ieșind n interiorul căminului, lung
de 6 cm și de 5 cm n exterior.
Căminul a fost construit pe un sol cenușiu ames-
tecat cu nisip și pigmenți de calcar, av nd grosimea
de 22 cm, sub care urmează nisip gălbui. n stratul
Fig. 10. Căminul de apeduct de la intersecția bd. Ștefan cel Mare și
de sol cenușiu din interiorul căminului a fost găsită o Sfânt cu str. Vlaicu Pârcălab. Vedere dinspre sud-est.
monedă de bronz rusească emisă n anul 1895.
Din punct de vedere funcţional, obiectivele subte- 32
Краткое описание московских городских водопроводов,
rane de cărămidă descrise mai sus reprezintă cămine 1913 г., Москва, 1913, с. 97-99.

– 31 –
componentă a unui viitor muzeu al apeductului din pe viitor distrugerea iremediabilă a acestor categorii
Chișinău (Muzeul Apei) pot fi galeriile subterane de vestigii, importante pentru reconstituirea istoriei
situate pe teritoriul ntreprinderii Municipale Aso- orașului Chișinău, prin intermediul diverselor lu-
ciaţia de gospodărire a spaţiilor verzi . Menţionăm crări care afectează solul n ad ncime, este necesară
că o bună practică n acest sens există deja n orașele coordonarea lor n prealabil cu Agenţia Naţională
Moscova, Sankt Petersburg, Kiev, Harkov, Cluj-Na- Arheologică, așa cum prevede legislația n vigoare.
poca ș.a. n acest mod vor fi cercetate și documentate diferi-
Reiterăm că părţi ale apeductului orășenesc și te complexe și vestigii ale vechiului Chișinău, printre
ale rețelei de canalizare din a doua parte a secolului care și alte segmente ale primului său apeduct. Infor-
XIX, situate n nucleul istoric al Chișinăului, au fost maţia obţinută va contribui la o mai bună cunoaștere
descoperite și n anii precedenţi (galeriile apeductu- a civilizaţiei urbane de la sf rșitul secolului XIX
lui din zona bisericii Măzărache și colectorul de ape nceputul secolului XX, iar unele obiective ar putea
reziduale din str. Căpriana, nr. 54). Pentru a exclude fi incluse n circuitul turistic al capitalei.

– 32 –
 ASPECTE DIN ISTORIA CARTIERULUI RÂȘCANI / RÂȘCANOVCA

Sergiu BACALOV

Am nceput să studiez problema cartierului Râș- Dintr-un zapis, din 12 ianuarie 1705 (7213), de la
cani/Râșcanovca (amplasat pe teritoriul moșiilor Mihai vodă Racoviţă, aflăm despre p ră ce au fost
medievale Visterniceni și Gheţăoani) n contextul ntre Mog lde căpitanul, ginerele H ncului (Dumi-
cercetării toponimiei vechi a orașului Chișinău1. trașco, fiul serdarului Mihalcea n.n.), i Grigore sin
Totodată, iniţierea studierii curgerii stăp nirii moși- [Dumitrașco] H ncul și ntri Bogos p rcălabul pen-
ei R șcanovca a fost determinată de faptul că o parte tru niște mori ce au fost făcut Bogos n apa B cului
din ea, cea de jos (Gheţăoani), a aparţinut o anumită la Gheţăoani mpotriva Chișinăului . Litigiul a fost
perioadă neamului de boieri lăpușneni H ncul, pe determinat de cauze vechi, ncă din perioada n care
care l-am cercetat din punct de vedere istorico-gene- făc ndu-să Chișinău t rgu mare n zilele domnului
alogic2 . Dabija vodă, și la domnie domnului Duca vodă jă-
Un catastif cu scrisorile pentru Gheţăoani , pu- luind t rgoveţii că n-au loc să s(e) hrănească, au fă-
blicat de Gheorghe Ghibănescu, conţine mai multe cut schimbu cu [Mihalcea] H ncul stolnic de luasă
rezumate ale actelor referitoare la tranzacţiile funcia- moșia Gheţăoanii și o didesă t rgoveţilor și atunce
re făcute n legătură cu această moșie. La 4 mai 1666 ncepusă Chișinăul a face iazuri n B c . Ca urmare
(7174), domnul Duca vodă a dat carte H ncului a cercetării acestei pricini, Bogos a fost dat rămas4,
vel medelnicer ca să ţie și să oprească a sa dreaptă oci- nsă el nu s-a mulţumit cu decizia judecăţii; aceasta
nă satul Gheţăoani ce s nt la ţinutul Orheiului pre reiese dintr-o carte de judecată de la Antiohie vodă
B c l ngă Chișinău, cu tot hotarul și cu tot venitul Cantemir, emisă la 25 mai 1706 (7214), pentru de
precum i scriu dresăle cele bătr ne . Dintr-o altă iznoavă giudecata ce au mai avut Bogos p rcălabul
carte de la Gheorghe vodă Duca aflăm că Mihalcea cu Mog ldea căpitanul ginerele H ncului și cu Gli-
H ncul a schimbat moșia Gheţăoani, pe care a dat-o gore H ncul tot pentru acele mori . Iar Bogos din
t rgului Chișinău, pentru o parte din moșia t rgului nou a fost dat rămas5.
Lăpușna, dinspre satul Mlădinești al serdarului, loc n timpul celei de a treia domnii a lui Mihai vodă
care s-a numit Făurești. Astfel, la 2 iulie 1670 (7178), Racoviţă, la 9 decembrie 1717 (7225), s-au judecat
domnul scrie cătră Costantin ca să măsoare săleștea iarăși H nculeștii cu p rcălabul de Chișinău, la acea
Gheţăoanii să fie pentru hrana t rgoveţilor de Chiși- dată Grigore Sava ( de p ra ce a fost ntre Grigore
nău și lui Mihalcea H ncul sărdariu săi dea prea at - H ncul postelnic și ntre Grigore Sava p rcălabul ),
ta loc din locul t rgului Lăpușna din partea de sus pentru un vad de moară ce este l ngă t rgul Chi-
despre satul său Mlădinești . Acest schimb de moșii șinăului pe apa B cului ntr-o g rlă pe care loc și
a fost, n 1676 (7184), re ntărit de către domnul An- făcură Grigoraș Sava și moară după daniia ce ave de
tonie vodă Ruset: ... ntărește lui Mihalcea H ncul la domnie sa deoarece ar fi fost acel loc domnesc .
stolnic ca să stăp nească bucata ace de loc din Lăpuș- nsă din dresăle (actele pentru moșie n.n.) H n-
na cu moară ca și Gheţăoanii cari iau dat cu schimbu cului sau dovedit că nu este loc domnesc și cu greșală
cu doaă iazuri și vaduri de moară n B cu 3. i să desedă daniia . Confuzia s-a produs din cauza că
t rgoveţii număsc Gheţăoanii loc domnesc, după
1
Sergiu Bacalov, Consideraţii privind perioada tătaro-mon- schimbul ce făcusă domnul [Gheorghe] Duca vodă
golă din istoria orașului Chișinău , in Identităţile Chișinău- cu [Mihalcea] H ncul, care schimbu pe urmă sau
lui, ediţia a doua, Chișinău, 2015, p. 29-54; Sergiu Bacalov, stricatu și au rămas ca să fiie apa B cului tot de ţănu-
D ocumente privitoare la localizarea moșiei Chișinăul Mare.
Fragmente din dosarul litigiului lui Gheorghe Frătiţă cu Haz-
tul Orheiului .
naua Statului pentru stăp nirea moșiei Zaim, ţinutul Ben- Litigiul pentru moșia Gheţăoani a continuat ncă
der , in Studii de arhondologie și genealogie, vol. III, Chișinău, mult timp, nsă de această dată ntre H nculești și
2015, p. 17-32. rudele lor, Potlogeștii. Astfel, dintr-un zapis din 31
2
Sergiu Bacalov, Aspecte istorico-genealogice referitoare la iulie 1723 (7231) aflăm că vornicii de poartă din
neamul boieresc al H nculeștilor (H ncul) , Buletin știinţific
al tinerilor istorici. Serie nouă, I (VI), Chișinău, 2012, p. 67- mâne), vol. X, Iași, 1915, nr. CXIV, p. 206-207.
102. 4
A fi dat rămas ( nv.) a pierde un proces.
3
Gheorghe Ghibănescu, Surete și izvoade (Documente slavo-ro- 5
Ibidem, nr. CXIV, p. 207-208.

– 33 –
poruncă domnească au adus n bisărică pe Grigoraș și li să ncheie giudecata după giurăm ntul făcut de
H ncul cu fraţii lui Neculai și Miron, ficiorii lui H nculeștii , d ndusă Potlogeștii rămași . Consta-
Dumitrașco H ncul, de au jurat pentru moșiia din tăm că moșia Gheţăoani a fost lui Mihalcea H ncul
Gheţăoani precum Done, unchiul lui Constandin de cumpărătură. Trezește interes faptul că, anterior,
Potlog săn Neculai, n-au stăp nit Făureștii (un loc Gheţăoanii s-au aflat n stăp nirea lui Vasile vodă
din hotarul Lăpușnei n.n.) n chip că ar fi fost mo- Lupul, protectorul lui Mihalcea H ncul6.
șiia lui ce au ţănut numai odaia și cum nau cumpă-
Moșia Gheţăoani a ieșit din stăp nirea neamului
rat moșul H nceștilor acea moșie c nd au ţănut pe
H nculeștilor, prin danie și v nzare, către mijlocul
muma Neculii și a lui Doni și precum n-au auzit de
la nime nici știu ei să fi dat Doni cu fraţăi lui bani la secolului al XVIII-lea, iar cea care a iniţiat procesul
răscumpăratul Gheţăoanilor și precum nu mblă ei nstrăinării a fost Lupa, fiica lui Dumitrașco H ncul
cu meșteșug și nici au vreun zapis tăgăduit făr de cale și soţia medelnicerului Mog lde Brăescul. Astfel, la
c te au scos la divan . 13 ianuarie 1744 (7252), Lupa, giup neasa lui Mo-
Tot din 31 iulie 1723 (7231), domnul Mihai vodă g ldea medelniceriul , a făcut daniia lui Vasălache
Racoviţă a emis o carte privind p ră ce au fost n- Măzărachi jicnicer giumătate de moșiia Gheţăoanii
tre Mog ldea medelnicer i cumnaţii săi Grigoraș i cu giumătate de moară, ce au avut de la părinţii ei ,
Neculai și Miron, ficiorii lui Dumitrașco H ncul, preciz ndu-se că cealaltă giumătate de moșiia și cu
nepoţii lui Mihalcea H ncul stolnic și ntre Costan- giumătate de moară [...] esti a frăţinisău lui Grigoraș-
tin Potlog, ficiorul Neculii, i Gheorghiţă, ficiorul lui co [H ncul] postelnic . Stăp nirea peste respectiva
Costantin Potlog, pentru moșia din săliște din Ghe- jumătate de moșie și jumătate de moară a fost ntă-
ţăoani . Documentul este interesant prin faptul că,
rită, la 25 noiembrie 1745 (7253), lui Vasilachi Mă-
n afară de argumentele părţilor, sunt aduse infor-
zărachi de către domnul Ioan Neculai vodă . Peste
maţii importante privind evoluţia moșiei Gheţăoani
nainte de intrarea n stăp nirea H nculeștilor. un an, dintr-un zapis emis la 3 ianuarie 1746 (7254)
Astfel, Potlogeștii susţineau că Gheţăoanii ar aflăm despre giudecata ce au fost ntre Miron H n-
fi driaptă moșiia lor di la Necula tatăl lor și de pe cul, careli zice că daniia surorisa Lupa ar fi fost dată
fraţ i Neculi, Doni și Costantin, cari au fost hiestri cu nșelăciune lui Vasilache Măzărachi medelnicer.
(fii vitregi n.n.) Mihalcii H ncului și de pe moașa nsă, la judecată, Miron H ncul a fost dat rămas ,
(bunica n.n.) lor Nastasăia pe care au ţ nut-o Mi- iar c știg de cauză a obţinut medelnicerul Măză-
halcia H ncul, cari moș ie ar fi fost zălogită de un rachi. Ceva mai devreme, la 24 martie 1745 (7253),
niam al lor și pe urmă dacă au luat Mihalcea H n- și cealaltă jumătate din moșia Gheţăoani a intrat
cul pe moașa lor Nastas ia și s-au r nduit ficiori ei n stăp nirea lui Vasile Măzărachi: de la Grigoraș
Necula și Doni și Costandin ar fi răscumpărat mo- H ncul postelnic ficiorul lui Dumitrașco H ncul
șiia Gheţăoani și Doni ar fi făcut schimb cu domnul
cari au v ndut lui Vasălachi Măzărachi medelnicer și
[Eustratie] Dabija voevod, lu nd din hotarul t rgu-
cealaltă giumătate de sat de Gheţăoani pentru 150
lui Lăpușna și apoi iarăș la acelaș domn sar fi stricat
acel schimb răm ind Făureștii loc gospod (domnesc de lei7.
n.n.) și Doni șau luat Gheţăoanii și după ce au pe- Ulterior, moșia Gheţăoani a intrat n stăp nirea
rit Doni și au murit Necola și Costandin ar fi rămas lui Constantin Rășcanul, fost mare stolnic. Acest
acele zapisă a Gheţăoanilor la muma lor ce au ţinut-o fapt reiese din mărturia, din 25 mai 1757, a unui Da-
Mihalcea H ncul și după moartea ei au rămas la rie Băluţel din H rtop privind moșiile sale, inclusiv
H ncul . La r ndul lor, H nculeștii ncă au arătat Ciocana ci mergi p n n apa B cu, cu vad de moa-
că moșiia Gheţăoanii ntăiu au cumpărat-o Vasile ră n B c, cari vad esti v ndut dintr- nsul parte Mo-
[Lupul] voievod ncă din boierie de la niște femei g ldioaei lui Măzărachi medelnicer, ci o stăpănește
Irina și Gaftona și Marula, arăt nd ei zapisul i apoi Costantin Rășcanul biv vel stolnic, fii lui Toader
au dat-o domnul Vas le voevod daniia unui Marcu Rășcanu pitar 8.
jicnier, arăt nd ei și ispisocul acel de daniia, și de la 6
Ibidem, vol. X, nr. CXIV, p. 208-209.
Marcu jicnicer ar fi cumpărat-o Mihalcea H ncul 7
Ibidem, nr. CXIV, p. 210.
și zapisul sar fi nnecat dar au mărturisit Toderașco 8
Aurel V. Sava, Documente privitoare la târgul și ţinutul Orhe-
Cruceriul om bătr n că au văzut și au cetit zapisul iului, București, 1944, nr. 229, p. 235-236.

– 34 –
 Curgerea stăpânirii moșiei Gheţăoani (vechea Din documentele vechi prezentate n cadrul aces-
moșie Visternicenii de Jos): tui proces s-a aflat:
a) nainte de 1634 aparţinea unor femei: Iri- 1) din mărturia de cercetare și harta de starea lo-
na și Gaftona și Marula ; b) tot nainte de 1634 Iri- cului, iscălite de dumisale spatar Manolachi Donici
na, Gaftona și Marula au v ndut-o boierului Lupul i de sulger Ioan Tăutul, s-au văzut că acea giumătate
Coci, viitorul domn Vasile vodă Lupul; c) domnul de Visternici, partea din sus, pe care o cuprinde ispi-
Vasile vodă Lupul a făcut-o danie unui boier Mar- socul domnului Ștefan voievod [1525], după vremi,
cu jicnier ; d) jitnicerul Marcu a v ndut-o lui Mi- ntru cei din urmă stăp nitori, s-au numit moșie n-
halcea H ncul; e) Mihalcea H ncul a lăsat-o fiului treagă Visternicii, iar giumătatea ce din gios au tre-
său, Dumitrașco H ncul; f) Dumitrașco H ncul a buit să fie unde acum stăp nește stolnicu R șcanul
mpărţit moșia, jumătatea de jos a lăsat-o fiicei sale cu nume de Gheţăoani, cu osăbite scrisori 10. Iar la
Lupa, iar jumătatea de sus fiului Grigorașco H n- 20 martie 1801, n același context, aflăm că vizavi de
cul postelnic; g) la 13 ianuarie 1744, fiica lui Dumi- Visterniceni ( Visternici ) era amplasat Chișinăul:
trașco H ncul, Lupa, soţia lui Mog ldea medelnicer, de cee parte de B c n dreptul iazului Albașului la
a făcut danie jumătate de moșie medelnicerului Va- f nt na cea mare 11;
silache Măzărachi; h) la 24 martie 1745 Grigoraș- 2) ulterior, acea giumătate, partea de sus, numi-
co H ncul postelnic a v ndut jumătatea sa de moșie tă moșii ntreagă Visternicii, după vremi, iarăș s-au
medelnicerului Vasilache Măzărachi; e) ntreaga mo- mpărţit n doa și la urmă toată s-au cuprinsu n
șie a fost lăsată de către serdarul Vasilache Măzăra- stăp nirea vornicului Costandin R șcanul, părin-
che moștenire unui nepot Constantin Rășcanu; f) tele stolnicului Dimitrachi 12; cu precizarea, din 20
Constantin Rășcanu a lăsat moșia fiului său, Dimi- martie 1801, că moșia Gheţăoani din vechiu au fost
trachi Rășcanu. giumătatea locului ce din gios a Visternicilor și după
*** vremi s-au numit Gheţăoani 13.
Examin nd curgerea stăp nirii Gheţăoanilor,
n legătură directă cu Visternicenii, sesizăm origi- Curgerea (evoluţia) stăpânirii moșiei Visterni-
nea ambelor moșii n cea a lui Oancea logofătul, ceni (Visternici) în secolul XVIII14:
care găzduia Seliștea Tătărească. Chestiunea este a) nainte de 1700 moșia ntreagă Visternici a
evidenţiată n contextul litigiului dintre stăp nii aparţinut logofătului Ionășcuţă Rusul; b) logofătul
moșiilor Chișinău, Buiucani, Visterniceni și Ghe- Ionășcuţă Rusul a mpărţit moșia n două, jumăta-
ţăoani, pentru iazurile și morile de pe B c. Astfel, te fiicei sale Ana, soţia logofătului Solomon B rlă-
la 20 decembrie 1800 10 februarie 1801, domnul deanu, iar cealaltă jumătate fiului Toderașco Rusul
Constantin Alexandru vodă Ipsilanti a cercetat liti- clucer.
giul mănăstirilor Sf ntului Arhanghel, reprezentată
de mănăstirea Galata, și Sf nta Vineri, reprezentată
de mănăstirea Frumoasa, cu mănăstirea Căpriana și
dumnealui stolnic Dimitrachi R șcan , pentru apa
B cului, a cărie curgere este pintre moșiile acestor
mănăstiri (și anume Chișinăul a mănăstirii Sfintei XVIII-lea ( n continuare, MEF, IX), colecţia Moldova în epo-
Vineri i Buiucanii a Sf ntului Arhanghel , ambele ca feudalismului, vol. XI, realizat de Larisa Svetlicin i, Demir
Dragnev, Eugenia Bocearov, Chișinău, 2008, nr. 289, p. 358-
n ţinutul Lăpușna) și ntre moșiile Visterniceni in 363.
Gheţăoanii, ce s nt de ţinut Orheiului care se stăp - 10
Ibidem, nr. 289, p. 358-363.
nesc de stolnicul R șcanul, nsă cu giumătate de sat 11
Documente privitoare la istoria Ţării Moldovei în secolul al
Visterniceni, ce are luat cu schimbu de la mănăstirea XIX-lea ( n continuare, MEF, XII), colecţia Moldova în epoca
Căpriana . Pricina litigiului a fost un vad de moară feudalismului, vol. XII, realizat de Larisa Svetlicin i, Demir
Dragnev, Eugenia Bocearov, Chișinău, 2012, nr. 11, 50-54.
și loc de heleșteu n apa B cului, undi stăp nește mă- 12
Documente privitoare la istoria Ţării Moldovei în secolul al
năstirea Căpriana o moară, luată cu schimbu de la XVIII-lea ( n continuare, MEF, XI), colecţia Moldova în epo-
răposatul vornicul Costandin R șcanul . C știg de ca feudalismului, vol. XI, realizat de Larisa Svetlicin i, Demir
cauză au avut mănăstirea Căpriana și stolnicul Di- Dragnev, Eugenia Bocearov, Chișinău, 2008, nr. 289, p. 358-
mitrachi R șcanu9. 363.
13
MEF, XII, nr. 11, 50-54.
9
Documente privitoare la istoria Ţării Moldovei în secolul al 14
MEF, XI, nr. 289, p. 358-363.

– 35 –
 1. Curgerea stăpânirii jumătăţii de sus a moși-
ei Visterniceni:15
a) la 1 martie 1700, Ana a dăruit jumătatea ei
de moșie Axiniei, fiica lui Toderașco Rusul clucer
și soţia portarului Ștefan Hăbășescul; b) la 2 ianu-
arie 1704 Axinia și Ștefan Hăbășescul au v ndut lui
Mihnea p rcălab, cumnatul lor, jumătatea de mo-
șie primită danie de la Ana; c) la 20 februarie 1708,
pentru anumite datorii ale lui Mihnea p rcălabul,
jumătatea de moșie a fost dată p rcălabului, apoi ser-
darului, Dracea; d) nainte de 9 mai 1725, deoare-
ce serdarul Dracea fiind om strein și murind aice
n ţară și ne av nd pe nimenea , a fost trecută n
fondul domnesc din contul unor datorii ale serda-
rului; e) la 9 mai 1725 această jumătate de moșie a
fost făcută danie mănăstirii Căpriana; f) din 21 iulie Schema 1
1745 moșia a fost stăp nită temporar, pe durata vie-
ţii sale, de călugărul Daniil Mihnea, fiul p rcălabu-
lui Mihnea; g) la 15 octombrie 1754 acolo stăp nea
efectiv mănăstirea Căpriana; h) la 3 decembrie 1772
egumenul Ignatie al Căprienei a schimbat această ju-
mătate de moșie, și anume partea de sus a Vister-
nicenilor, cu spatar Costandin R șcanul , primind
n schimb dreptul de a stăp ni n ntregime iazul și
moara de pe B c, plus 100 de stupi16.
2. Curgerea stăpânirii jumătăţii de jos a moși-
ei Visterniceni:17
a) la 1704 jumătatea din jos a moșiei era ncă a lui
Toderașco Rusul clucer; b) la 21 aprilie 1732 aceas- Schema 2
tă jumătate era a postelnicului Neculai, ginerele lui
Durac Lozinschi (acesta a fost căsătorit cu o Aniţa
Rusul, probabil fiica clucerului Toderașco Rusul); c)
la 3 februarie 1745 postelnicul Neculai și fiul său Io-
niţă comisul au v ndut lui Toderașcu R șcan j cni-
cer giumătate de sat de Vistiernici cu vad de moară ;
d) la 15 octombrie 1754 acolo stăp nea medelnicer
Costandin R șcanu.
Pe baza hărţii examinate n cadrul proceselor din
20 decembrie 1800 10 februarie 1801 și din 20
martie 1801, coroborate cu informaţiile documenta-
re prezentate mai sus, am ntocmit o serie de sche-
me grafice ce reflectă evoluţia teritorială a moșiilor
Gheţăoani și Visterniceni n raport cu Chișinăul și
Buiucanii. Schema 3. 1. Visternicenii de Sus – partea care a aparţinut mănăs-
tirii Căpriana; 2. Visternicenii de Jos – partea care a fost cumpărată
de Toader Rășcanu; 3. Gheţăoanii de Sus – partea vândută lui
Vasilache Măzărache de Grigoraș Hâncul; 4. Gheţăoanii de Jos –
partea dăruită lui Vasilache Măzărache de Lupa Hâncul, soţia lui
Mogâlde Brăescul.

15
Ibidem, nr. 289, p. 358-363.
16
MEF, XI, nr. 251, p. 312-313.
17
Ibidem, nr. 289, p. 358-363.

– 36 –
 n afară de coincidenţa cronologică a perioadei de
activitate a acestor doi Vasile Rășcanu, n sprijinul
identificării propuse de Gheorghe Ghibănescu vin o
serie de documente din secolul al XVIII-lea care l
arată pe stolnicul, paharnicul și spătarul Constantin
Rășcanul ajut nd la obţinerea cărţilor de scutire de
dăjdii și a carţilor de maz l de către unii reprezen-
tanţi ai neamului Rășcanu din Rășcani, ţinutul Făl-
ciu. Totodată, Constantin Rășcanul stăp nea părţi
de moșie n satul Fedești, megieș Rășcanilor de la
Fălciu26.
n defavoarea punctului de vedere exprimat de
Schema 4. 1. iazul Căprienii, 2. iazul vechi al Chișinăului (Iazul Gheorghe Ghibănescu vine tradiţia de familie, care
Albașului), 3. iazul nou al Gheţăoanilor (iazul cu două mori), 4. iazul insistă că tatăl pitarului Toader Rășcanu s-a numit
vechi al Gheţăoanilor18. Cu nuanţă închisă este indicat locul ocupat
de vatra orașului Chișinău și cea a satului Visterniceni. Alexandru Rășcanu spătar, iar bunicul Constantin
Rășcanu vornic27.
*** Restabilită pe baza documentelor, spiţa sigură a
n legătură cu problematica examinată, prezintă neamului Rășcanu este următoarea:
interes calea prin care au ntrat Rășcăneștii n stăp - Toader Rășcanu, pitar și jitnicer, a activat n pri-
nirea unor moșii din apropierea t rgului Chișinău, ma jumătate a secolului al XVII-lea. A fost căsătorit
aflate n str nsă legătură cu istoria acestei urbe. Mai cu fiica lui Mazarachi, staroste de negustori ( socrul
ales că, ulterior, aceste moșii s-au numit R șcanov- d-sale Mazarachi neguţitorul 28), și sora serdaru-
ca după proprietarii lor, boierii Rășcanu, cei care au lui Vasilachi Măzărachi. A avut trei fii, Constantin
contribuit semnificativ la creșterea localităţii omoni- Rășcanu, Ion Rășcanu și Alexandru Rășcanu, și o
me. fiică, Tudosica, căsătorită cu spătarul Ion Cuza29. A
Neamul Rășcăneștilor este originar din satul stăp nit n moșiile Tuzora (cumpărată ntre 1728 și
Rășcani de la ţinutul Fălciului (Rășcăneștii de la 1737)30, Ivancăuţi, pe Prut31, Cuzlău, ţinutul Doro-
Fălciu stăp neau, n afară de Rășcani, și n moșiile hoi, l ngă Ivancăuţi; Ivanușca, ţinutul Iași, Răspo-
Folești19, Ivăniţești20, Cojerii (Stoișești)21, Petrișori peni (Răsipeni), peste Prut, n ţinutul Iași; Valeva,
și Giurcani, toate n același ţinut22). Asupra origi- Boroseni; Rohozna (l ngă Sadagura), ţinutul Cernă-
nii Rășcăneștilor s-a oprit pe larg Gheorghe Ghibă- uţi32 .
nescu. El considera că neamul Rășcanu din Basarabia Constantin Rășcanu, s-a aflat mult timp n sluj-
descinde din popa Gavril ot Rășcani, ţinutul Fălciu, ba domnilor și a ţării ( de vreme ce acest numit bo-
atestat la 166223. Logica cercetătorului respectiv este ieri dumnealui Costantin Rășcan biv vel paharnic
următoarea: Rășcăneștii basarabeni descind din pi- totdeauna nelipsit s-au aflat n poroncile și trebuin-
tarul Toader Rășcanu, pe care un zapis din 173324 ţele luminaţilor domni și a ţării 33), deţin nd dre-
l arată drept fiu al unui Vasilachi Rășcanul ( Vasi- 26
Gheorghe Ghibănescu, Surete și izvoade (Documente slavo-ro-
lachi Rășcanul, tatăl lui Toader armașul ). Iar n spi- mâne), vol. X, Iași, 1915, p. XV.
ţele genealogice ale moșiei Rășcani de la Fălciu, este 27
Gheorghe Bezviconi, Boierimea Moldovei dintre Prut și Nis-
menţionat Vasile Rășcanu, unul din cei cinci fii ai tru, vol. I, București, 1940, p. 108.
popei Gavril ot Rășcani25. 28
Ibidem, p. 112.
29
Gheorghe Bezviconi, Boierimea Moldovei dintre Prut și Nis-
tru, vol. I, București, 1940, p. 106-109; Gheorghe Bezviconi,
18
MEF, XII, nr. 11, 50-54. Boierimea Moldovei dintre Prut și Nistru, vol. II, București,
19
Gheorghe Ghibănescu, Surete și izvoade (Documente slavo-ro- 1943, p. 60.
mâne), vol. X, Iași, 1915, p. XXXVIII, 147. 30
Gheorghe Bezviconi, Boierimea Moldovei dintre Prut și Nis-
20
Ibidem, p. 151. tru, vol. I, București, 1940, p. 109.
21
Ibidem, p. 132. 31
Ibidem, p. 110.
22
Ibidem, p. 138. 32
Ibidem, p. 107-113.
23
Ibidem, p. XII. 33
Aurel V. Sava, Documente privitoare la târgul și ţinutul Or-
24
Ibidem, p. XVI. heiului ( n continuare, Aurel V. Sava, Doc. Orhei), București,
25
Ibidem, p. XIV. 1944, nr. 245, p. 257-261.

– 37 –
gătoriile de mare medelnicer ( nainte de 17 iunie ilor a fost stabilit hotarul daniei și numele locurilor
175734), mare stolnic (1757), fost stolnic (1757), mare de moșie care le ngloba (la 30 noiembrie 1760 se
paharnic ( nainte de 2 mai 1766), vornic (1793), o preciza că este vorba de o moșie ce să numește Vati-
perioadă ndelungată a fost mare serdar de Orhei ciul și Pacicina și Blajiea 42; la 28 iunie 1803 e atesta-
(este atestat n această funcţie ntre 31 martie 1772 tă și moșia Lucaceuca de la ţinutul Orheiului 43; la
și 9 august 178035) mpreună cu Manolache Donici. 3 iulie 1806 au fost atestate Mana și Burhuta44; iar la
n acestă postură a contribuit la re nfiinţarea schitu- 11 decembrie 1812 moșiia Siliște di la ţinutul Or-
lui H ncu, fiindcă cel vechiu l-au arsu neprietenii heiului, ce-au fost din locul t rgului Orheiului și cu
tătari 36. Totodată, a știut să apere și interesele apro- alte alăturati siliști și locuri anume Lucaceuca, Va-
piaţilor săi, cum este cazul lui Vasile Slănină. Astfel, ticiul, Pasicina, Blajiia și altili 45). La 21 mai 1761 a
n iunie 1786, domnul Alexandru vodă Mavrocordat fost ntocmită o mărturie hotarnică a acestei moșii
a scutit de dăjdii pe Vasile Slănină din ţinutul Or- a lui Constantin Rășcanul, adică tot ce a rămas ne-
hei, pentru care, arăt ndu-ne al nostru cinstit și cre- dăruit din moșia Orheiului, porţiune constitută din
dincios boiariu, dumnalui Costandin R șcan, biv vel două bucăţi: a) la nord și nord-est de Orhei, ntre sa-
spatariu, că de mic copil s-au aflat și să află slujind tele Piatra, Susleni, Chiperceni și r ul Cog lnic; b) la
casii dumisale, fiind diiac 37. La 11 iulie 1792, Ale- sud și sud-vest de Orhei, ntre satele Isacova, Dereneu
xandru Constantin vodă Moruzi reconfirmă acestă și Peresecina46. Dinspre miază-noapte acest spaţiu se
scutire. n document este menţionată recomandarea apropia de capul moșiilor Perisăcina, Sămănanca și
făcută de al nostru cinstit și credincios boier dum- Telișeu 47;
nealui Costandin R șcanu biv vel vornic 38. b) un grup de moșii l ngă t rgul Chișinău: Vis-
A fost fiul pitarului Toader Rășcanu ( Costan- terniceni, Gheţăoani, Bubuieci. Aceste moșii au fost
tin Rășcanul biv vel stolnic, fii lui Toader Rășca- moștenite (jumătatea de jos din Visterniceni de la
nu pitar 39) și nepot de soră al serdarului Vasilache tatăl său, Toader Rășcanu, care a cumpărat-o la 3 fe-
Măzărachi (după moartea lui Vasilache Măzărachi bruarie 1745) și primite de danie (moșia Gheţăoani
sărdariul , documentele privind unele moșii ale sale de la unchiul său, Vasilache Măzărachi, după anul
au rămas la un nepot a sărdariului anume Cos- 1745)48. Ulterior a obţinut prin schimb și jumătatea
tandin R șcanu vornic 40). Copiii lui Constantin de sus a Visternicenilor (la 3 decembrie 177249). Nu
R șcanu au fost Dimitrachi Rășcanu și Grigoraș cunoaștem originea stăp nirii sale n moșia Bubu-
Rășcanu. ieci;
A stăp nit: a) un grup de moșii de l ngă t rgul c) moșii risipite: 1) stăp nea o jumătate, partea
Orhei: moșiile Seliștea, Lucășeuca, Mana, Burhuta, de sus, din satul Tuzora, pe B c, n ţinutul Orhei (la
Blajia, Pacicina și Slobozia Rășcanu, toate fiind danie 16 mai 1777, mărturisește Costantin Roșcanu, biv
domnească, din 1 august 1758, din hotarul t rgului vel spătar cum i s-au hotăr t părţile de danie și de
Orhei ( i-am datu-i danie o bucată de loc domnesc a cumpărătură, ce am avut n ceea giumătate de sat, de
t regului Orheiului , ntre Chiperceni și Isacova41), Tuzara, parte de sus 50; 2) temporar, fiind zălogită la
n schimbul casei ce o avea Constantin Rășcanu n Vasilache Măzărachi, a stăp nit moșia Miclești, ţinu-
Iași. Ulterior au avut loc ne nţelegeri n privinţa stă- tul Orhei51; 3) moșiile Cojerii (acum Stoișești), ţinu-
p nirii acestor moșii. n contextul examinării litigi- tul Fălciu52 .
Prezintă interes faptul că moșiile de l ngă Orhei
34
MEF, IX, nr. 45, p. 80-81.
35
MEF, IX, nr. 201, p. 232-233; Documente privitoare la isto-
au fost lăsate moștenire de către Constantin Rășca-
ria Ţării Moldovei în secolul al XVIII-lea, colecţia Moldova în 42
Ibidem, nr. 235, p. 241-242.
epoca feudalismului ( n continuare, MEF, X), vol. X, realizat 43
Ibidem, nr. 322, p. 376.
de Larisa Svetlicin i, Demir Dragnev, Eugenia Bocearov, Chi- 44
Ibidem, nr. 339, p. 404-407.
șinău, 2005, nr. 67, p. 98-100; Aurel V. Sava, Doc. Orhei, nr. 45
Ibidem, 1944, nr. 366, p. 458.
261, p. 281-283; nr. 262, p. 283-284; nr. 263, p. 284-286; nr. 46
Ibidem, 1944, nr. 236, p. 243-247.
264, p. 266-267. 47
Ibidem, nr. 313, p. 413-414.
36
MEF, IX, nr. 201, p. 232-233. 48
MEF, XI, nr. 289, p. 358-363.
37
MEF, X, nr. 177, p. 226. 49
MEF, IX, nr. 203, p. 233-234.
38
MEF, XI, nr. 57, p. 106. 50
MEF, X, nr. 44, p. 65-66.
39
Aurel V. Sava, Doc. Orhei, nr. 229, p. 235-236. 51
Aurel V. Sava, Doc. Orhei, nr. 296, p. 334-337.
40
Ibidem, nr. 296, p. 334-337. 52
Gheorghe Ghibănescu, Surete și izvoade (Documente slavo-ro-
41
Aurel V. Sava, Doc. Orhei, 232, p. 238-239. mâne), vol. X, Iași, 1915, p. 133.

– 38 –
 Constantin Rășcanu popa Gavril ot Rășcanu

Alexandru Rășcanu Vasile Rășcanu patru fii

ramura fălciană
Toader Rășcanu, pitar
= sora serdarului Vasile Măzărachi

Constantin Rășcanu, Tudosica = Ion Rășcanu Alexandru Rășcanu

stolnic, paharnic spătarul Ioan Cuza

Grigoraș Rășcanu Dimitrachi Rășcanu Matei Rășcanu Iordache (I) Rășcanu

= Maria D. Sturza

Ștefan Rășcanu Constantin Rășcanu Iordache (II) Rășcanu Alecu Rășcanu Toderiţă Rășcanu

ramura basarabeană ramura vasluiană

Schema 5. Spiţa neamului Rășcanu (milocul sec. XVII – începutul sec. XIX)

nu fiului Grigoraș Rășcanu, iar cele de l ngă Chiși- Grigoraș Rășcanu, a deţinut rangurile de cămi-
nău lui Dimitrachi Rășcanu. nar (la 28 septembrie 1794 este atestat ca fost mare
Dimitrachi Rășcanu, a deţinut mai multe ran- căminar60), logofăt (atestat la 18 aprilie 180361), că-
guri-dregătorii n aparatul politico-administrativ al minar (28 iunie 180362), ban (1 iunie 180663, la 3
Ţării Moldovei: stolnic (atestat n 1800-180153), apoi iulie 1806 este arătat ca fost mare ban64). A dece-
ban (atestat n mai-iunie 180654). După 1812 s-a re- dat nainte de 11 decembrie 1812 (la această dată se
marcat prin activitatea fructuoasă n sistemul admi- menţionează Ștefan Rășcanu, fiiul răposatului ban
nistrativ al regiunii Basarabia, devenind conducător Grigoraș Rășcanul 65). S-a considerat că Grigoraș
al nobilimii (1816-1622)55. A fost căsătorit cu Maria Rășcanu a fost fiul lui Ion, fratele lui Constantin
D. Sturza, av nd un fiu Constantin Rășcanu56. Rășcanu66. nsă documentele disponibile mărturi-
A stăp nit moșiile Visterniceni, Gheţăoani și Bu- sesc că Grigoraș Rășcanu a fost fiul lui Constantin
buieci57, Posta Veche58 și o livadă la Fedești, ţinutul Rășcanul și fratele lui Dimitrachi Rășcanul. Dova-
Fălciu59.
mâne), vol. X, Iași, 1915, p. 361.
53
MEF, XI, nr. 289, p. 358-363. 60
Aurel V. Sava, Documente privitoare la târgul și ţinutul Lăpuș-
54
Aurel V. Sava, Doc. Orhei, nr. 335, p. 398-399; nr. 338, p. 404. nei, București, 1937, nr. 198, p. 255-257.
55
Gheorghe Bezviconi, Boierimea Moldovei dintre Prut și Nis- 61
MEF, XII, nr. 131, p. 150-152.
tru, vol. I. București, 1940, p. 106-108. 62
Aurel V. Sava, Doc. Orhei, nr. 322, p. 376.
56
Ibidem, p. 106-109. 63
Ibidem, nr. 338, p. 404.
57
Ibidem, p. 106-107. 64
Ibidem, nr. 339, p. 404-407.
58
Gheorghe Bezviconi, Boierimea Moldovei dintre Prut și Nis- 65
Ibidem, nr. 366, p. 458.
tru, vol. II. București, 1943, p. 60. 66
Gheorghe Ghibănescu, Surete și izvoade (Documente slavo-ro-
59
Gheorghe Ghibănescu, Surete și izvoade (Documente slavo-ro- mâne), vol. X, Iași, 1915, p. XL.

– 39 –
dă servește faptul că moșiile lui Constantin Rășca- Moldova din dreapta Prutului, a deţinut numeroase
nul de l ngă Orhei (danie domnească, asupra căreia dregătorii și a ndeplinit misiuni importante pentru
fraţii nu puteau pretinde, ci doar urmașii săi direcţi) ţară76. A avut doi fii, Alexandru (Alecu) Rășcanu și
au fost moștenite de Gavrilaș Rășcanul. Grigoraș Toderiţă Rășcanu77, pun nd astfel nceputul ramurei
Rășcanul fost căsătorit cu o fiică a lui Darie Donici vasluiene a neamului Rășcăneștilor.
și soră vitregă a lui Manolache Donici, cu care nu a A stăp nit moșiile Frenciugi, Drăgănești, Căză-
avut copii67; a fost tatăl lui Ștefan Rășcanu. nești din ţinutul Vasluiului78.
A stăp nit moșiile Seliște, Lucășeuca, Vatici, Paci- Moșiile neamului Rășcanu:
cina, Blajia, Mana; Burhuta, toate aflate l ngă t rgul a) moșiile ramurii basarabene: 1. Slobozia Bu-
Orhei. Toate aceste moșii, prin hotăr rea domnească buieci, ţinutul Orhei, acum n municipiul Chișinău;
din 11 decembrie 1812, au fost scoase la sultan-me- 2. Visterniceni, ţinutul Orhei, acum cartier al ora-
zat, pentru ca Ștefan Rășcanul să poată plăti dato- șului Chișinău; 2a. Gheţăoani, ţinutul Orhei, acum
riile părintelui său, ca un clironom ce iaste 68. De cartier al orașului Chișinău; 3. Poșta Veche, ţinutul
asemenea, Grigoraș Rășcanul a moștenit de la tatăl Orhei, acum cartier al orașului Chișinău; 4. Boro-
său jumătatea de sus a Tuzorei. La 28 septembrie seni, ţinutul Soroca-Iași, acum raionul Dondușeni,
1794, domnul Mihail vodă Șuţu a dat hrisov de așe- ntre satele Plop, Elizavetovca, Suarca și Horodiște;
zare a t rgului Tuzara, n ţinutul Orhei, cu voia și 5. Râșcani, ţinutul Iași, acum orașul și centrul raio-
primire stăp nului moșiei adică a cinstit și credincios nal R șcani; 6. Toceni, acum n raionul Cantemir,
boerului domniei mele dumnealui Grigoraș R șcanu ntre satele Hănăsenii Noi și Antonești; 7. Pai-
biv vel căminar 69. cul, acum n raionul Cahul, ntre satele Cucoara și
n Basarabia s-a remarcat și Matei Rășcanu, fiul Zărnești; 8. Manta, acum n raionul Cahul, ntre
lui Ion Rășcanu și nepotul lui Toader Rășcanul pi- Pașcani și Vadul lui Isac; 9. Vadul lui Isac, acum
tar70. Acesta a stăp nit mai multe moșii: inclusiv n raionul Cahul, ntre satele Manta și Colibași;
t rgul Tuzora71, Novaci și părţi din Sverja, Lăureni 10. Copăceni, ţinutul Iași, acum n raionul S n-
și Devici, n ţinutul Orhei; Ivanușca, Știubeeni și gerei, pe Ciulucul Mare, ntre satele Grigorăuca și
Ignăţeni, pe care se află satul Copaceanca, n ţinu- Mihailovca; 11. Novaci, ţinutul Orhei, acum n ra-
tul Iași72; moșiile Toceni, Paicul, Manta și Vadul lui ional Călărași, n apropiere de orașul de reședinţă;
Isac, n ţinuturile Codru-Greceni73. 12. târgul Tuzora, ţinutul Orhei, acum orașul și
Fiul lui Matei Rășcanul a fost Iordache (II) Răș- centrul raional Călărași; 13. Seliște, ţinutul Orhei,
canu74, moșier de Boroseni, președinte al biroului de acum n raionul Orhei, ntre Lucășeuca și Slobo-
hotărnicie (1853-1856), a decedat n 1868, fiind n- zia-Doamnei; 14. Lucășeuca, ţinutul Orhei, acum
morm ntat la R șcani, ţinutul Bălţi75. n raionul Orhei, ntre satele Seliște și Neculăeuca;
Ultimul nu trebuie confundat cu Iordache (I) 15. Burhuta, ţinutul Orhei, acum n raionul Orhei,
Rășcanu, fiul lui Alexandru Rășcanu și nepot al pi- l ngă satul Seliște; 16. Blajia, ţinutul Orhei, acum
tarului Toader Rășcanu. Acesta a activat ndeosebi n n raionul Orhei, n componenţa moșiei Lucășeuca;
17. Pacicina, ţinutul Orhei, acum n raionul Orhei,
67
Gheorghe Bezviconi, Boierimea Moldovei dintre Prut și Nis- n componenţa moșiei Lucășeuca.
tru, vol. I. București, 1940, p. 226. b) moșiile ramurii vasluiene: 18. Frenciuci
68
Aurel V. Sava, Doc. Orhei, nr. 366, p. 458. (Frenciugi), ţinutul Vaslui, pe Stavnic, ntre Că-
69
Aurel V. Sava, Documente privitoare la târgul și ţinutul Lăpuș-
nei, București, 1937, nr. 198, p. 255-257.
zăneștii, Drăgușeni, B cu, Ipatele, Alexeești și Ne-
70
Gheorghe Bezviconi, Boierimea Moldovei dintre Prut și Nis- grești; 19. Drăgușeni, pe Stavnic, ţinutul Vaslui,
tru, vol. I. București, 1940, p. 107. ntre Căpotești, Frenciugi, Căzănești, Crăciunești
71
Aurel V. Sava, Documente privitoare la târgul și ţinutul Lăpuș- și Tatomirești; 20. Căzănești, ţinutul Vasluiului, pe
nei, București, 1937, nr. 198, p. 255-257.
72
Gheorghe Bezviconi, Boierimea Moldovei dintre Prut și Nis- 76
Vezi mai multe detalii la Gheorghe Ghibănescu, Surete și iz-
tru, vol. I. București, 1940, p. 107-109. voade (Documente slavo-române), vol. X, Iași, 1915, p. XLIV-
73
Gheorghe Bezviconi, Boierimea Moldovei dintre Prut și Nis- CLXXI.
tru, vol. II. București, 1943, p. 61. 77
Gheorghe Bezviconi, Boierimea Moldovei dintre Prut și Nis-
74
Gheorghe Bezviconi, Boierimea Moldovei dintre Prut și Nis- tru, vol. II. București, 1943, p. 153-154; Octav-George Lecca,
tru, vol. I. București, 1940, p. 107-109. Familii boierești române, București, p. 605.
75
Gheorghe Bezviconi, Boierimea Moldovei dintre Prut și Nis- 78
Gheorghe Ghibănescu, Surete și izvoade (Documente slavo-ro-
tru, vol. II. București, 1943, p. 60-61. mâne), vol. X, Iași, 1915, p. XLIV-CLXXI.

– 40 –
Harta 1. Moșiile neamului Rășcanu.

Stavnic (porţiunea Durduc), ntre Frenciugi, Drăgu- ţinutul Fălciu, acum judeţul Vaslui, pe Elan, ntre sa-
șeni, Crăciunești, Glodeni și Negrești. tele Jigălia, Peicani, Jigălia, Șuletea și Raiu.
c) moșiile ramurii fălciene: 21. Rășcani, ţinu- d) unele moșii ale lui Toader Rășcanu, pe care
tul Fălciu, acum judeţul Vaslui, ntre satele Jigălia, nu știm cine le-a moștenit: 27. Ivancăuţi, pe Prut,
Fedești și Miclești; 22. Folești, ţinutul Fălciu, pe ţinutul Dorohoi, acum judeţul Botoșani, ntre satele
Idrici, vecin cu Albești, Roșieci, Papucești și Ţi- Păltiniș și Cuzlău; 28. Cuzlău, pe Prut, ţinutul Do-
vlicești; 23. Fedești, ţinutul Fălciu, acum judeţul rohoi, acum judeţul Botoșani, ntre satele Ivăncăuţi,
Vaslui, ntre satele Jigălia, Rășcani, Șuletea, Horga Slobozia și Horodiștea; 29. Ivanușca, ţinutul Iași,
și Ghermănești; 24. Ivăniţești, Fălciu, nelocalizat; nelocalizat. 30. Răspopeni (Răsipeni), peste Prut,
25. Cojerii (Stoișești), ţinutul Fălciu, acum judeţul n ţinutul Iași, acum raionul Fălești, ntre satele Lu-
Vaslui, ntre satele Ghermănești, Gara Banca, 1 de- căceni, Izvoare și Bocșa; 31. Rohozna, l ngă Sada-
cembrie, Dodești și Ţifu; 26. Petrișori și Giurcani, gura, ţinutul Cernăuţi; 32. Valeva, nelocalizat.

– 41 –
 IMPORTANȚA DOCUMENTELOR HOTARNICE ȘI JUDICIARE CIVILE
DE LA SFÂRȘITUL SECOLULUI AL XVIII-LEA LA CERCETAREA ISTORIEI
LOCALE. MĂRTURIA HOTARNICĂ DE DELIMITARE A MOȘIILOR
DUMEȘTI ȘI BUDEȘTI, ȚINUTUL ORHEIULUI DIN OCTOMBRIE 1791

Teodor CANDU

Comuna Budești, municipiul Chișinău, este o o va acorda, n virtutea dreptului său de domn, pen-
localitate care și ncepe istoricul din cele mai vechi tru slujbă dreaptă slugii sale vrednice Mihail logofăt.
timpuri, ncă din primele secole ale existenței statu- De la momentul emiterii acestui privilegiu infor-
lui medieval moldovenesc. O primă atestare docu- mații despre moșia Budești nu reapar n corespon-
mentară a moșiei, ulterior localității, cu o asemenea dența internă a Țării Moldovei mai bine de două
denumire ar fi data de 2 iulie 1455, c nd Petru Aron secole, moșia trec nd de-a lungul celor două secole n
voievod ntărea sfetnicului său Mihail (Mihul) lo- m inile mai multor stăp ni, ajung nd ca pe la 1661
gofăt mai multe moșii și sate, printre care și Izbeștea, cinci părți din moșia/satul Budești, ținutul Orhei,
unde este Dănilo și Budul, și prisaca lui pe Nistru, să aparțină mănăstirii B rnova, care devenise ntre
anume a lui Bileac și Procopeni... 1. Autorii itinera- timp un metoh al Sf ntului Morm nt de la Ierusa-
rului documentar-publicistic dedicat localității Bu- lim. Spre sf rșitul secolului al XVII-lea ncepu-
dești consideră că Budul din acest uric era un vechil tul secolului al XVIII-lea, această moșie va ajunge
cinstit al logofătului Mihail, care-i propusese să-și să intre n domeniul funciar al lui Iordache Ruset,
pună casa pe moșia lui, ca să ntemeieze o așezare de matca tuturor răutăților , după cum l supranumea
oameni 2 . Indiferent de această opinie, sub formu- cronicarul Ioan Neculce pe acest boier care, datorită
la unde este Dănilo și Budul trebuie de nțeles că nrudirii sale cu familiile boierești păm ntene, adică
p nă la acordarea privilegiului dat, n apropiere de de pe socrul său Nicolae Racoviță logofăt, și-a spo-
moșia/satul Izbiște din ținutul Orhei sau chiar pe rit considerabil averea, reprezentată de moșii, părți
ntinderea acesteia funcționau două centre militare3, de moșii, vecini și diverse acareturi. Iordache Ruset
conduse de cele două personaje (Dănilo și Budul), a devine, alături de ruda sa prin alianță Mihai Racovi-
căror mențiune denotă o importanță aparte pentru ță, domnul Moldovei, deținătorul unuia dintre cele
respectivul spațiu, fiind cel mai probabil dintre acei mai mari domenii funciare din Moldova. n decur-
slujitori domnești care, la o etapă anterioară privile- sul secolului al XVIII-lea, părți din moșia respectivă
giului din 1455, primiseră dreptul de a se așeza și de pe linie feminină au trecut de la Rosetești la nea-
a se folosi de uzufructul moșiei4, pe care Petru Aron mul Costache-Negel, iar de la Costăchești va intra
n stăp nirea lui Ianacache Millo spătar, de la care
1
Documenta Romaniae Historica. Seria A. Moldova, vol. II, la Iordache Crupenschi, iar o parte ‒ cea răzășească
doc. 48, Buc., 1976, p. 67-69. a lui Popenco ‒ aparținea urmașilor acestuia. Moșia
2
Victor Ladaniuc, Vladimir Nicu, B udești, mun. Chișinău ,
in Localitățile Republicii Moldova. Itinerar documentar-pu-
Budești, n prima jumătate a secolului al XVIII-lea,
blicistic ilustrat. Vol. 2. Bi-Buz, Chișinău, 2000, p. 403. a fost separată n două, form nd două moșii distinc-
3
Formula unde este Dănilo și Budul poate fi pusă n legătu- te ‒ Budești și Popenco. Partea din sus a moșiei Bu-
ră cu expresia gde est’ dom ego”, pe care Alexandru I. Gon- dești, adică ce aparținea urmașilor lui Popenco, se
ța o aprecia că a pare ca instituție nu numai a unui sat, ci hotărnicea n amonte cu moșia Dumești a neamului
a două sau mai multe sate chiar n care rezidă un jude sau
cneaz, arătat pe nume, unde megieșii se adunau ca străjeri
Gorieștilor, care, n a doua jumătate a secolului al
ori v nători de urme și și concentrau bunurile necesare n- XVIII-lea, prin danie și v nzare, a intrat n fondul
treținerii luptătorilor și comandantului lor, ceea ce, evident, funciar al neamului Sturza. Cele două neamuri boie-
nlătură de la nceput idea că formula servea ca indicativ la rești se vor judeca spre sf rșitul secolului pentru sta-
identificarea sau ca reprezent nd casa particulară a unui lup- bilirea hotarelor dintre moșiile ce le aparțineau, pe
tător feudal , a se vedea H. Stahl, Controverse de istorie soci-
ală, București, 1968, p. 249-251; apud Alexandru I. Gonța, l găsim pe pan Budul care este printre sfetnicii din timpul
Satul în Moldova Medievală. Instituțiile, ediția a II-a, Ed. domniei lui Alexandru cel Bun, din 13 decembrie 1421, a se
Panfilius, Iași, 2011, p. 162-163. vedea DRH. A, vol. I, doc. 48, p. 69-72; iar un Buda stolnic
4
Spre exemplu, n șirul boierilor și slujitorilor amintiți n hri- l aflăm la 23 februarie 1443, a se vedea ibidem, doc. 275, p.
soavele domnești din prima jumătate a secolului al XV-lea, 390-391.

– 42 –
motiv că satul Budești, de-a lungul existenței sale, a tiuni legate de trecutul satului Budești, al moșiilor
fost așezat pe ambele moșii. și al părților de moșie pe care respectiva localitate a
Drept soluție pe marginea acestei pricini a fost n- fost amplasată n decursul secolului al XVIII-lea, pe-
cheierea boierilor judecători arbitri din 22 iulie 1792, rioadă n care, din mai multe motive, vatra satului a
prin care respingeau pretențiile naintate de stolnicul fost mutată n c teva r nduri. Totodată, mărturia lui
Iordache Crupenschi, ntărind dreptul de stăp nire Ioan Ursoianu oferă detalii interesante cu privire la
spătarului Grigorașco Sturza pe moșia Dumești5. n unele microtoponime de pe acele moșii, precum și la
ncheierea respectivă, judecătorii arbitri fac referire și originea lor.
la o cercetare efectuată n toamna anului precedent, Din lista megieșilor chemați să fie martori la pri-
1791, de către al treilea logofăt Ioan Ursoianu, căpi- cina dintre stolnicul Iordache Crupenschi și spătarul
tanul Vasile Haitul, baș-bulucbaș Toader V rgolici, Grigoraș Sturza aflăm că moșia Budești, la sf rșitul
căpitan de Dubăsari, din porunca Divanului, dată secolului al XVIII-lea, se megieșea cu moșiile/sa-
la 17 octombrie 1791, dispoziție precedată și de alte tele: Grecii, care era alăturea cu moșia Dumești pe
porunci. din sus; moșia Popenco; Mereni ce iaste alăturea
La nceputul anilor 2000, la Arhivele Naționale cu Budeștii pe din gios . La respectiva cercetare au
ale Rom niei, n Fondul Documente Istorice, format fost prezenți și locuitori din satele Malul Tohatin și
n baza pe atunci a fostului Fond de Documente Is- Dumești, unde la acel moment se afla localitatea ce
torice de la Biblioteca Academiei Rom ne, am stu- purta numele de Budești.
diat Mărturia de cercetare a pricinii de delimitare a n urma cercetării hotarnicii au constatat că
hotarelor dintre moșiile Dumești și Budești, ținutul aceste trii moșii Budeștii, și Popenco, și Dumeștii
Orheiului de pe Valea Tohatinului, din octombrie din vechi s nt alcătuite, ntru osebite staturile lor,
1791 ( n continuare, Mărturia), semnată de Ioan Ur- fiind și trii seliști vechi, și cu ț nterimurile lor pe
soianu, al 3-lea logofăt, de reprezentantul Serdăriei, aceste 3 hotară, pe Valea Tohatinului n partea dis-
căpitanul Vasile Haitul, și de spătarul baș-bulucbaș pre răsărit... . Din relatare se poate constata locul
Toader V rgolici. Ne vom ndrepta atenția asupra amplasării celor trei moșii: Budeștii n partea din
acestei mărturii, n vederea identificării informa- aval a văii, urmată de moșia Popenco, și n amonte
țiilor mai puțin cercetate legate de trecutul satului Dumeștii. Pe l ngă cele trei seliști, pe moșia Popenco
Budești, ținutul Orhei, actualmente comună n com- a mai existat o seliște, care fusese făcută pe țelină de
ponența municipiului Chișinău. niște bejenari, localitatea respectivă a existat o peri-
Din relatarea făcută n preambulul actului reie- oadă scurtă de timp, fiind părăsită.
se că Divanul Țării Moldovei făcuse o poruncă pe Cercet nd vechimea celor trei seliști, hotarnicii
marginea acestei investigații ncă la nceputul anului arată că n seliștea ce din gios ce iaste seliște mare
1791, cu toate acestea investigațiile nu au fost inițiate și veche pe drept hotarul Budeștilor, acolo sat cu
timp de mai bine de jumătate de an. Motivul de ce lăcuință de oameni n-au apucat, cum nici de la cei
examinarea a avut loc abia spre sf rșitul lunii octom- dennaintea lor n-au ei această știință . Deci, la mo-
brie a aceluiași an nu ne este cunoscut, dar cel mai mentul investigației, pe moșia Budești, deși exista o
probabil este că boierul delegat de Divan Ioan Ur- seliște, adică loc pentru ntemeierea unei localități,
soianu al treilea logofăt era solicitat la efectuarea cel puțin n decursul a două-trei generații (perioadă
mai multor cercetări la fața locului și la alte porun- n care unele informații pot fi păstrate n memoria
ci, fapt care nu i-a permis să procedeze la soluționa- colectivă) nu a existat o localitate.
rea pricinii respective ntr-un termen mai mic. De Referitor la seliștea din mijloc și cea de sus, de o
asemenea, trebuie de ținut cont de faptul că uneori valoare deosebită era relatarea lui Eremia Grosu, gi-
părțile implicate n litigii de acest gen tergiversau nerele lui Toderașco P rle, răzeș din Mereni, care in-
cercetările la fața locului prin neprezentarea părții forma n baza celor auzite de la socrul său că pe moșia
sau a reprezentantului său. Popenco a existat o seliște di alăture cu Budeștii și,
Grație cercetării efectuate de Ioan Ursoianu n c t a fost locuită, a purtat numele de Budești, nsă
octombrie 1791, reușim să elucidăm mai multe ches- după a vremilor nt mplări de atunce și a locului
nestatornicie, pustiindu-să [...] s-au descălecat sat n
5
Aurel V. Sava, Documente privitoare la istoria târgului și ți- seliștea cea mai din sus pe moșia Dumești, care de
nutului Lăpușna, București, Fundația Regele Carol I, 1937,
p. 245-255, doc. 197.
asemenea a purtat numele de Budești. Din această

– 43 –
informație observăm că n condiții de instabilitate, cunoscut că satul Budești se afla inițial pe moșia Po-
n speță n perioada incursiunilor armate, locuitorii penco, nsă după a vremilor nt mplări de atunce și
din satele aflate n locuri deschise se strămutau n a locului nestatornicie, pustiindu-să cel mai pro-
zone mai dosite. Astfel, trecerea satului Budești pe babil momentul respectiv poate plasat cronologic la
moșia Dumești poate fi explicată prin faptul că mo- sf rșitul secolului al XVII-lea nceputul secolului
șia indicată era situată n amonte pe cursul superior al XVIII-lea, c nd Țara Moldovei s-a confruntat cu
al p răului Tohatin. numeroase incursiuni militare at t din partea oto-
Dar nici această așezare nu a durat o lungă pe- manilor și a tătarilor, c t și din partea puterilor creș-
rioadă, deoarece din pricina a unor oști ce-au fost tine (fie campanii poloneze sau campania lui Petru
ernat acolea, s-au descălecat sat iarăși pe moșia Po- cel Mare), ce au pustiit ținuturile din Țara de Jos.
penco, tot pe Valea Tohatinului, n partea despre n privința aflării satului Budești pe moșia Du-
apus . Mărturia relatează și momentul c nd a fost mești, n documentul ce ne stă n atenție apar une-
populată respectiva seliște: n iarna cea mare de la le confuzii. Dacă ținem cont de relatarea făcută de
40 de svinți . Din cercetările meteorologice efectu- martori, satul dat a existat de la nceputul secolului
ate de către Igor Cereteu, cunoaștem despre o ano- al XVIII-lea p nă n iarna lui 1748. Cu toate aces-
malie meteorologică care s-a produs n Moldova, n tea, n perioada 1775-1777, serdarul Ianacache Millo
perioada prăznuirii Sfinților 40 de Mucenici n anul spătar, stăp nul moșiei Budești, lua adetiul caselor
17486. din satul Budești ce era situat pe moșia Dumești,
Mărturia ne indică și motivele pentru care loca- care aparținea lui Andrei S rbu din Chișinău, nepo-
litățile fondate pe moșiile Budești, Popenco și Du- tul Gorieștilor. Pentru care pricină S rbu s-a judecat,
mești au purtat denumirea de Budești n decursul n nenumărate r nduri, cu Ianacache Millo. Din
secolului al XVIII-lea. Unul din motive a fost că cei această informație constatăm că satul Budești exis-
care le-au ntemeiat erau oameni boierești, adică ai ta pe moșia Dumești și n intervalul 1775-1777, căci
neamului Costache-Negel. Al doilea era că stăp nii dacă s-ar fi aflat pe moșia Popenco, cu certitudine
moșiilor Popenco și Dumești nu se aflau cu traiul pe Andrei S rbu nu ar fi avut niciun drept să conteste
respectivele moșii, fiind trăitori printr-alte sate , iar dreptul lui Ianacache Millo de a lua acest venit de la
unii dintre ei chiar fiind nstrăinați n Țara Leșască. locuitori, Millo aparțin nd răzeșilor Popencești.
Consecutivitatea strămutării vetrei satului Bu- O altă chestiune ce trezește un interes aparte n
dești pe ntinderea celor trei moșii, la o lectură aten- vederea valorificării informațiilor ce ni le oferă măr-
tă, aparent este clară, adică n memoria colectivă era turiile de acest gen este de ordin microtoponimic.
6
Igor Cereteu, Cronica observațiilor meteorologice în spațiul Ioan Ursoianu și cei doi boiernași care-l secondau,
istoric al Țării Moldovei în secolele XVI-XIX, ms. Pe această cercet nd pricina n legătură cu toponimul Valea
cale ținem să mulțumim autorului că ne-a pus la dispoziție Lucoaia, constată că pe aceste trei moșii este c te o
materialul pentru identificarea momentului din actul cerce- vale care cade n p răul Tohatin n partea dinspre
tat de noi. n anul 1748, n timpul celei de-a patra domnii a
lui Grigore II Ghica (aprilie 1747-februarie 1748), iarna a
apus.
fost călduroasă de la 1 decembrie p nă la 29 ianuarie, zi n O vale ‒ n hotarul moșiei Budești n dreptul se-
care a nceput a ninge și a durat iarna cu frig și ninsoare p nă liștei vechi a Budeștilor ‒ purta numele de Valea lui
la sf rșitul lunii martie. n țară nu existau produse alimenta- Sehăidac, sau Săhăidac7: n privința acestei văi au dat
re și nici f n pentru vite, și drept urmare au pierit un număr mărturii n scris răzeșii de Mereni Eremia Grosu și
mare de animale. Situația creată ntre schimbul de domnii
(Grigore II Ghica și Constantin Mavrocordat) este descrisă
Ioniță Sava și un Nechita Rachieriul, care au relatat
pe un Octoih (1735) de la schitul Crăsnița, județul Vaslui, n că aceasta din vechime s-a numit Valea Lucoaia, iar
care se menționează: Să să știe de c ndu au fostu iarna cea numele de Săhăidac i se trage de la Pavăl Săhăidac,
mare care au cădzut de la Sfinți, 9 zile martie, și au fostu de care a făcut o f nt nă la fundul acesteia.
șepte palme, și au ținut p nă n dziua de Blagoveșteniia și au
murit multe bucate și oi[i] n-au rămas. Era căpița de f n 2 7
Actualmente, n apropierea acestui loc se află satul Sagaidac
lei, să s(ă) știe. V(ă)l(ea)t 7256 . Aici este vorba mai degrabă și satul Sagaidacul de Sus, comuna Bălțata, r-nul Criuleni,
de o iarnă nt rziată și geroasă, dec t de o iarnă ndelunga- fondate pe la 1910. A se vedea Victor Dragoș, Sagaidac,
tă. Același autor contemporan scrie că vara au fostu siacită r-nul Criuleni, com. Bălțata , in Localitățile Republicii Mol-
mara (sic!) de nu s-au făcut p nile și au fost foamente mare, dova. Vol. 11. R-Sa, Chișinău, Fundația Draghiștea, 2013,
c t să m nca om pe om . A se vedea Ioan Caproșu, Elena p. 476-477; idem, Sagaidacul de Sus, com. Bălțata, r-nul
Chiaburu, nsemnări de pe manuscrise și cărți vechi din Țara Criuleni , in Localităție Republicii Moldova. Vol. 11. R-Sa,
Moldovei, Iași, Ed. Demiurg, 2008, p. 549. Chișinău, Fundația Dragiștea, 2013, p. 483.

– 44 –
Fig. 1. Harta topografică a cursului superior al Văii Tohatinului și amplasarea actuală a comunei Budești, mun. Chișinău. (Aici pot fi sesizate
microtoponimele Valea Sahaidac – pe cursul căreia actualmente sunt amplasate satele Sagaidac și Sagaidacul de Sus, com. Bălțata, r-nul
Criuleni; Valea Satului – unde în prezent există o localitate omonimă; și Valea lui Palade sau a Cânepei – situată pe malul drept al pârăului
Tohatin.)

Cea de-a doua vale ‒ aflată n dreptul seliștii de pe trase n stăp nirea moșiei Budești, primind-o zestre
moșia Popenco ‒ se numea Valea Satului, denumirea de la socrul său, banul Vasile Costache-Negel. Din
dată vine de la faptul că pe această vale s-a aflat satul cauza că satul Budești, de-a lungul secolului al XVI-
Budești o lungă perioadă de timp. II-lea, și-a mutat vatra n c teva r nduri pe moșiile
C t privește valea din dreptul moșiei Dumești, ea Popenco și Dumești, Millo s-a folosit de faptul că
a purtat numele de Valea lui Palade, după numele stăp nii celor două moșii nu erau șezători acolo și
unui cioban, ce c tăva vreme și-au ț nut oile sale aco- str ngea n mod abuziv venitul moșiei și adetiul ca-
lea , aceeași vale a mai fost denumită Valea Cânepei, selor. Astfel, pe c nd satul Budești se afla situat n
pentru că ntr-un timp acolo s-au făcut semănături seliștea de pe moșia Dumești, adică n intervalul
de c nepă. 1775-1777, Millo, contrar dreptății, impune locuito-
Datele respective sunt extrem de utile pentru a rii din Dumești să-i plătească adetiul/adetul caselor
elucida modul de acordare a microtoponimelor, care pentru doi ani, care s-a cifrat la suma de 200 de lei:
erau date de locuitorii așezați pe moșiile unde sunt 120 de lei pentru un an și 80 de lei pentru următo-
situate locurile acestea. Unele locuri aveau c te două rul. Cuantumul plătit n medie pe țară, spre sf rșitul
denumiri și chiar mai multe, fapt cauzat de desele secolului al XVIII-lea, pentru dreptul de a construi
destrămări și strămutări ale localităților din cauza case pe moșii străine era de 2 lei de casă. n perioa-
vremurilor tulburi ce au marcat trecutul acestui spa- da indicată, n satul Budești, care se afla pe moșia
țiu. Dumești, erau n jur de 40-60 de case. Pentru com-
Pe l ngă informațiile de istorie locală, din docu- parație, n conformitate cu datele recensăm ntului
mentele de acest gen pot fi extrase unele informații pentru anul 1774, n Budești (Ocolul de Gios) erau
referitoare la modul cum erau administrate moșiile nregistrate 31 de case, cu 29 de birnici capi de fami-
de către stăp nii lor, fie ei răzeși, fie proprietari in- lie8. Informațiile respective sunt semnificative at t
dividuali. Dar și unele date cu privire la modul cum din perspectiva evoluției demografice, c t și din cea a
unii stăp ni de moșii făceau abuz de dregătoriile pe relației dintre stăp nii de moșii și locuiitori.
care le dețineau.
O astfel de situație este n legătură cu Ianacache 8
Moldova în epoca feudalismului, vol. VII, P. II, ediție ngriji-
Millo, spătar, pe c nd era serdar de Orhei, care in- tă de Pavel Dimitriev, Chișinău, 1975, p. 458-459.

– 45 –
 Deși n ncheierea judecătorilor arbitri din anul secolul al XVIII-lea aveau statut de oameni boierești,
1792 s-a apelat pe larg la mărturia de cercetare la fața despre obligațiile pe care le prestau aceștia n raport
locului din octombrie 1791, totuși informațiile tre- cu stăp nii moșiilor, fie boieri sau răzeși etc.
cute n acea hotăr re judecătorească nu redau acele Prin urmare, studiul minuțios al documentelor
detalii importante pe care le-am evidențiat mai sus posesorale reprezintă o adevărată comoară n vederea
(care au oferit anumite precizări cu privire la modul soluționării unor chestiuni de recuperare a trecutu-
cum vatra satului Budești și-a schimbat locul n de- lui istoric. Datele cuprinse n aceste documente nu
cursul unui secol, motivele care au provocat aceste doar oferă detalii despre obiectul propriu-zis al liti-
schimbări sau date cu privire la atribuirea unor mi- giului, c nd ne referim la cercetările efectuate la fața
crotoponime). Mărturia este importantă și datorită locului, ci și elucidează unele aspecte cu privire la
faptului că reflectă unele date despre situația socială evoluția unei localități/moșii, la locuitorii acesteia, la
și economică a locuitorilor satului Budești, care n microtoponimie etc.

Anexă
1791 octombrie (f.d.). Dumești. Ioan Ursoianu, al t(u)lui Negel cel bătr n, pe unde au fost și p n n ce sem-
treilea logofăt, Vasile Haitul, căpitan și Toader baș buli- ne anume stăp nia, iar nu a urmașilor din urmă, și cu ce
baș, dau mărturie de cercetare la fața locului pentru sta- nume s-au numit acel loc și c tă sumă de st njăni se află
bilirea hotarelor dintre moșiele Dumești și Budești, de la n lungu și n curmeziș, cum și pentru Valea Lucoae, care
ținutul Orheiului din Valea Tohatinului dum(nealui) stolnic o cere n stăp nire cu arătare că ar
fi pe moșiia dumisale și dumn(ealui) spat(ar) zice că ias-
Mărturie după cercetarea ce s-au făcut întru hota- te a dumisale moșie, prin cercetare cu amărunt(ul) să se
rul moșiei Dumeștii și între hotarul moșiei Budeștii de afle adevărul n ce loc iaste și pre care dintr-aceste moșii
la țânutul Orheiului. În anul 1791 oct(ombrie). vine, pe a dumisale spat(arul), ori pe a dumisale stolnicu-
După poronca ce ni s-au dat prin cartea cinstitului lui ce(?) este moșiia Popenco. Apoi, se cercetăm și pentru
Divan al Cnejiei Moldaviei den anul acesta 1791 ghen(a- niște npotrivă mărturii ce ar fi dat tot unii martori și o
rie) 6, ca să mergem la moșiia anume Dumeștii, a dumi- parte și alta, se află cu ce pricină li-au dat. Și, se facem și
sale Grigorașco Sturza, biv vel spat(ar), și la moșiia anumi măsurare moșiilor și hartă potrivită după starea locului,
Budeștii, a dumisale Iordache Crupenschi, biv vel stol- și, se dăm și mărturie n scris cu toate pricinile pre largu
n(ic), ce aceste moșii s nt pe de mbe părțiile Văii Tohati- arătate și lămurite la partea ce s-a cădea ca să vie la Divan.
nului la ț n(u)t(ul) Orheiului, care după multă pricină ce Am mersu la starea loculu a numitelor moșii, denpre-
să trage de c țiva ani, ntre dumnealor, adecă dumnealui ună cu vechil or nduit din partea dumisale sardarului de
stolnicu Crupenschi cer nd ca să ia și moșiia Dumeștii Orheiu, căp(i)t(anul) Vasile Haitul, unde fiind față și ve-
cătră moșie Budeștii, cu pricină că și satul Dumești n lo- chilul dumisale spat(arului) Grigoraș Sturza, baș bulucbaș
cul unde se află s-ar fi numind tot Budești, și cu pricina și Toader V rgolici, căp(i)t(an) de Dubăsare, și str ng nd
a unei văi ce după scrisorile dumisale ce le are pe Budești, oameni bătr ni răzeși megiiași și mpregiurași anume:
din vechi s-ar fi numit Valea Lucoae, cer nd dumnealui Lupul Clechici și Neculai Ionașco, și Lupul Măcescul, gi-
stol(ni)c(ul) acum o vale ce iaste n dreptul seliștii vechi a nerele lui Untilă, răzeși de moșie Grecii, ce sint alăturea
satului Dumești, supt numele Văii Lucoae, cu care să cu- cu Dumeștii, pe din sus și căp(i)t(anul) Sărghi Straton, și
prinde și tot hotarul satului Dumeștilor. Ștefan Bolea starosti, și Ion Popenc(o), și Ioniți, sin Po-
Dar pentru că moșiia Budeștii, mai nainte de vreme penco, și Agapie Poleitul, și Andrei Călmățuiu, răzăși de
au avut-o n stăp nire răposatul log(o)f(ă)t Negel și ală- moșiia Popenco, și Eremie Grosul, ginerele P rlei, răze-
ture cu Budeștii pe din sus este altă moșie ce să numește și de moșiia Merenii, ce iaste alăturea cu Budeștii pe din
Popenco, care din vechi, s-au stăp nit și se stăp nește și gios, și Serghi, sin Ioniță Cotoman, de la Mal(ul) Toha-
acmu de răzeși numiți Popincești, di alăturea cu Popen- tinului, și oameni din sat din Dumești, anume căp(i)t(a-
co, pe din sus iaste al triilea moșiia Dumeștii ce iarăși din nul) Andrei Dănuță, și Ioniță Andronache, ce au fost
vechi s-au stăp nit de niște răzeși, ce s-ar numi Gorieștii, vor(ni)c, și Serghi Buga vor(ni)c, și Ștefan Chirila, și An-
p n c nd au dat-o ei cu danie și v nzare la răposatul Di- tohi Călmățuiu, și Iftodi C rstea, și Ioniță Călmățui, și
mitrașcu Sturze, biv vel log(o)f(ă)t. După alte cercetări ce Constandin Ciorecul, și Ștefan, sin Mihai, și Toader Dă-
mai nainte s-au făcut pricinii aceșiia, at t aicea la starea nuță, și Lupul Pricopi, și Timofti Țurcanu, și Ion Savin,
locului prin or nduit boeri, c t și la Divan. cu toți acești numiți oameni, am mersu de am cercetat,
Poronca Divanului, cătră noi fiind acum această cer- nt i, starea și curgerea acestor moșii, și după străbaterea
cetare să facem, nt i pentru stăp nirea veche a logof(ă) a tot locul cu umbletul și vedere din giur mpregiur, prin

– 46 –
marginile lor pe unde fiiștecare s-au stăp nit și să stăp - movilă ntr-un fund de h rtop, ce să chiamă Movila C r-
nesc și acum. jeului, care toate aceste semne arătat(e), at t prin hotar-
Apoi și prin aflare de semne, după scrisoare c te s-au nica Dumeștilor, c t și prin hotarnica Grecilor se află de
ivit acmu, și după oamenilor științe și mărturisire cum față // și ncă pe hotarul moșiei Popenco, fiind mărturie
și după măsurare curat s-au dat a cunoaște că aceste trii hotarnică veche, iarăși prin numite semne, și pietri des-
moșii Budeștii, și Popenco, și Dumeștii din vechi s nt al- părțitoare, at t despre hotarul Dumeștilor cum și des-
cătuite, ntru osebite staturile lor, fiind și trii seliști vechi, pre hotarul Budeștilor, care dau samă răzășii că n anii
și cu ț nterimurile lor pe aceste 3 hotară, pe Valea Toha- trecuți, av nd giudecată cu dum(nealui) stolnic Iordachi
tinului n partea dispre răsărit, nsă una care iaste mai Crupenschi, și fiind apoi urniți cu altă vadea, li s-au
din gios, știută și cunoscută adevărată a Budeștilor, alta opriți atuncea hotarnica de răposatul log(o)f(ă)t Gheor-
mai din sus de aceia care se cunoaște se fie a lui Popen- ghe Sturza, cu cuv nt ca să nu facă smintială ei de a veni
co, alta mai din sus de aceasta, iarăși știută și cunoscută la vadea.
a Dumeștilor, afară de o seliște noa , care iaste știut(ă) de Apoi, după nt mplarea vremii și după moartea log(o)
oameni n ce vreme s-au făcut, și că pe țelină ș-au fost fă- f(ă)t(ului) Gheorghie Sturza, hotarnica lor, zic că s-ar fi
cut case niște bejenari pe moșiia lui Popenco, și nu multă afl nd acmu n m na dumisale stolnicului Iordache Cru-
vreme li-au fost starea acolo. Deosebit că sint și pietri ho- penschi, care eșind la ivală și hotarnica aceaia, va fi spre
tară vechi despărțitoare pentru moșiile acestea și măcar osebită adeverință cum că aceste trii moșii Budeștii, și
că unele după vremi, au lipsit și altele se văd strămutate, Popenco, și Dumeștii de vechi sint alcătuite și stăp nite
dar iaste ndestulă dovadă și acelea c te au rămas și alte ntru-osebite stările lor, cum mai sus s-au arătat.
statornice semne n dreptul acestor pietri adeverite prin Acest r nd de oameni din vremea di acmu, megieși lo-
scrisori vechi, care mai gios se vor arăta. cului, n seliștea ce din gios ce iaste seliște mare și veche
Adecă un zapis vechiu, de la o Ioana, fata lui Pavăl, de pe drept hotarul Budeștilor, acolo sat cu lăcuință de oa-
v nzare a unei părți de moșie, ce răspunde din Dumești, meni n-au apucat, cum nici de la cei dennaintea lor, n-au
cu nume și degite de marturi puse, care din vechimea lui ei această știință. Iar n seliștea care iaste mai din sus de
veletul nu i să cunoaște, iar luna iaste scris mart(ie). a Budeștilor, care se dă a cunoaște că au fost a moșiei Po-
Așijderea, o mărturie hotarnică, care iarăși din vechi- pencului, după mărturisirea, at t de mai nainte, c t și de
mea ei fiind ruptă, de la nceput, lipsescu, c teva r nduri, acmu a unui Eremie Grosul, răzeși de Mereni, di alăture
dar prec t iaste ntriagă de să nțălege se arată că iaste cu Budeștii, precum lui i-au spus socrul său, Toderașco
hotarnică pe Dumești, scriindu-s(ă) de un diac și de un P rle, acole s-au apucat sat, numindu-să acel sat Budești
Pescu, și că lovește ntr-o vale ...1 și pre acea vale n gios, de pe numele seliștii ceai mai din gios, care iaste adevăra-
p n la drumul Bubuiogilor, ce este de-a curmeziș(ul) tă a Budeștilor. După a vremilor nt mplări de atunce și a
p n(ă) n prăvalul apei, și de acolo să ntoarce n sus ia- locului nestatornicie, pustiindu-să satul acesta s-au descă-
răși spre Dumești, p n(ă) n hotarul Drăgancei. Așijderea lecat sat n seliștea cea mai din sus de a lui Popenco, care
și n parte despre miaze-noapte, din matca Tohatinulu, iaste adevărată seliște a Dumeștilor, și s-au numit iar Bu-
iarăși dintr-acea cum scrie n dreptul locului, p n(ă) la dești, după pustiirea și acestui sat, din pricina a unor oști
o movilă, și de acolo pre prăvalul apii, p nă să lovește n ce-au fost ernat acolea, s-au descălecat sat iarăși pe moșiia
hotarul Boșcănenilor, veletul iarăși fiind stricat, iar luna Popenco, tot pe Valea Tohatinului, n partea despre apus,
este scris(ă) mart(ie) 5, iscălit fiind hotarnici un Gheor- puțin mai din sus din dreptul seliștii cei vechi a Popencu-
ghe și alt Gheorghe Berlea vor(ni)c, și un Lupul diiacon, lui, care acea descălecătoare se știe de oameni că au fost
și nume și degete puse, Agapie, și Manea căp(i)t(an), și c nd iarna cea mare de la 40 de svinți, și nc tă vreme au
Ștefan. stătut și satul acela, s-au numit iar cu nume de Budești. Și
Aceste doo(ă) scrisori vechi av ndu-le dum(nealui) această numire peste tot locul au urmat așe, pentru doo
spat(ar) de la răzeși v nzători de Dumești. pricini, una că acei oameni ori c nd s-au adunat spre lă-
Așijderea și suret de pe o mărturie hotarnică a moși- cuință și ntr-un loc și ntr-altul, pentru că log(o)f(ă)t(ul)
ei Grecilor din an 7217 (1708) noemv(rie) 29, iscălită de Negel cel bătr n, avea aicea moșiia Budeștii și alte sate la
Tănas H ncul din Chișinău și Toader Bățu ot tam, și acest loc nu mai era, ei se afla nchinat la log(o)f(ă)t(ul)
Ursul părcălab ot Lăpușna, și Istrate vor(ni)c ot Boșca- Negel, cum mai la urmă și fiiul(ui) său la banul Vasile
na, și Vlas Gori ot Onețcani, și Simion Gori, brat Vlase Negel, și pentru că i arătau despre toate angariialele, se
ot tam, scriind iarăși de hotarul Drăgancii, că se nt lneș- numia(u) oameni ai acelor boeri, alta că răzășii de Du-
te cu Dumeștii, și arăt nd semne alăturea cu Dumeștii, o mești cum și den Popenco, nu era trăitori aicea, ce să afla
movilă n fundul h rtopului Berbeciului, și de acolo din printr-alte sate, și, ori din nebăgare de samă, ori din ne-
colțu asupra Tohatinului, peste un crac de coluniță, și n putință nu și-au mai căutat că să poreclia moșiile lor cu
zarea Tohatinului la o piatră hotar, și de acolo n Toha- numele de Budești, ndestul că ei pe moșiia lor erau bun
tin. Și din apa Tohatinului, asupra Ichelului, p n(ă) la o stăp nitori.

– 47 –
 Pentru stăp nirea veche a logofătului Negel, osebit de urmiază prin linie driaptă, căci o piatră mare, care este
c teva mărturie de la oameni bătr ni ce la dum(nealui) cunoscută de hotar din vechi diasupra părăului Tohati-
spat(ar) Grigorașco Sturza se află n scris din trecuții ani, nului, n partea dispre apus, acea piatră cătră răserit de
care sint ncredințate cu marturi și cu iscăliturile și a du- Pravățu, pe din gios de seliștea această ngiumătățată spre
misale aga Aleco, fiind serdar la Orheiu, ntr-aceiși vreme. a răm nea seliștea ntriagă pe moșiia Popenco. Iar cătră
După ndestulă cercetare și iscodire ce iarăși pe carte apus dă pravățu1 drept la gura unii văi ce să zice Crăpă-
de blăstăm s-au făcut și acmu, curat s-au adeverit și s-au tura, și de acolo ntre colunițe, unde au arătat răzășii că
dovedit că log(o)f(ă)t(ul) Negele, c t au trăit și au stăp - aceste moșii Popenco și Budeștii și au colțurile lor, iar
nit numai hotarul Budeștilor, iar din pietrile hotară ce doa pietri ce sint mai la mijloc, acestea s nt abătute mai
și p nă acum s nt despărțitoare pentru Budești și pentru n sus dreptul pietrii cei mari, și din dreptul Crăpăturii,
Popenco // mai n sus nu s-au ntinsu, cum nici clirono- care această pricină poate se se nțeleagă, ori din hotarni-
mul său banul Vasile Negel, mai ales că la aceaiași vreme ca moșiei Popenco, ori mai cu di(n)adinsul din scrisorile
era un Toderașco Bobeică, om nu mut, ce-au fost trăitori dumisale stolnicului ce le are pe Budești, cu toate că orice
n sat n Mășcăuți, care 50 ani și mai bine s-au aflat el ve- chip va fi cursu pricina acolea ntre hotară, dar răzeșii de
chil și purtătoriu de griji aceștii moșii Budeștii și c nd el Popenco din stăp nirea moșii lor nu s-au r dicat, și fiind
i str ngia venitul, c nd o vindia cu anul pe la unii alții, Popenco n mijloc, nici la Dumești n-au putut // se agi-
iar nici odată peste pietri n-au trecut, nici pricini cu ră- ungă cu c t de puțină pricină, și Dumeștii s-au stăp nit,
zeșii de Popenco sau cu răzeșii de Dumeștii nu s-au n- iar cu pace de niște răzeși ce s-au numit Gorieștii.
t mplat, cum și acei oameni ce s-au arătat mai sus, că s-au Pentru Valea Lucoae, iarăși cu amăruntul am cer-
aflat șezători și ntr-o seliște și ntr-alta, și că era nchinați cetat, și nt i cu umbletul și vederea am aflat, că aceste
la boerii Negel, pentru o arăteială și folosu ce ave, făcia trii numite moșii fieștecare au c te o vale ce cad n p ră-
numai c te o slujbă, iar obicinuitul adet al moșiilor și dej- ul Tohatinului, n partea dispre apus. nsă, o vale iaste pe
muirile de pe aceste doo moșii Dumeștii și Popenco le da hotarul Budeștilor n dreptul seliștii cei vechi a Budești-
ei rezeșilor stăp nirilor acestor moșii. lor, care anume se numește Valea lui Sehăidac. Altă val
Din vremea stăp nirii log(o)f(ă)tului) Negel, numai iaste n dreptul seliștii lui Popenco, care acum se nemește
o pricină s-au cunoscut că urmiază acmu, adecă pentru Valea Satului. Altă vale iaste n dreptul seliștii Dumești-
că seliștea cea din mijloc ce să cunoaște se fie a moșiei lui lor, care păn(ă) la o vreme s-au numit Valea lui Palade, de
Popenco, după stăp nirea de acum se află ntr-un hotar, pe numele unui cioban, ce cătăva vreme și-au ț nut oile
giumătate numindu-să și stăp nindu-să, iar cătră hotarul sale acolea ntr-acea vale, iar de la o vreme făc ndu-să aco-
Budeștilor, și giumătate pe hotarul Popencul, și măcar că le semănături de c nepi, s-au nceput a să zice Valea C -
de la răzeșii, pentru acest pricină, vro curată dare de samă nepii. Alte nume ce vor fi av nd văile acestea din vechi,
nu i s-au putut să să ia, fiind pricina nvechită, și ei zic nd după nvechimea vremii și ne fiind pe aicea mai nainte
că așe ar fi apucat stăp nirea, prin giumătate de această nici at ta lăcuință de oameni, nu să pot acum a să ade-
seliște și prin giumătate de țănterim. Dar după arătarea veri. Iar, pentru valea de pe hotarul Budeștilor, ce acum
a unue din răzeși Ion Popenco, zic nd că el această ști- se zice a lui Sehăidac, după mărturii nscrisi, din anii tre-
ință are, cum că moșiile Budeștii, toată, ncă la socrul lo- cuți, de la un Eremie Grosul, răzeși de Mereni, di alăturea
g(o)f(ătului) Negel, de un răzeși ce s-au numit Baidahuz, cu Budeștii, și de la un Ioniță Sava, iarăși răzeși de Me-
scoț ndu-l de la temniță, pentru o vinovăție a lui2 , și pe reni, și de la un Nechita Rachieriul, care mărturii sint n-
urmă, după ce cu zestre ar fi ntrat Budeștii la stăp nirea credințate și de boeri, se adeverează că acea vale din vechi
log(o)f(ă)t(ului) Negel s-ar fi sculat frații și surorile, alte s-au numit Valea Lucoae, și că numile de Valea lui Săhăi-
rudenii ai acelui Baidahuz, cer ndu-și părțile lor, cu cari dac i să trage de la o vreme de c nd un om anumi Pavăl
apoi, s-ar fi nvoit log(o)f(ă)t(ul) Negel, di-ar fi cumpărat 1
Pr văț, právățe și pravắțuri, s.n. 1. ( nv. și reg.) drum drept
cu bani părțile acelora, și atuncia ș-ar fi și hotăr t log(o) (pe coama unui deal). 2. (reg.) direcție n spațiu. 3. (reg.) puț de
f(ă)t(ul) Negel satul Budești. intrare ntr-o mină (pe verticală). 4. (reg.) parte abruptă a unei
Apoi, de va fi așa se cunoaște dar că atuncea ori cu vro văgăuni. 5. ( nv.) țintă, obiectiv final; țel, scop. 6. ( nv. și reg.)
cumpărătură, ori cu mpresurare, s-au cuprinsu o parte și loc de observație sau de urmărire; loc deschis folosit ntr-un
din hotarul moșiei Popenco, și cu acea pricină Budeștii anumit scop. 7. ( nv.) nvățătură, normă, lucrare etc. care serveș-
sau mai lățit acolo di-au agiunsu păn(ă) la giumătate de te drept ndrumător. 8. (reg.) fier n formă de unghi drept de la
rotilele unui plug. 9. (s.m.; nv.; n forma: praveț-praveți) dirijor
această seliște, căci ntr-alt chip nu s-ar fi putut, se aibă
de cor. 10. (s.m.; reg.; n forma: prăviț-prăviți) nuia, lăstar, de
Budeștii o seliște ntriagă cu ț ntirimul ei, și ncă din- salcie sau de tei cu care se leagă snopul de gr u. 11. (s.f.; reg.;
tr-altă seliște gium(a)tat(e), cu giumătate de țăntirim, și n forma: prăviță) fier la capătul leucii carului, care se spriji-
moșiia Popenco se aibă numai giumătate de seliște și giu- nă pe osie. 12. (s.f.; reg.; n forma: praviță) par lung și subțire,
matate de ț ntirim, ndestul că și pietrile hotară ce să află despicat la un capăt, cu care se culeg fructele din pomi; par.
pe această linie, se văd shimo(no)site, și stăp nirea nu le 13. (s.f.; reg.; n forma: prăviță) sarcină de lemne. Sursa: Dic-
ționar de arhaisme și regionalisme, Buc., 2002.

– 48 –
Săhăidac, au făcut o f nt nă la fundul aceștii văi, care pe ce nu să cuvine. Dacă satul Dumeștii, și la această, mai de
acel Eremie Grosul și acum aduc ndu-să de față, pe carte pe urmă descălecătoare, iarăși numele de Budești l-au c ș-
de blestem asemenea au mărturisit și și-au ntărit mărtu- tigat. Aceasta, dar, au urmat și au mijlocit a aduce după
riile lui ceale de mai nainte, știut fiind acest om la par- vremi ndemnare la urmași ca să tragă și pe Popenco, cum
tea aceasta de om vrednic de credință, cum și ceaielalți ce și pe Dumești, cătră hotarul Budeștilor.
asemenea ca d nsul au dat n scris mărturii, pentru Valea Și asupra acestor nume doa moșii, pricina s-au nt m-
Lucoae, cum mai sus se arată, a cărora mărturii se agiută plat din vremea ce dumnealui spat(ar) Ianacache Milu au
și după pilda celoralalte doo văi, a Popencului și a Du- fost serdari la Orheiu, că atuncea c nd moșia Dumeștii
meștilor, că tot ntr-aceste văi de oameni li s-au pus aces- se stăp niia de un Andrei Sirbul din Chișinău, nepot de
te nume cu care astăzi să numesc, adecă Valea Satului și sor(ă) Gorieștilor celor ce au avut moșiia aceasta n stă-
Valea lui Pălade, și a C nipii, de pe c nd și Valea Lucoae p nire mai nainte, găsindu dum(nealui) spat(ar) Milu,
au luat nume de Valea lui Săhăidac, și la cea de pe urmă, satul pe moșiia Dumeștii cu numele de Budeștii, fără a
at t după mărturiile oamenilor, și după alte chipuri de mai alungi vorbă, au luat de la seteni 200 lei, adet de case,
sus arătare, nici cu un chip nu să poate potrivi, de a fi Va- nsă 120 lei ntru un an și 80 lei ntr-alt anu, prin m na
lea Lucoae, aceia care se cere de dum(nealui) stol(ni)c(ul) lui Ioniți Andronache, ce era vornec n sat, precum măr-
Crupenschi, c nd o singură moșie Budeștii, nici cu o se- turisește acum numitul acela om, că i-au spus dumisale
liști și giumătate, cum s-au arătat mai sus, n-au putut se spat(ar) că moșiia nu iaste a dumisale, ce moșiia dumisa-
fie, cu c t mai v rtos se poată a fi cu trii seliști și trii ț n- le Budeștii, iaste mai din gios fără lăcuință de oameni, și
tirimuri vechi, și dacă aceste trii moșii sint osebite una de i-ar fi dat cuv tu lui că de va fi vro pricină dumnealui are
alta, și s-au stăp nit fieștecare de ai săi stăp nitori fără a se răspundă, și pentru acei bani ce-au luat dum(nealui)
avea vro amestecare cum s-ar fi putut răzeși(i) de Budești spat(ar) Milu, n multe r nduri, Andrei Sirbul au umblat
se treacă peste Popenco, și să v ndă valea de pe hotarul prin giudecăți, și după multe r nduri de hotarnici ce-au
Dumeștilor, unde acel v nzători răzășie nu avea, ori de au venit aicea spre cercetare moșiilor și sf rșind ne mai lu nd
avut răzeșie au trebuit să răspundă cum că vinde din Du- el tot păgubaș de acei bani au rămas și păn(ă) acmu.
mești, iar nu din Budești. Tot atuncea au fost mai oprit dum(nealui) spat(arul)
Pentru mărturie npotrivă de s-ar fi dat și la o parte și Milu, și nește dejmă de păine de pe hotarul moșiei Po-
alta de cătră unii din marturi, am cercetat prin oameni și penco, care au stătut cătăva vreme, iar pe sama vor(ni)cu-
această pricină, și pre c t au fost știința lor ni-au arătat că lui Ioniță Andronache, care acea dejmă, după ce au lipsit
ei această vorbă n-au simței despre alții, din cei ce-ar dat dum(nealui) spat(ar) Milu din Serdărie, ș-au luat-o răzășii
mărturii la Andrei Sirbul, ce-au fost răzăși de Dumești, Popencești.
de c t despre // un Pavăl Țurcanul și Andrei Dănuță, și După aceaia, s-au mai arătat aice niște cumpărători
cum că această pricină curge din faptele a unui Ioniță vă- pe moșiia Budeștii, de la dum(nealui) spat(ar) Milu, și
tav al dumisale stol(ni)cului Iordache Crupenschi, st nd aceaei și-au luat venitul ce-au găsit numai de pe drept ho-
acela multă vreme aicea mbăt nd pe oameni și prefăc n- tarul Budeștilor, iar la Popenco și la Dumești nu s-au mai
du-i cu feliuri de vorbe și chipuri făgăduitoare, iar de au amestecat, iar după ce moșiia Budeștii de la dum(nealui)
dat acești doi oameni niscai mărturii și la m na acelui vă- spat(ar) Milu au ntrat cu zestre la stăp nirea sol(ni)cu-
tav, și n ce chip le vor fi dat, au zis că nu știu. Acel Pavăl lui Iordache Crupenschi, și moșiia Dumeștii de la An-
Țurcanul au și murit, iar pe Andrei Dănuțe, chem ndu-l drei Sirbul, cu danie și v nzare au ntrat la stăp nirea
de față și cercet ndu-l prea cu amăruntul pe carte de bles- răposatului log(o)f(ă)tului Demetrașco Sturzei. Apoi, n
tăm, care i s-au dat n măn(ă) el s-au apărat prea tare, zi- anul 1789, c nd vechilul dumisale spat(arului) Grigoraș-
c nd cu sufletul lui, cum că la știința lui nu este se fi dat co Sturza, lipsia de la moșiia Dumeștii, au venit vechilul
altă mărturie n scris mpotriva mărturiei de mai nainte dumi(sale) stolnicului Crupenschi un Ioniță Căncoiu (?)
dată la Andrei Sirbul, care acea mărturie și acum naintea și cu cuv nt cum că prin giudecată ar fi luat dumnealui
a mulți oameni au ntărit-o cum pre largu arată n dosul stol(ni)c(ul) n stăp nire toate moșiile aceste, au str nsu
acei mărturii de mai nainte. dejma toată la un loc pe pe tustreale moșiile Budeștii, i
La arătatele ponturi, adecă pentru stăp nirea veche Popenco, i Dumești, care dejmă el ar și v ndut-o setenilor
a log(o)f(ă)t(u)lui Negel și pentru Valea Lucoae, cum și din Dumești, nsă mălaiul 100 lei, gr ul 40 lei, și din toc-
pentru mpotrivă mărturii, după toată cercetare așe s-au mala or nzii de la un jăd(o)v au luat 30 lei, afară de 150
ncredințat. lei din or nda ce s-au luat tot de la acel jăd(o)v de vechi-
Iar, la pricinile care s-au născut acum ntre aces- lii dimisale spat(ar) Sturzei, nsă 80 lei mai nainte prin
te hotară, iaste lucru cunoscut că acea de demult numi- m na căp(i)t(anului) Isai, și 70 mai pe urmă prin m na
re, numai a unei moșii Budeștii ce prin toate seliștile s-au log(o)f(ă)t(ului) Postolache. n anul 1790, iarăși viind ve-
purtat aicea și piste tot locul care nici păn acmu nu s-au chilul dumisale stol(ni)c(ului) Crupenschi, cară ia dejma,
ștersu de unde nu i să cuvine, ca să răm n numai la locul

– 49 –
de pe tustreale moșiile, nu l-au ngăduit, at t oamenii du- Eu, Sirghi Situncăd(?), răzăși m.p.
misale spat(arului) Sturzei, c t și răzeșii Popencești. Ștefan Bole, staroste, răzăși ...
n anul acesta 1791, iarăși viind vechilul dumisale Ion Popenco, răzăși (a.d.)
stolnicului Crupenschi, au scos la v nzare venitul mo- Ioniță, sin Ion Popenco, răzeși de Popenco (a.d.)
șii Budeștilor și moșiei Popenco, și alti moșii a stolnicu- Ioniță Andronache (a.d.)
lui Crup(en)s(chi), anume Zamciogii, drept 400 lei, dar Serghie Buga, vor(ni)c (a.d.)
pe urmă scul ndu-să răzășii Popencești și trăg ndu-l pe Andrei Dănuță (a.d.)
vechilul acela naintea duminisale serdarilor nu l-au n- Toader Dănuță (a.d.)
găduit ca să v ndă și venitul moșiei Popencului, iar dej- Lupul Măncescul, răzăși de moșiia Grecii (a.d)
ma de pe moșiia Popenco s-au str nsu deoparte și tot stă Andrei Călmățui, răzeși de Popenco (a.d.)
oprită și păn acmu, de va fi cererea dumisale stol(ni)cului Antohi Călmățui ot Dumești (a.d.)
Crupenschi, se cuprindă și pe Dumești i Popenco, numai Iftodi Cr stea ot Dumești (a.d.)
cu această pricină, că și acest s-au numit Budești, știut ias- Ioniță Călmățuiu ot Dumești (a.d)
te și aceasta, cumcă dintr-acele sate ce s-au petrecut, prin Costandin Ciorescul ot Dumești (a.d.)
aceste seliști aicea, trec nd unii și peste hotar n Țara Le- Ștefan, sin Mihai, ot Dumești (a.d)
șască și acolo n locul ce să află așezați cu lăcuința, și p nă Lupul Pricopi Dumești (a.d.)
astăzi de pe numele ce de aicea l-au avut ei, tot Budeștii să Tinmofti Țurcanul ot Dumești (a.d.)
numescu. Ion Savin (a.d.)
Iar după dovezile de sus arătate, nt i scrisorile ceale După carte din Poronca Divanului am or nduit ve-
veche, dintru care curat se nțelege și să adeveriază, cum chil pe căp(i)t(anul) Vasile Haitul, carele merg nd acolo
că moșie Dumeștii iasti osăbit hotar și că este la acestași la stare loculuii și fiind față la toată cercetare ce să ara-
loc, al triilea hotar de la Budești, mai n sus, și anume cu tă n mărturie aceasta, și ncredinț ndu-ne că cercetarea
ce moșii se hotărăște pre semne statornice. s-au făcut cu toat(ă) or nduiala și dreptate și toate pri-
Așijderea și după pietri hotară, ce sint despărțitoare cinile, s-au dovedit după cum să cuprinde prin mărturie
ntre aceste moșii, și după stăp nirea cea de mulți ani, a aceasta, am iscălit.
răzășilor de Dumeștii, și a celor di alăturea, megiași, care ...4 σιρδαρ Ορχεϊ m.p.
și acum urmiază prin aceliași numite semne ce se află
față, și prin pietrile hotară, apoi și dup(ă) aflarea, cur- 1791 oct(o)mv(rie) 29.
gerei pricinilor cum iarăși prea largu mai sus se arată. Și
dacă dumnealui stol(ni)c(ul) aicea la fața locului, scrisori Pe f. 8v, Nr. 21.
spre nt mpinare n-au trimes, cunoștița noastră n-au pu- Подписи к №16.
tut sluji păn n sf rșit, ca să aflăm cu ce cuv nt și drep- №2. 1791 octomvri fără zi.
tate, cere dumnealui stol(ni)c acmu se stăp niască ceaia
ce n-au stăp nit log(o)f(ă)t(ul) Negel cel bătr n, cum nici Biblioteca Academiei Rom ne, Fond Documente is-
clironomul său banul Vasile Negel. Pentru se-și treimată torice, Pachet MCDLXVI, doc. 24, 8 file. Original.
dum(nealui) stolnicu vechil și scrisori, aicea la starea lo-
cului, am așteptat, ...2 zile, și netremiț nd, noi după ose-
bită poroncă Divanului, din 17 a aceștii luni, am urmat,
și după cercetarea cu amărunt ce n frica lui Dumnezeu
s-au făcut, am dat la m na dumisale spat(arului) Grigo-
raș Sturzea această mărturie, și hartă potrivită după sta-
rea locului, și izvod de măsurare cu iscăliturile noastre și erii Pribeștii de moșii, vii și țigani ce au fost Rusetești , ANR
a celor c ți s-au t mplat față la această cercetare, răm ind Iași, Fond Documente, Pachet 259, f. 3v.
se-și caute cu giudecata Divanului. Cunoaștem că n anul 7171 (1662-1663), partea lui Grigore,
feciorul Roșcăi, nepot Buzovanulu, și toți frații și surorile lui
Alba, Vasilie, Luchiian, Anița, Vărvara și Vasilca, fetile Bai-
Ioan Ursoianu biv 3-ti log(o)f(ă)t m.p. dahuzoae, și Bejani, tij fată , au v ndut-o logofătului Nicolae
Vas(ile) Haitul căp(i)t(an) m.p. Racoviță, pentru 100 ughi bani bătuți.
Toader baș buli baș. De asemenea, pe la 7178 (1669-1670) logofătul Nicolae Ra-
coviță primea de la Mardarie, feciorul Ilenii din Mihuceni
1791 oct(ombrie) ...3. Dumești pe Tohatin, danie partea sa de moșie pe valea ce să cheamă
Bălțata, lipită de hotarul Budeștilor din gios, cu vatră de sat
cu tot venitul, scoțindu-l de la ștriang pentru un furtișag de
2
Loc gol n original. boi . Ibidem, f. 3v.
3
Din Copia Condicii neamului boierilor ce se trag din Ior-
4
Probabil Marco portar, serdar de Orhei. Numele este scris n
dache Ruset-Cupariul: Condica ci isti la dum(nea)lor bo- limba greacă.

– 50 –
 CĂLĂTORI STRĂINI DESPRE CHIȘINĂU
(A DOUA JUMĂTATE A SEC. XVII – MIJLOCUL SEC. XIX)

Viorel BOLDUMA

Introducere francezi, englezi, germani, ruși. Ele cuprind informa-

Din c te se cunoaște, pentru prima dată Chișină- ții despre componența etnică și confesională a orașu-
ul este semnalat ntr-un document din 1436 drept lui, arhitectura sa, modul de viață etc.
seliștea Chișinăului de pe r ul B c. ntemeietorul Printre primele relatări ale călătorilor străini des-
satului Chișinău a fost Vlaicu, fostul p rcălab al ţi- pre Chișinău sunt cele scrise de misionarii catolici,
nuturilor Hotin, Orhei și Cetatea Albă și nimeni care trec n revistă numărul populației catolice din
altul dec t unchiul lui Ștefan cel Mare. Numele loca- Moldova. Misionarul catolic Vito Piluzzi din Vig-
lităţii este probabil de origine maghiară, provenind nanello (m. 1704)5, ntr-un raport, ntocmit pentru
din Kis-jen , ceea ce ar nsemna piatră mică . La nunțiul din Polonia, referitor la starea populației ca-
1576, un alt document atesta faptul că satul Chiși- tolice din Țara Moldovei, atestează n anul 1668 la
nău deţinea mori n B c, fiind v ndut de Vașutca, Chișinău 8 catolici6.
strănepoata lui Vlaicu, fost ureadnic de Iași, lui Dra- Un alt misionar catolic, Giovanni-Battista del
goș, pentru 500 de zloţi tătărești. n 1641 găsim sa- Monte Santa Maria (1630-1689)7, ntr-o notă in-
tul Chișinău nchinat m năstirii Sf nta Vineri din formativă din 1670 despre parohiile catolice din
Iași1. Moldova, pe l ngă un șir de localități cu populație
La 2 mai 1666, un act emis de Duca-Vodă po- catolică, menționează și Chișinăul, oraș ridicat de
menește pentru prima dată de t rgoveţii Chișinău- cur nd, acolo vor fi ca la 15 case de catolici, nu au
lui 2 . Privilegiul de t rg fusese primit mai devreme, biserică și nici preot 8.
n intervalul 1661-1665, c nd domnise Istrate Dabi- n 1688, misionarul catolic Francesco Renzi (m.
ja; așa reiese dintr-un act de hotărnicie de la Mihai 1697)9, ntr-o trecere n revistă a orașelor din Moldo-
Racoviţă, unde se menţionează: ...făc ndu-se Chiși- va unde erau catolici, menționează că de la Iași spre
năul t rg nou n zilele Domnului Dabija voievod 3. Ucraina la 60 de mile este un oraș numit Soroca, de
Dimitrie Cantemir, enumer nd localităţile mai la acesta la 35 de mile este un oraș numit Orhei, de
importante ale Principatului Moldovei, vorbește des- la acesta la 20 de mile este un altul, Chișinău, dar
pre Chișinău ca despre un t rgușor nu prea mare pe n acesta nu sunt biserici catolice, sunt numai c teva
apa B cului din ţinutul Lăpușnei4. case de catolici din afară 10.
Călătorul englez Jon Bell of Antermony (1691-
Surse scrise despre Chișinău din a doua jumă- 1780)11, afl ndu-se n anul 1738 n drum spre Con-
tate a secolului XVII 5
Misionar, prefect, episcop și arhiepiscop catolic, născut la
O categorie aparte de izvoare narative sunt rela-
Vignanello, Italia. Misionar n Țara Moldovei n anii 1653-
tările lăsate de călătorii străini. Contemporani ai 1687. A se vedea Călători străini despre Țările Române ( n
epocii, aceste persoane venite din lumi diverse (or- continuare, CSȚR), vol. V-VII, București, 1980, p. 66.
todoxă, catolică, protestantă) au dat aprecieri unor 6
CSȚR, vol. V-VII, p. 81.
evenimente și fapte, la care uneori luau parte. Deși
7
Misionar catolic, născut n Italia n 1630 și decedat la Bu-
curești n 1689. n anii 1663-1686 a fost misionar, iar n
descrierile lor uneori sunt subiective și scopurile vi-
ultimii ani de viață a ndeplinit misiuni diplomatice ntre
zitelor sunt diferite, nu putem nega importanța aces- Viena, Polonia, București, Roma (CSȚR, vol. V-VII, p.
tor relatări pentru cercetarea trecutului Chișinăului. 211).
Cele mai multe relătări aparțin unor calători italieni, 8
CSȚR, vol. V-VII, p. 219.
9
Francesco Antonio Renzi, misionar catolic, a venit n Mol-
1
A. Eșanu, Chișinău. File de istorie. Cercetări, documente, ma- dova n iunie 1679. Pe parcursul misiunii sale, a slujit la
teriale, Chișinău, 1998, p. 11, 17, 21; Ion Nistor, Istoria Ba- Huși, Iași. Prezent la Curtea Domnească din Iași n anii
sarabiei, Chișinău, 1991, p. 103, 104. 1685, 1686, 1687 (CSȚR, vol. V-VIII, București, 1983, p.
2
Șt. Ciobanu, Chișinău, Chișinău, 1996, p. 16. 111-116).
3
I. Nistor, Istoria Basarabiei, Chișinău, 1991, p. 103-104; 10
CSȚR, vol. IX, supliment I, București, 2011, p. 209.
Mircea Rusnac, Capitala Basarabiei țariste. 1812-1918 , 11
Călătorul și diplomatul englez Jon Bell of Antermony
http://www.istoria.md/articol/440 (accesat 02.05.2016). (1691-1780), n timpul războiului ruso-turc din 1735-1739
4
D. Cantemir, Descrierea Moldovei, Chișinău, 1988, p. 25. s-a aflat ntr-o misiune diplomatică plec nd din Petersburg

– 51 –
stantinopol, trec nd prin Moldova, remarcă: ... Surse scrise despre Chișinău din prima jumăta-
n ziua a 6-a am plecat din acel sat (Vălcineț) și am te a secolului XIX
ajuns seara n alt sat, Chișinău (subl. n.) 12 . Deosebit de importante sunt relatările călătorilor
Consulul francez Charles-Cloude de Peyssonnel străini din prima jumătate a secolului XIX despre
(1727-1790)13, călătorind prin Țările Rom ne n anii așezarea orașului, arhitectura și componența etnică a
1758-1759, menționează cele mai importante orașe acestuia. După anexarea din 1812 istoria Chișinău-
din Moldova: Iași, capitala, Hotin, Chișinău, Huși, lui ia o nouă ntorsătură, după cum remarcă istori-
Orhei, Suceava, Bacău... 14. cul Ștefan Ciobanu. Situația lui centrală n Moldova
Din scurtele relătări ale misionarilor și diplomați- dintre Prut și Nistru, precum și importanța lui ca
lor străini, observăm că Chișinăul era numit sau sat, centru comercial atrag atenția autorităților militare
sau oraș. Totodată, se nota că aici locuia un număr ruse, care, cum afirma maiorul secund M. L. von
mic de catolici și nu exista o biserică catolică. Raan, intenționau să-l fortifice, căci acest oraș cu
Chișinăul a fost afectat de confruntările ru- vremea poate să devină ca punct de operație mpotri-
so-otomane din sec. XVIII nceputul sec. XIX. va Benderului, ntruc t situația lui este foarte favora-
Secund-maiorul von Raan, n memoriile sale privind bilă pentru acest scop 17.
campania rusă din anii 1787-1790, scrie la 22 de- Din punct de vedere etnic și social, orașul Chiși-
cembrie 1788: Chișinăul, nainte de devastarea lui, nău devine, n scurt timp, destul de eterogen. Ime-
a fost un oraș de mijloc, dar c nd l-au părăsit turcii diat după 1812 autorităţile ţariste aveau să-i dea
n retragerea lor, l-au incendiat după obiceiul lor. O importante privilegii comerciale, fapt care nu a făcut
priveliște care te emoționează este de a vedea devas- dec t să diversifice populaţia și să producă o explozie
tări noi la fiecare pas, de a vedea distrugeri, la care demografică18.
se deda numai inamicul barbar. Aici se văd sobe și ncă n 1817, scriitorul englez W. McMichael,
coșuri, resturi ale celor mai bune case, care formau care a trecut prin Chișinău, referindu-se la compo-
un pătrat de piatră de 300 de st ngeni mprejur, zac nenţa etnică a orașului, menţiona: ...4 ianuarie. A
sub cenușă, tot așa cum vreo șase-șapte biserici 15. n doua zi era duminică, și ne simțirăm strămutați pe
anul 1789 Chișinăul din nou a fost incendiat și a ars o scenă cu totul nouă n timpul plimbării noastre
n așa măsură, nc t o parte din populația orașului prin bazar, căci așa se numește strada ngustă pe care
s-a strămutat pe moșia Buiucanilor. stau prăvăliile cele mai mari din Chișinău. Clădirile
Din aceste timpuri avem o mărturie a călătorului joase, acoperite cu șindrilă, fără geamuri, pe care le
german von Reuner, care, vizit nd Chișinăul n anul nlocuiau obloanele de lemn, ridicate și at rnate, de
1793, scrie că el este un mic loc fără nsemnătate, cu acoperăm nt, ntr-un cuv nt casele sărăcăcioase ale
locuitori moldoveni, greci și evrei 16. unui oraș grecesc sau turcesc erau umplute cu lucruri
Din relătările călătorilor străini din a doua jumă- de nevoie de tot felul , printre mulţimea ciudată,
tate a sec. XVII sec. XVIII, observăm că nainte deosebeai pe ofiţerul rus trec nd iute n droșca-i
de ocupaţia rusă Chișinăul era un t rg fără prea mul- ușoară, pe frumosul și voinicul ţăran moldovean,
tă importanţă din ţinutul Lăpușnei. A fost ridicat contrast nd cu soldatul mpărătesc cu trăsăturile
apoi de administraţia ţaristă la rangul de reședință de calmuc, puţini turci, din pătura cea mai de jos, și
administrativă a Basarabiei, anexată la Imperiul Rus mulţi armeni, așa de numeroși aici, că ocupă o stradă
(1812). ntreagă. n mijlocul norodului ședeau zarafii evrei,
cu măsuţe naintea lor, pe care erau răsp ndiţi zec-
chini de Veneţia, galbeni olandezi, fonduchi, stam-
spre Constantinopol, a trecut prin Țările Rom ne n 1737- boli și alte feluri de aur turcesc, amestecat cu greoaia
1738 (CSȚR, vol. IX, București, 1997, p. 192). aramă a copeicilor rusești 19.
12
CSȚR, vol. IX, p. 194.
13
Charles-Cloude de Peyssonnel (1727-1790), consul francez
n Crimeea (1754), Caneea (Creta), Smirna (1766-1786). 17
Ibidem, p. 20.
n toamna anului 1758 străbătea Moldova, iar de la sf rșitul 18
L. Sava, n căutarea identităţii: Chişinăul n perioada
anului 1758 p nă n februarie 1759 s-a aflat la București ţaristă (1812-1918) , in Identitățile Chișinăului, Materialele
(CSȚR, vol. IX, p. 391-392). Conferinței, 12-13 septembrie 2011, Chișinău, 2012, p. 74-
14
CSȚR, vol. IX, p. 400. 76.
15
Șt. Ciobanu, op. cit., p. 17. 19
Șt. Ciobanu, op. cit., p. 23-24; Gh. Bezviconi, Semimileniul
16
Ibidem, p. 17. Chișinăului, Ed. Museum, Chișinău, 1996, p. 20.

– 52 –
 Scriitorul rus A. Storojenko20, care a vizitat n mic, n afară de aceea doar că el este foarte vast și că
1829 orașul, referindu-se la așezarea orașului, nota: el, ca și Roma, este așezat pe c teva coline 23.
Privirea mea aluneca pe dealurile acoperite cu vii Medicul german I. H. Zucker nota n 1831: Poa-
și pomi fructiferi [ ] Chișinăul era ca pe palmă. De te că niciun oraș din localităţile vestice ale Europei
departe el părea un oraș mare și frumos; se vedeau nu prezintă un așa de izbitor amestec de naţiuni ca
bisericile albe și casele mari; soarele ardea pe cupolele Chișinăul. Sărăcăciosul ovrei polonez și elegantul
și crucile templelor; clădirile păreau că sunt n mij- rus, ţăranul moldovean și armeanul negustor, grecul,
locul grădinilor și totul la un loc forma o panoramă cazacul, un grup de ţărani bulgari și o bandă de ţi-
splendidă 21. gani nomazi, funcţionarul polon și boierul, negusto-
Același A. Storojenko consemna: Intru n oraș, rul german și bărbosul chirigiu rus, toţi merg unul
merg pe niște străzi nguste și murdare și mă aștept l ngă altul pe străzile Chișinăului, fiecare cu costu-
că nainte voi găsi clădiri asiatice sobre, dar liniști- mul lui original, fiecare vorbind limba lui și păstr n-
te. Zadarnică speranţă! ntre colibele vechi, pretu- du-și obiceiurile 24.
dindene se nalță case destul de bune; gardurile de Astfel, Chișinăul ni se nfățișează la nceputul se-
pe l ngă mai multe case boierești s-au dăr mat, au colului XIX ca o casă nouă n care nu sunt puse
rămas numai porțile, pe l ngă unele chiar de piatră, la punct toate detaliile25. Zucker notează: Judecăto-
care mărturisesc că stăp nul c ndva vroia să trăiască riile, instituțiile de administrație sunt p nă acuma
omenește [...] Tot la un loc prezintă un fel de devas- ncă n case cu chirie, ca și locuințele guvernatorului
tare, iar porțile fără garduri par monumente triste și celorlalți funcționari. Nici cazărmi nu sunt ncă,
sau firme ale leneviei și neglijenței [...] Pe un podiș soldații stau n cartier la t rgoveți 26. De asemenea,
nalt este clădirea mitropoliei, l ngă care se găsește Zucker remarcă: ...nu era nici un loc de primblare
mănăstirea armenească și n r nd cu aceste lăcașuri pentru public c nd veni vestea, acum 15 ani, că va
grădina publică. Arhitectura acestor mănăstiri nu sosi mpăratul Alexandru. Pentru că el ntreba de
este europeană. Pe frontispiciuri sunt zugrăviți sfinți. obicei despre astfel de grădini, se hotăr facerea n
Variațiunea culorilor atrage vederea și ne amintește clipă a grădinii publice. Toate silințele fură ntrebu-
că noi suntem ntr-un oraș asiatic [...] Prăvăliile n ințate pentru a lucra iute. Se aduseseră mii de copaci
care se v nd stofe, carne de berbec fiartă și la grătar, de pădure și, anotimpul fiind prielnic, cei mai mulți
plăcinte și băcănii, sunt clădite n două r nduri pe se prinseră 27.
o stradă ngustă și rău mirositoare, n stil cu totul Cea mai detaliată descriere a Basarabiei aparţine
asiatic. C rciumile cu rachiu și cu vin moldovenesc călătorului Johann Georg Kohl (1808-1878)28, care
de viță de vie sunt mprăștiate n ntregul oraș, pe a vizitat regiunea n anul 1838. Germanul a prezen-
tejghele, care ies pe stradă, sunt expuse o mulțime tat pe larg Benderul, cu populaţia sa moldovenească,
de sticle de diferite mărimi cu vin și rachiu n fel de evreiască, armeană, bulgară, rusă și ucraineană, Or-
culori, care atrag spre sine admiratorii lui Bahus. La heiul, cu aspect oriental, at t n privinţa populaţiei,
unele c rciumi, pe terase acoperite, barzii moldo- c t și a stilului arhitectonic, și Bălţiul, unde a vizi-
venilor țiganii c ntă c ntece triste, alcătuite de ei 23
Șt. Ciobanu, op. cit., p. 4.
nșiși la diferite ocazii... 22 . 24
Șt. Ciobanu, Chișinău, Chișinău, 1996, p. 30.
Scriitorul rus A. Demidov, vizit nd Chișinăul n 25
N. Derevenco, E voluția numerică a populației orașului
1838, scria: Despre Chișinău nu putem spune ni- Chișinău n primele decenii ale secolului XIX , in Repu-
blica Moldova între Est și Vest. Opțiunile tineretului la eta-
pa actuală, Universitatea de Stat din Tiraspol cu sediul la
20
Andrei Storojenko (1790-1857), scriitor și poet rus. Partici- Chișinău, 2013, p. 79.
pant la războiul rus-turc din 1806-1812 și la războaiele na- 26
Gh. Bezviconi, op. cit., p. 27.
poleoniene din anii 1812-1814. De o importanță deosebită 27
Șt. Ciobanu, Chișinău, p. 30.
pentru noi este jurnalul lui A. Storojenko ntitulat Două 28
Johann Georg Kohl (1808-1878), călător german. A
luni pe drumurile Basarabiei, Moldovei și Țării Rom nești călătorit mult n Europa și n America de Nord. n 1838 a
n anul 1829 , publicat n 1871 (a se vedea Andrei Storojen- vizitat Basarabia. Călătorul și-a format propriile impresii
ko, Două luni pe drumurile Basarabiei, Moldovei și Țării asupra situației Basarabiei la aproape 30 de ani de la anexa-
Rom nești n anul 1829 , n Chtenia v Imperatorskom ob- rea ei la imperiul țarist. Relatările de călătorie ale lui Kohl
schestve istorii i drevnostei rossiiskih, Moscova, cartea 4, oct.- surprind lumea rom nească n proces de modernizare, fiind,
dec. 1871, capitolul V). din acest punct de vedere, utile istoricilor interesați de acea-
21
Ibidem, p. 6. stă perioadă (CSȚR, vol. IX, Serie nouă, vol. IV, București,
22
Ibidem, p. 29. 2007, p. 95).

– 53 –
tat școala locală. C t despre Chișinău, Kohl remarcă ţeni romani . La Chișinău, britanicul a nt lnit elita
dezvoltarea orașului, care n urmă cu 30 ani abia politică și religioasă locală și a remarcat diversitatea
dacă avea vreo două străzi populate de g ște și porci, etnică și confesională oferită de cei 20 000 de locui-
dar apoi s-a umflat ca o varză de Bruxelles și a dos- tori ai capitalei30.
pit ca o budincă . Kohl insista, asemenea majorităţii Un deceniu mai t rziu, Basarabia a fost tranzita-
occidentalilor, asupra etnicilor evrei stabiliţi n pro- tă de ofiţerii britanici William Fitzgerald de Ros și
vincie și a spiritului lor antreprenorial, care ncuraja C. R. Drinkwater, aflaţi ntr-o misiune de observa-
dezvoltarea schimburilor comerciale. C t despre as- re a obiectivelor militare din sudul Rusiei. Călătoria
pectul urbei, casele mari aparţineau oficialilor ruși. de la Odesa la Chișinău a durat, n noiembrie 1835,
n celelalte părţi ale orașului casele de piatră sunt cinci zile, capitala fiind prezentată ca un vechi oraș
cele mai puţine, cele mai multe fiind din lemn, lut și turcesc . Nu mai există ruine ale clădirilor orienta-
stuf, vopsite de obicei n galben, ferestrele sunt nca- le, dar poţi nt lni o combinaţie ciudată de chipuri
drate, după felul moldovenesc, cu dungi negre și ara- asiatice și de polonezi, germani, moldoveni și evrei.
bescuri, iar totul se sprijină, după felul ucrainean și Deși orașul se ntinde pe o suprafaţă mare, doar pu-
moldovenesc, pe multe coloane mici de lemn . Kohl ţine case sunt acceptabile, restul fiind cocioabe cu
a vizitat școlile pe care rușii le nfiinţaseră pentru acoperișul de paie sau cu acoperișul lat 31. Și pentru
moldoveni. Profesorii din ntreaga Basarabie sunt alţi călători apuseni orașul arată rău, vicarul Charles
n general ruși sau germani și francezi rusificaţi, căci Elliot remarc nd că niciuna dintre străzi nu este pa-
moldovenii nșiși nu s-au calificat nicăieri ca profe- vată , iar magazinele erau foarte puţine32 .
sori. Toată predarea se face fără excepţie n limba Călătorul german I. Kohl face remarci și n pri-
rusă, iar nvăţarea acesteia este dintre toate lucrul vința ocupației locuitorilor. Din relatările lui aflăm
esenţial. Moldovenii nvaţă greu limba rusă, după că rușii, n cea mai mare parte, sunt pietrari, t m-
spusele profesorilor, ceea ce de fapt nu nseamnă ni- plari, tencuitori și zugravi33.
mic; căci se apără de aceasta ca oricare alt neam care Mulţi călători străini atestau creșterea explozivă
trebuie să nveţe rusește . a orașului. Ei constatau concomitent și diversitatea
Dacă autorităţilor li se părea că o clădire era etnică a populaţiei aceatui oraș. Scriitorul polonez
proastă sau ur tă , pe clădire se scria cu vopsea: Kraszewski34, afl ndu-se n vizită la Chișinău n anul
de demolat , d ndu-se un termen de executare. La 1843, menționează: Totuși, costumele amintesc că
unele clădiri se demola numai c te un balcon sau tu ești aici și nu n alt loc. Moldovenii, n căciuli de
c te o porţiune, necesară reorientării străzii. Ca ur- miel, n mantale lungi, grecii n fesuri, bulgarii etc.,
mare, orașul nou, construit pe un loc viran, s-a trans- care se mișcă pe străzi, care stau l ngă pragurile ca-
format n cartiere regulate. Din 1830 p nă n 1850 selor cu lulele; mărturisesc că această regiune nu este
orașul a crescut vertiginos, dar și-a pierdut treptat așa de mult cucerită de așa-zisa civilizaţie. n r nd cu
din caracterul moldovenesc29. aceste rămășiţe ale Orientului, se nt lnește elegan-
O relatare puţin cunoscută a lăsat Ebenzer Hen- ţa n frac comandat la Viena, n mănuși galbene de
derson, un cleric scoţian, care a vizitat Basarabia piele subţire; l ngă armeanul bărbier, flașneta c ntă
după izbucnirea insurecţiilor din anul 1821. Călă- ariile lui Donizetti și Bellini, valsurile lui Strauss; n
torind dinspre Hotin spre Chișinău și Odesa, auto- r nd cu v nzarea vinurilor basarabene, madame, care
rul a făcut interesante consideraţii despre locuitori, a venit direct din Paris, deschide magazin de modă .
urmași ai dacilor și ai coloniștilor romani aduși aici Peste tot acest talmeș-balmeș, el constata că limba
de Traian; limba lor, cunoscută sub numele de rom - 30
C. Ardeleanu, Călători străini despre Basarabia în perioa-
nă, are un amestec curios de cuvinte străine. Dintre da anterioară Războiului Crimeii, http://www.academia.
acestea, cea mai mare parte sunt de origine italiană edu/5369283, accesat 31.05.2016.
sau latină vulgară, ca și un număr mare de cuvinte
31
C. Ardeleanu, A British Military Mission to the Near East,
Russia and the Danubian Principalites (1835-1836) , in
slave, restul fiind gotice, grecești sau turcești. Ţăranii Anuarul Institutului de Istorie „A. D. Xenopol”, Tom XLVI-
ncă se identifică cu numele de rom ni (rumanie) sau II, Iași, 2011, p. 101-117.
romani, nume pe care l-au moștenit de la strămoșii 32
C. Ardeleanu, Călători străini despre Basarabia în perioa-
lor, care s-au bucurat de titlul și privilegiile de cetă- da anterioară Războiului Crimeii, http://www.academia.
edu/5369283, accesat 31.05.2016.
29
CSȚR, serie nouă, vol. V-IV, p. 96-108; Șt. Ciobanu, op. cit., 33
Șt. Ciobanu, op. cit., p. 32.
p. 31-32. 34
J zef Ignacy Kraszewski (1812-1887), romancier polonez.

– 54 –
dominantă pe străzi este limba moldovenească, adică publice el citează gimnaziul, cancelaria guvernatoru-
cea rom nească 35. lui, primăria, o cazarmă pentru soldaţi, care au și o
Caracterul predominant rom nesc al Chișinăului orchestră bună, pe care c nd o asculţi, ţi se umple
a fost recunoscut și de scriitorul rus Garșin: Chiși- sufletul de bucurie 38.
năul este un oraș care nu are nimic rusesc. Pe străzi Din cele expuse putem concluziona: din
nu se aude niciodată vorbindu-se rusește, ci numai n relătările călătorilor străini din a doua jumătate a
yiddiș și moldovenește 36. sec. XVII sec. XVIII (Vito Piluzzi din Vignanello,
O descriere destul de amănunţită a Chișinăului Francesco Renzi ș.a.) observăm că nainte de 1812
găsim n Călătoria literatului s rb J. Vujić 37, care a Chișinăul era un t rg fără prea multă importanţă
stat c tva timp n orașul nostru n anul 1840. Om din ţinutul Lăpușnei. A fost ales ca reședință a
religios, el, după ce observă că ,,orașul se mparte n administraţiei ţariste n Basarabia. Informații
¬ orașul nou și ¬ orașul vechi , din care primul mult mai vaste sunt oferite de călătorii străini
se aseamănă cu Odesa, iar al doilea este plin cu fel (scriitori, militari etc.) care au vizitat Chișinăul n
de fel de m ncări, se oprește mult asupra bisericilor prima jumătate a secolului XIX. Astfel, scriitorul
din Chișinău. Catedrală episcopală, cu cele două englez W. McMichael, scriitorul rus A. Storojenko,
clopotniţe, una n curte și una la intrarea n grădina medicul german I. H. Zucker, călătorul german
catedralei, cu un orologiu, cu un clopot mare, sunt Johann Georg Kohl, scriitorul polonez Kraszewski
obiectul unei descrieri amănunţite, ca și reședinţa au remarcat arhitectura slab dezvoltată a orașului,
arhiepiscopului, cu capela ei, ca și celelalte biserici or- diversitatea etnică și confesională, caracterul ncă
todoxe și ca și cea luterană și catolică. Din clădirile rom nesc al orașului.

35
Șt. Ciobanu, op. cit., p. 33-34.
36
Șt. Ciobanu, La Bessarabie. Sa population – son passé – sa
culture, Bucarest, 1941, p. 9.
37
Joakim Vujić (1772-1847), scriitor s rb, dramaturg, actor,
călător și poliglot, a se vedea CSȚR, serie nouă, vol. V-IV, p.
172-174. 38
Șt. Ciobanu, op. cit., p. 34-35.

– 55 –
 IN SEARCH OF THE LOST OLD TOWN OF CHIȘINĂU.
MEMORIES AND FRAGMENTS FOR FUTURE DEVELOPMENT

Bo LARSSON and Anatolie GORDEEV

Chişinău and Cernăuţi (Czernowitz, Černivci) Historical background – development until

are two cities with many parallel historic features. World War I
In many ways similar but yet so different! This is Both cities have their origins in medieval rural
especially palpable in the oldest town districts and settlements, successively developed to be small
in the city centres developed in the late 19th century cities. The first villages in the Cernăuţi developed in
and the early 20th century. The oldest districts her the 11th and the 12th centuries. In the 13th century,
referred to as the Old Towns met quite different after several wars and destructions, a more urban-
fates during and after World War II, much due to like settlement began to develop, where the Old
the special historic situations in the two cities. I have Town of Cernăuţi is today situated. In this region
written about this in my contribution to Identităţile there was an ethnically mixed population of what
Chişinăului, ediţia a doua, 2015, and here we want today is called Romanians and Ukrainians. When
to deepen the discussion, also concerning the Moldova became an independent principality in
difficulties to obtain information about the lost 1359, Cernăuţi belonged to this. The first document
parts of Old Town of Chişinău. describing Cernăuţi as a town-like settlement is
As a part of the research project The Memory from 1408. Based on this, the city celebrated its 600
of Vanished Population Groups in Today´s East- and years anniversary in 2008. During the 15th century
Central European Urban Environments. Memory and the rulers as Alexandru cel Bun and Ştefan
Treatment and Urban Planning in L´viv Černivci, cel Mare, the importance of the town grew. From
Chişinău and Wrocław we have tried to describe 1538 the town, as the whole principality was under
as thorough as possible the urban social and built Ottoman sovereignty, but the Moldova maintained
environments before World War II. In all cities certain independence. In the 18th century a Jewish
studied the war including Holocaust and the changes settlement began.
after the war expulsions and forced migration, Chişinău developed somewhat later than
new population groups, new borders and externally Cernăuţi. It was founded as a monastery village in
imposed communist regimes, putting the old urban 1436, within the principality of Moldova. It was
society and cultural environment to a sudden and confirmed in a chronicle in1466 as a village with a
brutal end. In some cities, the old buildings were mill and an estate, where the Mazarachi church is
pretty well preserved. New population groups today. In 1666 Chişinău is mentioned as a town. As
without roots in the areas and a new type of Cernăuţi, Chişinău came under Ottoman rule in the
society took over buildings and built environments 16th century. In the 18th century Jews, Greeks and
representing quite other people and societies. In Armenians began to settle in the town.
other cities, large areas were destroyed during the As the Russians successively pressed back the
war. In some cases, the new regimes reconstructed Ottomans in the 18th century, a power vacuum
parts of the old city environment but with new appeared in Bukovina, including Cernăuţi, in
contents. In other cases like in the Old Town of northern Moldavia. Russia and Austria both tried to
Chişinău, the idea was more or less to erase history annex this area, but finally it came under Austrian
and to build something quite new. rule in 1774. Very soon the Austrian government
In this article we will begin with a discussion of established a program for development of Bukovina
the similarities and differences between Chişinău with Cernăuţi called Czernowitz as main centre.
and Cernăuţi, especially concerning the Old Town Bukovina was first annexed to Austrian Galicia,
areas. Then we will describe the difficulties we met but was in 1849 defined as a Crown Land under
in our work to reconstruct the environment of the Austrian sovereignty with Cernăuţi as capital city.
Old Town of Chişinău before World War II. We Germans, Poles, further Jews and others settled
will also describe the result of our efforts and show, in the town during the 19th century and there was
where further investigations are needed. a rapid development. In the years around 1900,

– 56 –
Cernăuţi/Czernowitz was already a kind of small
Vienna , a cultural melting pot and a contemporary
capital city of Central European character. Mainly
five languages were spoken; Romanian, Ukrainian,
German, Yiddish and Polish, where German
developed to be a lingua franca, in daily life most
spoken by emancipated Jews.
In Chişinău, there was a parallel, but different
development. The Ottomans were driven back in
1812 by the Russian army. Half of historic Moldova
was included the Russian empire, defined as the
Governorate Bessarabia, with Chişinău as capital
city. Parallel to Cernăuţi, the Russian government
very soon established plans for a rapid development Fig. 1. Cernăuţi in 1787 – the old Moldovan village-like town.
of Chişinău. From the Russian empire an extensive
settlement began, mostly of Russian and Russian government buildings, municipal administrative
Jews, but also Ukrainians, Armenians, Greeks, buildings, cathedrals and churches, archiepiscopal
Poles, Germans and others. Like Cernăuţi, Chişinău palaces, synagogues, schools, theatre and concert
had around 1900 developed to a small big city buildings and other cultural and public buildings,
and contemporary capital city, but with a more parks, market squares, commercial streets, hotels
East European character. There were many mother and restaurants etc, as well as industry, technical
tongues in the city, but Russian was not only the installations and railways, tramways, sewage and
lingua franca, but also the only real official language. water systems. But there was an evident difference:
The emancipated Jews adapted Russian language, In Cernăuţi, most of the new streets followed the
parallel to the adaption of German language in pattern of old roads and paths. In the Old Town,
Cernăuţi. some streets were improved and others left as small
The language policies of the two empires were paths. In the new town districts there was a successive
different. The Austro-Hungarian had a more multi- growth uphill, where old roads were changed to
ethnic attitude, accepting different ethnicities, contemporary streets. In some small districts, e. g.
languages and religions, but promoting German as around the city theatre, new urban patterns were
lingua franca in the Austrian parts of the empire.
This means that although German was the most
important language in Cernăuţi, all five languages
were accepted, and many inhabitants spoke several
languages. There was a special, tolerant S pirit of
Czernowitz (Geist von Czernowitz.) There was no
real aim to germanise the city or the region or make
the different ethnicities suppressed by Germans/
Austro-Germans. The Russian growth, on the other
hand, also implied a successive Russification, with
less regard to other languages and cultures.
When the two towns came under Austrian and
Russian rule respectively, they were structured as
large villages with small buildings along irregular
roads. Under new, imperial rule, new urban centres
were developed at hills, adjacent to the old towns.
Urban planning and development had parallels but
also very important differences, connected with the
political aims and conditions. Both cities had an Fig. 2. Cernăuţi in 1848. Map at the city archive in Cernăuţi. The
immense growth, especially in the 19th century, with town grows along the old streets and roads.

– 57 –
Fig. 3. Plan from 1817 for development of Chișinău. The new gridiron plan is beside the old Moldovan town.

layout. There was no clear limit between the Old the Old Town and its old central place. In both
Town and the new town, it was a smooth transition, cities, however, the Old Town continued to be
where the administrative centre successively was vivid district with markets and an intense daily life,
moved uphill, and the lower town had a mixture although characterised by poor people. The Old
of simple small buildings and somewhat larger Towns also represented the historical ties with the
buildings. Some old streets, however, remained old Moldovan towns. This was especially evident in
rather unchanged, inhabited mostly by poor Jews. Chişinău, with a large number of old churches in the
In Chişinău, the planning strategy was quite Old Town.
otherwise: A new gridiron urban pattern was In the years before World War I, the largest
separately laid out alongside the Old Town, ethnic group in both cities were Jews; around 50 %
although connected to it by new streets. The new of the population in Chişinău and 40 % in Cernăuţi.
town had a large extension, on both sides of a broad There were mainly two groups of Jews, on one hand
boulevard. It was a large pattern to be successively poor people, mostly Yiddish-speaking and living in
filled with buildings. This process took more than the Old Towns. On the other hand, more affluent
100 years, but the structure was decided from the people, living in the Upper Towns. They spoke
beginning. On the other hand, the Old Town kept German in Cernăuţi and Russian in Chişinău and
its old, village-like structure, and underwent very had a leading role in commercial and cultural life of
few changes, although occasional new and larger their cities.
buildings came between the old ones. The contrast
between the Old and the New Town was significant, Historical background – interwar years
as well as the limit between the two parts of he After 1918 the whole historic Moldova was
city. People living in the upper, New Town, seldom reunited within the limits of Romania. The two cities
visited the lower, Old Town. In Cernăuţi, people were important, as the largest cities in the country
from the Upper Town now and them came to after Bucharest. In both cities this was, however,
the Lower Town. An obvious reason was that the not without complications, since the majority of
main street to the railway station passed through the inhabitants were not Romanians although

– 58 –
Romanians were in majority in the surrounding families living in the Old Town were Jewish. A map
rural districts. (Outside Cernăuţi, the majority was at the site oldchisinau.com/synagogue/Synagogues-
Romanian south of the city and Ukrainians north Kishinev-map.html shows 68 synagogues in
of the city.) The problems grew when the Romanian Chişinău before the Soviet take over in 1940. 43 of
government grew more nationalistic, and had little them were in the Old Town. In the Old Town there
understanding and respect concerning the special were also 8 historic churches.
conditions in Cernăuţi and Chişinău. However,
behind the official policy, the multi-ethnic culture Chișinău Old Town in World War II and its
could continue, especially in Cernăuţi. In spite aftermaths
of this, the situation for the Jews was drastically The Soviet annexation of both cities in 1940
changed. In Cernăuţi, the German-speaking Jews implied the first severe stroke against the traditional
used to have very good relations with the emperor urban societies. For Cernăuţi, the new regime was
and the central authorities in Vienna. Often they had most foreign, since this city had no historic ties
good international contacts both inside and outside to Russia at all. Chişinău, on the other hand, had
the empire, as European citizens. Austria and Europe historic ties to Russia as a kind of colonial power,
was their homeland. In nationalist Romania they did but longer connexions with the old Moldovan
not feel at home in the same way. Several Romanian culture. Communist rule was, however a foreign
political activists looked upon the Cernăuţi Jews as system, forcedly introduced from outside. Important
having a lacking loyalty to Romania, as a possible parts of the civil society in both cities, such as shops,
fifth column. But their favourite country, the multi- other establishments and cultural and political
ethnic Austrian empire, did not exist any more. organisations were destroyed during the Soviet
In Chişinău, the conditions were even more rule 1940-41, including much of the daily life in
problematic. The new Soviet Union did not accept the Old Towns. Thousands of citizens, with an
Romanian rule of Bessarabia, but the Russian overrepresentation of Jews, were defined as enemies
inhabitants of Chişinău had probably mixed feelings of the people and deported to Siberia, Kazakhstan
about Russia, because of the October revolution. and other places,
The Russian-speaking Jewish population had When the Romanian troops, with German
cultural affiliation with Russia but not with the assistance, recaptured both cities in 1941, it could be
Soviet regime. Their relations with tsarist Russia had regarded as going back to a more normal situation,
also been problematic, due to the terrible pogroms, as being part of Romania. But Romania had
especially in Chişinău in 1903. Notwithstanding changed. In the last years of the 1930s, nationalist
these conditions, many Romanian politicians would and intolerant forces had gained more power, and
regard the Jews as a possible fifth-column, wanting from September 1940, Ion Antonescu was a fascist
to reunite Chişinău with Russia. dictator (conducător) of Romania, allied with Nazi
The Old Towns in Cernăuţi and Chişinău Germany. He strongly supported the Holocaust
represented the old Moldovan heritage and thus policy, and immediately after recapturing Bukovina
also the most genuine Romanian heritage in the and Bessarabia and occupying Transnistria1,
two cities. This did not mean, however, that a Romanian and German troops began persecuting
special interest was devoted onto the Old Towns and murdering Jews. Antonescu and Romanian
in Romanian interwar years. The main interest troops were primarily responsible 280 000 380
concerning urban development was new housing in 000 Holocaust victims in these regions.2
the upper parts of the towns in Chişinău, as urban
renewal or on remaining empty lots within the 1
The whole area between the rivers Nistrul/Dnister and Bug
gridiron scheme. In both cities, interesting examples and the Black Sea.
2
Almost all victims came from Bessarabia, Bukovina and
of early modernism and Romanian Br ncoveanu- Transnistria. After the battle of Stalingrad, deportations of
style were erected. Gradually the Romanian Jews from Romania stopped. Very few Jews from the old
society took over the more Austrian and Russian kingdom Romania before World War II were deported
influenced parts of the cities. Chişinău Old Town or killed. Beside Hitler and Stalin, no other European lea-
was dominated by Jews. Address books from 1930 der was responsible for as many murders as Antonescu, but
after 1942 he prevented deportation of another 200 000
and 1940 show that according to their names, most 300 000 Jews, demanded by Hitler.

– 59 –
Fig. 4. Synagogues in the Old Town of Chișinău in interwar years. From oldchisinau.com.

– 60 –
 In Cernăuţi, the traditional Geist von Czernowitz either totally destroyed or rather serious dama-
partially still existed, and the ethnic Romanian ged. It is difficult to find out, which buildings
mayor Traian Popovici managed to resist the were damaged or destroyed in the earthquake,
pressure from Bucharest and save around 20.000 but probably several of them were in the Old
Jews from deportation. In this city, around half of Town including at the old market, Piaţa Veche,.
the Jews survived, but few of them returned to Soviet When the Soviet troops captured Chișinău in
Černivci after the war. The old Jewish society never summer 1940, there were no notable destricti-
revived, but was partly replaced by a temporary new ons.
S oviet Jewish society without roots in the city and Secondly, the retreating Soviet army in June
region. The Holocaust ghetto was in the Old Town. July 1941 set fire to a large number of impor-
Most buildings remained after the war but the old tant buildings, such as the City Hall, the power
city life had totally vanished. station, the water station, the railway station
In Chişinău, there in the 1930s around 50 and the radio station, and generally the bui-
000 Jews in the beginning of 1940 (45 % of the lkdngs along the central part of present Bule-
population), and 40 000 in the end of the first vard Ștefan cel Mare și Sf nt.
Soviet occupation. Many of them fled with the Already on 25th July, 1941, the ghetto in the
retreating Soviet troops in 1941. When Romanian Old Town was delimited. Its fences followed
and German soldiers captured the city in July 1941, present Strada Alexandru cel Bun, Strada Pe-
around 10 000 Jews were shot, and in the next tru Rareș, Strada Romana, Strada Sf. Gheorghe
few weeks another 10 000. On 25th July 1941, the and some other streets. The old market, Piaţa
remaining 11 000 Jews were locked into the ghetto, Veche, as well as the Armenian Church, Soborul
established within the Old Town and later deported Veche, the nălţării Church and the Sf. Hara-
to Transnistria. Some Jews could rescue themselves lambie Church were inside the ghetto. Buildin-
by going to the Old Kingdom of Romania, gs visible at a few remaining photos from the
where deportations had not begun and would ghetto were not damaged or destroyed. Some
not be done later either. The fate of the other Jews interviewed persons, who survived the ghetto
of Chişinău is rather unknown, but in 1944 there do not either remember any severe destructi-
was almost no Jews left. According to the website ons. But when the ghetto was closed after all
www.jewishvirtuallibrary.org, totally 53 000 Jewish Jews had been deported in the end of 1941,
inhabitants of Chişinău were murdered by the Nazis, many buildings were looted and some on them
which must include the Romanian troops. After the set on fire to cover traces of crime. This was the
war, around 5 000 Jews returned from eastern areas third destruction, but we do not exactly know
of the Soviet Union, and other Soviet Jews, without the number of buildings.
roots in the city came. In 1970 there were once more From the beginning of 1942 to spring 1944
around 50 000 Jews in Chişinău, but most of them Romanian authorities used materials (stone,
later emigrated to Israel and other countries. wood, tiles etc.) from destroyed buildings for
reparation needs. On 31st ctober, King Mihai
The preserved and the vanished parts of the and his mother Helena visited Chișinău. To
Old Town. this event, all the ruins and traces of the ear-
It is evident that almost the whole pre-war urban th quake, and maybe also several other ruins
life of the Old Town vanished during World War II, were removed. We do not know very much
but so did also, unlike as in Cernăuţi, a large part of about the fate of the Old Town with the ghe-
the buildings. This process had several steps. tto area, but much information can be found
First, there was a severe earthquake on 10th on a German aerial photo from 3rd May, 1944.
November 1940, where the death of 78 per- A close look at the aerial photo shows that the
sons was reported, as well as 2 795 affected buildings at the Piaţa Veche and north of it
buildings, of which 172 totally destroyed3. An and around Soborul Veche had disappeared, as
estimation is that some more important buil- well as buildings at the south end of Piaţa Sf.
dings and around 500 smaller houses were Ilie. They were levelled to the earth, nothing
3
According to Wikipedia.
was left and it is difficult to see any traces of

– 61 –
 We know, what was destroyed before 3rd May
1944, and what was destroyed or demolished after
that day, but we do not know exactly when the
different buildings vanished, and why and how.
On the aerial photos from 1944 and 1947, large
parts of the Old Town remained, e. g. at Piaţa Sf.
Ilie and in the north-eastern part of the Old Town,
which vanished in connection with implementing
the new urban scheme. It is also remarkable, that
the new urban design was in fact an extension of
the Russian gridiron plan from the 19th century.
The Russian plan replaced the heart of the old
Moldovan town this could be understood as an
intentional Russification of Moldovan/Romanian
Fig. 5. Aerial photo of the central part of the Old Town in May Chişinău. Today, only minor parts of the Old Town
1944. The destruction until then is evident, as well as built
structure, later demolished. of Chişinău remain with old street patterns and
buildings. There is a smaller area near the Pushkin
the buildings. This means that those buildings museum in the north part, and a somewhat larger
all inside the former ghetto limits - had pro- area around Strada Alexanru Vlăhuţa, Strada
bably been destroyed to the ground when the Octavian Goga and Strada Cojocarilor in the south.
ghetto was liquidated, and replaced by empty It is of very high importance to preserve these areas
areas. Other buildings both in the Old Town
and in he gridiron town remained without
roofs, merely as walls. The original building
structure can clearly be distinguished. Later,
some of these ruins were restored, while others
were torn down. When the Soviet troops re-
captured the city on 24th August, 1944, there
was no severe firther destruction.
On an aerial photo from 1947 can be seen that
a larger area around Soborul Veche and along
Strada Trașcanu to Piaţa Veche had been clea-
red. This could either be due to destructions in
the fight in summer 1944, or due to Soviet de-
molitions shortly after the war. We know that Fig. 7. Development plan by Alexei Shchusev, Robert Kutz et. al.
the whole area around Piaţa Veche and in the for the central part of the Old Town of Chișinău. From Shchusev
Museum, Chișinău.
central part of the Old Town was to be de-
molished to give space for the new urban de-
velopment, designed by the architects Alexei for the future and to let them develop according to
Shchusev, Robert Kurtz and others. their own premises. In the gridiron city, some old
buildings, such as the City Hall, were repaired, and
others replaced by new buildings, adapted to Soviet
aims and ideals.

In search of the lost parts of the Old Town.

Not only are we interested in finding out when
and how large parts of the Old Town vanished, but
also of how it looked like and how the daily life was.
Fig. 6. Aerial view of Piaţa Sf. Ilie in 1947. The empty lots after Unfortunately, there are no available maps, exactly
demolitions can clearly be seen. showing the buildings before World War II. There

– 62 –
Fig. 8. Map from the end of the 1940s with new street layout drawn upon a map, showing existing old buildings and streets at the end of
the war.

are several old maps showing streets and street names behind the new plans. We found more than in the
but not the built structure. In Cernăuţi there are book, but no complete map of the whole Old Town.
very detailed map from the end of the 19th century But looking closely at the ground map, it seems is
and the beginning of the 20th century showing every that it was made by the Soviet authorities, because
single house, including small backyard sheds. In the signatures conform with Soviet map standard,
Chişinău, we have found nothing like this. We had e. g. showing the number of floors with dots. The
to search for puzzle pieces in order to reconstruct maps show the buildings existing at the end of the
the vanished parts of the Old Town step by step. war. Some buildings without dots are implied with
The first piece we found in Lică Sainciuc s book dashed lines. They might show ruins or buildings
Colina antenelor de bruiaj which contains a map, under demolition. Still many sites are shown as
showing the central part of the new post-war street
empty, although there have been buildings earlier.
pattern laid upon a detailed map of the Old Town
To some extent, those vanished buildings can be
around Piaţa Veche. This map is a part of the Soviet
seen at the aerial photo from May, 1944.
urban planning in the late 1940s. The new plans
The Soviet ground map was possibly be made on
were drawn upon maps showing the built structure
basis of an older Romanian map, where vanished
at the end of the war. These maps, however, do not
show the buildings that already had vanished when buildings were removed from the map. If such an old
the new urban plans were designed, and the plan in Romanian map could be found, it would be possible
the book does not cover all demolished areas. to show the urban structure before the war, and
The next step was to search for old archive maps which buildings that vanished before May 1944.
at the National Archive and the National Library. The first step in our reconstruction of the Old
We found the plans made by the urban planning Town was to draw all old street lines according to
institute Moldavstroyproekt in the late 1940s and interwar maps and then indicate all preserved old
early 1950s. They were drawn at the same ground buildings and all vanished buildings, found on the
map as shown in the book by Lică Sainciuc. Old post-war Soviet maps. About half of the vanished
buildings, properties and streets can be distinguished Old Town could be reconstructed in this way, and

– 63 –
Fig. 9. A first attempt to reconstruct the buil structure before World War II. The limits of the ghetto in 1941 is shown.

Fig. 10. A work map from the first recistruction attempts of Piaţa Veche before the war.

– 64 –
the other half was until further notice marked as
hatched areas.
The next step was possible when we found the
aerial photo from 1944. Based on this photo, we
made a new map, showing all buildings existing
unscathed or as ruins in 1944, and also vanished
buildings, which could be fairly identified by weaker
traces. But still there were white spots, among other
sites at Piaţa Veche.
The third step was to examine closer old photos.
There was a photo from the ghetto years with a
crowd of people outside some kind of a shop at a
street crossing. By comparing with the aerial photo,

Fig. 12. Piaţa Veche study. The arrows show the sight angle at the
drawing by Petre Chicicu, brought in Lica Sainciuc’s book Colina
antenelor de bruiaj.

from the tower of the Armenian church. This gave

us information about some buildings at Piaţa Veche,
Fig. 11. Reconstruction of Piaţa Veche, by Anatolie Gordeev. The but most important, we could identify one of the
places of the photos in next picture are shown with arrows. buildings on the market place as the same as on the
ghetto photo. Now we compared this with a map
we tried to find out the location. We found several from 1940, showing simplified some buildings at the
sites rather similar to the photo, but everywhere square. We had thought that those buildings were
there were details that did not fit. Then we found simple market sheds, but in fact they were more solid
a photo from around 1900 towards Piaţa Veche. By buildings of the same kind that along the streets. So,
closer examination we could see that it was taken it was not a street corner, showed at the photo, but a
passage between the buildings at Piaţa Veche. In his
mentioned book, Lică Sainciuc also brings a drawing
by Petre Chicicu from 1938 towards Soborul Veche.
A closer view indicates that the picture shows the
short street coming from south to Piaţa Veche. The
buildings in front of the church are situated on the
market place, and one of them is in fact the back side
of a building visible at the ghetto photo and also at
the photo from around 1900. This way, we could
reconstruct more at Piaţa Veche.
The aerial photo from 1944, together with a
panorama photo from around 1900 in the important
book Centrul istoric al Chişinăului la începtul
Fig. 12. Old photos from Piaţa Veche, compared with the recon-
secolului al XXI-lea gives interesting information
struction by Anatolie Gordeev. about vanished buildings in the north eastern part

– 65 –
Fig. 14. View from east towards the central part of the Old Town around 1900. In the middle is the old “triple synagogue”. From www.
monument.sit.md.

give space for the new Soviet urban scheme. A photo

of the ghetto entrance could also be identified to be
at the later vanished Strada F ntana Blanduzia, not
far from the Armenian church and Sinagoga Mare.
Another photo of the ghetto fence is from Strada
Arhanghelui Mihai, where the old buildings still
remain. It is behind the vanished Soborul Veche.
Still, there were some empty spots at our map.
Considering the surroundings, the traditional way of
Fig. 15. Detail of the “triple synagogue”. urban design and some signs in the terrain, we could
make a qualified guess of the vanished buildings.
Street numbers at some maps could help to decide
the number of houses along certain street sections.
So finally we could make a map, where preserved
buildings were shown in black colour, identified
vanished buildings in red colour and guessed
buildings in orange colour.
At the archives we also found the documents
concerning inhabitants along several streets in the
Old Town in 1930 or 1940 (before the Soviet army
arrived). Here, owners or family heads were listed by
street numbers. It was possible to make detailed maps
of these streets before the war, with information on
Fig. 16. Drawing of the “triple synagogue”. From Chișinău state
archive. street numbers and inhabitants or owners. There
were some uncertainties in these maps, but they
of the Old Town. North-east of the Armenian gave a fairly good information about these streets
church, near the crossing between present Bulevard in interwar years. Many, but not all questions were
Grigore Vieru and Strada Albişoara was the small answered.
Strada Decebal, also called Synagogue Street with
as many as 6 synagogues. The largest of them can Need for deepened studies – perspective for
clearly be seen at both photos. In archives we found the future.
a drawing of it, called the Three Synagogues , also It is evident, that somewhere should exist
Sinagoga Mare. It was outside the 1941-42 ghetto documents missing in our studies. First of all, a
and still unscathed in May 1944, but demolished to ground map, showing all buildings before World

– 66 –
 The north eastern ghetto gate. All buildings have vanished. The fence is show in red colour.

Ghetto fence at Strada Arhanghelul Mihail. On the recent photo and on

the ortophoto the fence is shown with red colour.

Ghetto map (with Russian street names). Red: Ghetto

limit. A: The gate shown at the photo above.
B: the fence showed at the photo below.

Fig. 17. Study of ghetto fences in 1941 – old photos, aerial photos and present environment.

– 67 –
Fig. 18. Final reconstruction of the central part of the Old Town. The lightest buildings are not confirmed.

War II, and used as a basis for the Soviet ground Chişinău. Somewhere there should be documents
map, made in the late 1940s. Secondly, the Soviet regarding shops and other establishments in the city
ground map as a whole. Probably, there are also in interwar years. Old photos give some information,
additional archive documents about inhabitants but only very fragmentary. In our project, we have
and property owners in interwar years and before interviewed a few old persons with memories from
the Soviet annexation of Bessarabia in 1940. In the 1930s and 1940s, also describing something
Cernăuţi, we found detailed information about from the urban environment. It is crucial to gather
properties, nationalised in autumn 1940, with as many memories of this kind, before it is too late.
names, professions and ethnicities of the former It is of great importance to establish a description,
proprietors. Such documents could also exist for as detailed as possible, of interwar Chişinău,

– 68 –
 Elea Cogan, Mnita Ruvinstein, Sura Fişler, Mordco
Dvantman, Dumitru Marcov, Sura Zainblat, Isac
Goldenberg and Sonia Brahman. At nr. 18 was also
the synagogue Scvirer Beis Amedriş. Deeper archive
studies of these buildings and properties could be
most fruitful.
Another interesting property is Strada Alexandru
H jdeu (former Strada Gheorghe Lazar) nr. 71,
with a characteristic court mall, accessible through
a central gate. We have not yet any archive material
about it. A third example is Strada Octavian
Goga (former Strada Vineri) nr. 14, which earlier
had three sections, each of them probably with a
dwelling and a small shop. In 1930, the property
Fig. 19. Tourist map of Chișinău from 1977. The Old Town does not
was owned by Perlea Surbinschi. At the corner
exist at the map. between Strada Alexandru H jdeu and Strada
Gheorghe Coşbuc there is a small triangular green
especially the Old Town. It should be kept in mind space edged by some well-preserved buildings. We
that the aim of Soviet planning and Romanian have not yet any archive material on these buildings,
planning from 1941 as well was to erase the but according to testimonies by the ghetto survivor
Old Town totally, only 4-5 buildings declared as Sam Aroni, this may have been the site, where 450
architectural monuments, were to be saved as small youths were gathered on 1st August 1941 for work,
solitaires in a modernist city. The Old Town did promised to have food afterwards. But instead, all
not exist at all at tourist maps from the 1970s, and of them were shot outside the city. This ought to be
remaining parts are today generally threatened by the commemorated with a monument at this site.
proposed extended Bulevard Dimitrie Cantemir and There are also several vanished environments
adjacent new buildings. It is of utmost importance, that require deeper studies. Especially could be
not only to preserve what remains of the Old mentioned Piaţa Veche including the buildings on
Town, but also to make thorough reconstructions the market place, the long Piaţa Sf. Ilie and Strada
for museums and books of the vanished urban Decebal (Synagogue Street) with all its synagogues.
environment. Very little is also known about the long street
Several of the remaining buildings in the Old Strada Căpriana, traversing a broad section of the
Town are worthy of further detail studies. Such, Old Town. From the parallel Strada Cahul there is
limited investigations could give much interesting archive material about the inhabitants in 1930. Parts
information of Old Chişinău. As an example could of the old buildings are preserved and there were
be mentioned the preserved buildings at the south several synagogues.
side of Strada Alexandru Vlăhuţa, nr. 2 18, with It is desirable that studies like the proposed will
characteristic malls and between side buildings. In be done in the future and represented at museums
1930, here were registered the inhabitants or owners and in books. There is a large field of research to be
Gherasim Perelmuter, Ghers and Feiga Perlmuter, done. We hope that our efforts are only a beginning.

– 69 –
 PENITENCIARUL-CASTEL DIN CHIȘINĂU – O ÎNTRUCHIPARE A
ARHITECTURII ROMANTISMULUI DIN SECOLUL XIX

Mariana ȘLAPAC, Alla CEASTINA

Penitenciarele din Imperiul Rus, n secolul XIX,

urmau, n mare parte, un proiect-model aprobat. La
elaborarea proiectelor se luau n considerare urmă-
toarele aspecte: spaţiul se calcula n funcţie de nu-
mărul de deţinuţi; teritoriul ales pentru penitenciar
trebuia să fie uscat, neted şi, n prealabil, verificat;
numărul de camere pentru deţinuţi depindea de ca-
tegoria lor, n funcţie de pedeapsa aplicată, fapt de
asemenea prevăzut n proiectul-model; ncăperile
auxiliare, ca spitalul, bucătăria, cantina, spălătoria
ș.a., se construiau n funcţie de numărul de deţinuţi1.
Primele proiecte-model ale nchisorilor au apă-
rut n Imperiul Rus n anii 1803, 1811, 1812, 1828
și 1830. n 1846 arhitectul Alexandr Briullov a pri-
mit nsărcinarea de a realiza o serie de proiecte-mo-
del ale penitenciarilor guberniale pentru 150, 200 și
300 de deţinuţi, precum și ale penitenciarelor ţinu-
tale pentru 30, 75 și 100 de deţinuţi2 . ncep nd cu
anul 1848, c teva camere diferite trebuiau să dispu-
nă de un singur acces n coridor, form nd un bloc,
pentru a facilita supravegherea deţinuţilor de către
poliţistul-santinelă. n nchisorile guberniale de Fig. 1. Planul închisorii din Chișinău elaborat de Mihail Ozmidov
importanţă redusă se permiteau anumite devieri de (după A. Ceastina) / Plan of Chișinău prison, designed by Michael
Ozmidov (after A. Ceastina)
la proiectul-model.
n Arhiva Naţională a Republicii Moldova se păs- lor obișnuite din oraș: construcţii monoetajate cu
trează un dosar privind construcţia clădirilor publice ferestre ușor alungite și acoperișuri n patru ape cu
și a temniţelor n regiunea Basarabia n perioada ani- coamă. Din 1832, pentru construcţia carantinei au
lor 1819-1825 (fig. 1), din paginile căruia aflăm că fost stabilite reguli speciale4.
inginerul cadastral Mihail Ozmidov a fost mputer- Următoarea serie de proiecte de penitenciare a
nicit n 1820 să elaboreze planul și devizul de chel- fost realizată n Imperiul Rus de către inginerul-că-
tuieli pentru construcţia unei cazărmi la temniţa din pitan Cerneavski. n Arhiva Naţională a Republicii
Chișinău 3. Din document se vede că nchisoarea Moldova se păstrează albumul Proiecte normale
includea trei clădiri interioare, nconjurate de un zid ale nchisorilor pentru orașele guberniale și ţinuta-
de piatră de plan pătrat. n zona accesului se găsea le, editate n 1861 de Direcţia principală a căilor de
un edificiu cu pasaj. Arhitectura tuturor clădirilor comunicaţie , proiecte elaborate de Cerneavski5. Aici
era extrem de modestă, asemănătoare cu cea a case- se găsește proiectul-model de penitenciar pentru 300
de deţinuţi, semnat n 1860 de general-guvernatorul
1
A. Ceastina, D ocumente noi referitoare la construcţia pe-
nitenciarului din Chișinău n prima jumătate a secolului al
Constantin Cevkin, care urma să-l nlocuiască pe
XIX lea , Conferinţa știinţifică cu participare internaţională cel aprobat n 1846 (fig. 2). n interiorul curţii m-
P roblemele actuale ale arheologiei, etnologiei şi studiului prejmuite cu un gard masiv de piatră, cu zonificare
artelor, Chișinău, 24-26 mai 2011. strictă (curţile pentru bărbaţi și femei, curţile pen-
2
Проектная практика , http://orgazeta.ru/obekti/5-proe-
ktnaya-praktika.html (accesat la 05.04.2016). 4
Idem, L egislaţia Imperului Rus n domeniului arhitecturii
3
A. Ceastina, Arhitectul și inginerul cadastral din Basara- și impactul ei asupra dezvoltării Basarabiei n prima jumăta-
bia, Mihail Ozmidov (1782-1826) , Аrta, Chișinău, 2008, te a secolului al XIX-lea , Аrtа, Chișinău, 2010, p. 61.
p. 153. 5
ANRM, F. 6, inv. 18, d. 17, f. 1, 7.

– 70 –
Fig. 2. Planul unei închisori concepute după „proiectul model” pentru 300 deţinuţi (ANRM, F. 6, inv. 18, d. 17, f. 1, 7) / Plan of a model
prison for 300 prisoners (ANRM, F. 6, inv. 18, d. 17, f. 1, 7)

tru deținuți periculoși, zona ntrării, zonele gospo- Bender, Akkerman și Ismail au fost construite os-
dărești), se găsește blocul principal. La parter se află trog-uri de piatră6, care se găsesc n starea cuvenită ;
mai multe celule și camere pentru deţinuţi, brutăria, la Reni a existat o nchisoare de păm nt , iar la Eni-
bucătăria, două cantine (pentru bărbaţi și pentru kioi şi ncă n două localităţi rurale au existat case
femei), Zeughaus-ul (depozitul pentru arme și mu- de etapă7 din piatră cu grilaje de fier n ferestre 8.
niţii), ncăperile destinate gardei, depozitele ș.a. Anu- Amintim că n Imperiul Rus ostrog-urile puteau fi
mite eforturi de nfrumuseţare a interiorului pot fi construite nu numai din piatră, dar și din lemn9.
observate la paraclisul nchisorii, care se extinde pe n Arhiva Naţională a Republicii Moldova se
două niveluri n centrul penitenciarului. Spaţiul des- păstrează trei proiecte ale nchisorilor din această lis-
tinat oficierii cultului conţine coloane cu capiteluri, tă. Primul, semnat de arhitectul Mihail Neumann,
bolţi cu nervuri și decoraţii sculptate, parapete lucra- ţine de nchisoarea din orașul Hotin10 (fig. 3). Aici
te n lemn ș.a. Faţada principală a volumului simetric curtea interioară este mprejmuită cu un gard de pia-
este destul de modestă. Muchiile rezalitelor sunt ac-
centuate prin blocuri de piatră, iar deschiderile feres- 6
n rusă, острог. n sec. XVIII-XIX, n Rusia, nchisori n-
trelor terminate n partea superioară n arc aplatizat. conjurate cu zid de piatră sau gard de b rne.
7
Etapă (rus. этап) n acest context, punct de staționare a
n note se menţionează: La elaborarea proiectelor convoaielor de deținuți escortate la nchisori depărtate sau
de executare trebuie luate n calcul condiţiile locale ; n Siberia.
ncăperea pentru preot și dascăl trebuie să fie ame- 8
ANRM, F. 2, inv. 1, d. 1649, f. 39-40.
najată doar n acele orașe n care mijloacele financia- 9
Материалы для географии и статистики России, собран-
re permit de a avea pe l ngă nchisoare un preot . ные офицерами Генерального штаба. Симбирская губер-
ния. Ч. II, Санкт-Петербург: Военная типография, 1868,
Din listă nchisorilor din Basarabia ntocmită la с. 556.
11 martie 1832 aflăm că la Chișinău, Hotin, Bălţi, 10
ANRM, F. 11, inv. 2, d. 117.

– 71 –
Fig. 3. Planul închisorii din or. Hotin, arhitect Mihail Neumann (ANRM, F. 11, inv. 2, d. 117) / Plan of the prison in Hotin, architect
Michael Neumann (ANRM, F. 11, inv. 2, d. 117)

– 72 –
Fig. 4. Proiectul penitenciarului-castel din Chișinău, arhitect Giorgio Toricelli (după A. Ceastina) / Plan of Chișinău prison castle, architect
Giorgio Toricelli (after A. Ceastina)

tră de plan dreptunghiular, amintind un adevărat din Constantinopol, frecventă n arealul bizantin și
zid de cetate, flancat cu cinci turnuri cilindrice des- multiplicată ncă mult timp la diverse construcţii cu
tinate santinelei patru de colţ și unul intermediar, componentă defensivă.
situat la mijlocul curtinei. Nodul de intrare, denu- Trei proiecte absolut identice, semnate de arhi-
mit n proiect plate-fort un turn prismatic masiv tectul Osip (Iosif) Gasket, se referă la nchisorile din
n două niveluri , este penetrat de un culoar alun- orașele Bender, Bălţi și Hotin12 . Același proiect-mo-
git boltit. De ambele părţi ale culoarului de acces se del a fost utilizat de arhitectul Andrei Rosiţki pen-
găsesc posturile de gardă și secţiunile secrete. Blocul tru orașul Ismail13. n cazul de faţă blocul interior al
principal al nchisorii, simetric faţă de axa transver- nchisorii este lipsit de galeria exterioară și conţine
sală, conţine cazărmile deţinuţilor, spitalul, toaletele deschideri n formă de guri mici de tragere, ampla-
și o galerie exterioară. Un alt bloc, de formă dreptun- sate n nișe ncheiate n arc fr nt, precum și rezalite
ghiulară alungită, include bucătăria, baia, depozitele de colţ.
bucătăriei și ale spitalului. Faţada clădirii principale Pe la mijlocul secolului XIX se poate vorbi de o
este individualizată prin coloanele galeriei exterioa- anumită necorespundere a tempourilor evoluţiei sti-
re și deschiderile nguste ale ferestrelor. Turnurile listice și arhitectural-planimetrice a construcţiilor
de colţ ale nchisorii dispun de cornișe-console n din domeniul vizat. At t A. Briullov n 1846, c t
formă de mașicul 11, un parapet de lemn și un ac- și Cerneavski n 1860 au apelat la stiluri medievale,
ces la parter ncheiat n arc n acoladă. n partea lor n special la cel romanic și gotic, dar baz ndu-se pe
superioară poate fi văzut un alt turnuleţ, mult mai principiile urbanismului hippodamic de esenţă
mic o replică foarte simplificată a turnului Galata clasicistă. Noile nchisori beneficiau de planuri rec-
12
ANRM, F. 2, inv. 1, d. 1252, f. 118, 177.
11
Fr. mâchicoulis. 13
ANRM, F. 2, inv. 1, d. 1649, f. 15.

– 73 –
tangulare, av nd o curte interioară și un rezalit n
axa centrală. Pe aceeași axă era plasat obiectivul de
cult, evidenţiat prin nălţime și decor.
n 1846 arhitectului A. Briullov i-au fost propu-
se ca modele proiectele a două nchisori din Anglia,
care beneficiau de planuri neregulate: penitenciarul
din Londra și penitenciarul din Pentonville, care
dispunea de plan radial14. Reminiscenţele regulari-
tăţii clasiciste au dispărut n Rusia doar la sf rșitul
secolului XIX. n 1883, la Departamentul Principal
al Penitenciarelor și-a nceput activitatea arhitectul Fig. 5. Penitenciarul-castel din Chișinău la sfârșitul secolului al XIX-
Antoni Tomișko, care a ntocmit proiectele-model lea (după I. Șveţ) / Chișinău prison castle at the end of the XIXth
century (after I. Șveţ)
de nchisori pentru 52, 170, 302 și 1200 deţinuţi15.
Complexele mari includeau clădiri pentru deţi- rilor obișnuite și spiralice. Turnurile intermediare de
nuţi și personal, edificii administrative și de tranzit, formă paralelipipedică flancau curtinele exact la
biserica, spălătoria, baia, cantina, brutăria ș.a., toa- mijloc. Toate turnurile erau crenelate și dispuneau
te fiind grupate n jurul curţii nchisorii și a curții de cornișe arcuite, care aminteau de mașiculi din
gospodărești. nchisorile mici erau concepute după cetăţile medievale. Odinioară aceste elemente defen-
principiul conacurilor: n frontul străzii erau ampla- sive erau destinate apărării verticale, n special pen-
sate clădirea accesului și locuinţele personalului, iar tru aruncarea pietrelor și lemnelor, turnarea smoalei
blocurile destinate deţinuţilor se găseau n interiorul clocotinde sau a apei fierbinţi ș.a. Turnurile de colţ
curţii. (cele cilindrice și prismatice), dar și zidurile- curtine-
Uneori pentru acest tip de construcţii se permitea le erau amplificate cu contraforturi oblice n trepte
elaborarea proiectelor individuale. Faptul că proiec- de dimensiuni diferite. Deschiderile ferestrelor erau
tanţii erau obligaţi să respecte doar normele utilitare, soluţionate n formă de ambrazuri nguste și guri de
funcţional-constructive, neav nd reglementări stric- foc circulare, doar fereasta paraclisului nchisorii,
te n domeniul arhitecturii, a dus la apariţia unor situată la cel de-al doilea nivel al turnului de acces,
complexe arhitecturale de mare valoare. Este cazul amintea o cruce latină.
penitenciarului din Chișinău, proiectat n 1834 de L ngă turnul principal putea fi văzută o con-
arhitectul Gheorghi (Giorgio) Toricelli16, autor al strucţie monoetajată, de plan circular, care amintea
mai multor edificii construite n orașele Odesa, Har- o barbacană cu merloane și creneluri. n forma celor
kov, Ialta, Kiev, Kerci ș.a. (fig. 4). Penitenciarul avea trei accese se resimte influenţa arhitecturii maure,
forma unui castel medieval, reprezent nd un volum conturul superior nscriind un arc n formă de pot-
de plan pătrat, orientat nu după axele planimetri- coavă (fig. 14). Posibil din această cauză penitenci-
ei hipodamice a reţelei stradale urbane, ci după arul din Chișinău era comparat uneori cu un castel
punctele cardinale. O asemenea amplasare accentua din Mauritania17. nsă ntregul complex al nchisorii
unicitatea ntregii construcţii, n același timp fiecărei este executat n spiritul romantismului englez. Cu
străzi din cartierul alăturat Pieţei F nului (actualele toate că Toricelli şi-a nceput cariera ca un adept al
străzi Mateevici, Tighina, Bernardazzi și Ismail) i clasicismului, el a fost unul dintre cei mai străluciţi
revenea c te un turn de colţ de formă cilindrică, cu arhitecţi romantici din prima jumătate a secolului
o nălţime care ntrecea 20 m (fig. 5). n interiorul XIX care au activat n Basarabia18.
complexului se găsea o curte spaţioasă. Din ambele Maestrul Toricelli a utilizat forme și detalii ca-
părţi ale turnurilor cilindrice era amplasat c te un racteristice pentru castelele medievale din Anglia,
turn prismatic cu patru feţe, de o nălţime mai mică.
Comunicarea pe verticală se realiza cu ajutorul scă- 17
С. Давидович, I . По Кишиневским местам заключения.
14
Проектная практика , http://orgazeta.ru/obekti/5-proe- II. Тюремный замок , Бессарабский вестник, Кишинев,
ktnaya-praktika.html (accesat la 05.04.2016). 1890, № 135, 18 февраля (2 марта).
15
Д.В. Перов, Классик тюремного зодчества , История 18
Н.А. Юрченко, Потерявшийся памятник архитекту-
Петербурга, № 6 (22), Санкт-Петербург, 2004, с. 55-60. ры романтизма – тюремный замок в Кишиневе , Еже-
16
A. Ceastina, The architect Giorgio Toricelli (1796-1843) , годник Института межэтнических исследований, том V,
Arta, Chișinău, 2011, p. 150. Кишинев, 2004, с. 153.

– 74 –
 de artificialitatea clasicismului toate acestea sunt
caracteristice arhitecturii romantismului.
Construcţia penitenciarului-castel din Chișinău,
numit de orășeni Bastilia chișinăuiană , a avut loc
ntre anii 1840 și 186420. Iniţial, el avea o capacita-
te de 700 de deţinuţi. n subsol se găseau ncăperile
destinate activităţilor gospodărești și celulele celor
mai periculoși criminali, la parter, pe perimetrul clă-
dirii, erau amplasate camerele deţinuţilor și ale găr-
zii, la cel de-al doilea nivel se afla spitalul nchisorii,
iar cel de-al treilea găzduia criminalii minori21.
La nceputul secolului XX penitenciarul din
Chișinău şi-a pierdut crenelajul (fig. 7), iar la 10 no-
Fig. 6. Castelul Bodiam din Anglia (http://infoglaz.ru/?p=20451, iembrie 1940 ntregul complex a suferit grav din ca-
accesat la 2.01.2016) / Bodiam Castle in England (http://infoglaz.
ru/?p=20451)
uza unui cutremur de păm nt22 (fig. 8). Atunci și-au

cu contraforturi elegante n trepte, crenelaje de dife-

rite nălţimi, ambrazuri nguste și n formă de cru-
ce, guri de tragere circulare și mașiculi. n calitate
de analogie apropiată a obiectivului din Chișinău
și izvor probabil de inspiraţie a lui Toricelli, vom
propune castelul englez Bodiam din comitatul Sus-
sexul de Est, edificat n 1385 de cavalerul Edward
Dalyngrigge n scopul de a apăra litoralul sudic al
ţării de incursiunile francezilor n timpul Războiu-
lui de 100 de ani19 (fig. 6). Ambele impresionează
prin monumentalitate și utilizează elemente din vo-
cabularul plastic al arhitecturii gotice. Se aseamănă
mult și silueta generală. Există o mare similitudine
la configuraţia exterioară și modul de repartizare a Fig. 7. Penitenciarul-castel din Chișinău în perioada interbelică
(după I. Șveţ) / Chișinău prison castle for the interwar period (after
volumelor. n castele și cetăţi au existat adesea spa- I. Șveţ)
ţii speciale pentru ntemniţarea hoţilor, ucigașilor,
supușilor răzvrătiţi ș.a. ncăperi secrete se găseau n
turnul de est și n cel de vest al penitenciarului din
Chișinău. Totuși umplutura nchisorii nu poate fi
comparată cu cea a castelului aici organizarea inte-
rioară era bine g ndită p nă la cele mai mici detalii.
O altă deosebire dintre obiectivele examinate ţine de
momentul construcţiei: castelul englez a fost edifi-
cat n timpul multiplicării modelelor gotice, iar cel
din Chișinău a apărut atunci c nd arhitectura me-
dievală, n special cea gotică, era deja revalorificată.
Primul reprezintă o creaţie a arhitecturii gotice, iar
cel de-al doilea aparţine arhitecturii de factură ro-
mantică neomedievalizantă. Evadarea ntr-un trecut
Fig. 8. Fragmente ale închisorii din Chișinău după cutremurul
misterios, forme expresive saturate de semnificaţii de pământ din 1940 (după I. Șveţ) / Some fragments of Chișinău
mprumutate din arhitectura medievală, distanţarea prison after the earthquake in 1940 (after I. Șveţ)

19
P. Everson, B odiam Castle, East Sussex: castle and its desig- 20
Ю. Швец, оp. cit.
ned landscape , in Château Gaillard: études de castellologie 21
Н.А. Юрченко, оp. cit., c. 154.
médiévale, 17, Caen, 1996, p. 70-84. 22
Ю. Швец, op. cit.

– 75 –
 Fig. 10. Penitenciarul din orașul spaniol Soto del Real – model
pentru noul penitenciar din Chișinău (http://adevarul.ro/moldova/
social/conditii-spaniole-detinutii-moldoveni-nou-complex-peni-
tenciar-construit-bubuieci-1_521f8c5fc7b855ff5626d9d2/index.
html, accesat la 14.07.2015) / The prison for Spanish city of Soto del
of Real as a model for a new prison of Chișinău (http://adevarul.ro/
moldova/social/conditii-spaniole-detinutii-moldoveni-nou-com-
plex-penitenciar-construit-bubuieci-1_521f8c5fc7b855ff5626d9d2/
index.html)

urma a fi edificat un complex modern. Compania

spaniolă Euroestudios a elaborat planul organizaţi-
onal al penitenciarului, care a stat la baza studiului
de fezabilitate. n final, s-a optat pentru construcţia
unui penitenciar cu o capacitate de 1536 de spaţii de
detenţie, 64 de celule per bloc de detenţie, izolator
disciplinar pentru 50 de deţinuţi, bloc medical cu
Fig. 9. Un turn de colţ la ora actuală (după I. Șveţ) / Corner tower capacitatea 128 de persoane și bloc de tranzit. Pro-
prison for today (after I. Șveţ)
iectul este inspirat de modelul cartezian al nchisorii
pierdut viaţa circa 100 de oameni, mulţi au fost ră- pentru 1000 de deţinuţi din localitatea spaniolă Soto
niţi, dar deţinuţii rămași n viaţă nu au evadat din del Real din provincia Madrid, edificată n 1995 (fig.
penitenciar și au participat la lucrările de degajare a 11). Construcţiile penitenciarului nr. 13 ocupă doar
ruinelor23. Amintim că prin această nchisoare au tre- 24 ha, celelalte 12 ha constituie centura de securitate.
cut mari personalităţi, precum Constantin Stere, Pan 12 blocuri de detenţie sunt amplasate pe două aripi
Halippa, Emanoil Catelly, Teodosie Cojocaru ș.a. diferite, fiecare cu o capacitate de 128 de deţinuţi.
După cel de-al Doilea Război Mondial peniten- Aceștia vor sta c te doi n celulă, fiind supravegheaţi
ciarul a fost reconstruit integral, apăr nd construc-
ţii noi, mprejmuite cu un gard de piatră cu turnuri
pentru santinelă (fig. 9). nsă obiectivul nou nu se-
măna nici pe departe cu cel vechi, construit de Tori-
celli n cele mai frumoase tradiţii ale romantismului
englez. n complexul reconstruit s-a păstrat doar o
parte a turnului principal, precum și niște fragmente
Fig. 11. Penitenciare readaptate în muzee: a) Doftana (România)
ale turnurilor prismatice (fig. 10). (http://www.portfolios.ro/garipodelu/portofoliu/Doftana-Prison-
Astăzi penitenciarul nr. 13 din Chișinău, succe- rehabilitation-and-conversion/doftana-prison-rehabilitation-and-
sorul penitenciarului-castel toricellian, se află ntr-o conversion_142240017011, accesat la 28.02.2015)
b) Zindan Buhara (Uzbekistan) (https://www.tripadvisor.ru/
stare avansată de deteriorare, iar condiţiile de trai și LocationPhotoDirectLink-g303936-d553794-i159362523-
ntreţinere a deţinuţilor nu corespund standardelor Zindan-Bukhara_Bukhara_Province.html, accesat la 29.05.2015)
/ Prisons transformed into museums: a) Doftana (Romania)
internaţionale. n 2014 Parlamentul Republicii Mol- (http://www.portfolios.ro/garipodelu/portofoliu/Doftana-Prison-
dova a votat pentru acordarea unui teren de 36 ha n rehabilitation-and-conversion/doftana-prison-rehabilitation-
preajma comunei Bubuieci, la 9 km de oraş, pe care and-conversion_142240017011); b) Zindan Bukhara (Uzbekistan)
(https://www.tripadvisor.ru/LocationPhotoDirectLink-g303936-
23
Ibidem. d553794-i159362523-Zindan-Bukhara_Bukhara_Province.html)

– 76 –
Fig. 12. Proiectele penitenciarelor viitorului realizate de arhitecţi din diferite ţări (http://vasi.net/community/jeto_interesno/2013/03/18/
proekty_tjurmy.html, accesat la 12.04.2015) / Some prisons projects of the future, designed by architects from different countries (http://
vasi.net/community/jeto_interesno/2013/03/18/proekty_tjurmy.html)
și ngrijiţi de un personal de 456 de angajaţi. La rea- găzduind muzeul penitenciarului, diferite expoziţii,
lizarea lucrărilor vor participa specialiștii moldoveni stabilimente comerciale, hoteluri, cafenele, restau-
și trei companii selectate prin licitaţii internaţionale rante ș.a. Reanimarea și reabilitarea vechilor peni-
sub supravegherea principalului finanţator al proiec- tenciare este o practică mondială bine cunoscută: n
tului Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, unele cazuri vizitatorii sunt interesaţi de anturajul și
care vor efectua construcţia complexului, vor acorda condiţiile n care se aflau odinioară deţinuţii, n alte
asistenţa tehnică și vor asigura sistemul de securitate. cazuri sunt atrăgătoare monumentele de arhitectu-
Penitenciarul nou va fi dat n exploatare n anul 2018. ră. Astăzi penitenciare transformate n muzee există
Care va fi soarta complexului vechi de pe strada n Statele Unite ale Americii, Republica Sud-Afri-
Bernardazzi? Castelul monumental al lui Toricelli cană, Coreea de Sud, Anglia, Islanda, Rusia, Israel,
este comparabil cu cele mai reprezentative obiective Australia, Rom nia, Uzbekistan ș.a., iar nchisori
arhitecturale apărute la Chișinău n secolul XIX: reamenajate n hoteluri pot fi vizitate n Finlanda,
Catedrala Nașterea Domnului (arhitect Avraam Turcia, Slovenia, Suedia, Elveţia ș.a. n Germania
Melnikov), Arcul de Triumf (arhitect Luca Zauș- unele penitenciare capătă a doua viaţă sub formă de
kevici), Duma Orășenească (arhitecţi Mihail Elladi complexuri locative. Prezintă interes proiectele peni-
și Alexandru Bernardazzi), biserica Sf. Pantelimon tenciarelor viitorului realizate de arhitecţi din diferi-
(arhitect Alexandru Bernardazzi) ș.a. El constitu- te ţări (fig. 12).
ia un accent urbanistic important n partea de sud Capitala Republicii Moldova ar avea doar de c ș-
a Orașului de Sus. Deja a fost propusă ideea recon- tigat de la re ntoarcerea n zona istorică a unei opere
strucţiei acestui obiectiv n aspectul lui iniţial după unicat cu valenţe arhitecturale, care timp de aproape
vechile relevee şi fotografii, cu at t mai mult că s-au un secol a contribuit la formarea identităţii arhitec-
păstrat și unele fragmente originare. El ar putea de- tural-urbanistice a orașului nostru.
veni un centru de atracţie pentru vizitatori și turiști,
– 77 –
 „LOCURI ALE MEMORIEI” ÎN ORAȘUL CHIȘINĂU.
MONUMENTUL LUI ALEXANDRU II

Lucia SAVA

Repere conceptuale prezentări ale imaginilor, simbolurilor, credinţelor,

Puterea politică și sacralitatea sunt două elemen- valorilor şi ideilor din psihicul uman, care, n tota-
te-cheie care definesc și consolidează imaginarul n litatea lor, acţionează și influenţează at t comporta-
mentalul colectiv al unui popor. Din aceste consi- mentul unui individ, c t și comportamentul de grup.
derente, spaţiul imaginarului colectiv este o colecţie Imaginarul se regenerează prin memorie, experien-
veritabilă de imagini sensibile, o lume ncărcată de ţe, fantasme, percepţii, amintiri și trăiri de natură
mituri și simboluri1 prin care se reactualizează con- afectivă prin care se configurează o lume complexă
tinuu trecutul acelui popor. și n același timp mistică. Potrivit opiniei lui Gilbert
n ncercarea de a evidenția locurile care marchea- Durand, imaginaţia face parte din imaginar și poate
ză memoria colectivă a orașului Chișinău, modul fi definită ca un proces psihic de formare a percep-
n care aceasta se constituie și se cristalizează pe par- ţiilor născute din amintiri sau prin conștientizare a
cursul timpului, vom accentua c teva concepte-che- ceva ce poate fi creat n funcţie de capacitatea pro-
ie. Fără a insista prea mult pe interpretările teoretice, prie de a-și imagina a individului5. Prin urmare, ima-
care au constituit preocuparea noastră ntr-un alt ginarul social este rezultatul unor combinări dintre
studiu2 , vom menționa doar că termenul de memo- anumite sinteze culturale, sociale și istorice cu o serie
rie colectivă, introdus pentru prima dată n circuitul de mentalităţi ale timpului; la r ndul său, imagina-
științific n anii 30 ai secolului XX de către sociolo- rul colectiv se hrănește din acest bazin de amintiri
gul francez Maurice Halbwachs, definește perspecti- ad nc ntipărite n memoria socială, autogener n-
va existențială a fiinţei umane, care nu este un sine du-se n raport cu mișcarea recentă a evenimentelor
izolat, ci se află ntr-o permanentă relaţionare cu marcante. Amintirile legate de o memorie istorică și
ceilalţi, mpărtășind cu aceștia o identitate comună colectivă intră n combinaţie cu anumite experien-
care se bazează pe o memorie colectivă3. Privită din ţe personale ale individului, determin nd formarea
acest unghi de vedere, memoria depinde de mediul propriului imaginar. Dată fiind relevanța sa, imagi-
social; cadrele sociale ale memoriei sunt instrumen- narul colectiv, prezent n zona comunicării politice,
te de care memoria colectivă se servește pentru a re- este folosit de multe ori abuziv n diferite acțiuni de
compune o imagine a trecutului4, iar această imagine propagandă politică, de manipulare a maselor sau de
nu se păstrează, ci este reconstruită pornind de la o legitimizare a puterii unui regim politic.
multitudine de imagini reactualizate n prezent, de Cu acest scop, autoritățile trasează anumite
la g ndirea sau paradigma dominantă din perioada urme ale trecutului sau locuri ale memoriei ,
respectivă. după cum le definește Pierre Nora6, care contribuie
La r ndul lor, imaginarul individual sau colectiv la construirea/consolidarea unei identități de grup,
ar putea fi definite ca niște sisteme complexe de re- integr nd individul n comunitatea din care face
parte. Un obiect, menționează autorul, devine loc al
1
Sebastian Fitzek, R olul imaginarului colectiv in interpreta-
rea mediului social , Inovaţia socială, an. 6, nr. 1/2014 (ia- memoriei atunci c nd scapă de uitare, iar colectivita-
nuarie-iunie), p. 3. tea l reinvestește cu afecțiunea și emoțiile sale7. Ast-
2
Pentru o abordare mai detaliată a interpretărilor date me- fel, locuri ale memoriei colective pot deveni, n egală
moriei din perspectiva unor g nditori precum Maurice Hal- măsură, monumentele, personajele istorice cele mai
bwachs, Pierre Nora, Paul Ricoeur ș.a., a se vedea studiul
importante, evenimentele, instituțiile, devizele, mu-
subsemnatei, Strada Carol Schmidt: spațializarea sinelui
individual sau loc al memoriei colective , in Identitățile Chi- zeele ș.a. care, prin semnificația lor n viața comuni-
șinăului, ediția a II-a, Chișinău, 2015, p. 144-145.
3
Maurice Halbwachs, Les cadres sociaux de la mémoire, lucra-
re apărută n anul 1925. 5
Gilbert Durand, Structurile antropologice ale imaginarului.
4
Simona Mitroiu, P entru identitatea omului. Memoria Introducere în arhetipologia generală, București, Universul
și identitatea colectivă , Analele Universităţii „Constantin Enciclopedic, 2000, p. 25.
Brâncuși” din Târgu Jiu, Seria Litere și Știinţe Sociale, nr. 6
Pierre Nora, Les Lieux de m moire, Paris, 1997, p. 24.
3/2010, p. 121. 7
Ibidem, p. 35.

– 78 –
tății, contribuie la consolidarea identității comune și Cu riscul de a părea subiectivă, peisajul urban al
a memoriei colective ale comunității. Chișinăului din perioada țaristă (1812-1918) abundă
Localizarea memoriei n spațiu, apreciată de n ncărcătură simbolică puternică, a cărei cercetare
Michel de Certeau drept triumful locului asupra poate ilustra mai clar distincţia ntre formele de sim-
timpului8, oferă spațiului cotidian semnificații fun- boluri, create de contrastele a două elemente cultu-
damentale. Monumentul devine, astfel, un loc al rale: cel autohton rom nesc și cel rus, impus odată
voinței colective de memorie colectivă, unde experi- cu instaurarea regimului politic țarist. Anume com-
ențele vieții cotidiene se intersectează cu simbolurile petiția dintre cele două elemente a determinat con-
spațiului memorial. trastele peisagistice ale orașului nostru, unde există,
potrivit istoricului V. P slariuc, nu doar istorii para-
Memorie și uitare în spațiul urban al lele, ci și geografii paralele 12 .
Chișinăului Astfel, peisajul urban al Chișinăului a fost mar-
n complexitatea peisajelor fizice vizibile pe care cat de simbolurile puterii politice țariste, care, n
le prezintă, Chișinăul este n același timp un spațiu intenția de a-și consolida poziția ntr-o regiune pre-
al simbolurilor și al amintirii, al moștenirii și al con- ponderent rom nească (cum era Basarabia), a trasat
servării unui bogat patrimoniu identitar, puțin cu- amprente profunde asupra memoriei colective a ora-
noscut și valorificat. Peisajul urban al Chișinăului se șului, prin diferite modalități: denumirile de străzi,
definește prin trăsăturile, modelele și structura ora- construcția de monumente, comemorarea unor date
șului, care includ, de asemenea, componenta biolo- și a unor personalități importante ș.a.
gică, mediul fizic și elementele antropice. Din punct Autoritățile țariste și, mai t rziu, sovietice13 au
de vedere al structurii sale, orașul este rezultatul stra- investit mult n politicile de comemorare a eroilor
tificării continue a unor proiecte politice majore și a și a promotorilor acestor regimuri, cre nd simboluri
unor proiecte individuale minore, care se succed n bine determinate ale puterii politice, care, transpuse
timp și se suprapun n spaţiu, conferindu-i orașului o n spațiul public al orașului, au reușit să marcheze
amprentă de vădită originalitate. Prin urmare, Chi- peisajul său urban.
șinăul urmează același traseu, caracteristic orașelor Spaţiile cu caracter memorial create de regimul
moderne, al căror peisaj urban se constituie ntr-o politic țarist au reprezentat un mijloc eficient de le-
memorie stratificată a tuturor grupurilor sociale care gitimizare și de consolidare simbolistică a puterii, a
au utilizat de-a lungul timpului spaţiul 9. căror semnificaţie este prezentă n imaginarul comu-
Totodată, peisajul urban al Chișinăului, privit ca nităţii urbane. Asemenea simboluri au luat naștere,
spațiu trăit, a conservat un spaţiu al reprezentărilor, n special, n urma unor succesiuni de evenimente
al acumulărilor de coduri și semnificaţii n timp, politice, sociale, culturale care au avut loc n aceas-
care au menirea, potrivit filosofului francez Henry tă regiune, adesea exist nd n același loc și clădiri,
Lefebvre10, să acompanieze și să articuleze viața locu- simboluri ale autorităţii politice sau culturale. De
itorilor săi. Cu alte cuvinte, spaţiul trăit al orașului regulă, aceste construcții, monumente, plăci come-
apare ca unul social și imaginativ, cuprinz nd repre- morative ș.a. sunt localizate n centrul orașului, dat
zentări fizice, dar și imaginare, simbolice11. fiind faptul că centrul deţine o funcţie simbolică,
n evoluția sa, Chișinăul a cunoscut mai multe reprezentativă pentru ntreaga colectivitate urbană.
perioade, fiecare dintre acestea av nd propriile Datorită acestor intervenții, de multe ori lente și ane-
semnificații simbolice, care sub influența discursului voioase, la mijlocul secolului al XIX-lea ncepe să se
politic definesc caracterul identitar al orașului, con- contureze imaginea noului oraș 14, n spațiul public
ferindu-i peisajului urban valențe unice.
12
Virgil P slariuc, R esemantizarea spațiului public. Discurs
8
Michel de Certeau, The Practice of Everyday Life, University politic și peisaj urban n Chișinău (sf rșitul sec. XVIII n-
of California Press, 1984, p. 87. ceputul sec. XX) , in Chișinău – Artă, Cercetare în Sfera Pu-
9
Ioana Tudora, Teoria peisajului. Definirea interdisciplinară a blică, Chișinău, 2011, p. 223.
peisajului, USAMV București, 2009, p. 112. 13
Ludmila Coadă, D ileme și tendințe ntr-un oraș postsovie-
10
Henry Lefebvre, Writting on Cities, Blackwell, 1996, p. 16- tic: Chișinăul n bătălia pentru viitor , in Identitățile Chiși-
17. năului, ediția I, Chișinău, 2012, p. 95.
11
Marius-Cristian Neacșu, Imaginea urbană: element esenţial 14
Michael Hamm, Kishinev: The character and development
în organizarea spaţiului, Pro Universitaria, București, 2010, of a Tsarist Frontier Town , Nationalities Papers, Volume 26,
p. 44. Issue 1, 1998, p. 23.

– 79 –
al căruia se simte prezența și autoritatea Rusiei im- edificiile publice, este nființat tramvaiul de cai (re-
periale. numita konkă ), despre care martorii timpului afir-
Analiz nd dimensiunea simbolică a spațiului ur- mă că a călători cu ea este o mare plăcere , deoarece
ban al Chișinăului din perioada țaristă, putem re- urc ndu-te n ea iarna, ajungi la destinație vara 18.
marca o serie de transformări la nivel de morfologie Prin urmare, n calitate de capitală, urm nd
urbană, percepţia acestora de către locuitori, tipurile metoda haussmanniană de planificare urbană de a
de imagini caracteristice acestui spaţiu, precum și contribui la refacerea echilibrului tradiţional dintre
modul de utilizare a acestora de către autorități, pe controlul public și iniţiativa privată, dintre unitate și
care vom ncerca să le evidențiem n cele ce urmează. pluralitate, orașul cu problemele sale se regăsește n
n general, n prima parte a secolului al XIX-lea, centrul evenimentelor politice, sociale, economice,
orașul Chișinău și păstrează aspectul său original, culturale ale provinciei, el este un simbol de legitimi-
caracterul de orășel provincial. Abia la mijlocul seco- tate a puterii politice a regimului țarist.
lului, autorităţile ţariste elaborează planul urbanistic Astfel, evenimentele și transformările marcante,
al orașului (arhitect Luca Zaușkevici), conform căru- menționate anterior, au fost cele care au generat o
ia a fost făcută o nouă divizare a sectoarelor, au fost construcţie treptată a identităţii spaţiului urban al
denumite străzile și stradelele, deoarece multe dintre Chișinăului și, implicit, a simbolurilor asociate aces-
ele nu aveau denumiri sau numere 15. tuia.
Potrivit noului plan, Chișinăul ocupa un terito- Referindu-se la aspectul predominant rusesc
riu ntins, iar clădirile erau despărţite ntre ele prin care definește peisajul urban al Chișinăului ca re-
străzi, grupate n cartiere largi, după modelul orașe- zultat al acestor politici, A. Popovici remarcă faptul
lor mari din sudul Imperiului Rus (Odessa, Ekateri- că at t clădirile publice cu stemele imperiale, c t și
noslav ș.a.)16. De asemenea, planul diviza Chișinăul inscripţiile n limba rusă de pe firmele comerciale și
n trei părţi distincte: orașul nou, orașul vechi și sub- industriale, graiul rus, vorbit pe străzi, toate creează
urbiile cu unele mahalale. Fiecare dintre acestea in- impresia că orașul este complet rusificat 19.
cludea forme diferite de evoluţie a civilizaţiei, de la Reieșind din aceste considerente, putem doar
cele mai rudimentare, sătești p nă la cele mai luxoa- ndreptăți ideea lui Lucien Sfez potrivit căreia sim-
se, orășenești; fapt care i conferă o anumită indivi- bolistica politică constituie un răspuns, un remediu
dualitate orașului și multiple faţete identitare. (sau un placebo) la „criza de reprezentare 20, cu alte
Principiul planificării orașului era același: de a cuvinte o metodă practică a autorităților politice de
simboliza scopurile și aspiraţiile de centralizare și de a asigura coeziunea (mai puţin costisitoare dec t vio-
occidentalizare a autocraţiei, fiind completate de in- lenţa), hrănită din resursele inepuizabile ale memori-
tenţia acesteia de a standardiza viaţa socială n oraș și ei și imaginaţiei.
de a controla comportamentul social al locuitorilor Memoria colectivă, care nu este doar o formă de
săi, simbolistica peisajului urban determin nd astfel raportare la trecut, ci și construirea sau consolidarea
evoluţia percepţiilor comunităţii asupra propriului unei identităţi mpărtășite 21 a prezentului, a fost
mediu de viaţă. consolidată de intenția autorităților ruse de a-și co-
Interesul autorităților ruse față de Chișinău spo- memora simbolurile și eroii, personalitățile cele mai
rește n anii 70, c nd Basarabia este transformată relevante, de a le impregna permanența n timp și
n gubernie (1873), iar Chișinăul devine oraș guber- spațiu. Acest proces amplu și complex se realizează
nial17. Schimbarea statutului politic are consecin- prin diferite metode: denumirea/redenumirea stră-
țe multiple at t n sfera social-politică, culturală a zilor, instalarea plăcilor comemorative sau nălțarea
provinciei, c t și n ce privește aspectul fizic al ora- monumentelor.
șului, supus unui intens proces de modernizare. Ca Dintre acestea, monumentele, care constituie
urmare, sunt pavate și iluminate străzile ( n zona spațiul fizic al orașului, au menirea să dăinuie n
centrală!), se construiește apeductul, se diversifică 18
Ibidem, p. 38.
19
A. Popovici, The political status of Bessarabia, Washington,
15
Dinu Poștarencu, Străzile Chișinăului: denumiri vechi și ac- 1931, p. 101.
tuale, Chișinău, 1998, p. 1. 20
Lucien Sfez, Simbolistica politică, Iași, 2000, p. 56.
16
Zamfir Arbore, Dicționarul geografic al Basarabiei, Chiși- 21
Marie-Claire Lavabre, Usages du pass, usages de la m mo-
nău, 2001, p. 60. ire , Revue française de science politique, nr. 3, Paris, 1994, p.
17
Ștefan Ciobanu, Chișinăul, Chișinău, 1996, p. 37. 480-487.

– 80 –
timp , asigur nd legătura de continuitate ntre lo-
curile memoriei și identitatea colectivă. Prin ur-
mare, monumentele sunt locuri ale memoriei prin
intermediul cărora sunt comemorate evenimente sau
personalități importante, care rezultă din necesitatea
de conservare a acestora n memoria colectivă a co-
munității. Comemorarea se face, de regulă, cu diferi-
te ocazii, cum ar fi ziua de naștere, hramul orașului,
vizita oficială a unei personalități ș.a., av nd drept
efecte acțiunile de armonizare a indivizilor n inte-
riorul comunității. Tocmai din aceste considerente,
autoritățile politice intervin simbolic prin interme-
diul actului de comemorare pentru a-și consolida
discursul politic, pentru a imortaliza astfel perma-
nența și grandoarea regimului.
Construcția monumentului lui Alexandru II se
nscrie n optica abordată mai sus. Comemorarea ța-
rului Alexandru II și are justificarea n vizita acestuia
la Chișinău cu ocazia declanșării războiului ruso-turc
din anii 1877-1878. Evenimentul n sine este unul de
excepție, dat fiind faptul că Basarabia a fost o pro-
vincie periferică a Imperiului Rus, și suveranii nu se Foto 1. Alexandru II, țarul Rusiei (1855-1881)
interesau dec t cu ocazii speciale de aceasta.
Personalitate controversată a timpului, țarul Ale- absolutist, relațiile feudale, șerbia ș.a. constituiau o
xandru II a inițiat o serie de reforme de moderni- piedică n dezvoltarea societății, iar dezordinile so-
zare a Imperiului Rus n anii 60 ai secolului XIX, ciale subminau capacitatea Rusiei de a-și păstra rolul
inclusiv eliberarea țăranilor din șerbie, care i-a adus de mare putere europeană 24. Pentru a diminua me-
numele de Eliberatorul. nfăptuirea reformelor a moria traumatică a eșecului, n manifestul prin care
fost determinată de mai mulți factori, dar mai ales anunța sf rșitul Războiului Crimeii, noul țar, Ale-
s-a realizat pe fundalul unui val de mișcări sociale, xandru II, promitea reforma legi egale pentru toți,
care au antrenat aproape toate categoriile sociale ale protecție egală pentru toți 25. n anul 1856, ntr-un
societății ruse22 . discurs adresat nobilimii moscovite, Alexandru II
Reformele modernizatoare (socială, militară, a atenționa că este mai bine să abolim șerbia de sus,
nvățăm ntului, financiară, urbană), demarate de dec t să așteptăm să se elibereze ei 26.
Alexandru II dintr-o perspectivă liberală pentru un Fără a analiza detaliat consecințele reformelor li-
suveran autocrat, necesitau un grad sporit de mobi- berale inițiate de Alexandru II n anii 60- 70 ai seco-
lizare a societăţii, care putea fi asigurat pe plan at t lului XIX, vom generaliza doar prin faptul că acestea
politic, c t şi simbolic. Ele și-au găsit suportul n ide- au constituit un pas nainte pentru democratizarea
ologia imperială bazată pe ideea de unitate un țar, societății ntr-o Rusie birocratică și autocratică; re-
o credință, o limbă , potrivit căreia Țarul (Ceza- formele s-au extins și asupra Basarabiei, produc nd
rul) era intermediarul dintre Dumnezeu și supușii schimbări calitative n societatea basarabeană 27.
săi, sursa vieții, judecătorul suprem, modelul de vir- Implementarea Regulamentului agrar din 14 iulie
tute, cel care reprezintă ordinea și tradiția23.
Ideea reformelor este consolidată n contextul
24
Geoffrey Hosking, Rusia: popor și imperiu, 1552-1917, Iași,
2001, p. 223.
nfr ngerii suportate n Războiul Crimeii (1853- 25
Nicholas V. Riasanovsky, A History of Russia, Oxford Uni-
1856), care a scos n evidență faptul că regimul țarist versity Press, 1969, p. 409.
26
Ibidem, p. 414.
22
L. Coadă, Zemstva Basarabiei. Aspecte istorico-juridice, Chi- 27
Valentin Tomuleț, E tapele și specificul ncorporării Basara-
șinău, 2009, p. 25-26. biei n sistemul economic și politic al Imperiului Rus (anii
23
R. Girault, M. Ferro, De la Russie a l’U.R.S.S… L’histoire de 1812-1868/1873) , Limba română, nr. 5-6, anul XXII,
la Russie à nos jours, Editions Nathan, Paris, 1989, p. 12. 2012.

– 81 –
1868 și a legilor agrare din 3 decembrie 1868, 23 Despre aceasta istoricul și etnologul rus P. Batiușkov
decembrie 1869, 4 iunie 1871, 21 decembrie 1871 și scria ntr-o scrisoare oficială guvernatorilor Rusiei:
4 februarie 1875 a avut ca rezultat mproprietărirea ,,Dacă vrem ca Basarabia să se contopească cu Rusia,
țăranilor cu păm nt, lichidarea barierelor de ordin atunci trebuie, prin intermediul școlilor, să ne gră-
economic, social și juridic ntre diferitele categorii de bim a face ca măcar jumătate din ţăranii moldoveni
ţărani din Basarabia, gener nd dezvoltarea rapidă a să devină ruși 31.
relaţiilor capitaliste n Basarabia28. n virtutea acestor inițiative, nu este de mirare că
Dincolo de efectele benefice ale reformelor lui unii ruşi, cum ar fi principele Obolenski, propuneau,
Alexandru II n domeniul social-economic, trebuie nici mai mult, nici mai puţin, schimbarea numelui
să remarcăm și rezultatele nefaste ale acestora n plan Basarabiei, deoarece însăşi denumirea aminteşte o
administrativ: Basarabia pierde statutul economic, altă patrie, are o însemnătate mare politică, născând
social, politic și juridic de regiune şi este transformată visuri separatiste. Acest principe cerea ca ea să se
n gubernie. La 22 noiembrie 1873, ministrul de in- numească gubernia Aleksandrovskaia sau Alek-
terne naintează n Senat raportul despre lichidarea sandroslavskaia şi să se introducă serviciul militar
Consiliului regional al Basarabiei, pe care ncă din obligatoriu. Din fericire, nu s-a aplicat nicio schim-
iulie 1863 guvernatorul Velio, ntr-un raport către bare a denumirii, deoarece guvernatorul general al
ţarul Alexandru II, l găsea de prisos ( statul supor- Basarabiei a avertizat Ministerul de Interne că aceste
t nd numai cheltuieli inutile 29), schimbare care este măsuri ar spori nemulţumirile. n schimb, se cereau
aprobată la 7 decembrie 1873 de țarul Alexandru II. reforme, cu motivaţia următoare: E nevoie de ace-
Statutul Basarabiei de provincie periferică n sis- ste reforme cu at t mai mult, cu c t n ultimii ani a
temul economic și politic al Imperiului Rus a deter- nceput să fie observat ntre ei, deşi ntr-un grad mic,
minat n mare parte atitudinea vădit discriminatorie spiritul patriotismului rom nesc 32 .
a autorităţilor centrale faţă de acest teritoriu30. Ca să generalizăm, amprentele lăsate de reforme-
Totuși, tendinţele unioniste ale rom nilor ba- le modernizatoare ale țarului Alexandru II asupra
sarabeni, care se manifestă mai intens după Unirea Basarabiei nu sunt nici pe departe pozitive pentru
Principatelor Rom ne, suscită măsuri de vigilenţă istoria spațiului nostru. Iar vizita țarului la Chișinău
din partea autorităţilor ţariste. Ca urmare, se inten- este legată de războiul ruso-turc din anii 1877-1878,
sifică politica de deznaționalizare și de rusificare n n urma căruia Rom nia și-a cucerit independența ca
regiune, care a limitat drepturile și posibilităţile au- Stat, dar realizarea acestui deziderat național a fost
tohtonilor, n fond ale moldovenilor, prin atragerea umbrită de re ncorporarea celor trei județe basarabe-
n diferite ramuri economice a coloniștilor și a ne- ne (Cahul, Bolgrad și Ismail) n Imperiul Rus, con-
gustorilor de peste hotare și din guberniile rusești, form prevederilor Tratatului de pace de la Berlin33.
cărora, pentru a se ncadra n categoria burgheziei Totuși, evenimentul n sine a fost unul important
basarabene, li s-au acordat diverse nlesniri şi pentru regiune, imaginea țarului, care simboliza n
privilegii. egală măsură putere și autoritate, și-a lăsat amprente-
Pentru a limita contactele rom nilor de pe ambe- le asupra memoriei colective a orașului.
le maluri ale Prutului, sunt adoptate măsuri severe C teva detalii despre această vizită. Ţarul Ale-
la frontieră și n interiorul provinciei. Rom nii so- xandru II a ajuns la Chișinău la data de 11 aprilie
siţi din Regat și Bucovina n Basarabia sunt supuși 1877, n jurul orei 11 seara. Atmosfera solemnă a fost
unei supravegheri vigilente. Sunt suspectaţi și boierii pregătită minuțios din timp. Deși era miezul nopţii,
basarabeni, care nu inspirau ncredere autorităţilor n timpul traversării sale de la gară spre reședinţa gu-
ţariste. ncep nd cu anul 1867, limba rom nă a fost vernatorului Basarabiei (cunoscută drept Casa Var-
scoasă din școlile basarabene și nlocuită cu cea rusă. folomeu)34, orașul a fost iluminat, iar toate bisericile
28
Ibidem. 31
Alexandru Boldur, Basarabia românească, București, 1943,
29
Alexandru Boldur, Istoria Basarabiei, vol. III, Chișinău, p. 99.
1940, p. 127. 32
Ibidem.
30
Pentru o analiză mai profundă, a se vedea lucrarea istoricu- 33
D. P. Ionescu, Războiul de independență a României și pro-
lui Valentin Tomuleț, Basarabia în epoca modernă (1812- blema Basarabiei, București, 2000, p. 94.
1918). Instituții, Regulamente, Termeni. Ediția a II-a, 34
Casa Guvernatorului (cunoscută n mențiunile timpului
revăzută și adăugită, Chișinău, 2014. http://istorie.usm. drept Casa Varfolomeu) era un edificiu cu două etaje situat
md/files/tomulet/Dict.2014.pdf chiar n centrul orașului, pe strada Alexandrovskaia (actual-

– 82 –
au tras clopotele. Alaiul imperial s-a deplasat pe ar-
tera principală a orașului, bulevardul Moscovei, care,
după această vizită, a fost redenumit n Alexandrovs-
kaia (actualul bulevard Ștefan cel Mare și Sf nt).
n dimineaţa zilei următoare, 12 aprilie, mpă-
ratul a semnat naltul Manifest prin care a declarat
război Turciei și a mers la Catedrală, unde episcopul
Chișinăului, Pavel Lebedev, i s-a adresat cu urmă-
toarele cuvinte: Evlavioase Doamne! Doar Tu, cu
poporul Tău credincios, iubești popoarele creștine
călcate de talpa islamului, nu doar cu cuv ntul, dar
și cu fapta! . La sf rșitul slujbei, Alexandru a sărutat Foto 2. Casa guvernatorului Basarabiei. Sursa: www.oldchisinau.
com
Icoana Făcătoare de Minuni de la G rbovăţ și a mers
la hipodromul din afara orașului, unde l așteptau tru a consolida memoria colectivă a orașului n jurul
trupele. Acolo, episcopului Pavel i s-a nm nat pen- ideii monarhice, strada principală a fost redenumită
tru citire o scrisoare sigilată n care se afla naltul Alexandrovskaia, iar autoritățile orașului decid năl-
Manifest35. țarea unui monument al lui Alexandru II n centrul
Potrivit martorilor prezenți la eveniment, citi- Chișinăului. Monumentul, care avea scopul de a
rea Manifestului s-a făcut ntr-o liniște absolută, iar imortaliza prezența țarului la Chișinău, a fost dez-
emoţiile au atins cota maximă. După aceasta, mpă- velit la 17 aprilie 1886, c nd se mplineau cinci ani
ratul a ordonat trupelor să cadă n genunchi, el n- de la asasinarea ţarului. Oficial, monumentul a fost
suși rug ndu-se cu lacrimi n ochi pentru victoria n edificat n memoria manifestului citit de monarh n
război. De altfel, pentru majoritatea contemporani- 12 aprilie 1877 la Chișinău n faţa trupelor imperia-
lor, citirea Manifestului a fost o surpriză, deoarece se le, cu ocazia declanșării războiului ruso-turc din anii
aștepta că acesta va fi făcut public n una dintre capi- 1877-1878. Statuia, pe soclul căreia era gravată data
talele imperiului, dar nicidecum la Chișinău. După de 12 aprilie , dată simbol al momentului istoric, a
acest moment emoţionant, mpăratul a inspectat tru- fost ridicată vizavi de Casa Varfolomeu, locuința care
pele regulate ruse și batalioanele de voluntari bulgari, l-a găzduit pe țar n perioada șederii la Chișinău.
răm n nd impresionat de starea și de pregătirea lor. Conceput ca un element important al peisajului
n perioada de opt zile c t s-a aflat n oraș, țarul urban, monumentul, operă a arhitectului A. Opeku-
Alexandru II a vizitat mai multe instituții publice și șin, a fost turnat din bronz și urmărea să consolideze
de nvăţăm nt din oraş, de ezemplu Gimnaziul Epar- n timp imaginea de Eliberator (cu semnificație du-
hial de Fete, Gimnaziul Regional de Băieţi, Semina- blă: socială și politică) a țarului. Acesta reprezenta
rul Teologic, fiind impresionat de calitatea corpului monarhul n dimensiunea sa reală, mbrăcat n hai-
didactic și de elevi. Mai mult dec t at t, martorii nă regală, țin nd n m na dreaptă un sul pe care era
timpului menționează că mpăratul şi-a sărbătorit scris 12 aprilie (ziua citirii Manifestului), iar m na
ziua de naștere la Chișinău. Pe data de 17 aprilie, cu st nga era lăsată n jos, simboliz nd puterea, așezată
această ocazie, nobilimea basarabeană i-a oferit o fru- pe un piedestal. Monumentul era amplasat pe un so-
moasă recepţie n Sala Adunării Nobiliare. clu din marmură, pe care era scris Ţarului-Dezrobi-
Pentru a marca simbolic importanța acestui eve- tor Alexandru al II-lea. 19 februarie 1855 1 martie
niment pentru istoria Chișinăului, precum și pen- 1881 (anii de domnie ai acestuia). La colţurile so-
clului erau amplasaţi patru vulturi bicefali cu aripile
mente, n zona Teatrului de Operă și Balet). Clădirea a fost
construită n anii 1823-1825 pentru postelnicul Iordache desfăcute36, simboluri ale puterii imperiale ruse, care
Varfolomeu, care a v ndut-o, ea devenind reședință pentru
guvernatorii Basarabiei, iar mai t rziu, pentru comandan- 36
Vulturul bicefal reprezintă un simbol al puterii ruse de mul-
ții militari ai Basarabiei. Construcția a fost distrusă n anii tă vreme, fiind adoptat de Ivan cel Mare după ce prințesa bi-
celui de-al Doilea Război Mondial. Pentru mai multe de- zantină Sofia Paleolog i-a devenit soție. Prințesa era nepoata
talii, a se vedea http://locals.md/2014/istoriya-kishinyo- ultimului mpărat bizantin, Constantin al XI-lea Paleologul.
va-zdaniya-kotoryih-net-gubernskiy-dom/ Vulturul bicefal a fost simbolul bizantin al reunificării ves-
35
Iurie Colesnic, Chișinăul din amintiri, Chișinău, 2011, p. tului și estului Imperiului Roman. După căderea Constanti-
286. nopolului n 1453, Ivan cel Mare și urmașii săi au proclamat

– 83 –
 scopul de a accentua eternitatea, prezența și controlul
puterii imperiale pe aceste teritorii.
Deși nceputurile acestui monument par să
sfideze timpul, lăs nd impresia de dominanță n me-
moria colectivă a orașului, soarta construcției a fost
una vitregă. Schimbarea regimului politic a generat
și modificarea simbolurilor puterii: monumentele ve-
chiului regim au fost scoase din peisajul urban, fiind
nlocuite cu altele. Monumentul a fost demolat n
v ltoarea evenimentelor ce au zguduit orașul la nce-
putul anului 1918. Potrivit unor opinii, acesta a fost
Foto 3. Monumentul lui Alexandru II. Sursa: www.oldchisinau.com demolat de revoluţionarii ruși, care nu-l agreau pe
ţarul reacţionar asasinat, conform altor opinii, mo-
trebuia să dăinuie n aceste locuri. Monumentul era numentul a fost distrus de autorităţile rom nești n
nconjurat de un frumos lanţ decorativ, ancorat n semn de condamnare a regimului politic țarist.
suporturi din granit. Indiferent care dintre aceste două versiuni apar-
Simbolurile n sine constituie o emanație a mesi- ține realității, trebuie să conchidem că monumentul
anismului rus, pe care autoritățile imperiale ncear- țarului Alexandru II a trecut n lumea uitării. Prin
că să le extindă cu diferite ocazii pe ntreg teritoriul intermediul acestuia, traseul parcurs de simbolurile
Imperiului. Paradigma celei de-a Treia Rome a fost puterii politice țariste n mentalul colectiv al urbei
factorul coagulant, mediana care a străbătut etape- noastre se prezintă ca fiind unul ndelungat și con-
le imperialismului rus. Ca moștenitor al modelului tradictoriu, evolu nd de la comemorare la uitare, nu-
imperialismului bizantin, Imperiul Rus nu numai că anț nd aspectele identitare tragice, bazate pe dileme
și-a nsușit simbolurile puterii bizantine, ci și-a atri- profunde, pe strategii proprii de succes, atac și con-
buit și teocrația Bizanțului, iar Țarul, simbolul suve- traatac.
ranității n imperiul creștin ortodox, nu este altceva Fără ndoială, n modelarea identităţii orașului
dec t un mpărat creștin, un ales al lui Dumnezeu, nostru, memoria joacă un rol extrem de important.
un reflex terestru al puterii lui Hristos din cer. Țarul De aceea demersul deconstructivist este, n sine, și o
era supusul lui Hristos, iar autoritatea lui se proiec- deconstrucţie a sistemelor și mecanismelor memori-
ta asupra societății de sus n jos, n timp ce imperiul ei colective, care poate deveni o sursă importantă de
său reprezenta mpărăția lui Dumnezeu n variantă dispute politice. Din aceste considerente, a cerceta
păm nteană37. n logica omenească, dar și argumen- memoria sau uitarea, nostalgia perioadei trecute sau
tativă a puterii politice autoritare, imperiul creștin prezente este o muncă dificilă și anevoioasă, care im-
avea misiunea de a asigura perfecțiunea păm nteană. plică cunoașterea legăturii dintre memorie, istorie și
Perfecțiunea imperiului consta ntr-o autocrație eta- identitate, reevaluarea diferenţelor și a alterităţii, care
tistă n care mpăratul suprem era și șeful statului 38, ne oferă posibilităţi de cunoaștere profundă a mediu-
stăp nul teritoriilor cucerite. lui, a comunității și a individului.
Locul amplasării monumentului lui Alexandru II
nu este ales nt mplător. Acesta era poziționat chiar
la intrarea n Grădina Publică, ntr-un spațiu public
foarte frecventat al urbei. Privirea pătrunzătoare a
suveranului, grandoarea și autoritatea acestuia aveau

Cnezatul Moscovei drept ultimul bastion al adevăratei cre-

dințe și, prin urmare, succesorul Imperiului Roman. De aici
și expresia A Treia Romă , care desemna Moscova și, prin
extensie, Rusia.
37
Bogdan Silion, Rusia și ispita mesianică. Religie și ideologie,
Editura Vremea XXI, București, 2004, p. 73.
38
Ibidem, p. 74.

– 84 –
 CONSIDERAŢII CU PRIVIRE LA ÎNVĂŢĂMÂNTUL DIN CHIȘINĂU
ÎN PRIMELE DECENII ALE SEC. AL XIX-LEA

Natalia DEREVENCO

Sistemul de nvăţăm nt are un rol primordial n

crearea premiselor pentru o dezvoltarea umană dura-
bilă și edificarea unei societăţi bazate pe cunoaștere.
Calitatea educaţiei determină n mare măsură calita-
tea vieţii și creează oportunităţi pentru realizarea n
volum deplin a capabilităţilor fiecărui cetăţean.
n toate timpurile și la toate civilizaţiile școa-
la, educaţia și nvăţătura au constituit și constituie
obiect de preţuire, de m ndrie și de cercetare. Oa-
meni de stat, mari nvăţaţi, filosofi, oameni de cul-
tură și de artă, oameni de școală s-au aplecat cu grijă
asupra unui asemenea subiect cu implicaţii n dezvol-
tarea societăţii prezente și viitoare.
Școala, după cum bine știm, este instituţia care Fig. 1. Biserica „Măzărache”
pregătește, educă t nărul membru al societăţii n
vederea socializării lui. Școala este cea care deschide se iscălească și au pus degetul . Tot n acest docu-
ochii omului către universul cunoașterii, lumii n ment găsim și semnăturile a 25 de negustori evrei.
care trăiește. Sufletul școlii sunt elevii și profesorii, Negustorul Antonie Damoscos a semnat n limba
necunoscute ntr-o ecuaţie al cărei rezultat l repre- greacă. n total și-au pus semnăturile 57 de persoane.
zintă educaţia și formarea individului. Negustorii nu numai că au iscălit, ci au și adăugat la
Din cele mai vechi timpuri nvăţăm ntul, pe te- semnătură c teva cuvinte, ceea ce ne arată că pose-
ritoriul Chișinăului de azi, a cunoscut perioade de dau cu siguranţă știinţă de carte2 .
glorie și de declin, iar prima școală, organizată și n anul 1800 biserica Măzărache punea la dispo-
susţinută de stat și de Mitropolia Moldovei, activa n ziţia ţ rcovnicului Vasile o casă, pentru ca acesta
Chișinău ncă din anii 60 ai sec. al XVIII-lea, deși să instruiască acolo copiii din partea locului3. Puţin
anterior acesteia, doritorii de carte puteau nvăţa n mai t rziu, biserica Măzărache a construit o nouă
micile școli bisericești sau mănăstirești care se gă- casă pentru școală, unde preda un dascăl numit de
seau n oraș. Astfel, ntr-un hrisov cu privire la șco- Mitropolia Moldovei. Dascălul Vasile nvăţa copiii
li al domnului Moldovei, Grigore Ghica, din 1766, să citească, să scrie și să c nte. La 1813 mitropolitul
orașul Chișinău este trecut pe lista a 23 de localităţi Chișinăului și al Hotinului, Gavriil Bănulescu-Bo-
urbane, n care urmau să fie deschise școli domnești1. doni, l numește dascăl la aceeași școală pe Gheorghe
Numărul tot mai mare de știutori de carte atestaţi Popovici4.
la Chișinău n a doua jumătate a sec. al XVIII-lea Unul din cele mai importante evenimente din
vine să ne demonstreze că această școală domnească cadrul nvăţăm ntului din Chișinău de la nceputul
a funcţionat cu succes mai mulţi ani. sec. XIX-lea l constituie deschiderea școlii domnești
Despre faptul că n ultimele decenii ale sec. al la 28 mai 1803. Actul de fondare, n limba rom nă
XVIII-lea, la Chișinău au activat c teva școli ne vor- și greacă, este emis de către domnul Ţării Moldo-
bește un acord din 12 decembrie 1797, ncheiat ntre vei, Alexandru Moruzi. Actul deschiderii unei școli
mănăstirea Galata și locuitorii orașului, posesori ai domnești la Chișinău, n 1803, face parte dintr-o su-
unor c rciumi. Această nţelegere a fost ntărită prin ită de măsuri ale domnului Alexandru Moruzi și ale
semnăturile unui mare număr de negustori. Din- 2
И. Н. Халиппа, Документы XVII XVIII в.в., касающи-
tre cei 33 de negustori moldoveni care figurează n еся вотчины села Буюканы ныне предместие гор. Киши-
acest document, numai două persoane nu au știut să нева , Труды Бессарабской Губернской ученой архивной
комìиссии, том II, Кишинев, 1902, pp. 294-298.
1
A. Sava, Documente privind târgul și ţinutul Orheiului, Bu- 3
Arhivele Basarabiei, Chișinău, 1933, nr. 4, p. 319.
curești, 1944, doc. nr. 126, p. 213. 4
Arhivele Basarabiei, 1934, nr. 3, pp. 229-230, 234.

– 85 –
mitropolitului Moldovei, Veniamin Costache, care
urmăreau scopul de a lărgi reţeaua de școli domnești
din Ţara Moldovei, de a ridica nivelul de predare la
acestea, de a le sprijini din punct de vedere financiar
și organizatoric, de a le asigura cu nvăţători și mate-
riale didactice.
ntr-o carte domnească specială, ce poartă data de
24 mai 1803, De starea școalelor și nfiinţarea lor pe
la mai multe ţinuturi... , a domnului Alexandru Mo-
ruzi, n unul din cele 20 de puncte se spunea că, n
afară de școlile existente n orașul Iași, să fie deschise
Fig. 2. Clădirea Seminarului Teologic din Chișinău
ncă patru școli de limba elinească și moldoveneas-
că n orașele Focșani, Galaţi, B rlad și Chișinău. sebi copiii slujitorilor bisericești, pentru care mai cu
Conform hrisovului, n școală obligatoriu urmau seamă se nfiinţează aceste școli. Ei trebuie să vină
să activeze doi nvăţători: unul de limba moldove- neapărat cu părinţii, și erau primiţi mai ales pentru
nească și altul de limba elinească . nvăţătorul de că preoţii și diaconii dau bani pentru ntreţinerea
limbă moldovenească trebuia să fie at t un scriitor, acestor școli, care n viitor vor sluji pentru folosul
c t și un c ntăreţ bun. n document erau inaintate copiilor lor, și nu al acelor străini. Preoţii și diaconii
mai multe cerinţe cu referire la dascăli, iar dacă nu- care aveau copii cu v rsta nu mai puţin de opt ani
și ndeplineau conștiincios ndatoririle, urmau să fie se prezentau la protopop, care i ducea la Chișinău
nlăturaţi și nlocuiţi cu alţi dascăli. Fiecărui dascăl la nvăţătură. Dintre copiii clericilor, treizeci din cei
urma să i se achite anual 750 de lei, pe care avea să-i mai săraci beneficiau de gazdă, m ncare și mbrăcă-
primească n două r nduri, la fiecare 6 luni5. n cazul minte din veniturile Seminarului.
n care școala nu dispunea de destui bani pentru lea- Seminarul deschis de mitropolitul Gavriil iniţial
fă, diferenţa era suplinită de orășenii care aveau copii avea doar două clase inferioare. Conform proiectului
la școala respectivă. Școala domnească din Chișinău elaborat de Petru Kuniţki, procesul de instruire tre-
a fost deschisă n a doua jumătate a anului, totuși buia să se desfășoare n modul următor. n clasa nt i
aceasta a funcţionat destul de puţin. Dacă n 1805 (pregătitoare) Isidor Gherbanovski urma să-i nveţe
ncă era n funcţiune, așa cum rezultă dintr-o carte pe elevi, de la ora 7 p nă la 10, limbile rusă și latină,
domnească, școala și-a ncetat activitatea peste un c te o oră și jumătate fiecare. n zilele de luni, mier-
timp, probabil din cauza greutăţilor cauzate de răz- curi și vineri, ntre orele 10 și 12, Nicolae Dokimos
boiul ruso-turc din 1806-1812. urma să-i nveţe să citească și să scrie grecește, iar n
După anexarea Basarabiei de către Rusia ţaristă n zilele de marţi, joi și s mbătă, tot ntre 10 și 12, pre-
anul 1812, nvăţăm ntul a luat un nou făgaș pentru otul Ioan n limba rom nă. După pr nz, de la ora
a ndeplini comanda socială de a pregăti oameni 14 p nă la 16, n zilele de luni și miercuri era progra-
docili care ar fi sprijinul de nădejde al regimului nou mată studierea limbii grecești, iar n restul zilelor, cu
instaurat. La 31 ianuarie 1813, datorită efortului de- excepţia celei de s mbătă studierea limbii rom ne.
pus de Gavriil Bănulescu-Bodoni, la Chișinău s-a ntre orele 16 și 17, profesorul Gherbanovski avea
deschis prima școală sub dominaţia rusească Semi- să-i nveţe regulile elementare ale aritmeticii.
narul Teologic, n care s-a predat n primul r nd și n clasa a doua (gramaticală), de la ora 7 p nă la
neapărat n limba rusă, iar limba rom nă, numită 10, profesorul Nesterovici urma să-i nveţe gramati-
moldovenească , se studia numai ca obiect aparte, ca rusă și latină, c te o oră și jumătate pentru fiecare
pentru ca absolvenţii să poată propovădui cuv ntul limbă. n zilele de marţi, joi și s mbătă, ntre orele
lui Dumnezeu n satele Basarabiei6. 10 și 12, se ţinea gramatica limbii grecești de către
Cu patru zile nainte de deschidere, la 27 ianu- profesorul de greacă, iar n zilele de luni, miercuri și
arie, mitropolitul Gavriil a nsărcinat dicasteria să vineri, tot ntre 10 și 12, gramatica limbii rom ne de
comunice n toate ţinuturile Basarabiei că oricine va către profesorul de rom nă. După pr nz, de la ora
dori să nveţe la Seminar să vină la Chișinău, ndeo- 14 p nă la 16, n zilele de marţi și joi, era prevăzută
5
Andrei Eșanu, Chișinău – File de istorie, 1998, p. 49. studierea limbii grecești, iar n zilele de miercuri și
6
Revista de istorie a Moldovei, 1992, nr. 1, p. 67.

– 86 –
vineri a celei rom ne. ntre orele 16 și 17 se preda deosebi din orașul Chișinău, iar n clasa a II-a erau
aritmetica de către Nesterovici7. nscriși 23 de elevi, dintre care 15 veniseră din guber-
Acest program de studiu a fost examinat de epi- niile Ekaterinoslav, Podolia, Kaluga, Kiev, Cernigov
scopul Dimitrie Sulima, care, exprim ndu-și părerea și Poltava, restul (opt la număr) din Basarabia. Cu
n privinţa lui la 25 ianuarie 1813, a introdus urmă- excepţia a zece nume moldovenești (Batcu, Alexan-
toarea rectificare: Dimineaţa, n ambele clase, să se dri din Iași, Bobeică, Donică, Popovici, D ngă,
nveţe limbile rusă și latină două ceasuri, și nu trei. Chiriac), celelalte 43 erau nume de familie rusești9.
Limba rusă să fie nvăţată n zilele de luni, miercuri n anul 1816, pe l ngă Seminarul Teologic s-a
și vineri, iar latina n zilele de marţi, joi și s mbătă, deschis Pensionul Nobilimii, av nd scopul de a pre-
deci nu ambele limbi n fiecare zi. Prin aceasta, cred găti pentru regiune oameni capabili, funcţionari
eu, se poate preveni confundarea noţiunilor de către cunoscători ai limbilor rusă și rom nă. Seminarul
elevi, ceea ce se poate nt mpla ca urmare a predării superior concentra n cele 3 secţii ale sale nvăţă-
laolaltă, n aceeași zi, a două limbi străine diferite; m ntul inferior (4 ani), secundar (2 ani) și superior
aceasta, se pare, va facilita nsușirea cu succes a obiec- (2 ani). Fiind prima școală laică sub regimul rusesc,
telor respective. Celelalte obiecte vor fi predate po- Pensionul Nobilimii pregătea cadre care să servească
trivit ordinei indicate n proiect 8. cu credinţă administraţia rusă. Se admiteau de fapt
n baza proiectului elaborat de Petru Kuniţki și a numai odraslele nobilimii ruse sau ale nobilimii băș-
recomandărilor episcopului Dimitrie, a fost ntocmit tinașe care acceptase sistemul colonial rus. Numărul
Regulamentul Seminarului Teologic din Chișinău, elevilor acestuia era foarte mic: n primul an 10
aprobat de mitropolitul Bănulescu-Bodoni la 27 ia- elevi bursieri, iar n anii următori 12; de exemplu
nuarie 1813. n regulament și-a găsit reflectare pro- n anul 1831, avea 27 de elevi bursieri, dar niciunul
punerea lui D. Sulima de a micșora numărul de ore nu era rom n. Doar la secţia cu plată erau 6 elevi ro-
stabilit de P. Kuniţki pentru predarea limbilor rusă m ni (Alecsandri, Hermeziu, Glavca, Clucerescu și
și latină de la nouă ore pe săptăm nă, prevăzute pen- doi cu numele Bantaș)10. Această instituţie de nvă-
tru fiecare limbă aparte, la șase ore. ţăm nt cu caracter laic a existat p nă la 1 septembrie
Nu știm ce manuale se ntrebuinţau la nceput de 1831, c nd a fost nchisă.
către elevii seminarului, se presupune că se foloseau n urma reformei din 1823, intră n vigoare un
de aceleași cărţi de care se folosea școala lui Veniamin nou Regulament, conform căruia instruirea și edu-
Costachi de la Socola, deci cărţi tipărite parte n Ar- caţia teologică se repartizau n trei tipuri de școli:
deal, parte n Ţările Rom ne. Se știe doar că pentru superioară academiile duhovnicești regionale; se-
limba latină și greacă s-au adus cărţi cu traduceri și cundară seminariile teologice eparhiale; inferioară
explicaţii din Bucovina. Desigur, că profesorii semi- școlile spirituale judeţene și parohiale. n adminis-
narului se foloseau de limba rom nă și la predarea trarea acestor școli se păstra principiul subordonării.
celorlalte obiecte, ntruc t elevii seminarului nu cu- Astfel, din 1823 Școala Spirituală și Seminarul Te-
noșteau limba rusă, ceea ce se constată și din faptul, ologic există ca școli independente, cu administraţie
că pentru limba latină, cum am vazut, și cea greceas- și regulament propriu, dar prima se subordona Semi-
că se procura cărţi din Bucovina, iar pentru limba narului, iar am ndouă Academiei Duhovnicești
rusească se tipărește n 1819 cunoscuta Scurtă gra- din Kiev.
matică cu tălmăcire n limba moldovenească pentru Dacă, n primii ani de existenţă, majoritatea ma-
ucenicii seminarului din Chișinăului și a altor școli teriilor se predau n limba autohtonilor, din 1823
din Basarabia . Prin urmare, limba rusă se preda n știinţele filologice, istorice și matematica s‐au pre-
rom nă n primii ani ai funcţionării seminarului. dat n limba rusă, iar cele filosofice și teologice n
Conform unui dosar de arhivă ce conţine lista limba latină. Clasele inferioare au fost separate de
seminariștilor din anul școlar 1813-1814, n clasa I Seminar, nfiinţ ndu‐se o școală duhovnicească ţi-
nvăţau 30 de elevi, dintre care unul era din orașul nutală și una parohială. n 1840, a avut loc o nouă
Iași, unul din Tiraspol și ceilalţi din Basarabia, n- restructurare a instituţiei, care a diversificat puter-
7
П. А. Лотоцкий, История Кишиневской Духовной cеми- 9
C. N. Tomescu, Diferite știri din Arhiva Consiliului Eparhi-
нарии, р. 27. al Chișinău, 1935, nr. 1, p. 32.
8
Кишиневские епархиальные ведомости, 1871, nr. 19, p. 10
Constantin Aldea, O istorie zbuciumată – Basarabia până în
444. anul 1920, București, 1993, p. 69.

– 87 –
nic programa școlară n direcţia introducerii unor necesar. Pentru soluţionarea acestei probleme, la 17
discipline utilitariste: știinţele naturii și gospodăria martie 1820 Guvernul Regional, prin intermediul re-
rurală, medicina, gospodăria rurală. La deschidere zidentului plenipotenţiar al Basarabiei, A. Bahmetev,
Școala Spirituală avea 127 de elevi. Primul rector a se adresează mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bo-
fost Teodor Volcenski, iar din 8 profesori care acti- doni cu cererea să fie recomandaţi trei tineri care să
vau n cadrul instituţiei doar unul era basarabean cunoască bine at t rusește, c t și rom nește, pentru a
I. Ghentuș11. fi trimiși, pe socoteala statului, la Petersburg. Acolo,
Datorită ritmului tot mai alert de dezvoltare, so- aceștia urmau să se specializeze n aplicarea metodei
cietatea rom nească din Basarabia a simţit și ea ne- lancasteriene și, n același timp, să supravegheze re-
voia de a fonda școli care să dea ntr-un timp scurt dactarea tablelor rom nești. Mitropolitul Gavriil Bă-
un volum relativ de cunoștinţe și anumite norme de nulescu-Bodoni a recomandat trei tineri studenţi de
convieţuire socială necesare fiecărui t năr. Astfel, n la Seminarul Teologic din Chișinău: Iacob H ncu
anul 1815 negustorii și reprezentanţii altor categorii (Ghinculov), Laurenţiu Kuniţki și Teodor Bobeicu,
sociale din orașul Chișinău se adresează mitropoli- care, plec nd la Sankt Petersburg, au urmat timp de
tului Gavriil Bănulescu-Bodoni cu rugămintea de a un an Institutul Pedagogic. n iulie 1821, termin nd
deschide școli n capitală, pentru a-i nvăţa carte pe studiile, ei se ntorc la Chișinău, dar intră din nou
copii n limba maternă 12 . Pentru ntreţinerea scolii- n seminar, deoarece, din cauza că lipsea materialul
lor care urmau a fi organizate se propunea să fie fo- didactic (care nu fusese tipărit), școlile lancasteriene
losită o parte din venitul orășenesc, numit venitul n-au putut fi deschise14.
cotului t rgului, care mai nainte era destinat școlii Pentru alcătuirea și tipărirea tablelor necesare,
obștești, ce se zicea domnească aicea n Chișinău . ncă n luna martie 1820 mitropolitul Gavriil Bănu-
nsă, la acel moment, această cerere nu a fost susţi- lescu-Bodoni a fost rugat să trimită la Petersburg o
nută de cercurile guvernante regionale și imperiale. colecţie de manuale didactice rom nești (alfabetul
Pe parcurs, autorităţilor locale le-au fost prezentate și slavon, gramatica limbii rom ne și a celei ruse), pre-
alte cereri n care se insista asupra necesităţii de a fi cum și un dicţionar rus-rom n. n iulie 1820, după
deschise n Basarabia instituţii școlare13. ce au fost expediate cărţile cerute (cu excepţia dic-
La nceputul anilor 20, s‐au organizat școli pri- ţionarului, care la acea vreme ncă nu exista), Capo
mare orășenești, cu precădere lancasteriene. Școlile d Istria l nștiinţează pe mitropolitul Gavriil Bănu-
lancasteriene au fost introduse la dorinţa și iniţiativa lescu-Bodoni că tablele n limba rom nă sunt gata și
mpăratului Alexandru I, care, n urma vizitei sale cerea să fie redactate și trimise napoi pentru a nce-
din 1818 n noua provincie anexată, a dispus, prin pe tipărirea lor.
secretatul său de stat, contele I. A. Capo d Istria, să n aprilie 1821 contele Capo d Istria scrie mitro-
se facă toate pregătirile necesare pentru a institui n politului Gavriil Bănulescu-Bodoni că unele table
ţinut școli de nvăţăm nt reciproc. Corespondenţa și editate după modelele celor străine conţin informaţie
pregătirea pentru deschiderea școlilor de nvăţăm nt dăunătoare at t pentru suflet, c t și pentru minte 15.
reciproc au durat cinci ani. Aceasta se explică prin De aceea, s-a dispus anularea tablelor vechi, iar cu
faptul că, la nceput, guvernul ţarist nu avea o idee alcătuirea celor noi a fost mputernicit arhiepiscopul
clară despre ceea ce trebuie să prezinte școlile prima- Filaret. n aprilie 1821, Capo d Istria l informează
re și școlile de nvăţăm nt reciproc, pe care intenţio- pe arhiepiscopul Dimitrie Sulima, care a urmat la
na să le organizeze. scaunul mitropoliei, că n cur nd i va fi trimis com-
Dorinţa mpăratului Alexandru I de a deschide pletul de table pentru a fi traduse n rom nește și ti-
n regiune școli de tip lancasterian nu a putut fi rea- părite la tipografia mitropolitană din Chișinău16. La
lizată dec t n anul 1824. Aceasta din diferite moti- finele anului 1822 tablele au fost gata, 600 de exem-
ve, n special din lipsa nvăţătorilor care să cunoască plare au fost editate la tipografia duhovnicească din
această metodă de instruire și a materialului didactic Chișinău, iar celelalte table, la aritmetică și gramati-
11
Iurie Colesnic, Chișinău. Enciclopedie, Chișinău, 1997, p.
497.
12
F. F. Cibotaru, Contribuţii la istoria învăţământului din Ba- 14
V. N. Neaga, Școlile lancasteriene, Chișinău, 1934, p. 3.
sarabia, Chișinău, 1962, p. 44. 15
Rita Voloșin, Din istoria apariţiei școlilor lancasteriene din
13
Valentin Tomuleţ, Basarabia în epoca modernă (1812- Basarabia, Chișinău, 1999, p. 83.
1918)/(Inst., regulamente, termeni), Chișinău, 2014, p. 588. 16
V. N. Neaga, Școlile lancasteriene, Chișinău, 1934, pp. 3, 4.

– 88 –
că, au fost lăsate n varianta tipărită iniţial la Sankt tisfăcătoare. Anual, pentru ntreţinerea școlii statul
Petersburg. aloca o sumă de 950 ruble18.
Prima școală lancasteriană din Chișinău a fost Dacă la deschiderea școlii lancasteriene guvernul
deschisă la 7 februarie 1824 (sub conducerea lui Ia- și cflerul basarabean considerau că predarea n școli
cob H ncu), iar la 14 august 1846 este ntemeiată o a trebuie să se desfășoare n limba rom nă, ncep nd
doua școală la Chișinău. Iniţial au fost nmatriculaţi cu anul 1828 atitudinea autorităţilor ţariste faţă de
117 elevi, iar n anul 1828 se ajunge la 128 de elevi, utilizarea limbii rom ne se schimbă radical. La ordi-
dintre care 75 erau rom ni, 33 bulgari, 7 ruși, 6 s r- nul rezidentului imperial din Basarabia, Mihail Vo-
bi, 6 ucraineni și un grec. Cunoștinţele elevilor erau ronţov, școala va funcţiona numai n limba rusă19.
apreciate după sistemul de 5 puncte. n cinci luni ele- Prima instituţie de nvăţăm nt secundar de tip
vii nvăţau a scrie și a citi, după care erau transferaţi rusesc din Basarabia a fost Gimnaziul de Băieţi Nr.
n grupa a 8-a. De regulă, instruirea după sistemul 1 din Chișinău, numit mai t rziu Liceul Nr. 1, după
lancasterian se făcea ntr-o sală de clasă spaţioasă. care Liceul Regional din Chișinău. Discuţii privind
De-a lungul pereţilor stăteau n picioare monitorii, deschiderea liceului din Chișinău au avut loc ncă n
care-i nvăţau pe elevii ce stăteau n bănci. Deasu- anul 1828, n care scop urmau să fie alocate anual
pra at rnau tăbliţe, așa-numitele table lancasteriene. 22.400 rub. asignate. Dar deschiderea oficială a lice-
Erau folosite n special tablele nr. 7, 23 și 3417. ului a avut loc abia la 12 septembrie 1833. Director
Elevii nvăţau, de regulă, să citească și să scrie și al liceului a fost numit Ozerov, sub administrarea
primele 4 reguli aritmetice, potrivit dispoziţiei date directă a tutorelui districtului de nvăţăm nt Odesa,
n 1823 de Departamentul nvăţăm ntului Public. Pokrovski20.
Ei se mpărţeau n mai multe clase. n fiecare clasă Neav nd propria sa clădire, e amplasat n case
era numit c te un supraveghetor din r ndul celor nchiriate. Gimnaziul și ncepe activitatea n casa
mai buni elevi care deja au absolvit această clasă. n- negustorului Starcenko, unde a fost făcută reparaţie
văţătorul prezent n clasă doar supraveghea tot pro- și a fost cumpărat mobilier pentru clasele de elevi.
cesul. Astfel, n școală activa un profesor care primea Pentru aceste cheltuieli au fost alocate 4.369 de ru-
lunar un salariu n valoare de 300 ruble. Contin- ble, din care pentru chiria anuală se plătea 500 rub.
gentul de elevi nu era unul stabil, numărul elevilor asignate21. n anul 1838, gimnaziul va arenda o altă
modific ndu-se de la an la an. O diversitate destul de clădire n care se vor ține lecţiile, și anume casa ne-
mare prezintă și componenţa de v rstă a elevilor. De gustorului Karasik (1838-1846), situată n faţa pieţei
exemplu cel mai mic elev avea v rsta de șase ani, iar orășenești, după care a nchiriat două case ale secreta-
cel mai mare 30 de ani. Totuși, majoritatea elevilor rului constructorului Monast rski (1846-1863), situ-
care și făceau studiile n școală aveau v rsta cuprinsă ate la colţul străzilor Aleksandrovskaia (actualmente
ntre 7 și 15 ani. bd. Ștefan cel Mare) și Seminarskaia (actualmente
Conform documentelor din arhiva naţională, la Bănulescu-Bodoni), ocupate anterior de trezoreria
1827, n școala din Chișinău nvăţau 125 de elevi, Basarabiei și de guvernatorul militar al Basarabiei,
dintre care 93 erau moldoveni, 3 ruși, 3 ucraineni, 25 achit nd pentru acestea anual suma de 2.285 ruble.
bulgari și un grec. Elevii făceau parte din diferite ca- Din 1863 instituția va ocupa două clădiri de stat,
tegorii sociale: 32 elevi erau din familii de burghezi, cumpărate de la negustorul Bogacev cu 55.000 rub.
și tot at ţia elevi erau din familii de meșteșugari, și reparate cu 41.975 rub.22 .
restul ± fii de negustori, mazili, funcţionari, preoţi, 18
Valentin Tomuleţ, Basarabia în epoca modernă (1812-
agricultori, ciobani, nobili, bejenari, ruptași, muzici- 1918)/(Inst., regulamente, termeni), Chișinău, 2014, pp.
eni și militari. n anul de studii 1835, n școală și fă- 593, 595-601.
ceau studiile 101 elevi, iar peste 2 ani 159 de elevi, 19
A. Moraru, T. Popovici, Evoluţia Basarabiei sub regimul de
fiind nmatriculaţi n acest an 27 de elevi noi. Din ocupaţie al Rusiei ţariste (1812-1917 ), Chișinău, 2013, p.
162.
numărul total de elevi care și făceau studiile la școa- 20
А. Накко. Бессарабская область в историческом, эконо-
la lancasteriană din Chișinău n 1835, 19 elevi aveau мическом и статистическом отношении (manuscris),
o reușită foarte bună, 21 bună, iar 61 de elevi sa- Chișinău, 1879, p. 152.
21
Владимир Тарнакин, Учебные заведения Кишинева ХIХ-го
– начала ХХ веков, Кишинев, 2014, c. 74.
17
Iurie Colesnic, Chișinău. Enciclopedie, Chișinău, 1997, pp. 22
А. Накко, Бессарабская область в историческом, эконо-
498-499. мическом и статистическом отношении (manuscris),

– 89 –
 n primul an au fost deschise 3 clase, cu 5 profe-
sori și 40 de elevi. n 1834, n liceu și făceau studi-
ile 52 de elevi, iar p nă n 1840 numărul elevilor va
crește p nă la 219. Prima promoţie de elevi din clasa
a VII-a a avut loc n anul 1838. Din numărul absol-
venţilor care s-au evidenţiat pot fi menţionaţi: Rosiţ-
ki, Tamski, Demi, Botezat și Doncev23.
niţial, gimnaziul a nt mpinat mai multe greu-
tăţi nu toţi copii dispuneau de manuale, mai grav
era faptul că părinţii nu le puteau cumpăra copiilor
cărţile necesare, deoarece la Chișinău nu funcţiona
niciun magazin de cărţi. Afl nd de acestă problemă, Fig. 3. Clădirea Gimnaziului de Băieţi nr. 1
conducerea Liceului Richelieu din Odesa dăruiește
gimnaziului 60 de cărţi cu conţinut diferit. Pentru predat limba rom nă la Liceul Regional din Chiși-
comandarea acestor cărţi au fost alocate 600 ruble, nău timp de 12 ani, după care profesor de rom nă va
bani ce au fost primiţi n prima zi de deschidere ca fi fiul acestuia, Gheorghe Bilevici (1847-1853). Din
donaţie din partea persoanelor care au participat la 1847, din planul de nvăţăm nt al liceului a fost ex-
festivitatea de deschidere. n iunie 1834, duhovnicul clusă logica, intensific ndu-se predarea limbii ruse.
Basarabiei, Karastati, a dăruit gimnaziului 2.723 de La 1867, se scoate din programa școlară și limba ro-
cărţi. Biblioteca dispunea de un volum mic de cărţi, m nă.
nsă de o valoare nemăsurabilă, conţin nd cărţi n ncep nd cu anul 1842, conform ordinului Mi-
limbile rom nă, franceză, greacă, italiană și n alte nisterului nvăţăm ntului Public, n cadrul liceului
limbi. se colectează bani pentru studii, c te 3 ruble de elev.
Liceul rusesc cu șapte clase a fost organizat n Suma de bani colectată urma să fie utilizată pentru
conformitate cu Regulamentul școlar de la 1828. ajutorarea copiilor nevoiași și pentru mbunătăţirea
Aproape o jumătate de veac a fost unica instituţie condiţiilor de studii. După trei ani, taxa se va ridica
laică de nvăţăm nt mediu din Basarabia. La deschi- la 5 ruble, iar din 1857 la 10 ruble. Din sumele n-
dere, instituţia avea doar trei clase, iar din cei șapte casate, n fiecare an profesorilor li se achita un ajutor
nvăţători, șase aveau studii universitare. Mai t rziu, de 50 ruble ca ndemnizaţie pentru locuinţă24.
corpul didactic a fost completat cu absolvenţi ai Li- La 30 noiembrie 1835, pe l ngă liceul din Chiși-
ceului Richelieu din Odesa. nău este deschis un pension, numit Pensionul Nobi-
Obiectivul principal al acestei instituţii consta n limii, a cărui menire era de a ajuta copiii de nobili
pregătirea unor cadre pentru funcţii administrative și de funcţionari mai săraci să capete studii medii.
și admitere la universitate. Se deosebea puţin de alte Director al pensionului a fost numit Teleșov. La n-
școli din Imperiul Rus, deoarece planul de studii, n ceput, la pension urmau să-și facă studiile 30 de copii
afară de obiectele prevăzute de statut, a fost modifi- de nobili săraci și funcţionari, care după ncheierea
cat la propunerea autorităţilor locale, fiind incluse și studiilor trebuiau să muncească timp de șase ani n
alte obiecte. Se studia: religia, limbile rusă și slavonă, Basarabia sau n una din cele trei gubernii din No-
fizica și geografia, matematica, istoria universală și is- vorosia. n 1840, n pension și făceau studiile 56 de
toria Rusiei, limba germană, limba franceză, desenul elevi. Pentru ntreţinerea elevilor, din bugetul de stat
liniar și desenul artistic (obiecte generale); legislaţia erau alocate anual 19.263 rub., iar iniţial, pentru or-
rusă, limba latină, limba greacă (obiecte speciale). n ganizarea procesului de nvăţăm nt au fost acordate
clasa I, elevii nvăţau: Legile lui Dumnezeu, limba 7.400 ruble25.
rusă, latina și germana, matematica, geografia, isto- n 1830 a fost nfiinţată la Chișinău o bibliotecă
ria. publică rusească. Deschiderea ei oficială a avut loc
Limba rom nă se preda n cadrul școlii din 1835, nsă n 1832. Către sf rșitul secolului, această insti-
primul profesor fiind Gavril Bilevici, absolvent al tuţie avea o zestre de aproape 15.000 de volume. Tre-
Școlii Normale Superioare din Cernăuţi. Acesta a 24
Владимир Тарнакин, Учебные заведения Кишинева ХIХ-го
– начала ХХ веков, Кишинев, 2014, c. 77ю
Chișinău, 1879, pp. 152, 221. 25
ПСЗРИ. Собр. II, т. IX, 1834, № 7573, СПб., 1835, с.
23
Ibidem, c. 152. 192.

– 90 –
buie reţinut nsă faptul că biblioteca nu poseda nici
măcar o carte n limba rom nă! Aceasta este, printre
altele, și explicaţia impactului redus pe care instituţia
l-a avut, decenii de-a r ndul, asupra populaţiei, sufe-
rind din lipsă de cititori. Cărţile n limba rom nă se
găseau la biblioteca Seminarului Teologic din Chiși-
nău, bibliotecă creată de mitropolitul Gavriil și reor-
ganizată de arhiepiscopul D. Sulima.
Primele femei știutoare de carte sunt atestate la
Chișinău la nceputul sec. al XIX-lea. Dintre acestea
le menţionăm pe Anghelușa Lupu, care a scris o scri-
soare fiului său Nicolae la 3 august 1812, pe Tărsiţa Fig. 4. Casa Catargi (Columna 106)
Coste, de la care s-au păstrat n arhivele vremii c te-
va scrisori de la 12 octombrie 181726. tează necesitatea nfiinţării la Chișinău a unui pen-
Tentativele unor particulari de a ntemeia școli sion pentru fete. ntreţinerea acestuia și-au asumat-o
de fete la Chișinău ( n 1821) nu s‐au ncununat cu surorile Rizo28. Pensionul era amplasat ntr-un imo-
succes. nceputurile au fost puse n anul 1830, c nd bil la colţul străzilor Aleksandrovskaia și Kupeceska-
a fost nfiinţată prima școală particulară de fete din ia (actualmente bulevardul Ștefan cel Mare și strada
Basarabia Pensionul de Fete al Anei Șafarevskaia, Vasile Alecsandri), și la nceputul secolului XX aces-
din Chișinău (conform unui raport al Direcţiei șco- ta aparţinea lui Krupenski. Ulterior pensionul trece
lilor din Basarabia pe 1835). n 1835, n acest pen- n casa lui Langsberg, curtea casei respective dădea
sion nvăţau doar 17 fete, fiice de nobili bogaţi din n străzile Nikolaevskaia și Haralampievskaia (actu-
ţinut. Pensionul se afla la nivelul unei școli judeţene, almente intersecţia străzilor Columna și Alexandru
durata studiilor fiind de 3 ani. Plata pentru nvăţă- cel Bun). Pensionul particular de fete a funcționat
tură și ntreţinere era foarte mare: de la 400 p nă la p nă n 1864.
600 ruble de argint. După numeroase demersuri din partea nobililor
Cele șase cadre didactice și două supraveghetoa- din Chișinău și a guvernatorului din Basarabia, pen-
re aveau grijă de menţinerea ordinii, de instruirea și sionul surorilor Rizo a fost declarat pension-model.
educaţia elevelor. n instituţie se preda: religia, lim- El primea o dotaţie de 1.500 ruble de argint din ca-
ba franceză, limba rusă, istoria universală, geografia, pitalul de 10% al Basarabiei și mult timp a fost con-
muzica, desenul, dansul, broderia. Planul de nvă- siderat cea mai bună școală de fete din regiune. Deși
ţăm nt era puţin diferit de cel al liceelor de băieţi. avea o bază materială solidă, nu se deosebea de alte
Fetele nu studiau latina, mai puţină matematică, pensioane de fete. Aici se predau materiile prevăzu-
limbile moderne erau facultative, av nd n plus peda- te de statutul școlar din 1828. n anii următori au
gogia, gospodăria, lucrul manual. Uneori se adăuga fost nfiinţate ncă trei pensioane: n 1841 pensi-
clasa a VIII‐a, pedagogică , care avea menirea de a onul francez Th r se Fori, n anul 1851 pensionul
pregăti nvăţătoare casnice 27. Se acorda o deosebită Vera și Liubov Kozlov și pensionul Ballaine de Balut
atenţie studierii limbilor (20 ore pe săptăm nă), mai (Бален-де-Балю). nsă aceste instituţii nu satisfă-
ales a limbii franceze. ceau toate cerinţele societăţii dornice de carte.
Primul pension n care și făceau studiile fiicele n anul 1847, n pensioanele sus-menționate nvă-
de nobili a fost deschis n 1840, la 7 ianuarie, n casa ţau doar 239 de fete. Deși domnișoarele căpătau o
lui Catargi din Chișinău, fondatori fiind Anastasia educaţie aleasă, pensioanele existente nu satisfăceau
și Ecaterina Rizo. Ele au intervenit, de asemenea, la cerinţele nobililor, de aceea ei și trimiteau fiicele la
deschiderea unei astfel de instituţii de nvăţăm nt nvăţătură n afara ţinutului, iar ncep nd cu dece-
pe l ngă guvernatorul Basarabiei, P. Fiodorov. Acesta niile trei-patru fac diverse demersuri pentru deschi-
trimite, la 21 iunie 1839, un demers ministrului de derea unor pensioane-model de fete29. P nă n 1840,
Interne, contelui A. G. Stroganov, n care argumen-
28
Труды Бессарабской губернской ученой архивной комиссии,
26
L. T. Boga, Documente basarabene, vol. II, Chișinău, 1927, Chișinău, 1902, pp. 168-169.
pp. 23, 40. 29
Iurie Colesnic, Chișinău. Enciclopedie, Chișinău, 1997, p.
27
Ștefan Purici, Istoria Basarabiei, București, 2011, p. 85. 499.

– 91 –
 n Basarabia n-au existat școli de fete de stat, ci doar
particulare.
Problema nfiinţării unor gimnazii pentru fete
devenea tot mai actuală n condiţiile n care, n so-
cietate, erau solicitate din ce n ce mai mult femeile
instruite. ncep nd cu anul 1858, la Chișinău au n-
ceput pregătirile pentru organizarea nvăţăm ntului
mediu feminin. La 10 mai 1860, ministrul nvăţă-
m ntului Public din Imperiul Rus a confirmat Re-
gulamentul cu privire la școlile pentru fete .
O trăsătură caracteristică a nvăţăm ntului din
Fig. 5. Clădirea Școlii de Pomicultură
Basarabia era orientarea lui spre dezvoltarea ramuri-
lor economiei locale. n baza deciziei Comitetului de til constituia un arșin. Solul era fertil, dar din cauza
Miniștri din 2 iulie 1842, la Chișinău a fost deschisă situaţiei deluroase a locului, nu reţinea pe mult timp
școala de pomicultură, cu scopul pregătirii practice umiditatea.
a grădinarilor. Deschiderea școlii a fost precedată de Grădina Școlii avea două loturi, despărţite de
corespondenţa ce a avut loc pe parcursul anului 1841 drumul care ducea din Chișinău la Muncești. Pe
ntre guvernatorul general al Novorosiei și Basarabi- lotul de bază, n mărime de 21 desetine 2341 st n-
ei, M. Voronţov, și ministrul Proprietăţilor Statului jeni pătraţi, erau situate clădirile școlii, grădina de
din Rusia, P. Kisilev30. pomi fructiferi, pepiniera de pomi fructiferi și pomi
Pentru a determina locul pentru organizarea unei decorativi, secţia de viţă-de-vie pentru vinuri de de-
pepiniere silvice și de pomi fructiferi n Basarabia, sert, plantaţia de copăcei de duzi aduși din străină-
la dispoziţia lui P. Kisilev, a fost trimis inspectorul tate, grădina engleză și parcela de flori. Celălalt lot,
gospodăriei agricole din Sudul Rusiei, A. H. Steven, n mărime de 5 desetine, numit și lotul cel nou, era
care a inspectat districtele Bender și Chișinău. n amplasat n partea dreaptă a drumului ce ducea spre
memoriul său A. H. Steven scria că, av nd n vedere Chișinău, plantat n partea deluroasă cu viţă-de-vie,
faptul că n judeţul Chișinău nu sunt terenuri de stat iar n cealaltă parte cu arbuști fructiferi, cu cireși
unde s-ar fi putut ntemeia această pepinieră, presu- și caiși, pe el fiind amplasată și secţia pentru cultiva-
pune ca ea să fie instituită n judeţul Bender. Dar, rea plantelor agricole. Ambele loturi erau ngrădite
sosind la Chișinău, a aflat de la guvernatorul militar de șanţuri și un gard viu din plante și constituia 26
că, la dispoziţia Ministerului Proprietăţilor Statului desetine 2341 st njeni pătraţi.
poate fi acordat un lot de păm nt din proprietatea n anii 1844-1850 au fost nmatriculaţi 15 elevi
orășenească n apropiere de Chișinău, unde poate fi cu studii la buget, și anume: 10 elevi n 1844 și 5
instituită și Școala de Pomicultură și Pepinieră. Au elevi n 1850, n aceeași perioadă de timp au fost n-
fost puse la dispoziţie două loturi: unul n partea de matriculaţi la studii n bază de contract 14 elevi:
nord-vest a orașului, n apropiere de suburbia Buiu- 2 elevi n 1845 și 1850, 3 elevi n 1846, 6 elevi n
canilor, nsă, deoarece acest lot era amplasat la nălţi- 1847 și 1 elev n 1848. C t privește situaţia elevilor
me, a fost ales lotul amplasat n partea de sud-est, n ţăranilor de stat ei erau cei mai puţin, astfel, n 1845
apropiere de Muncești. și 1847 au fost nmatriculaţi la studii doar c te un
Școala de Pomicultură a fost deschisă n 1843 și elev, iar n anii 1846 și 1848, cinci elevi și, respec-
se situa la o distanţă de 2 verste de orașul Chișinău. tiv, 6 elevi. n decurs de 8 ani au absolvit Școala de
Teritoriile limitrofe grădinii Școlii erau deluroase și Pomicultură din Chișinău doar 28 de elevi din 42
cu puţină apă; păm ntul era negru, iar n unele lo- nmatriculaţi31.
curi se nt lneau f șii de lut, nisip și var. Locul gră- Școala pregătea cadre nu doar pentru Basarabia.
dinii, de la locul deluros și lipsit de apă, prezintă o La repartizarea cadrelor administraţia imperială ţi-
c mpie deschisă cu o nclinare neesenţială spre nord. nea cont, n primul r nd, de necesităţile societăţii
Solul din grădină era n exclusivitate negru, cu o ruse, și nu neapărat de ale celei locale. Spre exemplu,
cantitate suficientă de nisip. Ad ncimea solului fer- n 1850, după ncheierea studiilor de 6 ani, absolven-
30
Valentin Tomuleţ, Basarabia în epoca modernă (1812-
1918)/(Inst., regulamente, termeni), Chișinău, 2014, p. 582. 31
Ibidem, p. 583.

– 92 –
ţii Școlii de Pomicultură din Basarabia au fost re- ţii ecăruia din noi. Din această cauză, școala a fost
partizaţi la serviciu n felul următor: 2 absolvenţi au și va permanent n vizorul istoricilor. Doar tocmai
fost transferaţi la Școala Principală de Pomicultură istoricul dorește și e menit să analizeze și să depiste-
din Odesa pentru a-și continua studiile, unul a fost ze etapele de dezvoltare a ei, să pătrundă n esenţa
trimis la serviciu n calitate de grădinar la ferma din programelor didactice, să determine stările sociale
Harkov, 4 absolvenţi au fost trimiși n calitate de gră- ncadrate n procesul de nvăţăm nt, să stabilească
dinari n coloniile transdanubiene, unul a fost numit dinamica și reușita elevilor pe o perioadă mai nde-
adjunct de grădinar la pepiniera din Orlov, iar doi au lungată de timp.
fost repartizaţi la serviciu la moșia mpărătesei. Școala a fost ntotdeauna mijlocul cel mai im-
Necesitatea studierii tematicii legate de activi- portant pentru transferarea comorilor tradiţiei de la
tatea școlilor este determinată de faptul că școala a o generaţie la cea următoare. Lumea de m ine, ca și
fost și răm ne mereu acel mediu n care s-a format lumea de azi, este rezultatul opţiunilor oamenilor,
t năra generaţie. Aici se formează noua mentalitate, n raport cu nivelul lor de cunoaștere, cu modul de
deoarece anume n școală se pun bazele personalită- apreciere și acţiune.

– 93 –
 PROFESORI ȘI ELEVI LA SEMINARUL TEOLOGIC DIN CHIȘINĂU

Diana EȚCO

deschiderea altor școli care au pus bazele nvăţăm n-

tului basarabean, dar prima școală din regiune și cea
mai importantă din 1813 p nă la finele celui de-al
Doilea Război Mondial a fost Seminarul Teologic.
Mai mult, Seminarul Teologic din Chișinău este
și prima instituţie basarabeană de nvăţăm nt supe-
rior2 . Cu regret, a deținut acest statut doar n primul
deceniu de activitate: după reforma din 1823, a fost
transformat ntr-o școală de specialitate de studii
medii, clasele superioare fiind nchise, iar din cele
inferioare s-a nfiinţat Școala Spirituală de Băieţi
din Chișinău3. Activitatea Seminarului s-a dovedit a
fi operantă nu numai la capitolul eradicarea analfa-
betismului, dar și la formarea elitei intelectuale ba-
sarabene. La acest capitol, contribuţia Seminarului
Teologic este de netăgăduit.
Propun n continuare să urmărim cine au fost
profesorii și elevii acestei redutabile instituţii de n-
văţăm nt. Din prima pleiadă de profesori ai acestei
școli i evidențiem pe rectorul Seminarului de la So-
cola, Petru Cuniţchi, pe viitorul arhiepiscop al Irkut-
skului, Ivan Nesterovici, și vine să ntregească acest
trio al prietenilor fideli ai lui Gavriil Bănulescu-Bo-
doni Isidor Gherbanovski, fost student al lui Ivan
Foto 1. G. Bănulescu-Bodoni. Fondatorul Seminarului Teologic din Nesterovici. Acestor erudiţi teologi le-a ncredinţat
Chișinău
Gavriil Bănulescu-Bodoni organizarea Seminarului
Seminarul Teologic din Chișinău a fost prima in- Teologic din Chișinău4.
stituţie de nvăţăm nt superior din Basarabia. A exis-
tat ca instituție de la 1 februarie 1813. Istoria acestui
avanpost de cultură se mpletește cu istoria regiunii
dintre Nistru și Prut. Fiind o regiune de frontieră a
Principatului Moldovei, supusă deselor incursiuni
străine, regiunea a fost privată de posibilitatea de a
avea un sistem de nvățăm nt organizat și durabil,
fiind caracterizată de un analfabetism cronic. La n-
ceputul secolului al XIX-lea, pentru majoritatea po-
pulaţiei știinţa de carte reprezenta un mister. Atunci
c nd Sf ntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse
(BOR) a nființat episcopia Chișinăului și Hotinu- Foto 1. Seminarul Teologic din Chișinău
lui la 1813, mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni a
unit toate eforturile pentru a schimba această situa-
doni , Literatura și Arta, nr. 30 (3543), 25 iulie 2013, p. 7.
ţie lamentabilă. Pentru a pune o temelie aspirațiilor 2
Ibidem.
sale, el a organizat prima școală oficială din Basara- 3
Diana Ețco, nvățăm ntul teologic din Basarabia n prima
bia Seminarul Teologic din Chișinău1. A urmat jumătate a secolului al XIX-lea , Caiete de istorie, an. II, nr. 4
(8), septembie 2003, p. 4.
1
Diana Ețco, Mitropolitul Basarabiei, Gavriil Bănulescu-Bo- 4
Кишиневские eпархиальные ведомости, nr. 5, 1887, p. 150.

– 94 –
 Primul rector al n 1797, la 22 februarie, este miruit preot al ca-
Seminarului Teolo- tedralei din Poltava12 . n 1798, este delegat n cali-
gic din Chișinău a tate de membru permanent al Consiliului Teologic
fost Petre Cuniţchi5 din Ekaterinoslav. n 1799, fiind ales blagocin, i se
fost student și un ncredinţează supravegherea a cca 40 de biserici din
prieten fidel al lui G. regiunea Novomirgorod13. n 1801 este decorat cu
Foto 3. Seminarul din Poltava, unde Bănulescu-Bodoni. Ordinul Crucea de Aur, distincţie oferită pentru
a studiat și a activat Petre Cunițchi
Am spus fidel deoa- meritele sale n domeniul diplomației.
rece, odată nt lniți, n 1802, protoiereul Petre Cuniţchi se stabilește
nu s-au mai despărțit niciodată. P. Cuniţchi l-a ur- la Odesa, unde, apoi, a fost numit blagocin al biseri-
mat cu devotament pe mentorul său, fiindu-i alături cilor din Novorosia. Activitatea sa n regiune a fost
n toate peregrinările predestinate6. nalt apreciată de autorităţi, drept gratitudine pri-
Născut la 8 ianuarie 1774, P. Cuniţchi făcea parte mește n dar camilafca albă14. Odată cu declanșarea
dintr-o veche dinastie de teologi consacraţi. Se spune războiului ruso-turc din 1808-1812, părăsește No-
că ar fi provenit dintr-o ramură de moldoveni refugi- vorosia și l urmează pe Gavriil Bănulescu-Bodoni n
aţi la Poltava n prima jumătate a sec. al XVIII-lea7. exarhatul Moldovlahiei. Aici devine prim-membru
n timpul studiilor la Seminarul Teologic din Polta- al Dicasteriei și rector al Seminarului de la Socola15.
va s-a făcut remarcat prin aptitudinile sale. Cucerit Pentru activitatea sa laborioasă de reformare a legis-
de vastitatea cunoștinţelor și de capacitățile intelec- laţiei ecleziastice din Principatele Rom ne a fost de-
tuale ale t nărului Cuniţchi, G. Bănulescu-Bodoni corat cu Ordinul Sf. Ana de gradul II al Imperiului
avea să-i devină mentor, orient ndu-l spre o carieră Rus16.
teologică8. n 1812, Gavriil Bănulescu-Bodoni se retrage
La Seminarul Teologic din Poltava, P. Cuniţchi peste Prut, mpreună cu armatele ţariste17. Și de astă
studiază aprofundat filozofia, retorica, istoria, ge- dată, este urmat de discipolul său fidel. La Chișinău,
ografia, religia, latina și greaca. Graţie aptitudini- Cunițchi a lucrat asiduu alături de mitropolit, con-
lor sale deosebite n asimilarea limbilor străine, P. tribuind prin eforturile sale la organizarea provinciei
Cuniţchi, fiind ncă student al Seminarului, este nu- moldovenești n cadrul statului rus, din toate punc-
mit profesor de greacă n cadrul aceleiași instituţii9. tele de vedere. El și-a adus aportul și la fondarea ti-
După absolvirea ei, la 1795, printr-un ordin al mitro- pografiei, la deschiderea Pensionului Nobilimii, la
politului Poltavei, P. Cuniţchi este numit oficial n editarea și difuzarea cărţilor, la organizarea activi-
funcția de profesor. și extinde materiile de predare, tății Seminarului ș.a. Pentru meritele sale laborioase
printre ele fiind inclusă limba latină, iar din 1800 i-a fost decernat Ordinul Sf. Ana cu briliante, care
catehismul10. C teva decenii mai t rziu, vestitul sa- i-a fost nm nat de ţarul Alexandru I la 28 aprilie
vant rus Gheorghi Venelin, specialist n bolgaristică, 1808. A activat n calitate de rector al Seminarului
l-a inclus pe P. Cuniţchi n panteonul celor mai de Teologic din Chișinău timp de opt ani de zile, de la
vază eleniști ruși11. deschidere p nă n 182118.
După decesul mitropolitului Gavriil Bănu-
lescu-Bodoni, se retrage din toate funcţiile pe care le
deţinea n capitala Basarabiei și se retrage n orașul
5
Numele n rusă Петр Куницкий. n literatura de specialitate a cărui piatră de temelie a sfinţit-o alături de Bănu-
n limba rom nă, se nt lnește frecvent o altă transliterare a
numelui său Petru Kunițki. lescu-Bodoni circa două decenii n urmă Odesa.
6
Diana Ețco, P etre Cunițchi, primul rector al Seminarului Te-
ologic din Chișinău , Cugetul, nr. 2 (14), 2002, p. 69. 12
Ibidem.
7
Ibidem. 13
Ibidem.
8
Ibidem. 14
Ibidem, p. 5.
9
П.A. Лотоцкий, История Кишиневской духовной семина- 15
Diana Ețco, P etre Cunițchi, primul rector al Seminarului Te-
рии, Кишинев, 1913,p.12. ologic din Chișinău , Cugetul, nr. 2 (14), 2002, p. 70.
10
Diana Ețco, P etre Cunițchi, primul rector al Seminarului Te- 16
Ibidem.
ologic din Chișinău , Cugetul, nr. 2 (14), 2002, p. 69. 17
Diana Ețco, Mitropolitul Basarabiei, Gavriil Bănulescu-Bo-
11
Труды Бессарабского церковного историко-археологического doni , Literatura și Arta, nr. 30 (3543), 25 iulie 2013, p. 7.
общества. Vol. VI. В память столетия Кишиневской епар- 18
Diana Ețco, P etre Cunițchi, primul rector al Seminarului Te-
хии, 1813-1913, Кишинев, 1914, p. 5-6. ologic din Chișinău , Cugetul, nr. 2 (14), 2002, p. 70.

– 95 –
Aici devine starostele catedralei. A plecat la cele veș- carte. Petre Cuniţchi susţine că aceasta era o politi-
nice n 1837, lăs nd (după cum afirmă unii istorio- că de stat, promovată abuziv de către fanarioţi, pen-
grafi) n urma sa amintirea unui mare și erudit om al tru a-i menţine pe moldoveni n incultură, ceea ce
secolului al XIX-lea19. le dădea posibilitatea să-i exploateze n permanenţă,
O frumoasă realizare a lui Petre Cuniţchi este revenindu-le lor toate posturile-cheie n Principatele
aceea de a fi autorul primei cărţi cu caracter isto- Rom ne.
rico-etnografic, social și cultural despre ţinutul nser nd n studiul său despre rom nii basarabeni
rom nesc dintre Prut și Nistru. Apărută la Sankt Pe- un compartiment dedicat dezvoltării artelor frumoa-
tersburg, n 1813, cartea era intitulată Scurtă descri- se n spaţiul dintre Prut și Nistru, Petre Cuniţchi
ere a ţinutului de peste Nistru, unit cu Rusia conform subliniază starea jalnică care le caracterizează, men-
tratatului de pace încheiat cu Poarta Otomană la Bu- ţion nd că artele sunt practicate n exclusivitate de
curești în 181220 . Această lucrare prezintă o valoroasă străini (nemţi, polonezi, armeni, evrei, cei din urmă
sinteză despre rom nii basarabeni de acum două se- deţin nd monopolul și n comerţ). ncuraj ndu-și, n
cole. Răm nem surprinși de profunzimea și amplele final, cititorii cu optimismul său caracteristic, Petre
cunoștinţe ale protoiereului ucrainean despre istoria Cuniţchi susţine că odată cu schimbările produse n
rom nilor și etnogeneza poporului rom n21. Totoda- conducerea ţinutului, timpurile de decădere materia-
tă, sesizăm calitatea sa de a fi un bun cunoscător al lă și spirituală a populaţiei dintre Nistru și Prut vor
obiceiurilor și tradiţiilor moldovenești. nzestrat cu trece și vor prospera artele și știinţa, form ndu-se n
un acut spirit de observaţie, Petre Cuniţchi pătrunde s nul acestui neam ilustre personalităţi n toate do-
n cele mai subtile nuanţe legate de modul de viaţă meniile vieţii 24.
și de mentalitatea moldovenilor22 . El ne vorbește n Astfel, conchidem că protoiereul Petre Cuniţchi
detalii despre strămoșii noștri daci și romani, despre era preocupat de problemele sociale și culturale ale
limba rom nă, pe care o definește drept o limbă lati- basarabenilor, dorindu-le binele și prosperitatea25.
nă st lcită , nrudită cu italiana. Posed nd cunoș- Odată cu trecerea timpului, au avut loc o serie de
tinţe filologice solide, el face referinţă la deosebirile schimbări n contingentul didactic, destul de modest
și similitudinile existente ntre aceste limbi romani- la număr la nceputuri, pe timpul administrării lui
ce, la structura lor gramaticală, supune unei analize Petre Cunițchi. De exemplu, n 1840, n conformita-
comparate verbele și modul lor de formare 23. te cu noul regulament, care prevedea extinderea pro-
Făc ndu-i pe greci responsabili de analfabetismul gramului de studii prin includerea unor discipline
generalizat și sărăcia materială a rom nilor, Petre noi, s-a completat personalul didactic al Seminaru-
Cuniţchi opinează că domnii fanarioţi, străini de lui cu un profesor pentru cursul Lecturi din Sfinţii
ţară și de neam, nu au fost interesaţi de organizarea Părinţi greci și latini și cu un profesor de medici-
nvăţăm ntului laic și teologic. Deși n fiecare fami- nă 26. n 1845, conducerea Seminarului a decis să in-
lie de boieri erau angajați preceptori greci, din lipsa troducă studiul facultativ, iar din 1853 obligatoriu al
unor anumite norme și programe de studii, copiii n- limbii grece moderne, pentru care a fost desemnat
văţau doar cum se numește cutare sau cutare lucru n un profesor27. O altă completare a personalului di-
două-trei limbi, la asta limit ndu-se toată știinţa de dactic al Seminarului s-a produs la 1845, c nd, po-
trivit indicaţiei Sf ntului Sinod, s-a decis instituirea
19
Труды Бессарабского церковного историко-археологического funcţiei de perceptor al rectorului pentru domeniul
общества, vol. VI, Кишинев, 1914, p. 5-6.
20
Петр Куницкий, Краткое статистическое описание За-
instructiv. Printr-un nou amendament, n 1846 se
днестровской области, присоединенной к России по мир- introducea funcţia de institutor al cursului de gospo-
ному трактату, заключенному с Портою Оттоманскою dărie rurală. Ulterior, la cererea mitropolitului s rb
в Бухаресте 1812 года. / Сочиненное новоучреждаемой adresată autorităţilor ruse, de a conlucra n vederea
в Заднестровской области Кишиневской духовной ди- pregătirii nvăţătorilor de slavonă bisericească, Sf n-
кастерии первоприсудствующим, семинарии ректором
и кавалером протоиреем Петром Куницким. В Санкт-
tul Sinod al BOR a numit n funcţia de nvăţători
петербурге: Печатано в типографии И. Глазунова, 1813,
30 p. 24
Ibidem, p. 72.
21
Ibidem. 25
Ibidem.
22
Ibidem. 26
П.A. Лотоцкий, История Кишиневской духовной семина-
23
Diana Ețco, P etre Cunițchi, primul rector al Seminarului Te- рии, Кишинев, 1913, p. 34.
ologic din Chișinău , Cugetul, nr. 2 (14), 2002, p. 71. 27
Ibidem, p. 36.

– 96 –
netitulari la Seminarul Teologic din Chișinău doi
teologici s rbi: Dimitri Rudinski, absolvent al Aca-
demiei Teologice din Kiev, și Vasile Verdeș, absolvent
al Academiei Teologice din St. Petersburg.
Au fost instituite mai multe catedre n cadrul Se-
minarului:
Catedra de dogmatică și teologie pastorală
(condusă de rector)28
Catedra de omiletică și teologie morală (con-
dusă de vicerector)
Catedra Sfintele Scripturi, hermeneutică și lec-
turi din autorii latini
Catedra de logică și disciplinele legate de ea (2
Foto 4. Academia Teologică din Kiev
nvăţători)
Catedra de istoria civilă și disciplinele comple-
mentare (2 nvăţători) gic din Chișinău, c t și la organizarea procesului de
Catedra de știinţe matematice (2 nvăţători) studii. n afară de obiectele de studiu enumerate mai
Catedra de filologie rusă (2 nvăţători) sus, arhimandritul Irinei a predat de-a lungul anilor
Catedra de istoria Bibliei și a Bisericii retorica și poezia latină, poezia rusă, filozofia, teolo-
Catedra de pedagogie gia35.
Catedra de limbă greacă veche și modernă n 1813, Ivan Nesterovici se călugărește la mă-
Catedra de limbă rom nă29. năstirea Căpriana, lu nd numele de călugăr Irinei.
Al doilea rector al Seminarului Teologic din Succesele sale pe tăr mul profesional continuă, și n
Chișinău arhimandritul Irinei (numele mirean același an, cu binecuv ntarea mitropolitului G. Bă-
Ivan Nesterovici) a rămas n istoria acestei școli nulescu-Bodoni, este numit diacon, iar mai t rziu
și ca primul ei profesor de limbă latină, limbă rusă ieromonah. La 1815 devine egumenul mănăstirii
și aritmetică. Născut n 1780, făcea parte, ca și pre- Horodiște. Un an mai t rziu, este ales membru al
decesorul său Cunițchi, dintr-o familie dinastică Dicasteriei36. I se decernează o serie de ordine. Dar,
de teologi consacraţi. l regăsim apoi student la ves- după moartea mitropolitului G. Bănulescu-Bodoni,
tita Academie Movileană din Kiev, pe care o absol- mpărtășește același destin ca al lui Petre Cuniţchi.
vă cu laudatio magna la 180530. Se adresează către Este marginalizat. Observăm că practic ntreg an-
Sf. Sinod cu o cerere de călugărire. Dar este refuzat, turajul marelui mitropolit este nlăturat din sfera
invoc ndu-se v rsta lui precoce31. Este apreciat pen- sa de activitate. Arhimandritul Irinei, supus proba-
tru rezultatele sale la studii și, după absolvire, este bil acelorași presiuni, se retrage din viaţa teologică a
numit profesor la Academia Movileană32 . Predă o Chișinăului imediat după moartea mitropolitului.
serie de obiecte: limba rusă, limba germană, catehizi- La 1821 el și găsește refugiu la Sankt Petersburg.
sul și matematica33. Ca și Petre Cuniţchi, l urmează Aici, timp de trei ani de zile, p nă n 1824, activea-
pe G. Bănulescu-Bodoni n exarhatul Moldovlahiei, ză n calitate de simplu preot. n 1824 se transferă
doar că ajunge la Iași cu doi ani mai t rziu, n 1810. la Seminarul din Penza, unde timp de doi ani predă
l ajută pe exarhul Gavriil la organizarea vieţii religi- o serie de discipline: istoria teologică, limba latină,
oase n Principatele Rom ne34. limba germană, catehismul. Oriunde ar fi activat, era
Se stabilește la Chișinău n 1812 și, aici, și-a adus respectat pentru inteligența sa rafinată, corectitudi-
contribuţia at t la deschiderea Seminarului Teolo- ne, conștiinciozitate și devotamentul pentru valorile
creștine. A fost desemnat, n 1826, episcop de Penza,
28
Ibidem, p. 38. iar n 1830, arhiepiscop de Irkutsk37. Dar și aici s-au
29
Ibidem, p. 40. găsit răuvoitori. Doar peste un an de zile, la 1831, ar-
30
Труды Бессарабского церковного историко-археологического
общества, vol. VI, Кишинев, 1914, p. 8.
31
Ibidem. 35
Кишиневские eпархиальные ведомости, nr. 19, 1871, p. 442-
32
Ibidem, p. 9. 444.
33
Ibidem. 36
Ibidem.
34
Ibidem. 37
Ibidem.

– 97 –
hiepiscopul de Irkutsk, Irinei, este trimis la mănăsti- Astfel, pe parcursul primei perioade de activita-
rea Spaso-Priluţki din Vologod, cu o pensie de 1200 te, p nă la reformarea din 1823, Seminarul Teologic
de ruble anual. S-a stins din viaţă la 18 mai 186438. din Chișinău a avut doi rectori protoiereul Petre
Printre primii profesori la Seminarul Teologic Cuniţki și arhimandritul Irinei (Ivan Nesterovici)
din Chișinău este și Isidor Gherbanovski. Trio-ul ‒ și doi prefecţi arhimandritul Irinei și Avraam
celor trei clerici, predestinați de a reprezenta Semi- Juminski. Seminarul avea 7 clase ordinare (pregăti-
narul Teologic din Chișinău la nceput de cale, se- toare, infimă, gramaticală, de sintaxă, de poezie și
lectați de către mitropolitul G. Bănulescu-Bodoni, retorică, de filozofie și de teologie) și 25 de clase ex-
nu poate fi complet fără Isidor Gherbanovski. Bio- traordinare42 . Pentru a ne face o impresie mai clară
grafia sa pare a fi trasă la indigo după biografia lui despre studiile seminariale, să urmărim, spre exem-
Petre Cunițchi și Ivan Nesterovici. Face parte și el plu, cum era organizat procesul de studii n clasa de
din pleiada clericilor care l-au nsoțit pe G. Bănu- filozofie și n cea de teologie. Erau clasele superioare,
lescu-Bodoni n exarhatul Moldovlahiei și apoi s-au reprezentau anul 7 și 8 de studii. Un an academic n
retras mpreună cu el la Chișinău, mpletindu-și des- clasa de filozofie sau n clasa de teologie dura doi ani
tinul lor cu cel al moldovenilor dintre Prut și Nistru calendaristici43.
și cu istoria primei instituții de nvățăm nt teologic Programa de studii pentru clasa de filozofie in-
din regiune. Ca și ceilalți colegi ai săi, era de origine cludea următoarele discipline obligatorii: filozofia,
ucrainean și făcea parte dintr-o dinastie de teologi, logica, metafizica și fizica. n al doilea an de studii n
cu rădăcini moldovenești și poloneze. și face studiile clasa de filozofie era prevăzut aceeași programă, ca și
la faimoasa Academie Movileană39, pe care o absolvi- n primul an de studii, dar mai aprofundată. Astfel,
se și Ivan Nesterovici, care i-a fost nvățător40. După la capitolul filozofie se studiau două compartimente:
absolvirea ei, se stabilește n Moldova. Se face remar- filozofia practică și filozofia teoretică. Din filozofia
cat pentru capacitățile sale intelectuale, profunzimea teoretică făceau parte: psihologia experimentală, lo-
g ndului și talentul oratoric. Numele său răm ne a gica și metafizica, iar la filozofia practică era inclusă
fi nscris pentru totdeauna n istoria Seminarului metafizica morală.
Teologic. El reprezintă prima generație de profesori Din obiectele facultative acceptate pentru clasa
ai acestei instituții, care au fost selectați și desemnați de filozofie făceau parte: algebra, geometria, geo-
n această funcție de mitropolitul G. Bănulescu-Bo- grafia matematică, catehismul, limba rom nă, limba
doni. Ei sunt cei care au stat la nceputurile primei greacă și istoria universală.
școli de studii teologice din Basarabia și cei care au Manualele acceptate pentru predarea materiei n
lucrat cu dăruire, aduc ndu-și contribuția la propă- clasa de filozofie erau următoarele: filozofia și logica
șirea și afirmarea intelectuală și morală a basarabeni- se predau după sistemul lui Baumeister, fiind alătu-
lor. rate lucrările lui Golman, Sangher, Martinet și Lod,
Isidor Gherbanovski a predat la Seminarul Te- care l completau pe Baumeister.
ologic din Chișinău mai multe dicipline de studiu: ncep nd cu 1819, conducerea Seminarului a
limba latină, matematica, geografia. ntre timp, este anulat predarea filozofiei și a retoricii după sistemul
ales protoiereu la Catedrala Mitropolitană din Chi- lui Baumeister, n favoarea predării după manualul
șinău. Dar, ca și ceilalți clerici din anturajul lui G. lui Carp. Fizica și metafizica se predau după manua-
Bănulescu-Bodoni, după decesul mitropolitului este lul lui Lomonosov44.
supus anumitor presiuni politice. Se retrage din viața n cadrul procesului de studii profesorii cereau
ecleziastică basarabeană și se stabilește alături de Pe- studenţilor ca, pe baza materialului studiat, să pre-
tre Cunițki la Odesa. Aici, ca și la Chișinău, exercită zinte comunicări, referate, complet ndu-le cu analize
funcția de protoiereu al Catedralei Mitropolitane. Se cu caracter filozofic și cercetări profunde ale materi-
stinge din viață la Odesa, la finele anilor 40 ai sec. al alului expus. n special, se punea accent pe cultiva-
XIX-lea41. rea la studenţi a capacităţii de expunere a g ndurilor
38
Ibidem. 42
Diana Ețco, nvățăm ntul teologic din Basarabia n prima
39
Ibidem. jumătate a secolului al XIX-lea , Caiete de istorie, an. II, nr. 4
40
Арсений Стадницкий, Гавриил Банулеско-Бодони, экзарх (8), septembie 2003, p. 4.
Молдо-Влахийский (1808-1812 гг.) и митрополит Киши- 43
Ibidem.
нёвский (1813-1821 гг.), Кишинёв, 1894, p. 138. 44
П.A. Лотоцкий, История Кишиневской духовной семина-
41
Ibidem. рии, Кишинев, 1913, p. 44.

– 98 –
proprii, verbaliz nd și exterioriz nd meditaţiile in- zile, n 1821, au absolvit cu succes clasa de teologie45.
terioare, model ndu-se astfel profunzimea lor spi- n 1821, au fost admiși n clasa de teologie 7 absol-
rituală. Lucrul cel mai apreciat de către profesori la venţi ai clasei de filozofie, care au ncheiat studiile
studenţi era expunerea propriilor opinii, originale și cu succes n această clasă n vara anului 1823. Cinci
novatorii, acordul și dezacordul bine argumentat faţă dintre ei făceau parte din primii elevi ai Seminaru-
de materialul studiat. De asemenea, studenţilor li se lui Teologic din Chișinău, care și-au nceput studii-
propunea să exerseze zilnic, pe baza modelelor de re- le n ndepărtatul 1813, la 1 februarie. Deci, anume
torică să improvizeze diferite discursuri oratorice cu absolvenţii clasei de teologie din 1823 au fost prima
caracter sensibilizant, care, ulterior, erau apreciate promoţie adevărată a Seminarului Teologic din Chi-
n cadrul examenelor lunare. Cele mai bune predici șinău, care au trecut prin toate clasele, fiind prezenţi
compuse de studenţi se selectau și se rosteau la mari- n sălile de studii ale Seminarului timp de 10 ani de
le sărbători n biserici, constituind o carte de vizită a zile, de la nfiinţare p nă la reorganizarea din 1823.
seminariștilor. Termenul de studii la Seminar era de 10 ani. Ab-
Pentru a fi atestaţi la finele anului de studii, stu- solvenţilor, p nă n 1823, le erau eliberate diplome
denţii din clasa de filozofie erau obligaţi să prezin- de studii superioare46.
te pe parcursul anului trei referate n limba rusă și Un alt aspect important al funcţionării Semina-
latină, ce ar fi conţinut comentarii filozofice pe un rului Teologic din Chișinău este conduita elevilor n
anumit subiect din filozofie. Durata termenului de cadrul instituției. Supravegherea conduitei și a frec-
studii n clasa de filozofie a Seminarului Teologic venţei elevilor intra n obligaţiile prefectului. n caz
din Chișinău era de doi ani. de atestare a anumitor neregularităţi, el raporta con-
Ultimul an de studii, al optulea, la Seminarul Te- ducerii Seminarului, solicit nd intervenţia acesteia.
ologic din Chișinău era clasa de teologie (deschisă De exemplu, la neprezentarea elevilor la studii după
n 1819). Absolvenţilor acestei clase li se nm na di- vacanţă se elabora lista, nsoţită de un raport detali-
ploma de studii superioare. Programul de studii pen- at și se nainta rectorului pentru a fi luate măsurile
tru clasa de teologie includea următoarele discipline de rigoare. Tot prefectului i revenea rolul de condu-
obligatorii: teologia dogmatică, teologia pastorală, cător al procesului educativ. Supraveghind conduita
hermeneutica, istoria biblică, istoria Bisericii, Scrip- elevilor, el era obligat să le insufle n permanenţă
turile, dreptul canonic și teologia morală. frica și dragostea de Dumnezeu , recomand n-
Manualele acceptate de conducerea Seminarului du-le să se comporte n corespundere cu normele
pentru clasa de teologie erau următoarele: pentru creștinești. n acest context de realizare a procesului
teologie era prevăzut manualul lui Rambach, scris educativ-religios-moral se nscrie și organizarea adu-
n latină, completat de lucrarea n latină Prescur- nărilor de duminică, nainte de Liturghie, a tuturor
tarea , semnată de Irinei Falkovski și de Teologia elevilor și nvăţătorilor, n cadrul cărora prefectul
lui Teofan, indicată pentru teologia dogmatică. Teo- explica elevilor catehismul și diferite texte religioase,
logia morală se preda după sistemul lui Teofilact, iar răspunz nd la multiplele ntrebări ale elevilor47.
monografiile ecleziastice ale protoiereilor Filaret și n baza deciziilor conducerii Seminarului privind
Inochentiu serveau ca manuale pentru istoria biblică prevenirea neregulilor de diferit gen, cum ar fi con-
și istoria Bisericii. Pentru a fi atestaţi trimestrial, stu- duita proastă și notele nesatisfăcătoare, nefrecven-
denţii din clasa de teologie erau obligaţi să prezinte tarea orelor, nt rzierile etc., din 1822 s-a decis ca
teze de curs pe diferite subiecte la orice obiect, scri- săptăm nal să se organizeze dări de seamă pentru
se n limba rusă și rom nă, fiind apreciate acele teze fiecare clasă, organiz ndu-se adunări seminariale co-
care excelau n măiestria artei de a sensibiliza audito- mune, la care asistau toţi profesorii, n mod obligato-
riul prin profunzimea mesajului. Ele, de regulă, se ci- riu fiind prezent prefectul. n baza acestor adunări,
teau n public la marile sărbători n biserici și n sala conducerea ntocmea un raport pentru a fi prezentat
festivă a Seminarului. Durata termenului de studii rectorului.
n clasa de teologie era, ca și n clasa de filozofie, de 45
Ibidem.
doi ani. Această clasă a fost deschisă la 26 septembrie 46
Diana Ețco, nvățăm ntul teologic din Basarabia n prima
1819 pentru primii absolvenţi ai clasei de filozofie jumătate a secolului al XIX-lea , Caiete de istorie, an. II, nr. 4
ai anilor de studii 1817/1818, 1818/1819, n număr (8), septembie 2003, p. 4.
47
П.A. Лотоцкий, История Кишиневской духовной семина-
de 10 persoane. Toţi acești studenţi, peste doi ani de рии, Кишинев, 1913, p. 56.

– 99 –
 n cadrul procesului de edu- slabe la nvăţătură, vizita la locul
caţie și de supraveghere a condu- de trai pe cei care locuiau n oraș
itei elevilor prefectul era ajutat etc.48.
de nvăţători, cenzori, inspectori, Iată cum a evoluat contingen-
auditori, seniori și starșinale. n- tul școlar n cadrul Seminarului
văţătorii urmau, at t n timpul Teologic din Chișinău. n ziua
orelor, c t și n pauză, să inculce deschiderii Seminarului 1 fe-
elevilor dragostea faţă de aproape, bruarie 1813, potrivit informaţiei
să fie receptivi la suferinţele celor furnizate de materialele de arhivă,
din jur, să-și respecte obligaţiile școala bănuleșteană, care ulterior
asumate, să manifeste stimă faţă a dat sute de personalităţi notorii
de părinţi, profesori, autorităţi, să Basarabiei, avea un contingent de
fie s rguincioși etc. 10 școlari, dintre care 5 erau din
Cenzorii erau aleși din r ndu- familii de nobili și 5 din familii de
rile elevilor n fiecare clasă. Ei su- preoţi. Ei sunt primii elevi ai Se-
pravegheau conduita religioasă a minarului Teologic din Chișinău.
colegilor frecventarea bisericii, Foto 5. Alexandru Ianovschi, rector al
Mai mult ca probabil, majoritatea
respectarea ritualurilor religioase Seminarului Teologic din Chișinău din ei erau originari din Chișinău,
etc. De asemenea, aceștia erau res- deoarece, după cum se consideră
ponsabili de disciplina colegilor n clase p nă la veni- n istoriografie, populaţia rurală a fost informată,
rea nvăţătorului. din cauza circumstanţelor, mult mai t rziu despre
Auditorii erau aleși tot din r ndurile elevilor, ei deschiderea Seminarului.
fiind responsabili de reușita școlară a colegilor. Pe parcursul primei perioade de activitate a Semi-
Inspectorii se alegeau doar din r ndul elevilor narului Teologic, de la 1 februarie 1813 p nă la re-
claselor superioare, lor revenindu-le funcţia de a su- forma din 1823, au fost nscriși la studii circa 1500
praveghea elevii care locuiau la gazde. Aceștia urmau de elevi. Dintre ei, 850 de elevi erau fii de clerici, iar
să se preocupe de condiţiile n care locuia această ca- aproximativ 650 de elevi erau fii de laici.
tegorie de elevi, de comportamentul lor, modul lor După ce au fost nlăturate de la c rma Semina-
de viaţă: dacă și ndeplineau obligaţiile de creștini, rului Teologic, cadrele profesorale (din fostul anturaj
frecventau biserica n zilele de sărbători, aveau un mitropolitan) selectate de mitropolitul G. Bănu-
comportament decent etc. lescu-Bodoni au fost nlocuite cu o nouă generație de
Seniorii erau responsabili de reușita școlară a ele- profesori. Aceștia urmau să activeze n cadrul insti-
vilor care se aflau la ntreţinere de stat și locuiau n tuției căreia i s-a schimbat statutul, g ndit de către
căminul Seminarului. Lor le revenea sarcina de a nu fondatorul său. Deci, statutul Seminarului Teologic
admite rezultate nesatisfăcătoare ale acestei categorii a fost cobor t de la o instituție de studii superioare la
de elevi. una de studii medii.
n plus, se alegea starostele fiecărei clase, respon- Primul rector după noul statut al Seminarului și
sabil de conduita, frecvenţa și reușita elevilor. De al treilea rector de la fondarea instituției n 1813 este
asemenea, era selectat un staroste pentru căminul candidatul n teologie Victor Purișkevici49. A deți-
Seminarului, responsabil de conduita și reușita ele- nut această funcție ntr-o perioadă dificilă n funcți-
vilor care locuiau n cămin. Lista staroștilor a fost onarea Seminarului din Chișinău, ntre anii 1824 și
completată cu starostele corului. 1831.
S-a mai decis ca fiecare clasă să fie divizată n pa- S-a născut la 1794, ntr-o familie săracă de preot
tru subgrupe, n fruntea cărora să fie numit c te un dintr-un cătun de sub Kiev. După cunoștințele căpă-
șef de subgrupă, care supraveghea colegii ncredinţaţi tate n casa părintească, și continuă studiile la Aca-
(c te 5-6 elevi n fiecare subgrupă) să vină regulat la demia Teologică din Sankt Petersburg. Aici studiază
lecţii, să nu nt rzie, verifica cum și ndeplinesc te- teologia, filozofia, arta oratorică bisericească, istoria
mele, lucra individual cu cei care aveau rezultate mai
48
Ibidem.
49
Труды Бессарабского церковного историко-археологического
общества, vol. VI, 1914, p. 11.

– 100 –
Bisericii, istoria universală, limba greacă, limba ger- tuției. Această incorectitudine a fost sesizată de către
mană50. S-a remarcat prin ambiție și perseverență și a revizori n anii 1823-1830, care au raportat despre
primit titlul de candidat n teologie. lucrul n cauză conducerii academice de la Kiev, ca
A fost un ostaș fidel al sistemului pe care l-a re- despre o ncălcare flagrantă55. n aceste rapoarte se
prezentat. și ncepe cariera didactică la Semina- constata, n primul r nd, o delapidare din fondul
rul Teologic din Tobol, numit printr-o dispoziție a bugetar al Seminarului n suma de 5875 ruble 72
Sf. Sinod. La doar un an de activitate, n 1822, este cop. de către administrația Seminarului n scopuri
transferat să exercite funcția de dascăl la un alt se- necunoscute. De asemenea revizorii semnalau tergi-
minar teologic, cel din Kameneț-Podolsk. Aici predă versarea ntocmirii și eliberării oricăror documente
istoria universală și limba germană51. Nu trecură nici și decizii adoptate din motivul disensiunilor ntre
doi ani și la 1824, arhiepiscopul Dimitrie Sulima l rector și inspector. Tot din această cauză, anumite
cere cu insistență n funcția de rector al Seminarului hotăr ri, dispoziţii erau luate n disonanţă cu statu-
Teologic din Chișinău. Sf. Sinod a aprobat tacit can- tul Seminarului. Deseori, nu se ţinea cont de multe
didatura lui Victor Purișkevici. propuneri adecvate. De exemplu, n cadrul inspectă-
Pe l ngă onorabila funcție de rector, Vic- rii școlii spirituale judeţene, rectorul a scos la iveală
tor Purișkevici suplinea n cadrul Seminarului și o serie de incorectitudini n predarea materiei didac-
funcția de profesor, pred nd științele filozofice și tice, recomand nd prin intermediul administraţiei
teologia. n paralel, el deținea funcția de supervizor Seminarului să se adopte anumite măsuri coercitive
(смотритель) al colegiilor parohiale și ținutale52 . La mpotriva acestora. Recomandarea a rămas la nivel
1827, și extinde activitatea profesorală, fiind angajat de propunere, deoarece inspectorul nu și-a dat acor-
n calitate de dascăl de teologie la Pensionul Nobili- dul n această chestiune56. Alte sesizări ale rectoru-
mii. Pentru activitatea sa didactică este nalt apreciat lui, care au fost blocate de nedorinţa de colaborare
de către autoritățile ecleziastice țariste și primește n a inspectorului, au ţinut de semnalarea cazurilor de
dar scufia mov de catifea. Dar, imediat după decer- consum de băuturi alcoolice și dezordini n cămi-
narea acestei distincții, i se nrăutățește grav starea nul Seminarului, jaful n casa doctorului Donskoi și
sănătății și la 1831 se retrage din toate funcțiile53. multe alte cazuri, la care, n pofida cererilor din par-
Arhiepiscopul Dimitrie Sulima nu se poate mpă- tea rectorului de elucidare a lor, inspectorul a rămas
ca cu plecarea unui prieten și susținător de ncredere inflexibil și, invers, atunci c nd inspectorul nainta
din anturajul său. l numește protoiereu la Catedrala vreo cerere conducerii seminarului, ea era neglija-
Arhiepiscopală. Tot din motive de sănătate Victor tă57. conducerea academică, pentru a aplana situaţia
Purișkevici renunță și la această funcție. Va urma di- distructivă a acestor relaţii din interiorul condu-
ferite cure de tratament la Odesa, dar boala a progre- cerii Seminarului, a decis separarea prerogativelor
sat ireversibil54. Contemporanii care l-au cunoscut n rectorului și inspectorului, lucru despre care nu s-a
acea perioadă susțineau că fostul rector și profesor, nt rziat să se raporteze Comisiei școlilor teologice,
afectat de boală, nu era nimic mai mult dec t o epa- care și-a dat avizul, indic nd mitropolitului Serafim
vă, pe care orice adiere ușoară de v nt ar fi ridicat-o de la Kiev să-i solicite arhiepiscopului Chișinăului
n aer. Pleacă la cele veșnice n 1834, la doar 42 de și Hotinului, Dimitrie, adoptarea tuturor măsurilor
ani mpliniți. posibile pentru a ridica Seminarul la acel nivel de or-
Perioada c nd s-a aflat Victor Purișkevici n ganizare pe care-l cere Regulamentul școlar teologic.
funcția de rector al Seminarului a fost una destul de Ca urmare, rectorul V. Purișkevici a fost concediat,
dificilă. Dificultatea consta n conflictul permanent iar inspectorul a fost transferat n aceeași funcţie la
dintre rector și inspector. Din cauza divergenţelor seminarul din Kaluga.
de opinie ntre cei doi, deseori rezoluţiile din cadrul Al patrulea rector al Seminarului Teologic din
ședinţelor administraţiei Seminarului erau semnate Chișinău a fost arhimandritul Filadelf58. Spre de-
doar de rector, ceea ce contravenea statutului insti- osebire de predecesorii săi, proveniți din dinastii de
50
Ibidem. 55
П.A. Лотоцкий, История Кишиневской духовной семина-
51
Idem, p. 12. рии, Кишинев, 1913, p. 27.
52
Ibidem. 56
Ibidem.
53
Ibidem. 57
Ibidem.
54
Труды Бессарабского церковного историко-археологического 58
Труды Бессарабского церковного историко-археологического
общества, vol. VI, Кишинев, 1914, p. 13. общества, vol. VI, Кишинев, 1914, p. 14.

– 101 –
teologi, arhimandritul Filadelf s-a născut n 1786, n- an de zile la Sankt Petersburg. Stagiul era consacrat
tr-o apreciată familie de nobili și clerici din regiunea oficierii serviciilor religioase și propovăduirii Nou-
Poltava, refugiați din Moldova. Tatăl său, Ioan Puzi- lui și Vechiului Testament. А impresionat pe cei din
na, era un cunoscut cleric n gubernia Poltava. Viito- jur prin competența sa profesională, și mentorii de la
rul arhimandrit Filadelf, numele mirean Constantin Sankt Petersburg i-au acordat dreptul de arhiman-
Ivanovici Puzina, a absolvit Seminarul Teologic din drit pentru mănăstiri de clasa nt i.
Pereaslav, acolo unde au predat G. Bănulescu-Bo- La revenirea din Sankt Petersburg, n 1847, se
doni și Petre Cunițki. și ncheie studiile superioare dedică cu aceeași conștiinciozitate activității de rec-
la Academia Teologică din Sankt Petersburg, făc nd tor62 . nsă n toate timpurile și n toate regimurile au
parte din prima promoție a acestei instituții (1809- existat acea categorie de caractere obscure invidio-
1814). D nd dovadă de o inteligență nativă, de lo- șii care nu s-au putut mpăca niciodată cu succesele
gică intransigentă și realiz nd cercetări de succes n altora... Deși istoria i-a pedepsit mereu pe lachei, fără
domeniul teologiei, absolvă Academia Teologică din cruțare, capcanele lor au reușit să distrugă oameni cu
Sankt Petersburg cu titlul de doctor n teologie59. A merite. Și n cazul arhimandritului Filadelf soarta a
fost trimis la Seminarul Teologic din Vologodsk n trasat o linie brutală peste destinul său. Se spune că
calitate de profesor de ivrit și franceză. n paralel, el ar fi avut un caracter mai impulsiv, lucru de care
suplinește funcția de bibliotecar al Seminarului, iar au profitat răuvoitorii săi. Toată bulversarea carierei
duminicile ținea lecții publice despre principiile creș- sale s-a datorat unui litigiu pe care l-a avut cu unul
tinismului60. dintre profesorii seminarului, și anume Kliment
Foarte cur nd, la 1822, se călugărește sub nume- Nikitski. Confruntarea, la nceput verbală, a avut
le Filadelf. Urcă vertiginos pe scara ierarhică. Devi- drept motiv un cuv nt n ebraică rostit la un examen
ne ierodiacon, apoi ieromonah. n 1822 este numit public. Inițial, o dispută academică, care a avut loc
inspector și profesor la Seminarul Teologic din Cer- n cabinetul arhiepiscopului Irinei63, a continuat n
nigov. C țiva ani la r nd se dedică renovării și pros- termeni mai aprinși n apartamentul arhimandritu-
perării acestei instituții de nvățăm nt. n 1825 este lui și s-a terminat cu o ncăierare de mare rezonan-
răsplătit cu generozitate pentru eforturile depuse, fi- ță n curtea Seminarului. Profesorul Nikitski l-ar fi
ind numit rector la Seminarul Teologic din Voronej. apucat pe arhimandritul Filadelf de barba lungă și ar
Concomitent, predă aici o serie de științe teologice. fi nceput să i-o smulgă cu putere, t r ndu-l după ea
Este ridicat la rangul de arhimandrit și transferat la pe bietul rector. n ncercarea disperată de a se apăra,
1831 să-și continue rectoratul la un seminar dintr-o arhimandritul a apucat n m ini ce i-a căzut n cale,
regiune de frontieră Seminarul Teologic din Chi- ameninţ ndu-l pe profesorul năbădăios64. Nu știm
șinău. cu ce s-ar fi ncheiat această scenă belicoasă dacă nu
Aici, ca și la Voronej, excelează și n cariera didac- ar fi intervenit seminariștii, reușind cu dificultate
tică, pred nd n paralel științele teologice. n 1831 să-i despartă.
i se ncredințează gestionarea activității mănăstirii Autorităţile au reacţionat prompt și dur la pre-
Curchi, iar n 1837 cea din Dobrușa. La finele anu- staţia publică a celor doi angajaţi ai Seminarului. Se
lui 1833 este numit revizor al școlilor lancasteriene organizează consecutiv c teva revizii și, drept conse-
din Basarabia61. cință, arhimandritul, fără drept de apel, a fost elibe-
Pentru activitatea sa laborioasă n domeniul de rat din toate funcţiile pe care le deţinea. La demersul
specialitate i se conferă Ordinul Sf. Ana cu sigiliul lui K. Nikitski către Sf. Sinod, se demarează o nouă
Coroanei Imperiale. Activitatea sa infatigabilă este anchetă și arhimandritului i se intentează un proces
remunerată și cu o serie de premii bănești. Atunci disciplinar. Cu regret, la acea oră nu mai era n viaţă
c nd vorbim de succesele sale profesionale, nu pu- protectorul său, arhiepiscopul Dimitrie Sulima. Iar
tem să nu amintim de un fapt important din biogra- noul c rmuitor religios al bisericii din Basarabia, ar-
fia sa: că a făcut parte din grupul de clerici selectat hiepiscopul Irinarh, nu-l avea la inimă și nu a prege-
printr-un proiect al Sf. Sinod pentru un stagiu de un tat să-și manifeste dezacordul faţă de arhimandritul
Filadelf.
59
Ibidem.
60
Кишиневские епархиальные ведомости, nr. 10, 1883, p. 7. 62
Ibidem.
61
Труды Бессарабского церковного историко-археологического 63
Ibidem, p. 18.
общества, vol. VI, Кишинев, 1914, p. 15. 64
Ibidem, p. 19.

– 102 –
 Observăm că, treptat, din elita ecleziastică basa- Donului etc. Obţine titlul de candidat n teologie69.
rabeană este nlăturată vechea gardă. Nu credem că După absolvirea studiilor academice activează n ca-
ar fi fost nt mplător incidentul descris mai sus, ca și litate de profesor la Seminarul Teologic din Odesa.
ura arhiepiscopului Irinei. Amintim următorul fapt, Predă limbă ebraică și istoria bisericească. Se transfe-
relevant pentru deconspirarea celor petrecute, care ră n 1841 la Seminarul Teologic din Chișinău, unde
la o prima analiză ar părea lipsit de importanță, dar, n 1847 se face eroul cunoscutului conflict. Drept
privit mai atent, și descoperă alte rosturi și semni- consecinţă, a fost și el eliberat din toate funcţiile pe
ficații operante. Arhimandritul Filadelf s-a remarcat care le deţinea. Neav nd surse de existenţă, trăieș-
de la nceputul activităţii sale la Chișinău. Datorită te p nă la sf rșitul zilelor sale, prin subsoluri, ntr-o
perseverenţei sale n muncă, fiind abia n al treilea an sărăcie lucie. ncearcă să c știge un ban prin diferite
de rectorat, Dimitrie Sulima, impresionat de capaci- munci ieftine și departe de a fi nobile, cum ar fi cele
tăţile lui de lucru, l-a recomandat Sf. Sinod la funcţia de a lustrui și repara ncălţămintea, vindea cerneală
de vicar al Chișinăului și Hotinului65. n raportul etc.70.
său, Sulima menţiona că așa o personalitate, ca cea a Al cincilea rector al Seminarului Teologic din
arhimandritului Filadelf, este extrem de necesară re- Chișinău a fost arhimandritul Tihon. Se află n
giunii, mai ales că el posedă limba moldovenească și această funcţie o perioadă destul de scurtă ntre anii
găsește limbă comună cu poporul de aici. 1849 și 1851. Ivan Solnţev, acesta era numele său mi-
At t colegii de lucru, c t și seminariștii au avut rean, s-a născut n or. Kursk, ntr-o familie de pre-
doar cuvinte frumoase pentru arhimandrit66. Ei l-au ot. și face studiile la Seminarul Teologic din Kursk,
caracterizat n unison ca fiind o persoană extrem de după absolvirea căruia l găsim pe băncile Academiei
sinceră și onestă, cu vaste cunoștinţe știinţifice, cu o Teologice din Kiev71. La absolvirea studiilor acade-
minte ageră. Indiferent de circumstanțe, niciodată mice, i este conferit titlul de doctor n teologie. n
nu a pregetat să ajute pe cei care i se adresau după 1837 se călugărește, lu nd numele de Tihon. Devi-
ajutor. L-a acordat din plin și dezinteresat, bucur n- ne ierodiacon, și ieromonah. Membru al Frăţiei de la
du-se ca un copil de succesele celor din jur, succese, Mănăstirea Peșterilor din Kiev (sau Lavra Pecerska
datorate n mare parte și contribuției sale, fără a sim- din Kiev).
ți nevoia de a-i fi menționată contribuția. La cererea Sf. Sinod este trimis n calitate de pro-
Conflictul produs l-a marcat profund. Procesul fesor de greacă și istorie bisericească la Seminarul din
demarat de Sf. Sinod s-a ncheiat n defavoarea sa. Saratov, ca mai apoi să fie numit rector al aceleiași
Filadelf se retrage n așa-zisul pustiu Kitaev, de la instituţii. Nici nu i-a fost dat să mplinească un an
mănăstirea V dubiţk67, nu departe de Kiev, și acolo, de activitate n calitate de rector, că este transferat
după doi ani de zile, se stinge din viaţă la doar 65 de la Chișinău, ca rector al Seminarului de Teologie.
ani68. Av nd o sănătate șubredă, nu putea face faţă situ-
Pentru curioși vom relata pe scurt și ce s-a nt m- aţiei, care necesita o implicare activă nu numai n
plat n continuare cu profesorul bătăuș K. Nikitski. viaţa Seminarului. Funcţia de rector al unui aseme-
El era unul dintre puţinii profesori de origine rusă nea for cultural mai nsemna și un fel de diriguitor
de la Seminar (marea majoritate erau ucraineni). S-a al nvăţăm ntului din regiune. Trebuia să fie verifi-
născut n 1815 n regiunea Orlov, n familie de pre- cată asiduu activitatea tuturor școlilor spirituale și
ot. După Seminarul Teologic din Orlov, este admis parohiale. La fel, trebuia să soluţioneze problemele
la Academia Teologică din Kiev. Este reprezentan- de orice ordin, cum ar fi cazarea și alimentarea nvă-
tul unei strălucite generaţii de clerici, fiind coleg cu ţăceilor etc. Aceste responsabilităţi nu erau potrivite
viitoare marcante personalităţi n domeniu, cum ar pentru sănătatea precară a arhimandritului Tihon.
fi Iacob Amfiteatrov, arhiepiscopul de Kazan, Anto- După doi ani de activitate, el scrie o cerere de demi-
nie, Mark Viţinski, arhimandritul Mitrofan, rector sie către Sf. Sinod și se retrage la mănăstirea Curchi,
la Seminarul Teologic din Chișinău și arhiepiscopul n calitate de stareţ72 . Apoi se mută la mănăstirea

65
Ibidem. 69
Труды Бессарабского церковного историко-археологического
66
Кишиневские eпархиальные ведомости, nr. 10, 1893, p. 277. общества, vol. VI, Кишинев, 1914, p. 20.
67
Труды Бессарабского церковного историко-археологического 70
Ibidem.
общества, vol. II, Кишинев, 1909, p. 442. 71
Ibidem, p. 22.
68
Кишиневские eпархиальные ведомости, nr. 23, 1909, p. 6. 72
Ibidem, p. 23.

– 103 –
 funcţie. Datorită contribuţiei neobositului rector,
s-au nălţat splendidele clădiri ale Seminarului, care
pot fi văzute și astăzi n Chișinăul mileniului trei.
Pentru meritele sale a fost răsplătit de către autorităţi
cu Ordinul Sf. Ana cu coroană imperială. După cir-
ca 10 ani de activitate fructuoasă n calitate de rector
al Seminarului Teologic din Chișinău, Sf. Sinod a
ncercat transferarea sa n aceeași funcţie la alte se-
minare, pentru a ridica acele instituţii la nivelul ca-
litativ atins de Seminarul Teologic din Chișinău sub
conducerea sa. Dar arhiepiscopul Antonie s-a opus
cu vehemenţă, făc nd tot posibilul ca arhimandritul
Tihon să răm nă n Basarabia. Pentru a fi mai atrac-
tivă șederea lui, arhiepiscopul i-ar fi acordat o serie
de favoruri și privilegii, doar să răm nă.
n continuare, arhimandritul Tihon a urcat ver-
tiginos treptele carierei ecleziastice. E chemat de Sf.
Sinod pentru un stagiu de perfecţionare de un an la
Sankt Petersburg77. De fapt, aceasta a fost o strata-
gemă pentru a-l atrage pe arhimandrit n afara pro-
vinciei și a-i utiliza serviciile și n alte gubernii. După
Foto 6. Arhiepiscopul Mitrofan, rector al Seminarului Teologic din
Chișinău ncheierea stagiului este hirotonisit și numit episcop
al Ecaterinburgului. A urmat o altă funcţie, mai
H ncu ca simplu călugăr73. Aici a plecat la cele veșni- naltă, cea de vicar al eparhiei Perm, după care de-
ce. La mănăstire el scrie o serie de lucrări revelatorii vine episcop de Orenburg, fiindu-i ncununate toate
pentru provincia Basarabia, de exemplu studiile sale aceste peregrinări cu numirea sa n scaunul arhiepi-
dedicate mănăstirilor basarabene, care au fost publi- scopal al Donului și Novocerkaskului. Se stinge din
cate n revista Труды Бессарабского церковного viaţă la 1887, fiind nmorm ntat n cavoul din incin-
историко-археологического общества74. ta bisericii de la vila arhierească78.
Аl șaselea rector al Seminarului Teologic din Al șaptelea rector a fost arhimandritul Varlaam
Chișinău a fost arhimandritul Mitrofan (numele (numele mirean Vasile Cerneavschi), primul rector
mirean Mark Viținski). S-a născut n satul Goroho- din istoria Seminarului de origine moldovean. S-a
vka din ţinutul Pavlovsk al guberniei Voronej, ntr-o născut n Moldova istorică, n judeţul Hotin, s. Co-
familie de clerici75. Absolvă Seminarul din Voronej și bolcin. Era dintr-o familie de preot, așa că din frage-
se angajează n calitate de preot. După decesul soţi- dă copilărie i s-au cultivat valorile creștine. Absorbit
ei, hotărăște să plece din localitatea de baștină pen- de universul lui Dumnezeu, l regăsim pe la v rsta
tru totdeauna. Se nscrie la Academia Teologică din adolescenţei, la vreo 17 ani, nscris n r ndurile as-
Kiev. Obţine titlul de magistru n teologie. Lucrează cultătorilor de la mănăstirea H rjauca. Mai t rziu
profesor la seminarele din Poltava, Orlov și Kiev76. se nscrie la cursurile școlii spirituale din Chișinău,
n anul 1849 este transferat printr-un ordin al Sf. Si- după care urmează studiile seminariale la Semina-
nod la Seminarul Teologic din Chișinău n calitate rul Teologic din Chișinău79. Deja, prin personalita-
de profesor de istorie biblică. După doi ani, n 1851, tea arhimandritului Varlaam, c nd vorbim de foștii
este numit rector al Seminarului Teologic din Chi- rectori ai Seminarului ncepem să vorbim și despre
șinău. Nobile sunt rezultatele muncii sale n această foștii studenţi.
Se călugărește n 1848, c nd era ncă student la
73
Ibidem. seminar. și ia numele de călugăr Varlaam. Devine
74
Труды Бессарабского церковного историко-археологического
общества, vol. II, Кишинев, 1909.
75
Труды Бессарабского церковного историко-археологического 77
Ibidem, p. 25.
общества, vol. VI, Кишинев, 1914, p. 24. 78
Ibidem.
76
Ibidem. 79
Ibidem, p. 25.

– 104 –
ierodiacon și, ulterior, ieromonah80. Apreciat pentru Exemple ale altor realizări ale arhimandritului
pietatea sa și calităţile sale organizatorice, i se ncre- Varlaam: finisarea la 1862 a construcţiei bisericii Se-
dinţează funcţia de egumen al mănăstirii Frumoasa. minarului, ncepută n timpul rectoratului arhiman-
Avid de cunoștințe, l regăsim n postura de student dritului Mitrofan; tot lui i se datorează construcţia
la Academia Teologică din Sankt Petersburg, pe care unui nou bloc de studii al Seminarului Teologic
o absolvă la 1855 cu succese remarcabile și cu titlul din Chișinău un frumos edificiu cu trei etaje, din
de magistru n teologie. Un timp a predat la Semina- piatră albă și cu ieșire la str. Alexandrovskaia83. Ar-
rul din Ecaterinoslav, acolo unde a activat și mitro- himandritul Varlaam a fost cel care a separat Se-
politul G. Bănulescu-Bodoni, după care, printr-un minarul Teologic de școala spirituală de băieţi din
ordin al Sf. Sinod este transferat, n 1861, la Semi- Chișinău.
narul Teologic din Chișinău, n postul de rector. A Atunci c nd vorbim de rectorul Varlaam Cernea-
deţinut funcţia de rector al Seminarului Teologic vschi, vorbim, de fapt, de o nouă generaţie de cadre
din Chișinău circa 13 ani de zile. Afirm ndu-se ca din administraţia Seminarului, care sunt totodată
un bun organizator și diriguitor al vieţii religioase absolvenţi ai acestei instituţii de nvăţăm nt. E de re-
și al instituţiilor ncredinţate, Varlaam Cerneavschi marcat că printre cele mai strălucite cadre didactice
este promovat n ierarhia ecleziastică. După serviciul care au activat la Seminarul Teologic, marea majori-
la Seminarul Teologic din Chișinău, este numit epi- tate au pornit la drum de pe băncile Seminarului.
scop al eparhiei Vologodsk, apoi la V borg și Minsk Atunci c nd vorbim de cei care au stat n bănci-
(1880), unde a și decedat la 188981. le Seminarului Teologic din Chișinău, vorbim, de
n timpul c t s-a aflat n funcţia de rector al Se- fapt, de cei care au devenit n timp elita intelectuală
minarului Teologic din Chișinău, arhimandritul a Basarabiei. Să nțelegem corect, e vorba de o elită
Varlaam a realizat o serie de lucruri frumoase și ne- intelectuală ramificată n cele mai diverse domenii:
cesare nu doar pentru Seminar, ci și pentru Basara- teologie, artă, cultură, medicină, juridice, politică
bia. Faptele sale răm n să fie scrise cu majuscule n etc. Cei mai de vază teologi, juriști, medici, scriitori
Panteonul realizărilor din istoria Basarabiei. Printre ai Basarabiei au fost absolvenți ai Seminarului Teolo-
cele mai importante, care au avut un impact pozitiv gic din Chișinău.
de rezonanţă pentru dezvoltarea culturii spirituale n Unul dintre primii profesori ai Seminarului Te-
Basarabia, vom aminti n primul r nd că arhiman- ologic din Chișinău, proveniți din r ndurile semi-
dritul Varlaam a organizat editarea vestitului buletin nariștilor, a fost Avraam Juminschi. El și-a făcut
eparhial Кишиневские епархиальные вести. P nă studiile la Seminarul din Chișinău, făc nd parte din
n prezent această revistă este o sursă inepuizabilă prima promoție care a studiat după regulamentul
de informaţii preţioase referitoare la activitatea spiri- stabilit de G. Bănulescu-Bodoni, av ndu-i drept pro-
tual-culturală a eparhiei. Era totodată și o rampă de fesori pe apropiații mitropolitului: P. Cunițchi, Ivan
lansare a clerului creator. Pe paginile ei se publicau Nesterovici, Isidor Gherbanovski ș.a.84. După studii-
articole știinţifice și creaţii literare. nsuși arhiman- le seminariale, l regăsim pe A. Juminski pe băncile
dritul Varlaam nsera cu regularitate n almanahul Academiei Teologice de la Kiev, pe care o absolvă cu
eparhial diverse studii și cercetări, precum și predi- brio la 1827, conferindu-i-se titlul de doctor n teolo-
cile sale duminicale. La nceput buletinul eparhial gie. Revine la Chișinău ca profesor la Seminarul Te-
apărea at t n limba rom nă, c t și rusă. Apoi, auto- ologic. Tot aici se călugărește sub numele Antonie.
rităţile ecleziastice au suprimat ediţia n rom nă. La 1832, printr-un ordin al Sf. Sinod din Sankt Pe-
n plan editorial arhimandritul Varlaam a avut o tersburg este transferat la Kaluga n postul de inspec-
activitate fructuoasă. n afară de studiile pe care le tor al Seminarului din localitate. Aici, a trecut la cele
publica cu regularitate n oficiosul eparhiei, editează veșnice la 183485.
ntr-o lucrare bine definită disertaţia sa de magistru Dintre absolvenții de vază ai Seminarului Teo-
consacrată lui Ioan Gură-de-Aur82 . logic din Chișinău, l vom aminti pe talentatul om
de arte, compozitor, dirijor și pictor, preotul Mihail
80
Ibidem.
81
П.A. Лотоцкий, Список и краткие биографии окончивших 83
Ibidem.
полный курс Кишиневской духовной семинарии, Кишинев, 84
Труды Бессарабского церковного историко-археологического
1913, p. 156. общества, vol. IX, Кишинев, 1914, p. 153.
82
Ibidem, p. 157. 85
Ibidem.

– 105 –
Berezovschi. Originar din sudul titani , La o sută de ani ai Semi-
Basarabiei, a moștenit talentul de narului și multe alte cunoscute
la tatăl său, Andrei Berezovschi, lucrări muzicale88.
preot n s. Bairamcea . Anume86
Fiind mai mult de 10 ani pro-
tatăl a fost cel care i-a cultivat de fesor și director al Școlii de C n-
mic copil dragostea pentru c ntul tăreți din Chișinău și profesor la
coral. Deși era cel mai t năr din Conservator, a creat o școală co-
coriști, i fascina pe cei din jur prin ristică, ai cărei discipoli activează
tembrul său pur și cristalin, care p nă n prezent. Printre elevii săi
se distingea de celelalte voci. Pro- notorii vom aminti de cunoscuta
venind dintr-o familie de preot, interpretă de operă Maria Cebo-
și urmează destinul și face studii tari.
la Seminarul Teologic din Chiși- Posesor al unui talent poli-
nău. Ulterior, Mihail Berezovschi valent, Mihail Berezovschi s-a
devine profesor de muzică la alma afirmat și ca un pictor talentat,
mater. Aproape 20 de ani a fost impresion nd prin coloristica pic-
regentul corului arhieresc, pe care turilor sale. A participat la nume-
l-a ridicat la nălțimi de neatins. Foto 7. Alexandru Baltaga roase expoziții, obțin nd la una
Țarul Nicolae al II-lea, fiind n din ele medalia de aur89.
vizită la Chișinău și ascult nd co- Dintre foștii seminariști deve-
rul arhieresc ( n catedrala arhiepiscopală), condus de niți ulterior profesori ai instituției absolvite fac parte
către preotul catedralei Mihail Berezovschi, a rămas și membri ai dinastiei de preoți Baltaga. Primul Bal-
profund impresionat de acea feerie muzicală: Aveți taga pe care l găsim n listele seminariale este Teo-
cel mai minunat cor și o catedrală impunătoare . dor, absolvent din promoția a XIII-a a Seminarului
Gala Galaction consemna următoarele: C nta- Teologic din Chișinău (1843-1847)90. Revine la Se-
rea din această catedrală reprezintă cununa origina- minar n calitate de profesor de limba moldoveneas-
lității și a valorii artistice pentru acest prim altar al că, făc nd parte și din administrația Seminarului
Basarabiei! M-a nvrednicit Dumnezeu să asist acum Teologic din Chișinău. Printr-un ordin emis la 1882
vreo doi ani la o liturghie n Capela Sixtină din Vati- de Sf. Sinod, Teodor Baltaga devine protoiereul ca-
can. Am auzit, prin urmare, celebrul cor din Capela tedralei arhiepiscopale din Chișinău. A decedat la
Sixtină. C nd am revenit n țară cu nsuflețire [...] 1901. Publică n Buletinul eparhial o serie de articole
mi-am mărturisit mie și altora: corul lui Berezovschi consacrate istoriei eparhiei Chișinăului91.
este superior 87. Un alt seminarist devenit n timp profesor al Se-
Fiind unul dintre propulsorii artei basarabene, minarului Teologic din Chișinău a fost vestitul pro-
M. Berezovschi a creat un adevărat tezaur muzical, fesor de limbă moldovenească Emilian Ghepețchi.
fiecare piesă din acest tezaur fiind o bijuterie al că- La ndemnul său, autoritățile eparhiale locale s-au
rei rafinament te transferă n spațiul divinului. Vom opus celor centrale atunci c nd s-a hotăr t să nu se
numi doar c teva dintre ele: Liturghia Sf. Ioan mai predea limba locală n seminarele din Imperiul
Gură-de-Aur , concert pentru trei voci, Ție laudă, Rus. El a fost acel neobosit dascăl care, cu mijloace
Doamne , Acatistul Maicii Domnului de la H r- proprii, făcea rost de manualele necesare discipolilor
bovăț , Războinica , C ntecul heruvimilor , Spu- săi pentru studierea gramaticii limbii rom ne. Iată
ne-mi, Doamne, sf rșitul meu , Troparele imnul cele două manuale pentru limba rom nă după care
Sfinților Chiril și Metodiu , Trei luminători ș.a. preda: Начертание правил валахо-молдавской
A pus pe note cantatele: Rusia și Bulgaria , O sută
de ani de la unirea Basarabiei , Borodino , Doi 88 Труды Бессарабского церковного историко-археологического
общества, vol. IX, Кишинев, 1914, p. 151.
89
G. Bezviconi, Profiluri de ieri și de azi, Chișinău, 1943, p. 146-
147.
86
Ibidem, p. 151. 90
Труды Бессарабского церковного историко-археологического
87
Gala Galaction, Maestrul Mihail Berezovschi , Curentul, nr. общества, vol. IX, Кишинев, 1914, p. 154.
1857, 1933, p. 1. 91
Ibidem.

– 106 –
грамматики (1840)92 și Собрание Buletinul eparhial, precum și teza
сoчинений и переводов, в прозе и de doctorat, dedicată patriarhului
стихах, для упражнения в ва- Ierusalimului, Sofronie. G. Galin a
лахо-молдавском языке, с присо- elaborat și a tradus n limba rom -
вокуплением словаря и собрания nă slujba lui Ioan Războinicul94.
славянских первообразных слов, n continuare propunem să ne
употребляемых в языке вала- oprim atenția la cel care a activat
хо-молдавском (1840), ambele scri- ne ntrerupt la Seminarul Teolo-
se de Iacov Ghinculov. Gramatica gic din Chișinău mai mult de 36
lui Ghinculov era formată din cinci de ani, din 1871 p nă n 1908, și
capitole: I. Bazele citirii și scrierii n anume Iosif Parhomovici, un cu-
limba rom nă; II. Etimologia ge- noscut teolog. n paralel, a deținut
nerală (care cuprindea toate părţile funcția de inspector al Școlii Epar-
de vorbire: substantivul, articolul, hiale din Chișinău95. Cu prilejul
adjectivul, prenumele, numeralul, aniversării a jumătate de secol de
verbul, adverbul, prepoziţia, con- la deschiderea acestei școli Iosif
juncţia și intersecţia) . Autorul
93 Foto 8. Iosif Parhomovici Parhomovici a editat o frumoasă
definește fiecare parte de vorbire n lucrare istorico-statistică dedica-
particular, inser nd un număr enorm de exerciţii și tă activității Școlii Eparhiale de Fete din Chișinău.
exemple; III. Etimologia particulară ( n cadrul că- ntre 1905 și 1908 lucrează redactor la Buletinul
ruia erau propuse spre examinare părţile de vorbire eparhial. Grație eforturilor sale, s-a reușit editarea
din punct de vedere morfologic, clasificate n flexi- săptăm nală a organului de presă eparhial. Anteri-
bile și neflexibile); IV. Sintaxa limbii rom ne (noţi- or, revista se edita doar n ediție lunară. I. Parhomo-
uni generale de sintaxă, sintaxa propoziţiei și a frazei, vici desfășoară o prodigioasă activitate publicistică,
clasificarea propoziţiilor după scopul comunicării, științifică și literară96. Este un autor permanent la
clasificarea propoziţiilor după structură, părţile pro- Труды Бессарабского церковного историко-
poziţiei); V. Pronunţarea cuvintelor. археологического общества cu studii consacrate
E. Ghepețchi era posesorul unei bogate biblioteci, mitropolitului G. Bănulescu-Bodoni, arhiepiscopu-
cu literatură variată la care elevii săi aveau acces neli- lui Irinarh, arhiepiscopului Pavel ș.a. Deși era deja la
mitat. A activat și n calitate de traducător din rusă odihna binemeritată, continua să activeze fără vreo
n rom nă pentru Buletinul eparhial. A decedat la remunerare n instituțiile eparhiale. Impresionat de
1885, fiind stareț protoiereu la Biserica Mihăileană. această personalitate, țarul, făc nd o excepție de la
Șirul profesorilor de la Seminarul Teologic regulă, i conferă naltul rang de consilier de stat la
din Chișinău, foști seminariști, este continuat de 7 aprilie 191097.
Grigorie Galin, promoția a XV-a (anii de studii O notorietate absolută din lista absolvenților și
1847-1851). La nceput activează la Seminarul din profesorilor Seminarului Teologic din Chișinău este
Ekaterinoslav, apoi printr-un ordin al Sf. Sinod este venerabilul mitropolit, candidat la scaunul patriarhal,
transferat la Seminarul din Chișinău. Aici nregis- Arsenie Stadnițchi. Viitorul călugăr și sf nt Ar-
trează o longevivă activitate profesorală de circa 21 senie s-a născut la 22 ianuarie 1862 n satul Coma-
de ani, după care i se ncredințează funcția de pro- rovo, judeţul Hotin, ntr-o veche dinastie de teologi
toiereu la catedrala arhiepiscopală din or. Minsk, consacraţi. La botez a primit numele de Avxentie
continu nd să activeze p nă la sf rșitul vieții sale la Stadniţchi. Din frageda copilărie, n familie i-au fost
1893. Publică o serie de articole de specialitate n cultivate principalele norme ale moralei creștine, care
trimite la valori precum puritatea, asceza, sacralitatea.
92
n prefața cărții, I. Ghinculov face precizarea că obiectul stu-
diului său este l imba rom nă și că denumirea rom ni nu 94
Труды Бессарабского церковного историко-археологического
este nt mplătoare. P nă la ntemeierea Principatului Moldo- общества, vol. IX, Кишинев, 1914, p. 156.
va, locuitorii ambelor principate erau cunoscuți cu numele 95
Ibidem, p. 161.
comun rom ni. [...] Așadar, limba rom nă poate servi drept 96
Иосиф Пархомович, Духовно-учебные заведения Кишинев-
denumire comună a dialectelor valah și moldovenesc . ской епархии. 1813-1913, Кишинев, 1913.
93
Șt. Ciobanu, Cultura românească în Basarabia sub stăpânirea 97
Труды Бессарабского церковного историко-археологического
rusă, Chișinău, 1992, p. 95. общества, vol. IX, Кишинев, 1914, p. 161.

– 107 –
Aceste precepte i-au marcat n- rusă și ortodoxism. A invocat
treaga viaţă. unele afirmaţii ale lui Xenopol,
Se nscrie la Seminarul Te- care susţinea că ortodoxismul a
ologic din Chișinău, pe care-l fost o nenorocire pentru popo-
absolvă cu menţiune. Ardoarea rul rom nesc. Stadnițchi explică
credinţei și aptitudinile intelec- aceasta prin faptul că rom nii
tuale ale t nărului Stadniţchi nu cunosc adevărata nobleţe a
au fost remarcate de dascălii lui sufletului poporului rus. ¬ Dar
și el a fost promovat la Acade- cu părere de rău, nu doar rom -
mia Teologică din Kiev, pe care nii sunt ignoranţi, ci nșiși rușii
a absolvit-o cu gradul de doctor puţin ce cunosc despre poporul
n teologie. Este una din cele vecin de aceeași credinţă cu ei.
mai dinamice perioade din via- Pentru mulţi dintre ei Rom -
ţa lui. Fiind student, s-a ambiţi- nia e terra incognita», constată
onat să călătorească la Muntele Stadnițchi.
Athos din Grecia. Impresiile de Demonstr nd calităţi de
Foto 9. Mitropolitul Arsenie
călătorie le-a publicat n Jurna- bun cunoscător al istoriografi-
lul studentului-pelerin la Athos, ei rom ne, Arsenie Stadniţchi
editat la Kiev n 1886. Deși era o primă ncercare, face referire la articolul lui Ghenadie al R mnicului,
temerarul pelerin și-a validat calităţile de cercetător Exarhul Gavriil , publicat n Revista nouă (1888,
talentat, dublate de un profund spirit de observaţie. nr. 10). Studiul n cauză l-a calificat pe G. Bănu-
Lucrarea lui Arsenie Stadniţchi a fost nalt apreciată lescu-Bodoni drept un personaj b ntuit de inconsec-
cu premiul n numele lui Makariev. venţe, bazate mai mult pe declaraţii pline de exaltare
După ncheierea studiilor academice a fost re- și patetism. Ghenadie al R mnicului a fost cel care
partizat n calitate de profesor la Seminarul Teo- l-a numit coadă de topor n m inile rușilor . Foar-
logic din Chișinău, pe băncile căruia a fost c ndva te diplomat și judicios, Arsenie Stadniţchi afirmă că
un simplu student. Aici a predat greaca veche, mu- doar scriind o lucrare de proporţii, efectu nd verita-
zica bisericească și teologia dogmatică. n paralel, a bile studii, poţi pătrunde n miezul problemei, poţi
deţinut funcţia de redactor al organului de presă al analiza, sintetiza și găsi incoativul mișcării.
clerului basarabean, Кишиневские eпархиальные Lucrarea lui Arsenie Stadniţchi, Gavriil Bănu-
ведомости, n care Arsenie Stadniţchi a publicat lescu-Bodoni, exarhul moldo-vlah (1808-1812) și
peste 100 de articole, care au contribuit la sporirea mitropolit al Chișinăului (1813-1821), prezintă un
prestigiului t nărului profesor și cercetător. interes enorm pentru formarea unor concluzii corec-
n 1895 el reușește să editeze celebra sa lucra- te privind relaţiile dintre ruși și rom ni, ndeosebi
re Gavriil Bănulescu-Bodoni, exarhul moldo-vlah dacă se ia n considerare lipsa surselor referitoare la
(1808-1812) și mitropolit al Chișinăului (1813-1821), această problemă. Ideile sale se nscriu pe coordona-
pentru care i s-a conferit titlul de magistru n teo- tele promovării relaţiilor de prietenie și stabilitate n-
logie. n opinia contemporanilor săi, Arsenie Stad- tre biserica rom nă și cea rusă.
niţchi a reușit să pătrundă n tumultul vremurilor Manifest nd o propensiune pentru intransigenţă
apuse și n esenţa vieţii acestei disputate figuri, să și sacralitate, la 1 ianuarie 1896 Avxentie Stadniţchi
nţeleagă sufletul clerului basarabean și să găseas- mbracă schima cea mare și primește un nume nou
că acolo mobilul faptelor și evenimentelor descrise. Arsenie. A nfruntat toate servituţile unei aseme-
Graţie muncii fără preget și serioasei sale erudiţii, nea dăruiri. Avansează fulminant pe scara ierarhiei
el integrează ntreaga activitate a lui Gavriil Bănu- ecleziastice. A fost rectorul și stareţul mănăstirii Sf.
lescu-Bodoni ntr-o structură conceptuală și narativă Antonie Romanul din Novgorod, devenind ulterior
complexă, bine articulată. Arsenie Stadniţchi ncear- arhimandrit. și urmează cariera ca inspector și pro-
că să pătrundă n miezul problemei și să găsească o fesor, apoi ca rector al Academiei Teologice din Mos-
explicaţie adecvată animozităţilor exaltate, promo- cova (1898-1903). n paralel, a fost hirotonit episcop
vate insistent n mass-media rom nească contempo- de Volokolamsk (1899) și al treilea vicar al Mitropo-
rană faţă de Gavriil Bănulescu-Bodoni, de biserica liei Moscovei.

– 108 –
 n anul 1900, mpreună cu un grup de studenţi re, trebuie să admitem că lui, de r nd cu alte perso-
și profesori de la Academia Teologică din Moscova, nalităţi marcante ale acestui meleag, i revine rolul
face un pelerinaj la Locurile Sfinte n Palestina și alte de a fi factorul propulsor al unei uriașe opere de
ţări din Orientul Apropiat. Graţie inepuizabilului cultura și spiritualitate basarabeană, iar ntr-un plan
său talent narativ și calităţilor de iscusit cercetător, mai restr ns, de a fi un exemplu de dăruire, cercetare
n baza impresiilor de călătorie episcopul Arsenie obiectivă și credinţă p nă la sacrificiu. n anul 1993
editează lucrarea n ţara sfintelor amintiri, n care a Biserica Ortodoxă Rusă din Diasporă și-a amintit de
inserat și circa 60 de fotografii, marea lor majoritate osteneala ecumenică și jertfa de dragoste ntru cre-
fiind realizată chiar de autor. dinţă a Prea Sfinţitului Arsenie și l-a canonizat 98.
n 1904 i s-a conferit titlul de doctor n istoria Tot absolvent și profesor al Seminarului Teologic
bisericească pentru lucrarea Studii și monografii asu- din Chișinău a fost cunoscutul teolog Ion (Ioan)
pra istoriei Bisericii din Moldova. Autorul prezintă Halippa. Absolvă Seminarul n 1891 și Academia
n ea un tablou complex al Principatelor Rom ne, Teologică din Kiev n 1895. ntors n Basarabia, a
al bisericii din acest spaţiu și sintetizează momente- fost angajat ajutor al inspectorului Seminarului. Ion
le de maximă importanţă. Printre dramele poporu- Halippa a desfășurat o prodigioasă activitate știin-
lui rom n el evidenţiază nefastele domnii fanariote. țifică. Este autorul mai multor hărți arheologice ale
Lucrarea s-a bucurat de mare succes at t n Rusia, Basarabiei. n calitate de șef al Comisiei Guberniale
c t și n afara hotarelor ei, beneficiind de numeroase Științifice a Arhivelor din Basarabia, a fost coautor
menţiuni și premii. Pentru această realizare știinţifi- al lucrării monumentale n trei volume Trudy Bessa-
că regele Carol I al Rom niei l-a decorat pe Arsenie rabskoi gubernskoi ucenoi arhivnoi komissii (Lucrările
Stadniţchi cu medalia Bene Merente de gradul I. Comisiei Guberniale Științifice a Arhivelor din Basa-
Totodată, Academia de Știinţe a Rusiei i-a decernat rabia, 1900, 1902, 1907), n care datele istorice des-
Marele Premiu n numele lui Uvarov. pre Basarabia aflate n arhivele rusești au fost puse la
n calitate de episcop de Pskov și Porhovsk, Arse- dispoziția cercetătorilor ntr-un format științific. A
nie Stadniţchi desfășoară o vastă activitate culturală: fost ucis mpreună cu fiul său Constantin n 1941 de
nfiinţează școli, muzee. n 1910 este ales n scaunul autoritățile sovietice.
arhiepiscopal al orașelor Novgorod și Starorusi. n n contextul bivalent de seminarist și profesor
această perioadă el și ndreaptă eforturile n vederea la Seminarul Teologic din Chișinău, nu putem să
restaurării unei serii de monumente istorice valoroa- nu amintim de Macarie Iepure. După absolvirea
se ale arhitecturii teologice ruse. A fost președintele Seminarului Teologic din Chișinău și desăv rșește
Sinodului local al Bisericii Ruse n anii 1917-1918. studiile la Academia Teologică din Kiev, pe care o
n octombrie 1917 Arsenie Stadniţchi, ca mem- absolvă la 1873. Se re ntoarce n Basarabia, angaj n-
bru al Consiliului suprem al Sf ntului Sinod, a du-se pe post de profesor la instituția pe care c ndva
candidat pentru numirea n rangul de patriarh, m- a absolvit-o. n paralel ( n anii 1883-1885), a suplinit
preună cu episcopii Antonie și Tihon, dar n urma și funcția de redactor adjunct la Buletinul eparhial.
tragerii la sorţi funcţia i-a revenit arhiereului Tihon. n paginile lui a nserat o serie de articole dedicate
La 29 noiembrie 1917 este desemnat membru per- sărbătorilor religioase, istoriei bisericii creștine, pre-
manent al Sf ntului Sinod de la St. Petersburg. La 11 dicilor n popor ș.a. Din 1885 a fost numit n func-
august 1933 Arsenie Stadniţchi a fost numit mitro- ția de șef de studii la Școala Spirituală de Băieți din
polit de Tașkent și Turkestan. A murit pe 23 februa- Chișinău. A decedat subit la 1903, n urma unui
rie 1936, la spitalul din Tașkent. A fost nmorm ntat stop cardiac.
la Cimitirul Botkin din același oraș. Pavel Lotoțki, specialist n istoria Seminarului
Mitropolitul Arsenie Stadniţchi a rămas n is- Teologic din Chișinău. și face studiile aici n anii
torie drept un model pentru toţi. Modest și perse- 1896-1900. După ncheierea studiilor seminariale și
verent, intransigent n ceea ce privește moralitatea desăv rșește educația teologică la Academia din Kiev
clerului, un erudit, milostiv și afectuos cu semenii săi (1900-1904). Absolvind-o cu succes, revine la Chiși-
debusolaţi, atent la judecăţile de valoare, el a frapat
contemporaneitatea prin inteligenţa sa creatoare și 98
Diana Ețco, Tatiana Rotaru, P reasfințitul Arsenie exemplu
ncrederea infinită n virtuţile morale ale propriului de dăruire, cercetare obiectivă și credință p nă la sacrificiu , n
Academicianul Vladimir Andrunachevici, Chișinău, 2009, p.
popor. Corel nd toate aceste argumente edificatoa- 136.

– 109 –
nău, unde se angajează n calitate de profesor și bibli- lor100 . Pe paginile ei găsim o radiografie complexă a
otecar. Editează c teva lucrări semnificative dedicate activității laboriosului episcop, bazată at t pe izvoare
istoriei Seminarului Teologic din Chișinău99. edite, c t și inedite. Prin intermediul acestei lucrări,
Unul dintre absolvenții notorii ai Seminarului Iustin Frățiman și pune n valoare talentul narativ,
Teologic din Chișinău este cunoscutul istoric, mem- concizia expunerii, acuitatea investigației. El plasează
bru corespondent al Academiei Rom ne (ales n personajul principal n centrul unui tablou complex
1919), Iustin Frățiman. S-a născut la 1 iunie 1870 al realităților social-politice n care acesta a activat,
n s. Cuhureștii de Jos, județul Soroca. Deoarece reușind să transfere și să orienteze cititorul n hățișul
făcea parte dintr-o dinastie de preoți, de mic copil lor101. nceputul de secol s-a dovedit a fi productiv
a fost orientat și el spre o carieră teologică. Inițial a pentru Iustin Frățiman, el reușind să editeze lucrări
fost elev la Școala Spirituală din Edineț, apoi absolvă istorice c țiva ani consecutiv. n anul 1902, de sub
Seminarul Teologic din Chișinău la 1892, după care teascurile tiparului vede lumina lucrarea sa Chestiu-
l regăsim pe băncile Academiei Teologice din Ka- nea eparhiilor Basarabiei102 . n cadrul acestei lucrări
zan. Aici obține succese apreciate, absolvind la 1896 autorul demonstrează cu lux de amănunte legăturile
cu titlul de candidat n teologie. Revine n Basara- dintre eparhiile de peste Prut (a Proilavei, a Hușilor
bia și se angajează la Școala Spirituală de Băieți din și a Hotinului) și Basarabia. și fundamentează rațiu-
Chișinău (1897-1899), după care pornește din nou nile n baza unor argumente elocvente și imbatabile,
la drum și ajunge la Pskov n calitate de profesor la care demontează printr-o logică ușor nțeleasă teorii-
Seminarul Teologic. n anii 1899-1913, lucrează n le nvechite. n prim-plan prezent nd acele persona-
mai multe orașe din Rusia (Pskov, Lyskov, Oloneţ, lități notorii care au ncununat activitatea eparhiilor
Pinsk) la diferite școli și seminare, unde a predat supuse cercetării103. Peste un an de zile, la 1903, mai
limbile greacă, franceză, latină, istoria bisericii, dog- nregistrează o performanță la capitolul lucrări edi-
matica, liturgica și istoria laică. n acest interval de tate, public nd Inochentie, episcopul Hușilor. Prin in-
timp, obţine diploma Institutului Imperial de Arhe- termediul lucrărilor sale Iustin Frățiman prezintă o
ologie din Petersburg (1907) și diploma Facultăţii de galerie de iluștri teologi moldoveni, ale căror eforturi
Litere (secţia istorico-filologică) a Universităţii din s-au coalizat n opera edificatoare de propășire spiri-
St. Petersburg (1910). Erudiția sa cucerește simpatia tuală a propriului popor. n exaltatul an 1917, l regă-
faimoasei familii Catargiu și i se oferă acces deplin sim pe Iustin Frățiman invitat n calitate de lector la
la vestita lor bibliotecă. La 1913 revine n patrie și cursurile organizate n Rom nia pentru nvățătorii
se stabilește n orașul Soroca. Va lucra n calitate de basarabeni. După 1918 a ncercat cu disperare să se
director al Școlii Normale, dar din cauza opțiunilor angajeze la vreo catedră a Seminarului Teologic din
sale politice intră n conflict cu un grup de pedagogi Chișinău, dar toate eforturile sale s-au dovedit a fi
șovini, conflict care se soldează cu un tribunal con- zadarnice. C nd a văzut că nu reușește la Chișinău,
vocat pe caz și cu deportarea sa n regiunea Turgai- a aplicat la Seminarul Teologic din Cernăuți, unde
sk. n haosul revoluției din 1917 se ntoarce acasă. s-au anunțat niște posturi vacante. Dar și aici l-a aș-
Tributar idealurilor sale politice, se implică activ n teptat ghinionul, d ndu-se prioritate altor candidați,
mișcarea de eliberare națională din Basarabia. E unul lui i s-a prezentat un refuz sec. Singur și sărac, trece
dintre fondatorii Societății Istorico-Literare B. P. la cele veșnice la 23 septembrie 1927, fiind ngropat
Hasdeu (1918). Publică o serie de studii n revistele: n cimitirul din satul natal.
Cuvânt moldovenesc, Ardealul, România nouă, Sfa- Alexei Mateevici, autorul poemului Limba
tul Țării ș.a. noastră , și-a făcut studiile la Seminarul Teologic din
De-a lungul vieții sale de neobosit cercetător, Chișinău n anii 1905-1909104. După absolvirea Se-
a publicat un șir de studii extrem de valoroase at t
pentru istoria bisericii moldovenești, c t și pentru is-
100
Iustin Frățiman, Hushski episkop Iakov (Stamate), Kishinev,
1901.
toria Moldovei. Vom nominaliza n special lucrarea 101
Ibidem.
publicată n 1901 Iacob (Stamate), episcopul Huși- 102
Iustin Frățiman, K voprosu ob eparhiiah v Bessarabii, Kishi-
nev, 1902.
99
П.A. Лотоцкий, Список и краткие биографии окончивших 103
Ibidem.
полный курс Кишиневской духовной семинарии, Кишинев, 104
Труды Бессарабского церковного историко-археологическо-
1913; П.A. Лотоцкий, История Кишиневской духовной се- го общества. Vol. IX. В память столетия Кишиневской
минарии, Кишинев, 1913. епархии, 1813-1913, Кишинев, 1914, p. 182.

– 110 –
 din Chișinău, ncredinț ndu-i-se predarea unor așa
discipline de studii ca: religia, matematica, paleogra-
fia, greaca ș.a. O performanță de netăgăduit a activi-
tății sale răm ne a fi traducerea n limba găgăuză a
Noului și a Vechiului Testament. Mihail Ceachir a
mai publicat și o serie de ndrumare metodico-prac-
tice pentru studierea limbii ruse și rom ne. Traduce
n limba rom nă Începuturile învățăturii creștinești,
semnată de mitropolitul Filaret, editează dicționarul
ruso-moldovenesc și moldovenesc-rus, o crestomație
ruso-moldovenească, abecedarul rusesc și moldove-
nesc și multe altele105. n 1934 publică renumita sa
Foto 10. Alexei Mateevici Foto 11. Mihail Mateevici lucrare de sinteză, consacrată studiilor sale efectu-
împreună cu fiul Alexei ate de-a lungul vieții, ntitulată Istoria găgăuzilor
basarabeni. Colaborează activ cu revista Viața Ba-
minarului, l găsim pe băncile Academiei Teologice sarabiei, unde publică o serie de studii cu caracter
din Kiev. Publică, n Buletinul eparhial, o serie de istorico-etnografic consacrate găgăuzilor. A trecut
creații literare. Multe din ele de exemplu Motive la cele veșnice n 1938, fiind ngropat la Cimitirul
religioase n superstiții și obiceiuri religioase la mol- Central din Chișinău.
dovenii basarabeni , Impactul influenței religioase Desigur, șirul de foști seminariști ajunși profe-
asupra genezei și dezvoltării istorice a limbii moldo- sori la Seminarul Teologic din Chișinău ar putea
venești au fost preluate n Труды Бессарабского
церковного историко-археологического общества.
A fost un colaborator permanent al revistei Lumi-
nătorul, unde a publicat o serie de studii consacrate
istoriei creștinismului n Moldova.
Cuviosul Macarie Untul s-a născut n satul Flo-
rițoaia, județul Iași, ntr-o familie de preot. și face
studiile la Seminarul Teologic din Chișinău n anii
1878-1881, apoi absolvă Academia Teologică din
Kiev (1885). Revine la Chișinău, unde se hirotoni-
sește și devine preot al bisericii de la nchisoarea din
Chișinău. Și-a dedicat ntreaga activitate azilului
pentru invalizi de pe l ngă Frățimea Alexandru
Nevski , fiind convins că doar făc nd bine, ești un
adevărat slujitor al Domnului. La Macarie Untul ve-
neau necăjiții din toate colțurile Basarabiei după sfat
și ndrumare. Nu a pregetat nicio clipă să ofere ajutor
dezinteresat celora care aveau nevoie de el. A plecat la
cele veșnice n 1916, fiind nmorm ntat l ngă azilul
Alexandru Nevski , unde a ostenit ani de zile.
Propun să ne oprim atenția și asupra absolventu-
lui Seminarului Teologic din Chișinău, protoiereul
profesor Mihail Ceachir, intelectual de notorietate,
illuminist basarabean, numit apostolul limbii găgă-
uze tipărite . S-a născut la 1861 n localitatea Cea-
d r-Lunga. Provenea dintr-o familie de slujitori ai
Foto 12. Macarie Untul
bisericii. și face studiile la Seminarul Teologic din
Chișinău, pe care l absolvă cu succes la 1881. Ul-
terior devine profesor la Școala Spirituală de Băieți
105
Ciobanu Ștefan, Cultura românească în Basarabia sub stăpâ-
nirea rusă, Chișinău, 1992, p. 114.

– 111 –
continua cu personalități marcante, dar dorim să
nominalizăm n acest context și pe unii dintre ab-
solvenții Seminarului Teologic din Chișinău care
și-au continuat studiile n instituții de nvățăm nt
superior laice. De exemplu absolvenți ai Seminarului
Teologic din Chișinău care și-au continuat studiile la
Universitatea din Iuriev (Dorpat, azi Tartu): Pante-
limon Halippa (Facultatea de Fizică și Matematică),
abandonează n anul III și se nscrie la Universitatea
din Iași106, Alexandru Frățiman107, Ioan Pelivan,
absolvent al Facultății de Drept, Mihail Panteleev
(Facultatea de Medicină), Boris Iepure (Facultatea
de Drept) ș.a.
Ivan Ivancov, dupa absolvirea Seminarului Teo-
logic din Chișinău n 1894, și continuă studiile la Foto 13. Iustin Frățiman
Institutul Agrar din Moscova, pe care l absolvă n
1903 cu titlul de savant-agronom de categoria I. și adune elevi pentru o singură clasă, atunci la finele
continuă activitatea la Colegiul de Vinificație din secolului al XIX-lea situația s-a schimbat radical. n
Basarabia. S-a afirmat ca unul dintre cei mai buni 1890 Seminarul Teologic din Chișinău avea un con-
specialiști n oenologie din Imperiul Rus. A publicat tingent de 294 de elevi, iar pe l ngă cele șase clase de
o serie de lucrări de specialitate108. bază mai funcţionau trei clase paralele. Peste un de-
Dintre absolvenții Seminarului Teologic din Chi- ceniu, la 1900, Seminarul Teologic avea un contin-
șinău care au mers să studieze la Universitatea din gent practic dublu de elevi 453: 130 de elevi erau
Sankt Petersburg vom nominaliza pe Ioan Inculeț bursieri de stat. n 1901 erau 143 de elevi bursieri.
(absolvă Seminarul n 1905), care se nscrie la Fa- n acest timp, secţii paralele funcţionau n primele
cultatea de Fizică și Matematică, ulterior devine un patru clase inferioare.
apreciat specialist, este numit șeful Catedrei de fizică La sf rșitul acestei perioade din istoria Semi-
la Academia Rusă de Științe109. La Universitatea din narului, n anul școlar 1903/1904, au fost deschise
St. Petersburg, din inițiativa sa, este creată asociația secţii paralele n toate clasele, iar n anul 1904/1905,
studenților basarabeni din Petersburg. n anul 1917 n clasa nt i a fost deschisă a doua secţie parale-
a fost deputat n Sovietul din Petrograd din partea lă. n acest ultim an școlar din perioada indicată
Partidului Socialist Revoluționar. A fost președintele 1904/1905, contingentul școlar al Seminarului
Sfatului Țării și al Republicii Democratice Moldo- Teologic era de 452 de elevi. Ei erau repartizaţi pe
venești; Nicolae Epure (Facultatea de Drept, după clase n felul următor: n clasa a VI-a de bază 36 de
absolvire devine funcționar al administrației guber- elevi, n clasa a VI-a paralelă 32, n clasa a V-a de
niale); Pantelimon Erhan (Facultatea de Istorie și bază 26, n clasa a V-a paralelă 25, n clasa a IV-a
Filologie), șeful primului guvern al Republicii De- de bază 28, n clasa a IV-a paralelă 25, n clasa a
mocratice Moldovenești110 și mulți, mulți alții, zeci III-a de bază 38, n clasa a III-a paralelă 41, n
de foști seminariști care, continu ndu-și studiile la clasa a II-a de bază 39, n clasa a II-a paralelă 42,
instituții de nvățăm nt superior teologice sau laice, n clasa I de bază 40, n prima clasa I paralelă 40,
au devenit personalități de vază, dar pe care nu am n a doua clasă nt i paralelă 40.
reușit să-i trecem n revistă n acest studiu. Cu sigu- Pe parcursul a o sută de ani de activitate a Se-
ranță, o vom face n alte studii. minarului Teologic din Chișinău (1813-1913), circa
Dacă la nceput de cale, n acel ndepărtat 1813, 383 de absolvenţi au făcut studii n instituţii de n-
Gavriil Bănulescu-Bodoni cu dificultate a reușit să văţăm nt superior: 102 n academii teologice, 281
n instituţii laice de nvăţăm nt superior.
106
Ibidem, p. 206.
107
Ibidem, p. 205.
108
Ibidem, p. 196.
109
Ibidem, p. 206.
110
Ibidem, p. 208.

– 112 –
Date statistice despre funcțiile deținute de către absolvenții Seminarului Teologic din Chișinău

Instituție Funcție Număr de persoane

Seminarul Teologic din Mitropolit Î.P.S. Arsenie Stadniţchi, mitropolit al Novgorodului (1910-
Chișinău 1933), mitropolit al Tașkentului și Turkestanului (1933-1936)

Consiliul Sf. Sinod al Bisericii 40 de persoane

Ortodoxe Ruse

Funcţionar de rang înalt:

– consilier imperial; 1 persoană
– consilier de stat 10 persoane

Titluri știinţifice:
– doctor habilitat în istoria Bisericii 1 persoană
– doctor în filologia slavonă 1 persoană
– doctor în medicină 6 persoane
– magistru în teologie 7 persoane
– doctor în teologie 70 de persoane

Funcţii Număr de persoane

Rector de academie teologică 1

Rector de seminar teologic 4

Director de școală profesională 1

Inspector eparhial de școală parohială 2

Director de gimnaziu 4

Director de școală populară 3

Inspector al Academiei 1

Inspector de seminar, gimnaziu și școală populară 12

Inspector al școlii eparhiale de fete 3

Supervizor 6

Secretar al Consistoriului 1

Consul 2

Dragoman 1

Profesor la academie teologică 1

Docent la academie teologică 3

Profesor universitar, cu titlu științific 3

Profesor, cu studii teologice superioare 65

Jurist 73

Medic 87

Redactor de publicații periodice 7

Jurnalist și editor de ziar 1

Absolvenţi ai Seminarului Teologic din Chișinău autori de:

– lucrări literare 34
– lucrări de muzică bisericească 2
– sculpturi și picturi 2

– 113 –
Foto 13. Fosta clădire a Seminarului Teologic din Chișinău

Totuși, cei mai mulți dintre absolvenții Semina- La o privire mai atentă vom observa că transferarea
rului Teologic din Chișinău au fost cei care au ple- rectorilor și profesorilor din Chișinău se făcea atunci
cat n satele și t rgurile Basarabiei ca simpli preoți, c nd surveneau schimbări interne serioase n siste-
cei care au mers să ridice biserici, n care să oficie- mul țarist, iar remanierea cadrelor incomode s-a re-
ze servicii divine și să propovăduiască cuv ntul lui alizat cu regularitate.
Dumnezeu, deci să ducă lumina, așa cum ndemna De-a lungul unui secol de activitate (1813-1913)
M ntuitorul. eforturile profesorilor și absolvenților Seminarului
Pentru noi, contemporanii smartphonurilor și ai Teologic din Chișinău au erupt cu o forță mobiliza-
filmelor n 3D, uitatele, pe nedrept, generații de pro- toare nestăvilită, cre nd o elită intelectuală a Basara-
fesori și seminariști par a fi emblematice. Pasiunea biei, luptătoare pentru eliberarea națională și socială.
lor fost munca, prin ea s-au simțit mpliniți. Deși au Ei sunt cei care și-au asumat ca datorie supremă dra-
trecut mai mult de două secole, recunoaștem merite- gostea față de acest păm nt, față de poporul pe care
le incalculabile ale acestor deschizători de drumuri. l păstoreau cu iubire și dăruire de sine.

– 114 –
 ACTIVITATEA DUMEI ORĂȘENEȘTI DIN CHIȘINĂU ÎN PERIOADA
PRIMARULUI DMITRI MINCOV (PRIMUL MANDAT 1850-1854) (I)

Ivan DUMINICA

n a două ediție a Identităților Chișinăului am

arătat originea familiei lui Dmitri Mincov, dar și ac-
tivitatea lui mpreună cu tatăl său Chiril ca negus-
tori n orașele Bolgrad și Chișinău1. n această ediție
vom ncepe o serie de articole despre activitatea lui
D. Mincov n postul de primar al orașului Chișinău.
n articolul prezent ne vom opri la primul an din
primul său mandat, care s-a desfășurat n perioada
1850-1854. Intenția este de a arăta detaliat aportul
primarului Mincov la dezvoltarea orașului. Reușitele
sale s-au datorat și unei conlucrări bune cu consilierii
săi, de aceea vom analiza și acțiunile Dumei Orășe-
nești de desfășurare a lucrărilor de amenajare a Chi-
Fig. 1. Semnăturile ambilor primari ai Chișinăului – D. Durdufi
șinăului n mandatul lui Dmitri Mincov. (stânga) și D. Mincov (dreapta) – aplicate în ziua de 3 iunie 1850
(sursa: ANRM. F. 75, inv. 1, d. 1558, ff. 312v, 313v.).
1850 preferat să aibă c teva luni pentru a ntra n esența
Dmitri Mincov a nceput mandatul său de primar lucrurilor de la primărie. Faptul că la primărie era
(gorodskoj golova) n vara anului 1850. n statutul lui mult de lucru se confirmă prin aceea că de multe
personal, care se păstrează n Fondul Dumei Orășe- ori cererile erau dezbătute n ședințe după trecerea a
nești din Chișinău la Arhiva Națională a Republicii c teva luni de la depunerea lor la Dumă. Tindem să
Moldova, este menționat că la 10 august 1850 el și-a credem că data de 10 august 1850 a apărut n statu-
nceput activitatea edilitară, fiind ales din partea ne- tul personal al lui Mincov pentru că anume atunci
gustorilor și mic-burghezilor2 . nsă documentele de el a fost confirmat n funcție de către guvernator.
ședințe ale Dumei ne arată că Mincov și-a nceput
(fig. 1)
activitatea două luni mai devreme. Acest fapt este Deciziile n Duma Orășenească se aprobau de
atestat de semnătura lui, care prima dată apare pe primar mpreună cu 5 consilieri-pristavi (glasnye),
documente emise de Dumă la 3 iunie 18503. Trebu-
aleși pe trei ani din partea societăților orășenești4,
ie de menționat că el semna concomitent, n aceeași aleși din negustori locali, n baza principiului apar-
zi, cu predecesorul său, primarul Dmitri Durdufi. tenenței naționale5. n primul mandat al lui Min-
De exemplu semnăturile lor apar concomitent la 3,
5 și 6 iunie 1850. Din 14 iunie documentele Dumei 4
Societăți orășenești (gorodskie obshchestva) n Imperiul
erau semnate numai de D. Mincov. Credem că afla- Rus, un fel de uniuni ale orășenilor pe criterii etnice și so-
rea simultană a semnăturilor ambilor primari pe acte ciale (negustori, mic-burghezi, reprezentanții comunităților
etnice și ai breslelor din oraș etc.). Din partea acestora se
emise n aceeași zi poate fi explicată prin faptul că
alegea c te un reprezentant la postul de consilier al Dumei
Mincov, neav nd experiență de a conduce orașul, a Orășenești.
5
Valentin Tomuleț, Basarabia în epoca modernă (1812-
1
Ivan Duminica, D mitrii Mincov un bulgar la c rma Chi- 1918). (Instituții, regulamente, termeni). (Chișinău: Le-
șinăului (1850-1854; 1857-1864) , Identităţile Chișinăului. xon-Prim, 2014), 306. Candidații n consilieri trebuiau să
Ediţia a II-a, coord. S. Musteață, A. Corduneanu (Chișinău: cunoască despre sursele de colectare a veniturilor, să nțelea-
ARC, 2015), 100-114. gă diferite operații comerciale, alocarea taxelor și impozite-
2
Arhiva Națională a Republicii Moldova ( n continuare, lor, să poată media litigii comerciale. Consilierul trebuia să
ANRM). Fondul 75, inv. 1, dosarul 1975, file 2-2 verso. n aibă casă, sau casă și comerț, sau comerț și meșteșugărit, sau
articolul meu sus-menționat, s-a strecurat o greșeală tehni- casă și meșteșugărit n același oraș, nu trebuie să fie bancrot,
că n ceea ce privește data nceperii oficiale a mandatului de penalizat, suspectat n viciile evidente, iar n ce privește par-
primar al lui D. Mincov: n loc de 1 august, trebuie să fie 10 tea morală omul trebuia să fie cu conștiința curată și con-
august (Duminica, D mitrii Mincov , 109). duită ireproșabilă , a se vedea I. Halippa, Jubilejnyj sbornik
3
ANRM. F. 75, inv. 1, d. 1558, ff. 312-313. goroda Kishinev. 1812-1912. Chast 1 (Kishinev, 1912), 95.

– 115 –
cov, consilieri-pristavi erau: din 1850 negustorii Serviciului General al Pazei Orășenești se aflau n
de ghilda a treia Panaiot Tabacopulo, Afanasi Petrov casa arendată de la arhitectul și funcționarul de cla-
( n lipsa acestuia, era reprezentat pe r nd de adjunc- sa a IX-a (titulyarnyj sovetnik) Iosif Gasket. Un do-
ții [kandidat] Iarkov și Zaps), Dmitri Hitov ( n lip- cument din 1850 atestă că această casă era arendată
sa sa, locul era ocupat de către Mumji Romanov), din 16 octombrie 1848 pe patru ani. Pentru fiecare
Duvid Rabinovici și Todris Margulis. Din 1852,
componența consilierilor se schimbă: n locul lui
Petrov vine Vasili Nifontov, iar n locul lui Hitov
Nikita Bobrov6. n cazul c nd primarul, din motive
personale, nu putea să fie prezent la ședințe, el era
reprezentat de un interimar, care era o persoană res-
ponsabilă. Acesta semna documentele cu mențiunea
funcției sale ( candidat la funcția de primar ; kan-
didat v gorodskie golovy) sau a interimatului ( n lo-
cul primarului ; za gorodskogo golovu). De exemplu,
deseori edilul era nlocuit de negustorul de ghilda a
treia, bulgarul Gheorghi Dimov7. Acesta a exercitat
prima dată interimatul funcției de primar n perioa-
da 30 iulie-28 august 1850. Atunci Mincov a lipsit
din motive personale: el participa la iarmarocul din
orașul Harkov, care se desfășura n această perioadă.
Din cauza că concediul primarului nu depășea 29 de
zile, el putea să nu ceară permisiune de la autoritățile
regionale, n acest caz el a apelat la consilierii Dumei
și a propus să fie nlocuit provizoriu de Dimov. (fig.
2a, 2b) Ultimul a fost chemat la primărie la 29 au-
gust, a depus jurăm nt de credință imperatorului și a
fost numit să-l nlocuiască pe Mincov8.
Trebuie de menționat că n perioada vizată nu
mulți aveau dorința să devină funcționari la Duma
Orășenească, deoarece primarul și consilierii nu pri-
meau salariu, ei se ntrețineau din propriile venituri.
Ca urmare, n aceste posturi găsim n mare parte
negustori de ghildă, adică oameni nstăriți. Ședințe-
le de obicei ncepeau la ora 8 seara și uneori se pre- Fig. 2. a.-b. Înscrisul numelui și semnătura primarului adjunct
Gheorghi Dimov (sursa: ANRM. F. 75, inv. 1, d. 1561, ff. 171, 219).
lungeau p nă la ora 12 noaptea. Sarcinile stabilite de
Reglementările orășenești din 1785 și administra-
ția regională erau responsabile. Duma alcătuia buge- an proprietarului i se achitau 1714 rub. 29 cop.10. n
tul orașului, care ulterior era aprobat de guvernator. 1850, n Dumă activau și funcționari de stat numiți
Veniturile orașului se alcătuiau din mai multe surse: de guvern, ei controlau desfășurarea activităților
taxe colectate de la proprietarii de ntreprinderi in- instituției: secretarul Stepan Sadovski, conțopiștii
dustriale și comerciale; taxe pe vii și livezi; taxe per- funcționari de clasa a XII-a (gubernskij sekretar´)
cepute de la burghezia comercială; taxe ncasate de la Vasili Bogomolski, Stanislav Tocinski și funcționa-
c rciumi etc. Din taxele percepute erau ntreţinute rul de clasa a XIV-a (kollezhskij registrator) Grigori
instituţiile orășenești și organele de poliţie9. Notăm Bogaevski11.
că n perioada vizată serviciile primăriei și sediul Dispunem de informație despre funcționarii
Cancelariei Dumei Orășenești din Chișinău: conta-
6
ANRM. F. 75, inv. 1, d. 1645a, f. 65. bil funcționarul de clasa a XIV-a Piotr Babanski
7
ANRM. F. 75, inv. 1, d. 1559, f. 72.
8
ANRM. F. 75, inv. 1, d. 1561, ff. 171-172v. 10
ANRM. F. 75, inv. 1, d. 1559, f. 271.
9
Tomuleț, Basarabia, 306. 11
ANRM. F. 75, inv. 1, d. 1561, f. 143.

– 116 –
(numit n funcție la 28 iulie 1850), contabil adjunct desfășurarea recensăm ntului a fost elaborat la 11
căpitanul n rezervă Antonov, șef de birou Șev- ianuarie 1850, iar termenul-limită pentru ncheierea
kunov, registrator-arhivar Hohreakov, conțopiști anchetelor era restr ns p nă la 1 noiembrie același
Stanislav Medinski, Ivan Samsonov12 , mic-bur- an. Prelu nd mandatul de edil n a doua jumătate a
ghezul Ivan Vișnevski și funcționarul de clasa a X-a anului 1850, Mincov s-a ciocnit cu primele proble-
(kollezhskij sekretar) Taraknovski. Paznic era Piotr me. Duma Orășenească a primit regulamentul și
Tcaciuc, slijitori n cadrul poliției orașenești (desyat- ordinul din partea administrației regionale să ncea-
skij) Ivan Petrov, Semion Pasat, Grigori Dudnic pă recenzarea n aprilie. nsă lucrările nu au nceput
și Zahar S rbu. Salariul acestora se achita din buge- imediat, pentru că administrația orașenească aștepta
tul instituției date. De exemplu, pentru iulie-august dispoziția pentru numirea a c te 4 reprezentanți din
1850, pentru salarizare au fost alocate 582 rub. 85 fiecare societate orășenească pentru ntocmirea liste-
cop. de argint13. Duma achita salariul și altor slijbași lor de locuitori. Neav nd o decizie din partea autori-
responsabili de diferite activități. Grădinarul Grădi- tăților referitor la numiri, la 19 aprilie Duma a apelat
nii Publice, Dmitri Romanovski, primea pe lună 16 la Comisia de revizuire pentru județele Orhei și Chi-
rub. 66 cop., pe an 200 rub. n același timp, moașa șinău și la poliția orașenească cu solicitarea ca această
superioară a orașului, Emilia Belikoviceva, avea un chestiune să fie rezolvată c t mai rapid. n lipsa unui
venit pe lună de 2 rub. 50 cop., iar moașa inferioară răspuns, Duma a ordonat consilierului D. Hitov să
Paulina Berg 2 rub., paznicul f nt nii orășenești, nștiințeze comunitățile creștine ale orașului, ca ele
subofițerul n rezervă Cazimir Voloțki 5 rub. 71 să delege c te 4 reprezentanți. Ei nu trebuiau să aibă
cop., responsabilii pentru capturarea c inilor va- antecedente penale, trebuiau să fie oameni de ncre-
gabonzi (sobakoboi) Todor Dvornik și Vasili Furciak dere, care trăiesc de mult timp n oraș și cunosc pe
c te 5 rub. Salariu mai mare se achita celor care fiecare reprezentant al societății sale. nsă recenzarea
răspundeau de sănătatea publică medicul asistent nu putea fi ncepută, pentru că reprezentanții socie-
(lekarskij uchenik) Egor Bondarciuk primea pe lună tăților nu au depus jurăm nt la poliția urbană. Re-
12 rub. 50 cop., iar medicul-șef (gorodovoj vrach) ieșind din această informație, D. Mincov s-a adresat
Cerchez 25 de ruble. Șeful poliției orășenești (po- administrației regionale cu constatarea că, din cauza
lițmaistrul) primea pe lună 28 rub. 60 cop. Pentru tărăgănării din partea poliției, nu se va reuși alcă-
ntreținerea magistratului orășenesc se alocau pe an tuirea listelor la timp. Primarul menționa că, drept
100 rub. Duma achita și salariul (15 rub. pe lună) urmare a nt rzierii colectării datelor, autoritățile
funcționarului care activa n cancelaria procurorului regionale, probabil, vor aplica amenzi orășenilor ne-
de județ14. vinovați16.
Chiar din prima zi a deținerii funcției de primar nsă datele primite de primar mai t rziu au ară-
D. Mincov s-a mplicat activ n rezolvarea proble- tat că situația era mai gravă. La mijlocul lunii iulie
melor orașului. S-a păstrat și documentul cu prima nu numai că nu toate categoriile sociale din oraș au
ntrebare revizuită de către primar și consilierii săi. fost nregistrate n recensăm ntul fiscal, dar unele
Este vorba de un recurs al lui Miheli Uxemberg, con- societăți nici nu au ales cei 4 reprezentanți care tre-
cesionarul taxelor de la evrei pentru comercializa- buiau să facă listele (regulamentul prevedea alegerea
rea cărnii. El a achitat Dumei 1750 rub. și, pentru a acestor persoane nu mai t rziu de 7 zile de la data
confirma acest fapt, concesionarul cerea o chitanță15. emiterii anunțului despre recensăm nt). Putem trage
Cererea dată a fost satisfăcută. concluzia că edilul era nștiințat greșit de consilierii
n sarcina primarului și a consilierilor a revenit săi despre pregătirea pentru recensăm nt.
organizarea recensământului fiscal (revizija) al Acest fapt a st rnit o reacție dură din partea ad-
populației din Chișinău (recensăm ntul al nouălea ministrației regionale. La 8 iulie, n adresarea sa către
desfășurat n Imperiul Rus). Regulamentul privind Dumă, ea a nvinuit-o că are acțiuni slabe n desfă-
12
Ivan Samsonov, din 15 iunie 1850, activa n Direcția speci-
șurarea reviziei și a cerut sancționarea responsabi-
ală a Dumei, numită Secțiunea evreiască . Ea se ocupa cu lilor care nu au reușit să se isprăvească cu sarcinile
problemele legate de comunitatea evreiască (ANRM. F. 75, puse. De asemenea se cerea ca datele obținute să fie
inv. 1, d. 1561, f. 125). trimise regulat către data de 25 a fiecărei luni Comi-
13
ANRM. F. 75, inv. 1, d. 1559, ff. 73, 275, 323. siei de revizuire pentru județele Orhei și Chișinău.
14
ANRM. F. 75, inv. 1, d. 1559, ff. 76, 78, 82, 275.
15
ANRM. F. 75, inv. 1, d. 1558, f. 313. 16
ANRM. F. 75, inv. 1, d. 1561, ff. 9-9v.

– 117 –
Ca urmare a observațiilor parvenite din partea au-
torităților, la 17 iulie a avut loc o ședință a Dumei.
n urma dezbaterilor s-a constatat că acțiunile din
aprilie ale consilierului Hitov de nstiințare a socie-
tăților orașului despre alegerea a 4 persoane respon-
sabile pentru alcătuirea listelor au fost insuficiente.
Abia la 29 mai au ajuns la poliție listele cu numele
responsabililor, trimise numai de societăți care lo-
cuiau n a doua parte a Chișinăului. P nă la 9 iulie
au fost transmise listele din partea a 4 societăți și 5
bresle. Poliția afirma că listele parvenite erau verifi-
cate și trimise Comisiei de revizuire, iar responsabilii
desemnați au depus jurăm ntul. Ca urmare, Duma a
decis să facă lui Hitov o mustrare aspră, pentru că nu
a raportat despre problemele apărute. Față de societă-
țile care ncă nu ncepuseră recensăm ntul trebuiau
luate măsuri de motivare 17. Staroștii societăților se
obligau să nștiințeze imediat despre recensăm nt pe
mic-burghezii care sunt n afara orașului, iar cei care
trăiesc n alte gubernii său țări să transmită la Dumă
listele de familii, ca ulterior ele să fie incluse n listele
de recensăm nt. Duma anunța că din acel moment
se vor emite pașapoarte pentru persoanele care do- Fig. 3. Registrul ședințelor și deliberărilor Dumei Orășenești din
resc să plece n călătorie numai după ce solicitantul Chișinău (sursa: ANRM. F. 75, inv. 1, d. 1561, f. 183)
va demonstra că este nscris n listele de recensăm nt.
Consilierii au apelat și la guvernator să ordone poli- afară de D. Mincov, din această structură mai făceau
ției orășenești că aceasta să ndemne responsabilii parte polițmaistrul Vladimir Lazarev și procurorul
pentru alcătuirea listelor să respecte termenele de județului, Turșinski20. Pentru a stabili prețurile la
predare. n același timp, Duma a chemat negustorii produsele de primă necesitate, Direcția mputernicea
locali să se adune la 24 iulie și să-și aleagă reprezen- pe starostele orașului Andrei Akulov și pe consilie-
tanții pentru efectuarea reviziei18. rul Dumei Dmitri Hitov mpreună cu reprezentanții
Chiar și după ncheierea recenzării, autoritățile Direcției, oameni cu experiență n acest domeniu ,
au avut de lucru pentru nscrierea cererilor depuse și cu concesionarii taxei pentru carne de la evrei.
de locuitorii care au fost notați greșit sau nu au fost Avem un exemplu cum s-a desfășurat procedura
incluși deloc n liste. Alții cereau certificate că au de stabilire a prețurilor la p ine, carne și lum nări
participat la alcătuirea listelor. Toate cererile de acest pentru septembrie 1850. Reprezentanții Direcției
gen se verificau n cadrul ședințelor consilierilor Du- au cumpărat 9 bovine, care costau 12 ruble pentru
mei19. (fig. 3) un bou, n total s-a achitat 108 ruble, după aceasta
n general, activitatea lui D. Mincov era concen- pentru sacrificarea la abator au fost cheltuite 30 de
trată asupra rezolvării problemelor n domeniul co- copeici pentru fiecare cap, n total 2 ruble 70 copeici.
mercial, economic, social și al gospodăririi orașului. Așadar, cheltuielile totale au constituit 110 rub. 70
O atenție deosebită a fost acordată comerțului care cop. Carnea obținută a fost v ndută la piață. Pentru
se desfășura n piețe. Primarul ținea sub observație piele s-a obținut un venit de 23 rub. 14 cop., pentru
prețurile la produse și chiar avea prerogative de sta- 9 capete cu creieri 81 cop., pentru 9 limbi 45
bilire a prețurilor. Aceasta se facea prin intermediul cop., iar pentru 9 rinichi 2 rub. 18 cop. Tot așa s-a
Direcției generale pentru stabilirea prețurilor la bu- constatat că măcelarii, pentru ntreținerea animale-
nurile vitale ( n continuare, Direcția). n 1850, n lor toamna, cheltuiesc mult pentru f n, de aceea ei

17
ANRM. F. 75, inv. 1, d. 1561, f. 116.
18
ANRM. F. 75, inv. 1, d. 1561, ff. 116-117.
19
Vezi mai detaliat n: ANRM. F. 75, inv. 1, d. 1612. 20
ANRM. F. 75, inv. 1, d. 1558, f. 323.

– 118 –
 torul Ivan Serbov, care a dovedit că comercianții au
ridicat nejustificat prețurile la lum nări24.
La 18 iunie 1850, la Direcție au apelat negusto-
rii de carne cu cererea de a fi revizuite prețurile la
carnea de vită n vederea măririi lor. D. Mincov a
acordat acestui caz o atenție deosebită. Verificările
au arătat că foștii membri ai acestei direcții, n frun-
te cu primarul D. Durdufi, au făcut calcule greșite,
stabilind 8 cop. pentru 1 oko25 de carne de categoria
nt i și 5,25 cop. pentru carne de categoria a doua.
Fig. 4. Clădirea Dumei Orășenești din Chișinău (desen de C. Tiho-
mirov și C. Veierman de pe fotografia lui A. Sumovski din ciclul de
Prețul mic a dus la pierderea veniturilor măcelarilor.
lucrări „Mobilizarea armatei ruse”. Peisaj de Chișinău, 1877) (sursa: D. Mincov a propus spre aprobare guvernatorului un
Tomuleț, Basarabia, 306). preț nou: 10 cop. pentru trei funți de carne de cali-
tatea nt i și 6,25 cop. pentru trei funți de carne de
vindeau un pud21 de carne de vită cu 1 rub. 6 cop. n calitatea a doua26.
același timp se menționa că prețurile existente la p i- Primarul D. Mincov, fiind fiu de negustor, ntot-
ne sunt moderate și accesibile pentru populație. Ca deauna avea grijă să nu fie nvinuit de promovarea
rezultat, Direcția a recomandat următoarele prețuri: intereselor de familie. El lipsea de la ședințele Dumei
1 funt22 de p ine din făină de calitatea nt i 4 cop., unde se discutau cererile parvenite din partea tatălui
1 funt de p ine din făină de calitatea a doua 2 cop., său Chiril Mincov, ca de exemplu la 27 septembrie
1 funt de p ine din făină de gr u de calitatea nt i 1850, c nd consilierii analizau cererea lui C. Mincov
2 cop. și de calitatea a doua 1,25 cop., prețul p inii de a fi transferat din categoria de negustori de ghilda
de secară 1 cop. Prețul la lum nări era stabilit n a doua n categoria nt i, precum și să fie scutit de ta-
următorul fel: de ceară 11 cop., de seu 10 cop.23. xele de ghildă, pentru că n oraș era proprietar de clă-
Direcția trimitea propunerile sale pentru aprobare diri. Cererea lui Mincov a fost satisfăcută și Duma
finală guvernatorului Basarabiei. a solicitat Administrației Financiare a Basarabiei ca
n cazul c nd se depista că prețurile sunt exage- familia Mincov să fie nscrisă n categoria de negus-
rate, Direcția se adresa administrației regionale cu tori de ghilda nt i27. (fig. 4)
cererea de a pedepsi negustorii necinstiți. Așa a fost Eforturile lui D. Mincov erau direcționate spre
c nd s-a depistat coluziunea ntre v nzătorii de lu- rezolvarea problemelor ce țin de administrarea
mănări cu scopul de a mări prețurile. La 7 aprilie orașului. Anume n primul mandat al lui Mincov
1850 Duma s-a adresat administrației regionale cu Duma orășenească a luat pe seama sa plata serviciilor
privire la acest caz. Deja la 14 iunie a venit răspun- de ntreținere a ceasului de pe Porțile Sfinte (Arcul
sul, care indica poliției orășenești să amendeze pe de Triumf). Trebuie de menționat că din 1842 p nă
v nzătorii de lum nări, iar suma obținută să fie n- n 1850 munca meșterului ceasornicar Krulikovski a
clusă n veniturile orașenești. Amenda constitua 15 fost remunerată din bugetul Dumei (42 rub. 85,75
ruble pentru fiecare comerciant. Găsim și numele cop. anual) și al Consistoriului Duhovnicesc (57
unora dintre amendați: Stepan Kirov, Piotr Vasiliev, rub. 14,25 cop. anual). nsă din 1848 autoritățile
Andrei Petrovici, Șaps Vainșenker, Serghei Raizman, eparhiale au refuzat să aloce bani pentru salariul lui
Aron Kogan și Leizer Pekerman. Ca urmare, au fost Krulikovski. Situația a fost rezolvată prin implicarea
acumulate 120 de ruble de argint. Mai răm neau primarului și la 5 iulie 1850 Duma a luat decizia să
105 ruble ce trebuiau adunate. Jumătate din suma asigure integral plata serviciilor oferite de ceasorni-
ncasată a fost transferată starostelui orașului, negus- car: 100 de ruble anual. Tot atunci ceasornicarul a
primit banii pe care Consistoriul Duhovnicesc i da-
21
Pud unitate de măsură rusească, 1 pud este egal cu 16,3 24
ANRM. F. 75, inv. 1, d. 1558, f. 321v.
kg, v. Vladimir Dal, Tolkovyj slovar´ zhivogo velikoruskogo 25
Oko unitate de măsură rusească, 1 oko este egală cu 3
yazyka. Tom III (Sankt-Peterburg‒Moskva: Izd. knigopro- funți sau cu 1,2 kg, v. Vladimir Dal, Tolkovyj slovar´ zhivo-
davtza-tipografa M. O. Volf a, 1882), 557. go velikoruskogo yazyka, Tom II (Sankt-Peterburg‒Moskva:
22
Funt unitate de măsură, 1 funt este egal cu 0,40 kg (v. Izd. knigoprodavtza-tipografa M. O. Volf a, 1881), 686.
Dal, Tolkovyj slovar´, Tom IV, 555). 26
ANRM. F. 75, inv. 1, d. 1558, f. 323.
23
ANRM. F. 75, inv. 1, d. 1559, ff. 157v.-167. 27
ANRM. F. 75, inv. 1, d. 1558, ff. 170-171.

– 119 –
 de reparație a podului din lanț de pe r ul B c. Po-
dul avea importanță pentru orășeni, pentru că se afla
l ngă Fontanul Mare, locul de unde orașul se apro-
viziona cu apă potabilă. Din aceste motuve Duma a
luat decizia să efectueze reparația podului n mod
gospodăresc . Pentru aceasta au fost alocate 189 rub.
Planul de reparație al podului a fost realizat de ar-
hitectul orașului Luca Zaușkevici. Duma l-a numit
pe consilierul Afanasi Petrov responsabil pentru
cumpărarea materialelor de construcție și pentru an-
gajarea meșterilor. El era responsabil ca podul să fie
reconstruit c t mai repede și calitativ 30.
Administrația Chișinăului avea grijă și de Gră-
dina Publică, locul unde și petreceau timpul liber
locuitorii și oaspeții orașului. La 21 iulie au fost alo-
cate 267 rub. 70 cop. pentru schimbarea gardului
dărăpănat, care n unele locuri s-a prăbușit , din
partea dreaptă a Grădinii Publice31. De asemenea a
fost reparată casuță pentru paznici. n același an s-a
efectuat curățirea generală a grădinii. Duma l-a nu-
Fig. 5. Porțile Sfinte (Arcul de Triumf ) în a doua jum. a sec. XIX
mit pe consilierul D. Hitov să supravegheze mersul
(sursa: Vidy Kishineva i ego okrestnostej. Al´bom. Fotograf P. M. lucrărilor32 . (fig. 6)
Kondratzkij, 1889) n luna august 1850 au fost finalizate lucrări-
tora: pentru a doua jumătate a anului 1848 28 rub. le (demarate n august 1849) de reparație a clădirii
57 cop. și pentru anul 1849 57 rub. 14,25 cop.28. unde se afla Clubul Englez. Anume acolo se desfă-
(fig. 5) șurau baluri și partide de cărți, vizitatorii erau un
O problema importantă, care a atras atenția pri- număr limitat de persoane, n mare parte nobili,
marului, era iluminatul străzilor. De obicei se ilumi- negustori și ofițeri. Au fost tencuiți pereții exteriori.
nau străzile centrale, mai ales n zilele de sărbători. Pentru aceasta din bugetul Dumei au fost alocate
Pentru rezolvarea parțială a acestei ntrebări Duma 257 rub. 70 cop. Supraveghea mersul lucrărilor con-
Orășenească, la 9 iulie 1849, a ncheiat un contract silierul Todris Margulis. După finisarea reparației, o
cu mic-burghezul Leizer Bleher. El urma să aibă grijă
de 200 de felinare de pe bulevard n zona pieței Ca-
tedralei. Anual, lui Bleher i se achitau 200 de ruble29.
După venirea noului primar, Duma a continuat n
mod regulat să achite serviciile prestate de Bleher.
Duma sub conducerea lui D. Mincov se mplica
activ și n lucrările de reparație a diferitor bunuri
orășenești. Subliniem că n mai multe cazuri, iniți-
ativa privind reparația obiectelor strategice (poduri,
drumuri) venea de la guvernatorul militar al Basa-
rabiei, care se adresa primarului și consilierilor cu o
solicitare. Pe seama autorităților orașenești răm nea
Fig. 6. Grădina Publică din Chișinău în a doua jum. a sec. XIX –
decizia să accepte sau, din lipsă de finanțe, să refu- încep. sec. XX (sursa: http:/oldchisinau.com).
ze cererea. La 17 iulie 1850, la Dumă a parvenit o
asemenea cerere din partea guvernatorului militar,
care solicita finanțarea și supravegherea lucrărilor
30
ANRM. F. 75, inv. 1, d. 1559, f. 48.
28
ANRM. F. 75, inv. 1, d. 1559, ff. 22-23. 31
ANRM. F. 75, inv. 1, d. 1559, f. 51.
29
ANRM. F. 75, inv. 1, d. 1559, f. 39. 32
ANRM. F. 75, inv. 1, d. 1561, ff. 146v.-147.

– 120 –
comisie specială a constatat că lucrările au fost efec- 1 octombrie, c nd de obicei se efectuau rapoarte
tuate bine cu materiale de bună calitate 33. anuale, s-a constatat că nu a fost valorificată toată
n luna decembrie consilierii mpreună cu prima- suma acordată pentru lucrări de reconstrucții. A ră-
rul au finanțat reparația casei unde se afla Serviciul mas nereparat bulevardul pe l ngă piața Catedralei.
General de Pază al orașului. Au fost reparate mobila Au rămas datorii n suma de 100 rub. pentru arenda
și ceasul. A fost cumpărat un cazan de fontă, pentru clădirii unde se afla Judecătoria Publică. Nu au fost
ca militarii inferiori din garnizoana batalionului I cumpărate cojoace și ncălțăminte călduroasă pentru
să poată să-și gătească m ncare. Suma cheltuielilor a paznici, achiziție pentru care s-au alocat mai devre-
constituit 78 rub.34. me 400 rub.41. Nu a fost valorificată ntreaga sumă
n fiecare lună Duma furniza lum nări de seu n (208 rub. din 500 rub.) pentru construirea și repa-
sumă de 12 rub. 45 cop. pentru 21 de cabine și căsu- rația podurilor42 .
țe pentru pază35. n noiembrie au fost achitate 40 de Raporturile pentru anul 1850 arată că Duma a
ruble pentru cumpărarea a 1000 de mături și 100 de adunat venituri, care au alcătuit bugetul orașului
lopeți de lemn pentru curățenie la Serviciul General pentru anul viitor. n această reușită a jucat un rol
de Pază, Castel și Fontan36. important primarul D. Mincov. Documentele atestă
Atunci c nd nu se găseau doritori de a participa că, la 13 iulie 1850, el s-a adresat consilierilor cu cere-
la licitațiile publice pentru efectuarea anumitor lu- rea de a fi făcute schimbări n direcțiile care trebuiau,
crări de construcții n folosul statului, autoritățile după părerea sa, să aducă venituri mai mari. Edilul a
guberniale apelau la Duma Chișinăului. n septem- atras atenția la concesionarea c ntarelor orașenești43.
brie 1850, nu s-au găsit doritori de a livra materiale Primarul a amintit celor prezenți la ședință că p nă
de reparație pentru grajdurile de lemn, ocupate de la 1 ianuarie 1850, c ntarele se aflau n concesionare
caii Regimentului de Infanterie din Vol nia. Ca ur- la negustorul de ghilda a treia Gorșco Cogan, care
mare, Duma a luat decizia de a aloce 610 rub. 32 cop. achita lunar Dumei 145 rub. 83 cop. de argint. C nd
pentru reparație37. negustorul a refuzat să prelungească contractul de
Cu aportul Dumei au fost construite două cabi- concesionare cu administrația orășenească, c ntarele
ne de pază pe l ngă Direcția financiară a județului au fost luate n gestiune de Direcția gospodărească a
Chișinău38. Dumei și puse sub responsabilitatea consilierului Ra-
Există și cazuri c nd administrația orașului a re- binovici. După părerea lui Mincov, acesta ar fi fost
fuzat să efectueze anumite lucrări de reparație din un pas greșit, pentru că el a adus pierderi financia-
lipsă de fonduri. La sf rșitul lui iulie 1850 Duma re: pentru șase luni suma obținută pentru c ntărire
a ntors inapoi 22 de lăcate cu chei și două piulițe, a constituit numai 287 rub. 97 cop., deși se aștepta
care se foloseau de poliție la transportarea arestaților. suma de 874 rub.44. Situația s-a agravat și prin faptul
Decizia de refuz se explică prin aceea că planul de că la 10 aprilie a fost emisă dispoziția Consiliului de
cheltuieli al instituției nu prevedea o asemenea achi- Stat care ntroducea runștucul45 n toate orașele din
ziție39. Refuz a primit și comandantul batalionului Basarabia ca unitate de măsură pentru vinuri și alte
de garnizoană, care a cerut, la 5 august, ajutor finan- 41
Probabil, nu s-a reușit confecționarea acestor haine pentru
ciar pentru reparația ferestrelor la cazarmă, distruse că cererea pentru astfel de lucrări a parvenit t rziu. Guver-
la 1 august de o grindină puternică40. natorul militar al Basarabiei, P. I. Fiodorov, a apelat la Dumă
Uneori unele probleme nu reușeau să fie rezolva- tocmai n iulie 1850 cu cererea de a fi organizate licitații pu-
blice pentru confecționarea a 17 cojoace și a 37 de perechi
te la timp. Probabil aceasta se explică prin faptul că de cizme. Ca urmare, la mijlocul lunii, Duma a anunțat lici-
anul 1850 era un an de tranziție, c nd a plecat pri- tația, nsă din cauza că nu s-au găsit doritori, problema nu a
marul vechi și a venit cel nou. Ultimul avea nevoie fost rezolvată la timp (ANRM. F. 75, inv. 1, d. 1601, ff. 98v.-
de timp să pătrundă n esența problemelor. Așa, spre 99).
42
ANRM. F. 75, inv. 1, d. 1601, ff. 2v.-3.
33
ANRM. F. 75, inv. 1, d. 1559, f. 144. 43
Concesionarii str ngeau taxa pentru măsuratul cu c ntarul
34
ANRM. F. 75, inv. 1, d. 1559, ff. 441, 471. la piață, n afară de prăvălii: p nă la 100 okale 1 pitac de
35
ANRM. F. 75, inv. 1, d. 1559, f. 361. aramă, de la 100 okale și mai mult 4 parale, jumătate din
36
ANRM. F. 75, inv. 1, d. 1559, f. 309. taxă fiind ncasată de la fiecare v nzător și altă jumătate de
37
ANRM. F. 75, inv. 1, d. 1559, ff. 154, 211. la fiecare cumpărător (Tomuleț, Basarabia, 160).
38
ANRM. F. 75, inv. 1, d. 1559, f. 270. 44
ANRM. F. 75, inv. 1, d. 1601, ff. 83.-84.
39
ANRM. F. 75, inv. 1, d. 1561, f. 214v. 45
Runștuc (rus. рундштук) dispozitiv pentru a măsura vinul
40
ANRM. F. 75, inv. 1, d. 1561, ff. 285-285v. n butoaie (Tomuleț, Basarabia, 548).

– 121 –
băuturi spirtoase. Din acest considerent se interzicea rea havuzului orășenesc. Un alt arierat din mandatul
măsurarea vinurilor cu c ntarul. Mincov a semnalat lui Lovchiiski era de 286 rub. 82 cop., pentru că n
că orașul ncă nu este pregătit pentru regulile noi și anii 1843-1844 s-au cheltuit bani fără nștiințarea
mai trebuie timp pentru a face transformări și, ca ur- administrației guberniale pentru mbunătățirea ali-
mare, veniturile orașului se vor reduce. Reieșind din mentației deținuților, ntreținerea Judecătoriei pen-
acest fapt, primarul a propus ca, p nă la confecțio- tru Orfani și reparația țevilor la havuzul orășenesc49.
narea runștucului, de a da din nou n concesionare Primarul D. Mincov s-a manifestat și n viața cul-
c ntarul orășenesc cu dreptul de a măsura vinul și turală a orașului. n perioada diferitor manifestări
băuturile spirtoase. Mai ales că s-a găsit și doritorul culturale el depunea toate eforturile pentru a inspira
pentru a lua n concesionare c ntarul n persoana n oraș spirit de sărbătoare. El dorea că Chișinăul să
mic-burghezului Zaseli Bațiuk, originar din orășelul nu răm nă n urma altor orașe guberniale n dezvol-
Licineț, județul Moghilău, gubernia Podolia. El era tarea sa culturală. La 25 iunie 1850, c nd Imperiul
gată să achite lunar Dumei 183 rub. Propunerile pri- Rus sărbătorea ziua de naștere a țarului Nicolai I,
marului au fost acceptate și la 20 iulie Bațiuk a pri- la Chișinău a fost desfășurat un program cultural.
mit dreptul de concesionare46. Seara locuitorii puteau să se plimbe prin scuarul Ca-
Inițiativele nterprinse de către primar au dat roa- tedralei și pe l ngă diferite clădiri administrative,
dă. Veniturile generale obținute pe parcursul anului, iluminate special pentru acea zi. Pentru iluminatul
la dată de 1 octombrie, erau n valoare de 23.762 rub. de sărbătoare Duma a cerut mic-burghezului Mihail
77 cop. Această sumă se constitua din biletele Băncii Miciu-Nikolaevici să pregătească fitiluri și să pregă-
Comerciale din Odesa (19.955 rub. 95 cop.), ale Ser- tească 1500 de lămpi cu ulei. Pentru aceasta Duma a
viciului de Asistență Publică (720 rub. 97 cop.), bani cheltuit 82 rub. 50 cop.50. Tot n 1850, cu fast a fost
n numerar 3.085 rub. 84 cop.47. Către 1 ianuarie sărbătorita ziua de 20 noiembrie, c nd se mplineau
1851 se așteptau venituri adăugătoare n valoare de 25 de ani de c nd țarul a urcat pe tron. Pentru ilumi-
58.144 rub. 71 cop.48. n anul 1850, Duma avea de narea străzilor centrale au fost comandate 2000 de
returnat și datorii, acumulate de-a lungul anilor. O lămpi cu ulei, pentru care s-au cheltuit 47 rub.51. Nu
datorie data ncă din mandatul primului primar al a fost trecută cu vederea nici data de 13 iulie, ziua de
Chișinăului, Anghel Nour (1817-1818). El a cheltuit naștere a țarinei Alexandra Fiodorovna. Manifestă-
510 rub. bani publici pentru a plăti societățile care rile au fost mai modeste, din bugetul Dumei au fost
l-au ales pe el. Ca urmare, acești bani, cu ajutorul po- alocate 58 rub. pentru confecționarea a 1000 de lăm-
liției, se recuperau de la mic-burghezii care l-au ales pi cu ulei pentru iluminare52 .
pe Nour. Era dator cu 18 rub. 45 cop. ex-primarul
Stavrij Dimov (1819-1822). Pentru că el nu era deja Abrevieri:
n viață, rudele lui erau obligate să plătească datoria. ANRM Arhiva Națională a Republicii Moldova.
Din mandatul ex-primarului Dmitri Lovchiiski a ră- Cop. copeici.
mas un arierat de 2.594 rub. 13 cop. după construi- Rub. rublă.

46
ANRM. F. 75, inv. 1, d. 1601, ff. 88.-89.
47
Banii Dumei Orașenești se păstrau n lăzi speciale, care erau 49
ANRM. F. 75, inv. 1, d. 1601, ff. 17v.-20.
depuse la Direcția financiară a județului Chișinău (ANRM. 50
ANRM. F. 75, inv. 1, d. 1558, f. 334.
F. 75, inv. 1, d. 1601, f. 37v.) 51
ANRM. F. 75, inv. 1, d. 1559, f. 371v.
48
ANRM. F. 75, inv. 1, d. 1601, f. 16. 52
ANRM. F. 75, inv. 1, d. 1559, f. 13.

– 122 –
 „...A FACE POSIBILĂ EXISTENȚA REPREZENTAȚIILOR DRAMATICE
ÎN ORAȘ”. PROIECTUL TEATRAL AL LUI KARL SCHMIDT

Olga GARUSOVA

Printre proiectele lui Karl Schmidt de amenaja- scria presa de pe atunci,

re a Chișinăului, unul din cele mai de lungă durată conducerea teatrului,
s-a dovedit a fi acel de fondarea a unui teatru urban. primarul și consilierii
Această istorie care a durat douăzeci de ani, cu un D. Kamboli și H. Kirov
epilog neprevăzut, istorie care a reprezentat un in- au suportat pierderi
teres deosebit n contextul activităților multilate- groaznice : toată averea
rale ale renumitului primar de Chișinău, include o decorurile, costumația,
serie de subiecte semnificative legate de politica so- mobilierul, biblioteca a
cioculturală a primăriei municipale, de organizarea fost distrusă1. Se zvonea
activității teatrale, de conștiința socială, de g ndirea că de acest incendiu era
arhitecturală din ultimul sfert al secolului XIX. legată moartea subită a
n Rusia țaristă teatrul era considerat o ntre- lui Șumanski.
prindere comercială; statul finanța doar teatrele im- Unicul teatru din Chișinău se afla n casa docto-
periale din Petersburg și Moscova. De menționat că rului V. Grossman de pe strada Mihailovskaia colț
n provincie noțiunea de teatru presupunea doar cu Kaușanskaia (astăzi, M. Eminescu și Columna).
clădirea care aparținea fie municipiului, fie unor Cu timpul ncăperea str mtă cu scenă mică, care nu
persoane particulare. Sunt cunoscute cazuri c nd mai facea față cerințelor cresc nde ale publicului, a
unii mecenați nstăriți construiau pe bani proprii degradat n ntregime. Analiz nd situația, Karl Sch-
teatre orășenești. n Chișinău, pe tot parcursul sec. midt a ajuns la concluzia că este absolut imposibil ca
XIX nu exista nicio clădire special construită pen- orașul să răm nă fără reprezentații dramatice și, la
tru teatru. Acestea din urmă erau situate n ncăperi ședința din ianuarie 1880, a făcut public proiectul
particulare, special amenajate (locuința consilierului său teatral2 . Fiind un om de o responsabilitate deo-
Tudor Krupenski, a primarului Dimitrie Mincov, a sebită, primarul nu doar și-a expus punctul său de
doctorului Volf Grossman). Reprezentații dramatice vedere referitor la necesitatea unei clădiri bine ame-
se dădeau și n circurile lui V. Sur și A. Furer. Con- najate, dar a venit cu planul și devizul de cheltuieli
certe, opere, spectacole de amatori se jucau n sala al acesteia. Consilierii au acceptat unanim această
Adunării Nobilimii. inițiativă, naint ndu-l pe Schmidt la postul de pre-
n conformitate cu Regulamentul municipal ședinte al comisiei teatrale.
din 1870, n managementul public urban, de r nd n luna mai comisia a pregătit un raport. Teatrul
cu muzeele și bibliotecile, se afla și amenajarea tea- lui Grossman, care avea 425 de locuri pentru specta-
trelor. Această reformă a permis extinderea surselor tori, a făcut rețeta completă de zece ori pe parcursul
de finanțare a ntreprinderilor cultural-educative, anului, și teatrul orășenesc cu circa 400 de locuri,
contribuind astfel la fondarea teatrelor municipale. timp de mai puțin de două stagiuni, a făcut rețeta
De acest regulament a beneficiat predecesorul lui doar de două ori; a fost trasă următoarea concluzie:
Karl Schmidt, Klimenti Șumanski. Clădirea circului Din păcate, teatrul ncă nu prezintă o necesitate
de pe piața Polițeiskaia (actualmente, scuarul dintre vitală pentru orășeni și trebuie să treacă ncă mult
teatrul M. Eminescu și Sala cu Orgă) a fost procu- timp ca orașul să necesite o clădire aparte pentru
rată de la V. Sur n proprietate minicipală. n luna acesta . Comisia a convenit pentru o sală cu 600 lo-
aprilie 1874, n această clădire, reconstruită de către curi. Planul sălii cu mai multe locuri, la un preț de
arhitectul Alexandru Bernardazzi, s-a deschis tea- 1
Театр , Бессарабские губернские ведомости, 1876, 24 dec.
trul, care a fost distrus de un incendiu produs n luna 2
Заседание Кишиневской городской думы , Ведомо-
decembrie a anului următor. Orașul nu a avut de сти Кишиневского городского общественного управления,
pătimit, deoarece clădirea era asigurată. După cum 1880, 12 febr.

– 123 –
 primordială n timp ce orașul nu este amenajat și se
află ntr-o situație sanitară deplorabilă, copiii mor și
se neacă n noroi , predomină sărăcia și majorita-
tea caselor sunt niște cocioabe , iar deficitul bugetar
municipal crește vertiginos. Oponenții, care vedeau
n teatru un imperativ al timpului pentru un oraș
modern, insistau pe obligația consiliului pentru o
distracție morală a populației. Pentru construcția
teatrului pe banii recomandați de comisie au votat
doat 7 din 37 de consilieri4. Prin hotăr rea din 11
septembrie ntrebarea a fost lăsată deschisă sau, mai
bine zis, am nată pe un termen nedeterminat.
Problema teatrului a scos la iveală două poziții
diametral opuse ale societății. n discuții au preva-
lat opiniile referitoare la avantajele materiale ale ce-
150 000 ruble, elaborat de arhitectul Leopold Sche-
tățenilor. n caznaua municipală era o insuficiență
idevandt, nu a fost acceptat din cauza discordanței
cronică de bani, și realizarea unor proiecte serioa-
cu sursele financiare municipale 3 (venitul municipal
se necesita adeseori zeci de ani. Pentru promovarea
anual la nceputul anilor 80 era puțin peste 200 000
proiectului neprioritar primarul a avut nevoie de
ruble). n conformitate cu situația financiară a muni-
multă energie, ingeniozitate și perseverență. Spre
cipiului și cu predilecțiile orășenilor, cu unele modi-
deosebire de majoritatea consilierilor, Schmidt per-
ficări, a fost acceptat proiectul, estimat la un preț de
cepea orașul drept un organism integru, cu toate
76 000 ruble, al arhitectului Albert Șeins, originar
branșele interdependente. Aceasta se citește clar n
din Odesa.
argumentarea lui economică pentru construirea
Pentru construcție s-au propus două locuri:
teatrului. Conducerea municipală trebuie să aibă
Grădina Publică sau piața Polițeiskaia. Majoritatea
grijă nu n ultimul r nd de ntemeierea a tot ce atra-
membrilor comisiei a pledat pentru Grădina Publică,
ge și sporește numărul de locuitori n oraș și animea-
nsă alegerea finală a fost piața grație următoarelor
ză n el viața, comerțul, industria (...), căci de aceasta
argumente: inoportunitatea unui teatru n imediata
depind veniturile n casa municipală 55 aceasta era
vecinătate cu clubul Adunării Nobilimii; șansa de a
poziția fermă a lui Karl Schmidt.
face ordine pe piața oribilă , mpodobind orașul cu
Spre sf rșitul anilor 1880 orașul a fost lipsit de
o clădire nouă, frumoasă, construită ntr-un loc vi-
toate ncăperile potrivite pentru teatru. Printr-o
zibil, cu acces comod , care va transforma teritoriul
hotăr re a administrației locale a fost nchis teatrul
adiacent ntr-un scuar. Variantele asigurării financi-
dărăpănat al lui Grossman; n noaptea de 5 spre 6 ia-
are a construcției veneau din resursele interne. Din
nuarie a ars din temelie sala teatrală a Adunării No-
start a fost respinsă ideea de v nzare a clubului mu-
bilimii; n octombrie 1889, din cauza numeroaselor
nicipal, a cărui arendă de către nobilime aducea un
neajunsuri care puneau publicul n pericol, urma să
venit stabil. A fost susținută propunerea de a aloca
fie demolat circul-teatru al lui Furer.
pentru construcție din veniturile bancare pentru
nainte de a reveni la proiectul teatral, Karl Sch-
anii 1879 și 1880 39 500 ruble și de a lua un credit
midt a naintat demersuri către primarii orașelor
de 80 000 ruble.
Taganrog, Rostov, Sevastopol, Nicolaev ș.a., cu ru-
La ședința consiliului municipal din 30 iunie, ra-
gămintea să i se comunice date despre apartenen-
portul comisiei a provocat discuții aprinse. Au fost
ța edificiilor teatrale din aceste orașe: aparțin ele
expuse temeri referitor la eventualele riscuri, accen-
municipiului sau persoanelor particulare, c t a cos-
tul fiind pus pe sf rșitul dramatic al inițiativei lui
tat construcția, de c te locuri dispun, ce venit aduc,
Șumanski. Deosebit de răspicat au sunat cerițele unei
dacă sunt impozitate veniturile din v nzarea bilete-
atitudini deosebite față de un așa obiect de lux
cum este teatrul. Majoritatea consilierilor erau de
părerea că edificarea unui teatru nu este o necesitate
4
Ibidem, 9 noiembrie.
3
Ibidem, 9 mai. 5
ANRM. F. 78, inv. 1. d. 182, f. 58.

– 124 –
lor 6. n luna mai primarul a prezentat un raport n mai comod și estetic clădirii. nsă, cum scria presa,
fața consilierilor. probabil au biruit consilierii fermi, pentru care in-
Situația părea disperată. Edificarea unei clădiri teresele estetice și distractive ale populației nu sunt
corespunzătoare, care ar servi și drept podoabă pen- dec t niște sunete deșarte 8. Cu toate că primul ziar
tru oraș prin frumusețea sa arhitecturală necesita o particular, Bessarabski vestnik, a venit n apărarea lui
sumă enormă, care era posibil să nu fie recuperată. Schmidt și a proiectului său, totuși a fost categoric
Banii n casa orășenească tot ncă lipseau. Nici mece- contra demolării clădirii circului ncăpere mizeră,
nații nu dădeau năvală. dar at t de necesară orașului, unde și găseau adă-
După părerea lui Schmidt, unica soluție era con- post amatorii de arte dramatice, (...) comitetul lec-
struirea unei ncăperi mici, provizorii, costul căreia turilor populare organiza lecții gratuite 99. n urma
s-ar fi recuperat n 15-20 de ani. Totodată, primarul acestei campanii a fost creată o comisie, care a am -
nu se dezicea de ideea sa: Trebuie să ne dezicem de nat demolarea circului p nă n luna mai 1890.
toate avantajele n favoarea celui de a face posibilă Semnificativ a fost faptul că n presă proiectul
existența reprezentațiilor dramatice n oraș ntr-o teatral a fost reunit cu necesitatea existenței unui
ncăpere confortabilă . Exteriorul presupusului edi- sediu pentru lecturile publice. Referindu-se la ex-
ficiu putea să nu aibă nimic comun cu un teatru, nsă periența colegilor din Odesa, Duma a primit reco-
năuntru, amenajarea scenei și a locurilor pentru mandarea de a-și asuma inițiativa pentru construirea
public trebuie să corespundă tuturor cerințelor7. unui auditoriu popular. Pe atunci, nsă, existau foar-
Accept nd raportul, consiliul a ordonat primăriei să te puține ncăperi special construite pentru lecturi
invite antreprenorii la construcția unui teatru provi- publice mpreună cu biblioteci și teatre.
zoriu și a unuia mai mare pe piață . Intelectualitatea Chișinăului singurul [oraș]
Pentru a-i cointeresa pe antreprenori, Schmidt n lume, av nd o populație de peste 100 000 persoa-
modifică condițiile concesiunii, oferind anumite ne care nu are un teatru mizează n soluționarea
preferințe. Astfel, locul pentru construcție pe stra- aceste probleme doar pe Karl Schmidt. n gestiunea
da Kupeceskaia colț cu stradela Kolodeznaia a fost sa se aflau dosarele de amenajare a instituțiilor cul-
schimbat cu unul mai comod și corespunzător (...) turale, și succesul tuturor inițiativelor culturale i
aproape n centrul orașului la aceeași intersecție aparținea tot lui Karl Schmidt persoană cu reputa-
Kupeceskaia cu F nt nelor, unde putea fi amenajat ția omului care duce totul p nă la bun sf rșit. Ziarul
și un restaurant de vară cu o mică grădină. n sco- Bessarabski vestnik scria: La noi, ca nicăieri n lume,
pul sporirii veniturilor n teatru erau preconizate și pentru realizarea noilor inițiative este nevoie de oa-
reprezentații de circ. Conducerea orașului nu garan- meni curajoși, perseverenți, insistenți, care ar putea
ta venituri anuale stabile, nsă Schmidt i-a promis o duce după sine masele. n căutarea unui astfel de om,
serie de nlesniri potențialului concesionar: angaja- nevr nd mi arunc privirea spre dl Schmidt pri-
mentul de a nu permite organizarea n ncăperile și marul de Chișinău. El i cunoaște pe toți cei pe care
piețele municipale de spații pentru reprezentații tea- se poate miza n cazul dat. Cu un creion n m nă,
trale și de circ ; de a nu incasa impozit pe imobil și el ar demonstra, probabil, că edificarea și exploatarea
pe biletele v ndute. Totodată, după părerea lui Sch- teatrului este o afacere deloc riscantă și promițătoa-
midt, drept recompensă pentru terenul pus la dispo- re. Dl Schmidt se bucură de autoritate, influență și
ziție, orașul ar putea utiliza gratis ncăperea pentru ncredere. Chiar dacă speranțele noastre ar eșua, pri-
lecții publice n zilele de duminică și n diminețile marul totuși ar susține cu conștiința mpăcată că a
zilelor se sărbătoare. făcut totul ce a depins de el și dacă afacerea a eșuat,
Tema teatrului a avut o rezonanță largă n presă, el nu poartă nicio vină. Este nevoie de un om care ar
mai ales după aceea, c nd n septembrie 1889 Duma duce lucrurile p nă la capăt 10.
a hotăr t demolarea circului-teatru, care ur țește Pe bună seamă, Schmidt făcea tot ce-i stătea n
piața . puteri: colecta informații despre teatrele din diferi-
Anticip nd consecințele negative ale acestei ho-
tăr ri, Schmidt a venit cu o propunere din partea 8
С. Д-вичъ, Театр , Бессарабский вестник, 1889, 13 (25)
primăriei de a obliga proprietarul să redea un aspect septembrie.
9
Ibidem.
6
Ibidem, f. 12-15. 10
Тартарен из Тараскона. Pot-pourri”, Бессарабский вест-
7
Ibidem, f. 1. ник, 1889, 5 (17) nov.

– 125 –
te orașe. Se interesa n special de următoarele deta- coridoareler, intrărilor ș.a. trebuie să fie doar decente,
lii: din ce bani se alocau sumele pentru construcție, fără niciun fel de excese 14.
cum se nfăptuia aceasta: prin antrepriză sau altfel; Anume această rectificare a fost dur criticată de
care era planul de construcție și dirija construcția; ce către arhitectul Alexandru Bernardazzi primul
sumă a fost cheltuită pentru clădire, mobilier, utilaje care a răspuns la apelul bunului său prieten și aliat.
scenice; care au fost condițiile dării n exploatare a Talentatul arhitect cunoștea prea bine caracteristi-
teatrului. cile și cerințele moderne ale arhitectonicii teatrale.
La solicitarea primarului de Chișinău, pentru n afară de teatrul din Chișinău, el a reconstruit n
o ulterioară familiarizare cu amenajarea unor mari 1876 sala teatrală a Adunării Nobilimii, a participat
teatre din străinătate și pentru elaborarea proiectului la concursul proiectelor pentru teatrul din Odesa,
unui presupus teatru n Chișinău , renumitul birou proiectul său fiind recunoscut drept cel mai intere-
arhitectural al lui Ernst Vasmut din Berlin i-a trimis sant, precum și la finisarea și construcția proiectului
schițele mai multor teatre europene11. arhitecților vienezi15.
La nceput Karl Schmidt s-a interesat de proiec- n scrisoarea sa de răspuns Bernardazzi a abordat
tul teatrului din orașul Herson arhitect Vladislav tema extrem de actuală a corelației ntre exteriorul
Dombrovski, originar din Odesa , probabil din ca- clădirii și particularitățile ei funcționale. El se stră-
uza prețului rezonabil (110 000 ruble). nsă proiectul duia să-l convingă pe Schmidt de faptul că elimi-
edificiului remarcabil dintr-o capitală gubernială narea categorică a decorațiunilor este incompatibilă
anume așa caracteriza Dombrovski proiectul lui cu destinația teatrului, care nu are o funcție utilitară
Schmidt a fost estimat la 175 000 ruble. Av nd n cotidiană, ci satisfacerea cerințelor estetice ale publi-
vedere că această clădire avea să fie ridicată n piață cului . Faimoasele teatre de peste hotare, construite
și va fi expusă din toate părțile , Dombrovski insis- n stilul clasicismului, Bernardazzi le aprecia ca pe o
ta asupra decorării artistice a fațadelor , cum i stă ntruchipare a șabloanelor banale și monotone.
bine unui palat de arte frumoase opere și drame . Simplitatea brutală pe coridoare și scări, așa-zi-
Edificiul monumental presupunea un sistem com- sul decor modest al sălilor și promenadelor, oric t de
plex de ncălzire și ventilare, un echipament scenic iscusit ar fi realizate, plictisesc p nă la moarte: sunt
modern, un interior elegant. Sala pentru spectatori, goale, reci și lipsite de imaginație . Spre deosebire de
foaierul, antreul, scările și alte locuri unde se adună clădirile vechi, un teatru modern necesită decorațiu-
publicul ar trebui să aibă un aspect artistic și să re- ne și sclipire n conformitate cu destinația ncăperii .
prezinte un ansamblu armonios 12 . La toate acestea Bernardazzi acorda o atenție deosebită decorațiuni-
Schmidt i-a răspuns că anume la așa o clădire a vi- lor. n cazul teatrului și n apărarea intereselor sale,
sat, (...) dar, totodată, prețul maxim nu trebuie să de- el făcea apel la gusturile și cerințele publicului con-
pășească 150 000 ruble 13. temporan. Reprezentația, spectacolul sunt pentru
Lu nd n considerație argumentele arhitectului, amatorii de teatru! Pentru majoritatea (...), teatrul
Schmidt s-a adresat către specialiștii locali și din este cu at t mai atrăgător, cu c t mai distractiv este
Odesa cu rugămintea de a determina prețul total al timpul petrecut n antract. Aici se desfășoară o altă
teatrului; vorba fiind despre o podoabă a orașului, dramă: b rfe, relații, trebuințe. Această dramă nece-
situată n centrul pieței, cu fața spre strada Aleksan- sită și ea o arenă jovială: spațiu, aer, lumină și decora-
drovskaia. Nu mai puțin de 1000 de locuri pentru țiuni interesante pe culoare, promenade și foaiere 16.
spectatori. Scena să fie adaptată n mod corespunză- Tendințele actuale din societate, remarcate de arhi-
tor pentru reprezentații dramatice de operă și balet. tect democratizarea componenței sociale a publi-
Toate ncăperile să fie ncălzite și ventilate, spațioase cului, tendința spre comunicare, cerințele de confort
și confortabile, cu toate mijloacele necesare pentru și igienă dictau noi tipuri de clădiri publice. Ideile
prevenirea incendiului și consecințelor acestuia . n sale despre stilul arhitectural corespunzător epocii,
planul lui Dombrovski Schmidt a introdus o singură exprimate n scrisoarea către Schmidt, Bernardazzi
rectificare, care s-a dovedit a fi extrem de importan-
tă: Decorarea interioară a sălii, lojelor, foaierului, 14
Ibidem, f. 29v.
15
Новый городской театр. Строительство и дореволюци-
11
ANRM. F. 78, inv. 1, d. 182, f. 86. онный период , in http://archodessa.com/all/new-opera-
12
Ibidem, f. 20. theatre-history-construction/
13
Ibidem, f. 21. 16
ANRM. F. 78, inv. 1, d. 182, ff. 32 -38.

– 126 –
le-a dezvoltat n raportul Unele idei despre amenaja- n cadrul aceleiași corespondențe, lui Schmidt
rea foaierului ntr-un teatru modern , ținut la Primul i-au fost propuse variante de teatru n stil eclectic,
Congres al Arhitecților din 1892. Reflecțiile sale bine cunoscut n Europa, Rusia și Chișinău. n acest
privind aplicarea tehnologiilor inovaționale n arhi- stil, n 1890, Ghenrih Lonski a construit sala de
tectură, formele și construcțiile noi care influențează dans și concerte a Adunării Nobilimii, mpodobită
utilizarea tehnicilor de amenajare a sălii și a altor cu diferite ornamente și sculpturi, dotată cu cel mai
porțiuni ale clădirii erau o mărturie a schimbărilor modern utilaj tehnic. Pentru reconstrucția acestei
n arhitectura teatrală. clădiri orașul a cheltuit 5 956 ruble.
Baz ndu-se pe propria experiență, Bernardazzi Schmidt a fost nevoit să refuze proiectele intere-
i-a dat lui Schmidt un șir de recomandări concrete sante, dar costisitoare n folosul satisfacerii c t mai
n vederea ntocmirii unui proiect, a construcției și, rapide a necesității reprezentațiilor dramatice, at t
nu n ultimul r nd, privind controlul asupra depăși- de simțită de toate păturile de orășeni . n luna apri-
rii cheltuielilor prevăzute. Pentru a evita eventualele lie 1890 el a prezentat o nouă redacție a proiectului
probleme, el i sugera inițiatorului principal al con- teatru-circ, n care spectacolele dramatice aveau să se
strucției teatrului să lase cărarea bătută și să acor- alterneze cu reprezentațiile de circ. Clădirea trebuia
de o atenție deosebită devizului de cheltuieli pentru să fie construită n așa fel, nc t nlătur nd scaunele,
decorațiunile interioare. E de la sine nțeles, concre- o parte din parter să se transforme n arenă de circ.
tiza arhitectul, eu nu pledez pentru podoabe scumpe Locul pentru construcție intersecția străzilor F n-
sau surplus de aur, dar o pictură, un ornament artistic t nilor și Mihailovskaia a fost ales din consideren-
plasate ndem natec și simpatice ca formă cu sigu- tele dezvoltării urbanistice. n opinia lui Schmidt,
ranță sunt necesare chiar din momentul construcției clădirea trebuia să se afle n armonie cu Tribunalul
teatrului . Schmidt a fost pus n fața unei dileme gre- Regional și să mpodobească piața prin formele sale
le: lupta pentru creditele suplimentare sau decepția corecte și prin exteriorul său 19.
față de sine și de public 17. Construcția lui Bernarda- O altă comisie teatrală, examin nd timp de o lună
zzi a fost estimată la 275-300 mii de ruble. proiectul, a venit cu hotăr rea de a invita antrepre-
Arhitectul urban Leopold Scheidevandt era și el nori pentru construcția unui circ comod, unde s-ar
de acord cu importanța incontestabilă a aspectului afla și o scenă pe care să se pună spectacole drama-
exterior al teatrului, cu cerințele tehnice moderne ale tice 20. Consilierii s-au ntors de unde s-au pornit:
ncălzirii, alimentării cu apă, protecției antiincendi- la un teatru de b lci , comenta presa acea hotăr re21.
are și, nu n ultimul r nd, cu amenajarea și utilarea Dar nu s-au găsit amatori nici pentru construcția
scenei și a culiselor. Antrenat de ideea lui Schmidt, circului. Drept că s-a iscat antreprenorul afacerist
el a prezentat un proiect oral al unui adevărat palat G. Pronin, care s-a oferit să construiască teatrul cu
cu colonade, galerii, scări de marmură și o mulțime 400 000 și circul cu 50 000 ruble, dar a naintat con-
de săli pentru public. n imaginația lui se contura o diții inacceptabile: concesiune pe 30 de ani și subven-
clădire perfectă, nc ntătoare, pe fațadele căreia se ții anuale de 20 000 ruble; fapt criticat dur n presă 22 .
grupau armonios magazine care nu intrau n decalaj Situația limită a fost rezolvată grație sugestiei so-
cu ntreg edificiul. Totodată, Scheidevandt a contu- ției lui Grossman de a adapta fostul teatru din casa
rat aspectul financiar potențial al proiectului: pră- copiilor ei la spectacole dramatice, cu condiția de a
văliile, situate ntr-un loc at t de animat, vor servi oferi gratis o ncăpere pentru lecturile publice. Mu-
drept sursă de venit, at t de necesar vistieriei muni- nicipalitatea și asumă obligația să nu construiască
cipale 18. Arhitectul a estimat cheltuielile la 316 800 un teatru nou timp de cinci ani.
ruble. Cinci ani mai t rziu, n luna septembrie 1896,
Alți corespondenți ai lui Schmidt K. Gasket, G. Schmidt revine la tema necesității vitale a unui
Lozinski și K. Kurkovski , ntr-un răspuns laconic, teatru și la ideea edificării acestuia n mijlocul pieței
au presupus că cea mai simplă decorațiune pe interior Polițeiskaia. Fără a se bizui pe vistieria publică, lă-
și exterior a clădirii nu va depăși suma de 200 000 19
Ibidem. f. 55; Заседание Кишиневской городской думы ,
ruble. Dar și această sumă era inacceptabilă pentru Бессарабский вестник, 1890, 25 apr.
caznaua municipală. 20
ANRM. F. 78, inv. 1, d. 182, f. 79.
21
О постройке театра в Кишиневе , Бессарабский вестник,
17
Ibidem. 1890, 27 apr.
18
ANRM. F. 78, inv. 1, d. 182, f. 46. 22
Театр , Бессарабский вестник, 1890, 24 iunie.

– 127 –
s nd speranța n susținerea mecenaților nstăriți, el lu nd n considerație necesitatea unui teatru și res-
propune o nouă sursă de venit. Planul rentabil pen- pingerea proiectelor anterioare, a găsit posibilă ac-
tru capitalul particular era următorul: n clădirile ceptarea acestui mod de soluționare a problemei.
de la intersecția străzilor Sinadinovskaia (azi, Vlaicu Probabil, partea financiară nu a fost examinată de
P rcălab) și Mihailovskaia să fie deschise c te șapte noua comisie teatrală. n practică orășenii nu se ară-
prăvălii, venitul cărora, n c țiva ani, ar acoperi chel- tau etuziasmați nici de teatrul accesibil existent. Opi-
tuielile pentru construcție n suma de mai puțin de nia despre interesul general față de arta teatrală era
150 000 ruble23. vădit exagerată, nici campania de binefacere nu
Nu a fost să fie. Consiliul a respins acest plan, găsi sprijin. Doar asociațiile social-culturale Comi-
motiv nd că prăvăliile ar scădea prețurile magazine- tetul Lecturilor Publice și Asociația Amatorilor de
lor a căror construcție era preconizată pe același loc. Arte Dramatice, cointeresate n această ncăpere a
mpotriva acestei combinații economice a votat și lor și-au expus intenția de a depune c te două mii
comisia financiară, care era categoric contra oricărei de ruble fiecare.
idei de concesiune. Președintele comisiei I. Mucinik Mai t rziu Schmidt a regretat faptul că consilierii
a naintat către primar o declarație de o logică ca- nu au susținut proiectul său de construcție conco-
zuistică impecabilă, n care se menționa că stăp n mitentă a teatrului și a prăvăliilor. Cur nd a devenit
al teatrului ca și instituție educativă, templu, nu evident că discrepanța dintre teatrul de vis și cel
iarmaroc , trebuie să fie orașul, și nu antreprenorii. real nu era at t de mare. Deficitul de magazine pe
Totodată se menționa că primăria nu a avut și nu va strada Alexandrovskaia, devenită centru comercial, și
avea niciodată banii necesari pentru edificarea unei concurența nebună ntre arendași au confirmat infai-
clădiri care ar corespunde tuturor cerințelor . Tea- libilitatea componentei comerciale a proiectului lui
trul era considerat o necesitate vitală , nsă era pus la Schmidt. Ne nțelegerea, indiferența și opoziția față
coadă după necesitățile primordiale : pavarea stră- de inițiativele primarului erau explicate de către so-
zilor, canalizarea, mbunătățirea situației sanitare și cietate prin lipsa forțelor sănătoase și proaspete n
deschiderea unui număr corespunzător de școli . Se conducerea municipiului, din care făceau parte doar
menționa creșterea evidentă a bugetului municipal, negustori și comercianți. n urma alegerilor din luna
dar satisfacerea cerințelor estetice ale populației se februarie 1897 componența consiliului s-a schimbat
am na cu perseverență24. radical: două treimi din consileri erau juriști, medici,
Comisia financiară a naintat un proiect de alter- activiști ai zemstvei toți cu studii superioare. Oa-
nativă. După expresia lui Mucinik, teatrul municipal meni inteligenți (...) departe de interese meschine
cum l-a conceput Bernardazzi răm ne n umbră, așa caracteriza presa noua componență a consiliului
iar nouă ni se arată un alt fel de teatru accesibil. municipal26. Acest factor a și fost, probabil, forța mo-
Diferența ntre aceste două teatre este extrem de sub- trice a promovării proiectului de teatru.
stanțială. Primul este o reverie, al doilea o realita- n luna mai 1897, cu o majoritate covărșitoare
te . Avantajele celui de al doilea proiect erau prețurile de voturi a fost adoptat raportul comisiei teatrale,
vădit mai mici (50-60 mii ruble) și accesibilitatea conform căruia se solicita permisiunea de a accesa
pentru toate categoriile sociale. Suportul financi- un mprumut cu emitere de obligațiuni pentru con-
ar pentru multr vnitul teatru se presupunea să vină strucția teatrului. Ziarul Bessarabski vestnik relata că
din ajutorul chișinăuienilor: să se anunțe subscrierea publicul a nt mpimat această hotăr re cu aplauze27.
pentru colectarea semnăturilor și a sumei necesare de La ședință Schmidt a ridicat ntrebarea ca viitorul
bani pentru construcție. Astfel, reușita proiectului teatru să fie utilizat și ca auditoriu pentru lecturi
depindea ntru totul de starea de spirit a societății, de publice . Inginerul Ghelfand din Odesa a ntocmit
numărul de persoane apte și dispuse să demonstreze planul teatrului-auditoriu cu 719 locuri la un preț de
prin fapte c t de importantă este pentru ei existența 68 135 ruble. Se părea că epopeea teatrală se apropie
unui teatru 25. de sf rșit... nsă demersul pentru mprumut nu a fost
La ședința consiliului municipal Schmidt a pus acceptat, deoarece municipiul nu achitase creditele
la ndoială exactitatea calculelor lui Mucinik. nsă,
26
Д. Д., О городском домостроительстве , Бессарабский
23
ANRM. F. 9, inv. 2, d. 632, f. 226. вестник, 1897, 16 sept.
24
Ibidem, f. 227. 27
Театральный вопрос , Бессарабский вестник, 1897, 14
25
Ibidem, f. 270. mai.

– 128 –
anterioare. A fost respinsă și cererea lui Schmidt de a
i se aloca municipiului subvenții din fondurile Co-
mitetului de tutelă antialcoolică sau din fondurile de
stat, urm nd exemplul altor orașe, precum ar fi Kiev
ș.a. 28.
Acest obstacol nu l-a oprit pe Karl Schmidt. El se
afla ferm pe poziția că consiliul municipal nu are voie
să lase proiectul teatral de izbeliște. n luna octom-
brie 1898 Schmidt, a c ta oară, le explica consilierilor
că lipsa n Chișinău a unui teatru, ca loc de distrac-
ții inteligente, instruire, comunicare și agrement, este
at t de vădită, nc t nesatisfacerea acesteia va duce care, după spusele unui consilier, promitea realiza-
la consecințe tragice pentru toată intelectualitatea rea c t mai grabnică a teatrului municipal . nsă, n
orașului 29. Pentru a doua oară primarul propune timpul c t era examinat demersul n departamentul
proiectul construcției teatrului laolaltă cu spații co- economic al Ministerului de Interne, proiectul tea-
merciale și un mod mai eficient de realizare a aces- tral a suferit o modificare importantă și neașteptată.
tuia. Sumele financiare pentru construcția teatrului Odată cu construcția teatrului se punea speranța
(165 000 ruble) și a prăvăliilor (35 000 ruble) au n activitatea stabilă a Comisiei lecturilor publice de
fost introduse n așa-zisul mprumut pe termen lung pe l ngă primărie. Lipsa unei ncăperi pentru lecturi
pentru apeduct și n cel pentru construcția centralei publice și spectacole și extinderea sferei de activitate
electrice. Conform calculelor statistice ale comisi- a acestei comisii a adus la ideea construirii unei ncă-
ei speciale, venitul de la unitățile comerciale, n cel peri speciale, destinate satisfacerii necesităților spi-
mai apropiat timp, avea să acopere cheltuielile pentru rituale ale societății și pentru organizarea timpului
construcția teatrului. n favoarea acestei operațiuni liber a orășenilor . n anii 1890 a nceput construcția
comerciale se pronunța și situația bugetară favorabi- așa-ziselor auditorii ncăperi cu teatru, sală de lec-
lă: dezvoltarea și creșterea veniturilor ntreprinderi- tură și bibliotecă, finanțate de diferite societăți. Re-
lor municipale n paralel cu micșorarea cheltuielilor sursele financiare ale Comisiei lecturilor publice erau
pentru necesitățile naționale. Cu toată insistența și extrem de limitate. Ideea construcției unui astfel de
sinceritatea, Schmidt demonstra că toate celelalte re- auditoriu a căpătat sorți de izb ndă odată cu deschi-
surse de construcție a teatrului au fost epuizate. n derea la Chișinău n anul 1898 a departamentului de
caz contrar, se revenea la capitalul privat, fapt ce n- epitropie a abstinenței de la alcool, scopul căruia era
semna renunțarea la un teatru accesibil pentru toate lupta cu consumul excesiv de alcool . Comitetul,
categoriile sociale. care primea de la Ministerul Finanțelor o subvenție
Conform planului, clădirea teatrului era situată anuală de patru mii de ruble, și-a asumat răspunde-
n mijlocul cartierului pieței Polițeiskaia cu fațada rea să construiască un auditoriu cu ceainărie și sală
spre Alexandrovskaia. Pe aceeași linie se preconiza de lectură . Cu ocazia apropiatului centenar al lui A.
construcția a șase magazine. Terenul desemnat con- S. Pușkin, s-a decis să i se atribuie acestui auditoriu
strucției a fost ngrădit cu grilaj, separ nd printr-o numele poetului. Primăria a susținut cu fermitate
trecere Tribunalul Regional și o parte a pieței din această inițiativă și, printre alte evenimente come-
preajma străzilor Mihailovskaia și F nt nelor. morative, a alocat gratis pentru auditoru un teren la
Comisia financiară prezidată de L. Siținski a ac- intersecția străzilor Pușkin și Sadovaia.
ceptat at t conversiunea mprumutului oportun Comitetul a decis să nu ncheie contract cu an-
pentru apeduct, c t și planul lui Schmidt, destul de treprenorii particulari, ci să construiacsă de sine
practic și fezabil , după părerea sa30. Demersul despre stătător. Din 51 519 ruble, 32 000 au fost luate n
solicitarea creditului a fost susținut de guvernatorul cambie de la banca municipală. Construcția audito-
Basarabiei. n sf rșit a fost determinată sursa sigură riului Pușkin, mpovărat de datorii, se mișca agale.
și ne mpovărătoare pentru vistieria municipală, sursă Creșteau cheltuielile neprevăzute. Pentru a evita si-
tuațiile dificile, se apela după ajutor la administrația
28
ANRM. F. 9, inv. 1, d. 398, f. 81. locală, care și-a schimbat radical atitudinea față de
29
Ibidem. construcția care, după părerea consilierilor, nu mai
30
ANRM. F. 9, inv. 1, d. 398, f. 81.

– 129 –
 deliberat luxul , sacrific nd frumusețea fațadei
de dragul confortului interior. n clădirea cu trei eta-
je nu era niciun colțișor ntunecos : aceasta se ilu-
mina cu ajutorul propriei stații electrice, sistemul de
ventilare era făcut după cele mai moderne tehnologii
și sistemul antiincendiar era bine g ndit. La subsol se
aflau trei camere pentru ceainării; la primul etaj o
ncăpere teatrală, iar la etajul doi se situau cabinele
pentru artiști și toaletele. Etajul trei găzduia o bibli-
otecă cu două săli mari de lectură. n auditoriul Puș-
corespundea scopurilor educaționale. Este evident kin locul principal revenea teatrului. nfățișarea lui
că se construiește un teatru, nu un auditoriu pentru era aproape de cea din versiunile lui Schmidt, ncă-
popor 31. Unii membri ai comitetului erau nvinuiți pere care la exterior nu semăna cu un teatru, pe inte-
de schimbarea cardinală a proiectului arhitectural, rior nsă amenajarea scenei și a sălii pentru spectatori
care a dus la triplarea prețului construcției; de abuz satisfăcea ntru totul cerințele unui teatru mic . Sce-
de ncredere din partea primăriei, majoritatea fiind na cu dispozitive teatrale , cabine pentru artiști,
considerați victime ale entuziasmului și iluziilor . sala pentru spectatori, cu 700 de locuri era nconju-
Reprezentanții epitropiei ncercau să demonstreze rată din trei părți de un foaier cu bufet și fumuar,
că scopul final al Comitetului și cel al consiliului galeria avea intrări din foaierele de la etajul doi. Era
municipal este același mbunătățirea vieții orășe- un teatru adevărat cu parter, amfiteatru, balcon, loje,
nilor 32 . n urma divergențelor intervenite, au eșuat galerii și un foaier spațios și confortabil și, cel mai
speranțele constructorilor auditoriului la ntocmirea important, cu o acustică excelentă 34.
actului de donație sau de procurare a terenului, cu ncă din timpul construirii era clar că auditoriul
drept de gajare a clădirii pentru achitarea datoriilor. Pușkin va funcționa nainte de toate ca un teatru.
Schmidt ntotdeauna a fost un promotor al idei- Pentru achitarea datoriilor, Comitetul era nevoit să
lor culturale, dar, n calitate de președinte al Comi- dea ncăperea n arendă pentru reprezentații teatrale
tetului epitropic al abstinenței, nu putea influența particulare, cu condiția să fie puse n scenă treizeci
n mod direct decizia consilierilor. Cu toate acestea, de spectacole pe an accesibile unor categorii largi de
poziția binecunoscută a primarului vizavi de proiec- spectatori, iar duminicile și zilele de sărbătoare să fie
tul teatral a influențat rezolvarea pozitivă a demer- destinate organizării de matinee, lecturi și discu-
sului de alocare a sumei de 10 000 ruble, necesară ții 35.
pentru construcția auditoriului. Un șir de consilieri, Anume faptul arendării auditoriului Pușkin a
susțin nd demersul comitetului, au declarat că au- provocat critici din mai multe părți. Presa acuza
ditoriul Pușkin este anume o ncăpere teatrală: un Comitetul de epitropie de faptul că clădirea teatru-
teatru municipal, chiar de va fi construit, dar nicide- lui, construită n locul auditoriului public n numele
cum ntr-un viitor apropiat, (...) primăria trebuie să lui A. Pușkin, nu corespunde cerințelor de instruire
aibă grijă de un teatru pentru orășeni, (...) auditoriul și de agrement ale categoriilor largi de locuitori. Iar
servind intereselor orășenilor și, ntr-un final, acest obiecțiile consilierilor au fost făcute publice n răva-
auditoriu este construit n numele marelui poet rus șul lui L. Siținski: Efortul liderilor orașului de a găsi
A. S. Pușkin 33. sursele necesare, care nu ar mpovăra vistieria, pentru
n luna decembrie 1900 auditoriul Pușkin a fost construirea teatrului, care s-a soldat cu succes dato-
deschis. Exteriorul lui era destul de respingător . rită ideii de a converti mprumutul pentru apeduct,
Pentru Chișinău a fost un nou tip de clădire publică, (...) odată cu construirea teatrului-auditoriu, s-a dus
care ntruchipa tendințe arhitecturale noi, democra- pe apa s mbetei 36.
tice. Drept model au servit auditoriile populare din Cu toate acestea, finalul acestei idei reușite
orașele Kiev și Poltava. Lu nd n considerație scopu- pune la ndoială deznodăm ntul istoriei teatrale. Se
rile educației publice, constructorii au evitat n mod 34
H. H. Толмачевский, Что я слышал и видел на своем веку,
31
ANRM. F. 9, inv. 1, d. 416, f. 422. ANRM. F. Р-2983, inv. 1, d. 50, f. 21.
32
ANRM. F. 9, inv. 1, d. 416, f. 394. 35
ANRM. F. 9, inv. 1, d. 416, f. 390.
33
ANRM, F. 9, inv. 1, d. 78, f. 370. 36
Ibidem, f. 424.

– 130 –
pare că Schmidt admitea acest rezultat și a găsit un Teatrul de vis al lui Karl Schmidt și Alexandru
compromis: el a contribuit la construirea n audito- Bernardazzi nu a fost realizat. Răm ne doar să ne
riu a unui teatru suficient de mare și at t de necesar imaginăm cum ar fi arătat templul artei teatrale
pentru dezvoltarea municipiului . Eficiența socială a conceput de un primar inspirat și marcat de pecetea
auditoriului, care ndeplinea funcția de teatru, a scă- concepțiilor estetice originale ale renumitului arhi-
zut considerabil. (De menționat că o astfel de redis- tect. n cazul dacă era construit, putea deveni unul
tribuire a funcțiilor era caracteristică pentru clădirile din cele mai frumoase edificii din Chișinău, un obiect
construite de epitropia abstinenței n mai multe ora- de o importanță arhitecturală urbană deosebită.
șe ale țării.) Transform ndu-se ntr-un simplu Eforturile lui Karl Schmidt de promovare a pro-
teatru, auditoriul Pușkin permitea aflarea ndelun- iectului teatral nu au fost zadarnice. Pe locul unde
gată n oraș a trupelor teatrale sezoniere, contribuia se preconiza construirea teatrului, c teva decenii mai
la nviorarea vieții culturale a orașului. Cu timpul t rziu, n perioada rom nă, a nceput construirea
chișinăuienii au apreciat construcția și comoditatea Căminului Cultural. n această clădire astăzi se află
minunatei clădiri teatrale . Teatrul Național Mihai Eminescu .

– 131 –
 UN CHIȘINĂU AL LUI STERE ȘI UN STERE AL CHIȘINĂULUI

Iurie COLESNIC

Acum zece ani, după nești. Ceva mai sus se află celebrul Tolcioc ( nvălmă-
ce monografia Profetul șeala ), un fel de T rgul Cucului al Chișinăului. Iar și
nemuririi noastre, Con- mai sus, n T rgul rușilor , străzi largi și drepte m-
stantin Stere (Chișinău, part orașul n pătrate regulate, ca ntr-o tăblie de șah.
Două din aceste pătrate, n centrul orașului, care se
2006) a ajuns la nora lui
nt lnesc la colţurile lor n diagonală, formează două
Constantin Stere, Suzana
mari grădini publice: Parcul orășenesc și Bulevar-
Stere-Paleologu, am pri- dul ; n mijlocul acestuia din urmă se ridică impozan-
mit acest mesaj, care de tul sobor -- catedrala arhiepiscopiei.
fapt este un epigraf: Acum șaptezeci de ani capitala Basarabiei făcea
Mult stimate, Domnule impresia unui mare sat, adormit, dacă nu chiar mort.
Colesnic, Vastele străzi nepavate și necanalizate se transformau
Vă suntem recunoscători pentru r ndurile cu ace- pe vreme ploioasă n r uri de noroi care se scurgeau n
le citate pe care nu le cunoșteam. Poezia și aprecierea vale, iar pe timp de secetă erau acoperite vecinic de un
ei constituie adevărata bogăție sufletească pe care ni- ad nc strat de praf.
meni nu ne-o v-a răpi, mișcătoare dovadă a sensibili- La vest, n strada Moscovei, numită n urmă Ale-
tății lui C. Stere și a spiritului patriotic ce domina n xandru (azi bd. Ștefan cel Mare și Sfănt, n.n.), se ridi-
acele timpuri! ca zveltul turn pătrat al bisericii luterane, cunoscută
Să sperăm că ceva din aceste frumuseți vor conti- sub numele popular de Chirca (Kirche).
nua să dea roade, că ceea ce s-a scris și g ndit pe atunci
nu a căzut pe piatră seacă.
Vă rog să primiți mulțumirile și multa noastră
apreciere,
Suzana (Stere) și Andrei Paleologu.
Paris, 2006
Relaţia lui Constantin Stere cu Chișinăul este un
subiect ce captivează. S-au nt lnit pentru prima oară
după mijlocul secolului XIX, c nd C. Stere era un
copil venit la școală, și s-au despărţit t rziu, la mij-
locul anilor treizeci ai secolului XX, c nd patriarhul
ncununat de slava de romancier pleca n nefiinţă...
nainte de despărţire el a trecut ncă odată filmul Printre copacii parcului care o mprejmuiau se pu-
vieţii n romanul-fluviu n preajma revoluţiei , n tea zări din stradă, mai n fund, casa pastorului, n-
conjurată de vasta ei verandă cu geamuri colorate.
care apare Chișinăul de la mijlocul secolului XIX, cu
Acolo se adăpostea și micul pensionat de băieţi al
Chișinăul boieresc din partea de sus și Broscăria
pastorului Faltin.
necată n glod, adică partea de jos a orașului.
Gimnaziul Nr. 1 de Băieţi
Chirca și Pensionul Faltin
Situat n perimetrul străzilor Kiev, Seminarului,
Prima impresie despre capitala Basarabiei l-a ur-
Pușkin și Podoliei (azi str. 31 August 1989, n.n.),
mărit pe parcursul ntregii vieţi și a fost fixată pentru
acest gimnaziu ocupa mai bine de jumătate de carti-
eternitate n romanul-fluviu n preajma revoluţiei
er. Azi, n acel loc se situează o copie fidelă, n incin-
(Chișinău, 1991, pp. 214-215), n capitolul La pas-
ta căruia se adăpostește Muzeul Naţional de Istorie
torat :
și Arheologie.
Chișinăul se ntindea pe o coastă de deal nclinată
spre nord p nă la valea B cului. C nd n primăvara anului 1884 au fost arestaţi
De-a lungul acestui r uleţ mlăștinos, n partea cea chiar n timpul examenelor de absolvire un grup de
mai veche a orașului, sunt așezate mahalalele rom - elevi de la Gimnaziul Nr. 1 de Băieţi, Chișinăul era
șocat. Copii din familii cunoscute, nobili ereditari,

– 132 –
 să le trăiesc n cei 35 de ani, ncadraţi ntre temniţa
rusească din Chișinău și pușcăria rom nească din
Văcărești, nu mі-і rușine de trecutul meu și nu mă
căiesc!
Și dacă mi este ngăduit să am o ambiţie, dlor de-
putaţi, eu aș dori ca pe morm ntul meu să fie așezate,
alături, ca simbol al credinţei către același ideal, două
pietre una rom nească și una rusească luate din
zidurile pușcăriilor mele... . (apud Iurie Colesnic, Pro-
fetul nemuririi noastre. Constantin Stere, Chișinău,
cum era Constantin Stere, au ajuns la pușcărie. Di- 2006)
rectorul gimnaziului, Vasile Lvovici Soloviov, era ne-
dumerit și ruinat sufletește. Cramola se ascundea Gara veche
chiar n școala lui și capul ei era unul dintre elevii Constantin Stere a cunoscut bine gara veche a
stimaţi de el C. Stere. Chișinăului. De aici pleca la Odesa, ca să primească
instrucţiuni de la șefii săi n materie de marxism și
„Castelul” revoluţie mondială, apoi a mers ca arestat, exact pe
Pușcăria nouă a Chișinăului fusese concepută
n stilul unui castel mauritan, de aici i venea și po-
recla. Detenția aici a fost prima experienţă de deţi-
nut politic a t nărului Stere, experienţă obţinută la
optsprezece ani. Descrierea ei se conţine n paginile
romanului n preajma revoluţiei (Chișinău, 1990,
vol. 1-2 și vol. 3-4).
... naintea lui Vanea se nalţă faţada sumbră a
Castelului . Trăsura a fost oprită la intrarea nvelită
de taină. Era așteptat. Poarta grea, ferecată, se deschi-
se ncet, sc rţ ind, ca o gaură neagră fără fund, asu-
pra unui abis glacial. Vania păși peste prag... (vol. 1-2,
același drum. ncoace a revenit din surghiun, și ple-
p. 364).
carea la Iași pentru totdeauna tot de aici a avut loc.
Peste ani, Constantin Stere a marcat două re- Gara l-a nt mpinat de fiecare dată ca pe un vechi
pere temporale definitorii ale vieții sale temnița cunoscut.
rusească din Chișinău și pușcăria rom nească din
Văcărești :
Strada Livezilor (azi A. Mateevici)
Ca orice om, am păcatele și greșelile mele. Dar Vania Răutu, alias gimnazistul C. Stere, locuia
c nd mi examinez conștiinţa și mi scrutez intenţi- la gazdă la Agrepina Ivanovna Bonin (fiica boieru-
unile și c nd mă g ndesc la șirul lung de jertfe și de lui Ioniţă Bașotă), pe str. Grădinilor (s-a numit un
lupte, la toate umilinţele și suferinţele care mi-au fost
timp Livezilor). Această gazdă este descrisă cu lux de
amănunte n vol. 1-2 al romanului n preajma revo-
luţiei (Chișinău, 1990), la p. 234:
Agrepina Ivanovna Bonin reprezenta și ea un caz
tipic de decădere a boierimii moldovenești din Basa-
rabia. Unica fiică a cuconului Ioniţă Albotă din ju-
deţul Orheiului, ea se măritase cu un ofiţer rus, mai
t năr dec t d nsa și care foarte repede i-a tocat
aproape toată averea. nc t, după ce fusese v ndută
moșia lor, ea se stabilise n casele ei din strada Grădi-
nilor la Chișinău și, mulţumită legăturilor cu famili-
ile boierești, a reușit să-și fac un venit ţin nd la gazdă
băieţi din gimnaziu.

– 133 –
 alul memorialistic Patru zile în Ardeal. Impresiuni
fugitive.
Mai puţină lume cunoaște faptul că articolul de
consacrare al lui Octavian Goga, C ntarea pătimirii
noastre , a fost scris la Chișinău, n incinta hotelului
Londra, unde poposise C. Stere. Astăzi acel hotel (de
la intersecţia străzilor Pușkin și Varlaam) nu mai exis-
tă, dar s-ar putea ca n acel loc, după modelul fran-
cezilor, să consemnăm evenimentul și să-l marcăm
printr-o placă comemorativă. Căci impactul acelui
prim studiu critic a fost decisiv pentru recunoașterea
lui Octavian Goga și nceputul unirii provinciilor ro-
Hotelul Londra m nești prin cultură. Profund impresionat de vocea
Constantin Stere a iubit nespus de mult Ar- inconfundabilă a poetului ce venea la el parcă din
dealul și ardelenii. Lui i aparţine fraza drumul ad ncurile istoriei, Constantin Stere a luat un vers și
Ardealului duce prin Basarabia . El, cu incompara- l-a pus pe frontispiciul ziarului Basarabia:
bila-i intuiţie politică, ncă n 1916, a presimţit ma-
Avem un vis ne mplinit,
rile schimbări care urmau să se producă. Publicistul
Copil al suferinţii:
și omul politic bucovinean Gheorghe Tofan mărtu- De jalea lui ne-au răposat
risea mai t rziu: Și moșii, și părinţii.
C nd Stere, n anul 1916, a vizitat Ardealul, s-a Hotelul Londra a fost distrus n iulie 1941 de
napoiat la Iași prin Bucovina și, nt lnindu-ne la
echipa NKVD, condusă de căpitanul Muhin.
Suceava, ca unui vechi colaborator al revistei Viaţa
românească, mi-a spus, printre altele: La revedere,
dragul meu, să te văd n cur nd guvernator al Buco- Hotelul Suisse
vinei și să știi de la mine că drumul Ardealului duce Ion Pelivan avea să-și amintească n detaliu cum
prin Basarabia . (Viaţa Basarabiei, 1939, nr. 4, p. 42.) s-au derulat evenimentele legate de fondarea ziarului
Basarabia:
Constantin Stere fusese luminat de acest g nd cu
mult mai devreme, n 1906, la Chișinău, unde venise Mă pomenesc ntr-o zi că cineva mi comunică
să pună bazele primei publicaţii periodice n limba că dl Stere, care se afla n hotelul Șveiţarski (Suisse,
rom nă, ziarul Basarabia. Citise placheta de versuri azi biblioteca B.P. Hasdeu , n.n.) mă poftește la D-sa
la ora 4 (p.m.).
Poezii (1905), recent lansată de Octavian Goga, și,
Era dimineaţă. Timpul mi se părea că trece foar-
sub impresia profundă a acelor r nduri, a scris și a te ncet. Eram nerăbdător să-l văd pe Stere. n sf rșit,
publicat n revista Viaţa românească un remarcabil mă văd ntr-o cameră a hotelului Suisse din etajul
articol intitulat C ntarea pătimirii noastre (1906). de sus. Pe dl Stere nu-l văzusem niciodată, deși auzi-
ndemnat de dorinţa de a-l cunoaște pe t nărul poet, sem și citisem ceva despre d-sa. naintea mea apare un
Constantin Stere ntreprinde n același an o călătorie domn n v rstă și statură mijlocie, bine legat, cu barba
n Ardeal, pelerinaj descris foarte iscusit n materi- neagră, n costum de cesucea gălbuie, cu o voce plă-

– 134 –
 cută. După o convorbire de jumătate de ceas, dl Stere
m-a cucerit. D-sa mi-a pus mai multe ntrebări. Eu
i-am expus situaţia așa după cum o vedeam eu, adău-
g ndu-i aveam nevoia de o gazetă care să fie și naţio-
nală, și democratică .
Veţi avea gazetă, care să fie și naţională, și pro-
fund democratică, a terminat dl Stere.
Primul număr al Basarabiei apare n noaptea spre
24 mai 1906. Moașe și nași am fost eu și dl A. Nour,
care nu am dormit nici un pic n noaptea aceea.
C nd acest număr a văzut lumina zilei, gruparea
noastră nu mai putea de bucurie și de m ndrie. Era
realizarea unui vis hrănit de at ta amar de vreme. Era
prima gazetă moldovenească n provincia noastră. nău, lăs ndu-mi acasă soţia și mama, și ntreaga gos-
( Amintiri de Ioan Pelivan , Cuvânt moldovenesc, podărie Am găsit pe Constantin Stere nconjurat de
1931.) o seamă de colaboratori. D nsul le povestea diferite
nt mplări din viaţa lui și le dădea o serie de sfaturi și
Strada M. Kogălniceanu de ndemnuri n ceea ce privește alegerea materialului
(odinioară str. Reniului) pentru publicat și, mai ales, i ndemna să se ferească
de numeroșii dușmani care roiau prin toate colţurile
Firul cronologic al amintirii este preluat de Ni-
Chișinăului (...) M-am apropiat de masa redactorilor
colae Popovschi, care consemnează memorialistic și am făcut cunoștinţă cu viitorul autor al romanului
momentul formării colectivului redacţiei noii publi- n preajma revoluţiei , l-am condus, pe jos, p nă la
caţii: hotelul Londra , unde locuia. Masa de seară am lu-
Stăteam cu locuinţa pe strada Renilor, nr. 67, n at-o mpreună, n camera hotelului. Am vorbit p nă
curte. ntr-o dimineaţă a venit la mine Ivan Ego- aproape de miezul nopţii despre diferite probleme ale
rovici Pelivan (așa era forma de politeţe pe atunci), Basarabiei, despre situaţia norodului moldovenesc,
cu care eram vechi prieteni. D nsul mi-a comunicat at t din Basarabia c t și din Moldova și, n general,
că la Chișinău a sosit de peste Prut prof. Constantin despre toate durerile noastre. (R. Marent, Cu moș
Stere, care proiectează să pună nceputul unui ziar Ion Codreanu, despre Constantin Stere. Amintirile
moldovenesc cu ajutorul intelectualilor moldoveni lui Ion Codreanu despre Constantin Stere , Viaţa Ba-
din localitate. Pentru nfăptuirea acestei idei, se luase sarabiei, 1939, nr. 4.)
hotăr rea să se nfiinţeze un comitet. Dl Pelivan mi-a
propus și mie să iau parte, ceea ce am acceptat cu de- Tribunalul Basarabiei
plină satisfacţie. Tot atunci am desemnat mpreună și n anii 1905-1906 Constantin Stere venea des la
pe alţi membri ai comitetului. ntreprinderea era pe Chișinău, av nd o motivare serioasă, era avocat n
atunci prea neobișnuită și extraordinară și despre toa- celebrul caz de moștenire Kalmuţki, n care erau an-
te vorbeam cu multă precauţiune, n șoaptă. (Nicolae trenaţi cei mai vestiţi avocaţi din Rusia. Ulterior, n
Popovschi, Istoria Bisericii din Basarabia în veacul al
presă se afirma că Stere nu s-a remarcat n calitate de
XIX-lea sub ruși. Din negura trecutului: crâmpeie de
avocat, dar n schimb a folosit eficient timpul pregă-
amintiri, Editura Museum, Chișinău, 2000.)
tind editarea ziarului Basarabia.
Strada Armeană 30
n anii 1906-1907, la nr. 30 de pe str. Armeană a
fost sediul primului ziar de limba rom nă din pro-
vincia dintre Prut și Nistru Basarabia. Ion Co-
dreanu, fost membru al Sfatului Ţării și deputat n
Parlamentul Rom niei, mărturisea:
Pe Constantin Egorovici l-am cunoscut n Chiși-
nău, nt ia oară, n primăvara anului 1906. A ajuns
vestea și la noi n sat că o seamă de tineri basarabeni
scot un ziar naţionalist moldovenesc, care se cheamă
Basarabia. Am venit pe jos de la Ștefănești la Chiși-

– 135 –
 Oficiul Poștal și atunci era arma minorităţilor naţionale. n aceea
Judec nd după scrisorile trimise din Chișinău, situaţie, se conturau clar următorii pași pe care tre-
ndeosebi n anii 1906-1907, Oficiul Poștal, care se buia să-i facă Basarabia. Ucraina era independentă,
găsea pe str. Seminarului (azi Mitropolit Gavril Bă- Rom nia era pe cale de a-și elibera teritoriul de sub
nulescu-Bodoni, 47, la intersecţie cu str. Dosoftei), ocupaţia germană, independenţa Basarabiei, nefiind
Constantin Stere l frecventa destul de des. Spre no- susţinută economic, administrativ, politic, nu avea
rocul nostru, clădirea mai există și astăzi. șanse să se realizeze. Singura cale raţională era unirea
cu Rom nia.
După cum scrie n cartea sa La răspântie (Chi-
șinău, 1998) martorul acelor evenimente Dimitrie
Bogos, rolul lui Stere n acea situaţie de extremă ten-
siune a fost decisiv:
Iată că se apropie ultima etapă prin care trebuie
să treacă Basarabia naintea Unirii. Din nou pleacă la
Iași delegaţia Sfatului Ţării, dnii Ciugureanu și Incu-
leţ. Dar se ntorc mpreună cu dl Stere, s mbătă, 24
martie.
Mărturisesc că sosirea dlui Stere se aștepta ca a
unui semizeu, făcător de minuni. Și ntr-adevăr, d-lui
s-a arătat la culmea chemării.
Tot n seara de 24 martie, n localul societăţii Fă-
clia , s-a dat n onoarea marelui musafir un banchet, la
Sfatul Ţării
care au fost invitaţi reprezentanţii fracţiunii ţărănești
Criza politică n Basarabia s-a conturat perfect și ai altor minorităţi. A fost un praznic, a fost un de-
n perioada 1-13 ianuarie 1918. Bolșevizarea unităţi- lir c nd vorbea dl Stere. L-am văzut atunci prima oară
lor militare pe teritoriul Basarabiei, anarhizarea lor, n viaţă. Cu o voce fermă, hotăr toare, cu o logică de
destabilizarea situaţiei prin care se ncerca să se de- fier, explica dl Stere lui Ţiganco necesitatea actului
monstreze că Sfatul Ţării și Consiliul de Directori Unirii. Cred că dl Stere niciodată n viaţa lui n-a fost
Generali, adică Guvernul Basarabiei, nu sunt n sta- așa de tare, așa de convingător ca n seara de 24 mar-
re să controleze situaţia n ținut. Se impunea venirea tie. Clipe nălţătoare, clipe măreţe, care nu se vor uita
unei forţe care ar fi adus o nouă or nduire, ce deja niciodată n viaţă.
se declarase la Petrograd stăp nă pe destinele fostu- Au vorbit mai mulţi fruntași. La sf rșitul banche-
lui Imperiu ţarist. Cele trei lozinci care au răsturnat tului se părea că și Ţiganco și ceilalţi tovarăși ai lui
sunt gata să asculte și să urmeze pe marele profesor,
lumea Păm nt ţăranilor, fabricile muncitorilor
care le-a dezvoltat at tea teorii frumoase, obiective și
și pace lumii au ajuns să stea la temelia tulbură- convingătoare.
rilor de la Chișinău. n acea situaţie c nd membrii A doua zi, 25 martie, a urmat consfătuirea n Con-
Sfatului Ţării au nceput să fie v naţi, pentru a fi siliul de Miniștri, asemenea n fracţiunea ţărănească
exterminaţi ca trădători ai intereselor poporului , și Blocul Moldovenesc. Bine nţeles că dl Stere n-avea
conducerea Basarabiei, mă refer n primul r nd la nevoie de a vorbi n Bloc și toată iscusinţa o punea la
Blocul Moldovenesc al Sfatului Ţării, a luat decizia
justă de a chema armata rom nă pentru a instaura
ordinea. La 13 ianuarie, unităţile armatei rom ne au
intrat n Chișinău, fiind nt mpinate de populaţia
băștinașă cu mari speranţe. Unităţile bolșevizate s-au
retras la Tighina, iar de acolo au fugit peste Nistru.
n Sfatul Ţării venirea armatelor rom ne a fost pri-
mită cu bucurie de către o parte din deputaţi, iar mi-
noritarii erau convinși că n Basarabia trebuiau aduse
alte trupe, fie ale Antantei, fie ale Ucrainei, fie ori-
ce armată, numai nu cea rom nească. Rom nofobia

– 136 –
 consfătuirea cu fracţiunea ţărănească. Aici dl Stere a
putut converti la calea adevărată mai mulţi moldoveni
ţărani, care p nă atunci erau duși de nas de niște pro-
roci mincinoși ca Ţiganco și alţii.
Urmează ziua de 26 martie, iar pregătiri pentru
ziua de 27 martie. Tot n ziua de 26 martie sosesc n
Chișinău dl Marghiloman și generalul H rjău, cu
scopul de a ntoarce vizita guvernului basarabean și
tot atunci a se consfătui asupra situaţiei momentului.
P nă n ziua de 27 martie 1918, adică numai n
două zile, C. Stere a participat la 26 de consfătuiri,
n care a demonstrat necesitatea unirii Basarabiei cu
Rom nia. Unirea s-a nfăptuit graţie marelui con- Casa Roman Stere
curs pe care l-a dat Basarabiei, n acele momente gre- n stradela A. Plămădeală, 2, se află casa ridicată,
le, Constantin Stere. n anii 30 ai secolului XX, de către Roman Stere, fiul
lui Constantin și al Mariei Stere, care era director al

Școlii de Viticultură din Stăuceni. Fiind la Chișinău,

Clubul Nobilimii Stere a fost găzduit n casa fiului său.
Este edificiul unde n 1918 s-au produs multe La Chișinău, n ultimii douăzeci de ani a apărut un
evenimente culturale de anvergură, de la concertele bust al lui C. Stere pe Aleea Clasicilor, o Universitate
lui George Enescu p nă la lecturile lui Mihail Sa- ce i poartă numele. Cel puţin zece edificii din oraș
doveanu. Tot aici a avut loc recepţia dată cu ocazia așteaptă să fie instalate plăci comemorative și e acu-
Unirii din 27 martie 1918. tă nevoia de o statuie pentru
cea mai proeminentă perso-
Sala Eparhială nalitate pe care a dat-o Basa-
Construită după proiectul arhitectului Gheorghe rabia și pe care ne-a readus-o
Cupcea, pe timpul c nd arhiepiscop al Basarabiei era n 1988 Ion Druţă, c nd a
Serafim Ciceagov, această clădire, care avea cea mai vorbit despre importanţa ine-
bună sală de concert, se mai numea Casa lui Serafim. stimabilă a acestui om. Căci
C. Stere era un meloman și a trecut de multe ori pra- dacă există un Chișinău al
gul sălii de concert cu acustica adusă la perfecţiune. lui Stere, atunci, la sigur,
Casa i-a supravieţuit lui Stere doar cu cinci ani, n trebuie să existe un Stere al
1941 echipa de minare a NKVD a aruncat-o n aer. Chișinăului.

– 137 –
 PARALELĂ ÎN TIMP:
RITUALUL VIZITEI CASEI REGALE ÎN ORAȘUL CHIȘINĂU ÎN ANUL 1920,
ÎN PRESA TIMPULUI ȘI ÎN MEMORIILE CONTEMPORANILOR

Lucia ARGINT

„Coroana regală nu este un simbol al trecutului, ci o reprezentare unică a independenţei,

suveranităţii și unităţii noastre.” – MSR Mihai I

Revenim frecvent la lucrurile trăite anterior:

amintirile, ce ne leagă de trecut, devin cu timpul
mai profunde, iar clipele de retrăire a unor momente
de neuitat mai intense și mai pline de sens. Pro-
blemele de altădată, dificultăţile materiale, eșecurile
vremelnice se estompează; inima și cugetul zăbovesc
asupra aspectelor impresionante, luminoase...
n acest sens, pentru orice societate, construcți-
ile simbolice sunt foarte importante. Realizarea lor
este strict legată de crearea și punerea n scenă a unor
ritualuri standardizate exprim nd un determinism Foto 1. Vizita regală la Liceul „Gh. Asachi” din Chișinău. 24 februa-
rie 2015. Alteța Sa Regală Principele Nicolae al României împreună
social. Oamenii sunt cuprinși de un mare sentiment cu colectivul pedagogic al LT „Gh. Asachi” și primarul municipiului
de satisfacție atunci c nd participă la un rit, iar de-a Chișinău, Dorin Chirtoacă. Foto din arhiva personală
lungul mileniilor guvernanții au plănuit și folosit
Tot atunci, A.S.R. Principele Radu a vizitat Lice-
ritualurile at t pentru a se legitima, c t și pentru a
ul Academic de Arte Plastice Igor Vieru din orașul
st rni entuziasmul maselor n favoarea programelor
Chișinău și a acceptat să-și ofere naltul Patronaj. Li-
lor politice1. Ritualurile sunt utilizate în politică cu
ceul Igor Vieru este prima instituţie din Republica
aceleași scopuri ca și în religie: ele oferă cunoaștere, dar
Moldova care primește naltul Patronaj al Principe-
mai ales contribuie esențial la realizarea unui impact
lui Radu al Rom niei4.
emoțional care mobilizează și oferă elemente identita-
n luna februarie 2015, Altețele Lor Regale Prin-
re participanților 2 .
cipele Radu și Principele Nicolae al Rom niei au fost
Anii 2015-2016 pot fi considerați bogați n vizite
oaspeți de onoare n cadrul unei vizite oficiale la mai
efectuate de membrii Familiei Regale a Rom niei la
multe instituții de nvățăm nt din diferite localități
Chișinău3. La 28 septembrie 2015 Alteţa Sa Regală
ale Republicii Moldova. Pe 18 aprilie 2016, Alteța Sa
Principele Radu al Rom niei a fost prezent la Uni-
Regală Principele Radu și-a nceput o nouă vizită n
versitatea Academiei de Știinţe a Moldovei, unde
Republica Moldova cu nt lniri cu profesorii, ele-
A.S.R. Principele Radu, n prezența autorităților lo-
vii și studenții din diverse instituții de nvățăm nt:
cale, a oamenilor de știință, profesorilor, studenților
Liceul Teoretic Regele Mihai din Cimișeni, Aca-
și elevilor Liceului Academiei de Știinţe a Moldovei,
demia Militară Alexandru cel Bun , unde a ținut
a primit titlul de doctor honoris causa al acestei uni-
o prelegere pe teme de securitate națională, la Uni-
versități.
versitatea de Stat Alecu Russo din Bălți, la Lice-
1
A se vedea: David I. Kertzer, Ritual, politică și putere, tradu- ul Academiei Republicii Moldova, unde cu această
cere de Sultana Avram și Teodor Fleșeru, București, Editura ocazie, a făcut o donație de carte de specialitate aca-
Univers, 2002, pp. 14-17, 22. demiei. La Liceul Teoretic Gheorghe Asachi din
2
Daniel-Valeriu Boboc, Ri tualurile puterii: Vizita regelui municipiul Chișinău, Alteța Sa Principele Radu a
Ferdinand I n Bucovina și Basarabia n 1920 , PONTES.
Review of South East European Studies, 2009, nr. V, p. 131.
fost nsoțit să viziteze capela fostului Liceu de Fete
3
n 2015, Principesa Moștenitoare și Principele Radu au săr- Regina Maria din Chișinău și vechea clădire a fos-
bătorit Noaptea nvierii la Chișinău, la Catedrala Mare a
orașului. A se vedea, http://www.romaniaregala.ro/jurnal/ 4
B asarabia, jurnal de călătorie, prima zi , 29 septembrie
principesa-mostenitoare-margareta-si-principele-radu-sar- 2015, http://www.romaniaregala.ro/jurnal/basarabia-jur-
batoresc-noaptea-invierii-la-chisinau/ nal-de-calatorie-prima-zi/

– 138 –
 sub egida Casei Regale a Rom niei5. După mai mul-
te decenii de resemnare, acest liceu revenea la origini,
ncerc nd să combine n nsemnele sale (atributica
școlară) trecutul și prezentul prin alcătuirea unui
blazon și drapel noi, ale căror elemente reprezentau
simbolurile instituției din perioada interbelică6. Or,
unele nsemne coroana regală și semnul distinctiv
al Reginei Maria (litera mare M) pe blazonul insti-
tuției simbolizează at t recunoașterea apartenenței
acestei școli la nvătăm ntul rom nesc interbelic, c t
și tendința de a păstra și a promova n continuare va-
lorile și tradițiile trecutului său istoric7. După 95 de
ani (repet nd parțial itinerarul suveranilor rom ni
din anul 1920), reprezentanți ai Casei Regale din
Rom nia au onorat cu prezența lor Liceul Asachi,
ca și fosta lui capelă, care au fost ctitorite de Regi-
na Maria și au purtat numele Suveranei Rom niei
Mari8.
Aceste vizite m-au provocat să analizez specifi-
cul ritualului de vizită și primire al Familiei Regale
(printre care vizitarea instituțiilor de nvățăm nt), n
trecutul Basarabiei și al Chișinăului.
Amintim că n anii interbelici, n clădirea actu-
Foto 2. Secvențe din timpul vizitei Principelui Radu la Liceul alului Liceu Teoretic Gh. Asachi din municipiul
Teoretic „Gheorghe Asachi” din Chișinău la 18 aprilie 2016. Foto
din sursa: http://www.romaniaregala.ro/jurnal/vizita-principelui-ra-
Chișinău, a funcționat o școală medie, ce a purtat
du-la-chisinau-si-balti-18-20-aprilie-2016/ c teva decenii (p nă n anul 1944) denumirea de Li-
ceul de Fete Regina Maria , devenind către mijlocul
tei instituții. După un discurs ținut n fața elevilor secolului XX o instituție de nvățăm nt ce a reușit să
și al profesorilor acestui liceu, Alteța Sa Regală Prin- mbine foarte reușit pedagogia rom nească și tradi-
cipele Radu a anunțat că un grup de profesori vor fi țiile pedagogiei autohtone din Basarabia. Și se pare
invitați să participe la 10 mai 2016 la sărbătoarea de- că numele acestei școli n epoca interbelică s-a dato-
dicată jubileului de 150 de ani de la crearea Casei Re- rat efectului primei vizite a membrilor Casei Rega-
gale a Rom niei, la Palatul Peleș (Sinaia, Rom nia). 5
A se vedea: http://www.romaniaregala.ro/jurnal/lucia-ar-
nt lnirea s-a ncheiat cu o donație de carte pen- gint-din-chisinau/
tru biblioteca școlară, iar n cinstea vizitei regale, n 6
Emblema principală a stemei Liceului este palul o piesă
fața liceului au fost sădiți trei copaci de tei. Aceasta heraldică onorabilă de prim ordin, care n limbaj heraldic
a reprezentat o a doua vizită efectuată de membrii sugerează n acest blazon cifra 1, care a figurat n denumi-
Familiei Regale a Rom niei n ultimul an la Lice- rea instituţiei at t la sf rșitul secolului XIX, c t și n secolul
XX, determin nd nt ietatea acestei școli n mai multe do-
ul Teoretic Gh. Asachi din municipiul Chișinău. menii. Litera M n centru, stilizată și surmontată de o coroa-
Amintim, n acest sens, că la 24 februarie 2015, nă regală, reprezintă cifra regală a Reginei Maria, cifră care
această instituție a fost onorată și de prezența Alte- a figurat și pe Ordinul Crucea Regina Maria , instituit n
ței Sale Regale Principele Nicolae al Rom niei. De- 1917. Ea marchează denumirea liceului din anii 1920-1940
loc nt mplătoare alegere a ultimei instituții, ț n nd și 1941-1944.
7
A se vedea: Silviu Andrieș-Tabac, D espre educaţia prin
cont de faptul că n anul 2009 acest liceu a făcut o simboluri , Prodidactica, nr. 4 (56), 2009, pp. 30-32.
tentativă curajoasă ( n perioada c nd R. Moldo- 8
Lucia Argint, Reprezentanți ai Casei Regale a Rom niei la
va avea o guvernare comunistă) adres ndu-se către LT Gh. Asachi , Univers pedagogic PRO, nr. 9, 5 martie,
Majestatea Sa Regele Mihai I cu rugămintea de a i 2015, p. 2; Vizită istorică a Alteței Sale Regale Principe-
se confirma dreptul de a-și valida trecutul său istoric le Nicolae al Rom niei la Liceul Teoretic Gh. Asachi , 17
iulie 2015, http://www.asachi.md/ro/noutate/vizita-isto-
rica-a-altetei-sale-principele-nicolae-al-rominiei-la-liceul-te-
oretic-gh-asachi

– 139 –
 Se cunoaște că prezenţa fizică a unui rege ntr-un
teritoriu reprezintă un act de afirmare a legitimită-
ţii și suveranităţii, mai ales n cadrul societăţilor n
care elementele culturale de factură premodernă
sunt puternic nrădăcinate10. Basarabenii (ca și ro-
m nii din Bucovina) trăiseră mai bine de o sută de
ani n cadrul unor regimuri imperiale, n care figura
mpăratului era puternic impregnată n mentalul co-
lectiv. Prăbușirea celor două mari imperii (Imperiul
Austro-Ungar și Imperiul Rus, n.n.) produsese un
vid care risca să conducă la grave tensiuni și frăm n-
Foto 3. Trenul regal, Cluj, 1919. Vizita regală în Basarabia a avut loc tări, dacă imaginii foștilor monarhi nu i se substituia
înainte de semnarea Tratatului de la Paris din 28 octombrie 1920, o alta 11.
unde principalele puteri aliate recunoșteau unirea acesteia cu Ro-
mânia. Vizita are aceeași semnificație ca vizita regală în Transilvania Astfel, n anul 1920, regele Ferdinand I decide
din primavara anului 1919, realizată înaintea semnării Tratatului de să facă o vizită n Basarabia, vizita purt nd o tentă
la Trianon, prin care se recunoștea unirea Transilvaniei cu Regatul
României. Sursa: http://ph-online.ro/eveniment/item/59357-docu-
mentar-150-de-ani-de-la-nasterea-regelui-ferdinand-i-al-romani-
ei-1914-1927

le Rom ne n capitala Basarabiei, Chișinău, n luna

mai 1920, eveniment aproape uitat n istoria locală.
Presa periodică interbelică din Chișinău, care mai
poate fi găsită azi n fondurile de carte rară, a păs-
trat prea puține detalii despre acest eveniment. Nu
a fost reflectată nt lnirea reprezentanților Liceului
de Fete Nr. 1 cu Regina Maria a Rom niei, n cadrul
acestei vizite (comparativ cu alte licee din Chișinău).
Cu toate acestea, au rămas fr nturi de informații și
impresii ale contemporanilor, care, adunate mpre- Foto 4. Din presa basarabeană, mai 1920. Sursa: fondul de carte
ună aidoma unui puzzle, ne permit să reproducem rară ANRM
ntr-un colaj istoric semnificația și modul de orga-
nizare a celui mai important eveniment după Marea politică. Pentru prima dată regele venea n această
Unire din anul 1918 - prima vizită oficială a Familiei provincie după unirea din 1918, afirm nd printr-un
Regale la Chișinău. gest simbolic prezenţa autorităţii regale n Basarabia.
Acestui fapt de mare nsemnătate, i-au precedat Gestul era foarte important, deoarece, din punct de
un șir de acţiuni, corespondenţe și scrisori de invita- vedere al dreptului internațional, statutul Basarabiei
ţii din partea oficialităţilor basarabene către Curtea n acea perioadă ncă nu fusese hotăr t definitiv12 .
Regală. Reprezentanții elitei politice basarabene au Ziarul Adevărul din 14 mai 1920 conținea o ana-
ncercat n mod direct să influenţeze venirea Regelui liză a acestei vizite, semnată de G. Rosin: Decizia
n Basarabia, realiz nd n acest sens vizite la Bucu- suveranului de a vizita Basarabia n anul 1920 a fost
rești. O mărturie a vremii vine să ne confirme că la comentată n diferite feluri. Unele cercuri politice
data de 22 decembrie 1918/4 ianuarie 1919, Regina din opoziţie (mai ales din zona Partidului Naţiona-
Maria a primit o delegaţie basarabeană n frunte cu list Democrat și a Partidului Ţărănesc) au afirmat că
Pantelimon Halippa care ¬ s-a plâns că nu este nici prin acest gest regele acceptase să se pună n slujba
un șef, nici o organizare, nu au un conducător adevă- unui partid politic Partidul Poporului , căruia i
rat sau un stăpân (...) că ei iubesc pe Rege și pe Regină p. 19.
și contează pe noi și că toată puterea ar trebui să fie în 10
Daniel-Valeriu Boboc, Ri tualurile puterii: vizita Regelui
mîinile noastre 9. Ferdinand I n Bucovina și Basarabia n 1920 , PONTES.
Review of South East European Studies, 2009, nr. V, p. 124.
9
Regina Maria a Rom niei, Însemnări zilnice, vol. I (decem- 11
Regina Maria a Rom niei, op. cit., p. 19.
brie 1918 decembrie 1919), București, Ed. Historia, 2006, 12
Daniel-Valeriu Boboc, op. cit., p. 122.

– 140 –
 Călătoria a nceput la 16 mai 1920, regele Fer-
dinand I fiind nsoţit de regina Maria, principesa
Elisabeta, prim-ministrul Alexandru Averescu și di-
rectorul Poliţiei și Siguranţei Generale, Romulus P.
Voinescu. Absenţa notabilă n cadrul alaiului oficial
a fost cea a principelui moștenitor Carol, care se mai
afla ncă sub efectul relației sale cu Zizi Lambrino16.
Primirea regelui presupunea un ritual ales cu gri-
jă. Regele era nt mpinat cu p ine și sare, era salutat
de importante oficialităţi locale, care rosteau discur-
suri n cinstea iluștrilor oaspeţi. După Hotin, corte-
giul regal, format din șase mașini, s-a ndreptat spre
Chișinău. Anume acestei destinaţii i s-a acordat o
atenţie sporită din partea ziariștilor. Primele pagini
ale ziarelor basarabene purtau titluri uriașe despre vi-
zita Majestăţilor Lor la ChișinăuZiarul Бессарабiя,
la 19 mai 1920, publică primele articole dedicate vi-
zitei suveranului rom n la Chișinău. Articolele erau
unite sub sloganurile Trăiască Regele Ţăranilor 17 și
Trăiască Regina Orfanilor 18. Ferdinand I a primit

Foto 5. Programul activităților planificate pentru 20-22 mai 1920

publicate în ziarul „Basarabia”.

făcea campanie electorală 13. „Prezenţa generalului

Alexandru Averescu, șeful guvernului, în cadrul ala-
iului regal putea fi cu ușurinţă interpretată drept un
gest de susţinere a guvernului în alegerile care aveau să
se desfășoare la finele lunii, mai ales că în Basarabia,
Partidul Poporului stătea destul de slab, având orga-
nizaţii încropite în grabă și neavând nici ascendentul
popularităţii lui Alexandru Averescu din Vechiul Re-
gat”14.
Vizita pe care urma să o facă Curtea Regală n
Basarabia avea un traseu stabilit din timp, urm nd să
treacă prin punctele-cheie ale acestei regiuni. n Ba-
sarabia, elementele centrale ale călătoriei au fost vi-
zita la Cetatea Hotin, manifestările de la Chișinău,
vizita la Cetatea Albă și Valul lui Traian. Localită-
ţile ce urmau a fi vizitate nu au fost alese nt mplă-
tor. Se preconiza a vizita localităţi legate simbolic de
elemente ale rom nismului, n primul r nd de figura
emblematică a lui Ștefan cel Mare. De altfel, voievo-
Foto 6. Întâmpinarea Înalților Oaspeți la Gara din Chișinău, mai
dul moldovean și re ntruparea calităţilor sale n per- 1920. Sursa : 1. Foto : old.chisinau. 2. Foto: Arhiva personală
soana regelui Ferdinand I erau motivul simbolic al a dlui Daniel Siegfriedsohn
ntregii călătorii15.
13
Ibidem. 16
Ibidem.
14
Ibidem. 17
Ibidem.
15
Ibidem, pp. 122-123. 18
Ibidem, p. 4.

– 141 –
supranumele de Rege al Ţăranilor pentru reformele
agrare nfăptuite după formarea Rom niei Mari19.
Iar regina Maria și merită supranumele de Regina
Orfanilor, grație nenumăratelor sale activităţi cari-
tabile. n așa mod ziariștii reaminteau basarabenilor
despre activităţile Familiei Regale. n ziarul Basara-
bia a fost publicat articolul Ziua Mare , n care s-a
descris respectul și bucuria din sufletele cetăţenilor
n timpul vizitei: „La Chișinău sosește Familia Rega-
lă. Capitala Basarabiei românești sărbătorește bucu-
ros și cu evlavie ziua aceasta frumoasă de primăvară,
când, pentru întâia oară, i s-a dat marea și mult aș-
teptata fericire de a putea primi în zidurile ei, pavate
cu verdeaţă și flori, pe adevăraţii ei Suverani. Toată
suflarea omenească a Chișinăului – de la cei bătrâni
până la copiii cei mai mici, de la cei bogaţi până la cer-
șetorii cei mai umili – saltă astăzi de dorul nemăsurat
de a-i putea vedea pe Cei Cari au primit sub înalta
și înţeleapta Lor ocârmuire și oblăduire această mă-
noasă provincie moldovenească. Unirea cu Ţara-Mu-
mă, zămislită la Chișinău și tot aici înfăptuită de
către cei mai vrednici fii al poporului basarabean, se Foto 7. Drumul de la Gară spre Catedrală, pe fondal Gara și Casa
încununează astăzi prin sosirea la noi a Suveranilor Eparhială din Chișinău, strada Alexandru cel Bun, mai 1920. Sursa:
democraţi. Măriilor Voastre! Fiţi bine veniţi la noi Ocazii.ro

în Chișinăul Românesc! Tu, Mărite Domn, Elibera- cosciol), n.n.], Chirca [biserica luterană (din germa-
tor al Basarabiei și Rege al Ţăranilor, și tu, Slavită nă Kirche), n.n.] și Sinagoga Corală21 22 . Programul
Doamnă, Mamă a Orfanilor și Bucurie a Săracilor, mai includea vizite la spitalul evreiesc, azilul de co-
fiţi bine veniţi! Chișinăul Unirei, Chișinăul Româ- pii orfani ai militarilor Regina Maria , c teva insti-
nesc vă serbătorește!”20. tuții de nvățăm nt și cantina Soborului23. n piața
Pregătirile pentru nt mpinarea Familiei Regale Soborului urma să aibă loc parada tuturor instituți-
au nceput din timp, fiind alese obiectivele culturale ilor de nvățăm nt (licee și gimnazii) și a unităților
din Chișinău care meritau a fi vizitate de către regele militare. Seara toate străzile urmau să fie iluminate.
Ferdinand I al Rom niei și regina Maria. n drumul Majestăților Lor au fost construite tradi-
Un rol central n cadrul acestui ritual de primire ționale arcuri de triumf (așa cum au fost construite
a regelui era jucat de slujbele de pomenire a eroilor și n anii 1867 și 1914 cu ocazia vizitei la Chișinău
martiri căzuți n timpul Primului Război Mondial, a reprezentanților Casei Imperiale Ruse24) și două
slujbă ce urma a fi oficiată la Catedrala (Soborul) obeliscuri l ngă Dumă și Uprava de Zemstvă, nfru-
din Chișinău. Tradițional, Majestățile Lor urmau să museţate cu steaguri naţionale și steme, iar străzile
viziteze principalul lăcaș de cult din localitatea vizi- au fost decorate cu scuturi cu inițialele regale. Pe clă-
tată, respectiv Catedrala din Chișinău, și să asiste la direa Primăriei Chișinău au fost arborate drapele na-
liturghia oficiată de arhiepiscopul Gurie și episcopul
Dionisie. n catedrală au fost pregătite două fotolii 21
Astăzi, sediul Teatrului Dramatic Rus A. Cehov .
regale, nfrumusețate cu nsemnele Casei Regale. 22
K приезду Их Bеличества , Бессарабiя, nr. 112, 20 mai
Programul vizitei presupunea vizitarea mai mul- 1920, p. 2.
23
Bessarabia, nr. 110, 1920, p. 3.
tor instituții. Publicul a fost nștiinţat că n afară de 24
Грета Ионкис, Эволюция Кишинёва: из Азии в Евро-
Catedrală, Majestatea Sa va vizita Costiolul [biserica пу , apud Грета Ионкис, Утраченный воздух, Cанкт-Пе-
romano-catolică Providența Divină (din poloneză тербург, изд. ¬ Алетейя, 2014, a se vedea http://www.
dorledor.info/article/¬ утраченный-воздух- 1; Наталья
19
R egele Ferdinand ntregitorul , a se vedea: https://cersipa- Шмургун, По количеству Триумфальных арок Ки-
mantromanesc.wordpres.com/tag/regele-taranilor/ шинев когда-то опережал Рим и Париж , http://www.
20
Ziua Mare , Бессарабiя, nr. 111, 19 mai 1920, p. 2. kp.md/daily/25837/2810297/

– 142 –
ționale. La ntrunirea directorilor școlilor orășănești de balcoane și faţade trebuiau să fie ornate cu flori și
s-a decis de a nt lni Familia Regală cu un program covoar e naţionale, iar multe case trebuiau iluminate
elaborat și aprobat de secretariatul municipal al n- cu becuri electrice. Timp de două nopţi Chișinăul
văţăm ntului. n nt mpinarea cortegiului regal, ele- a fost iluminat. Deosebit de frumos a fost ilumina-
vii instituțiilor de nvățăm nt din Chișinău urmau tă Primăria orașului, Mitropolia și două gimnazii25.
să stea pe ambele părți ale străzilor centrale pentru a S-a desfășurat repetiția generală a cavaleriei militare.
arunca flori. Elevii prezenți urmau să poarte n piept Zemstva Basarabiei urma să organizeze tradiționala
tricolorul. La 5 mai 1920, s-a contramandat elibera- nt lnire cu p ine și sare. Din partea Zemstvei s-a
rea de la ore a elevilor, aceștia urm nd să primească pregătit un cadou pentru Rege o culegere jubiliară.
o minivacanță de 3 zile după plecarea Majestăților Responsabil de nt mpinarea nalților oaspeți la gară
Lor. La 17 mai, toți directorii liceelor din Chișinău a fost numit președintele Comisiunii interimare, Iu-
s-au prezentat n mod obligatoriu la o nt lnire la se- rie Levinski (ulterior, primar al Chișinăului).
cretariatul nvățăm ntului popular, condus de N. A. Emoții se pare că avea și regina Maria, care nota
Popovski, pentru a fi informați asupra unui program pe 19 mai 1920: ...mâine voi putea să particip la pri-
unic de participare la nt lnirea regală. mirea de la Chișinău, un lucru pe care simt că trebuie
Mai erau prevăzute activități festive n Sala No- să-l pot face, e foarte important 26.
bilimii și la Sinagogă, decorate și iluminate special Prima zi a vizitei la Chișinău, joi, 20 mai 1920.
pentru această dată. Tot cu această ocazie au fost La ora 9:40 (după alte date, la 9:3027), trenul regal a
efectuate reparații ale drumurilor, fațadelor caselor și sosit n gara Chișinău n uralele mulţimii și sunetele
muzicii militare, care a intonat Imnul Regal. M.S.
Regele, M.S. Regina Maria și A.S.R. Principesa Eli-
sabeta au cobor t din tren nsoţiţi de generalul Ave-
rescu, președinte al Consiliului (de Miniștri) și de
suita regală.
Regina Maria purta o rochie albă și o tiară, deco-
rată cu perle, iar decoraţiile etalate erau un mod de a
celebra bucuria sosirii ntr-un loc simbolic, capitala
Basarabiei.
Jurnalul reginei Maria re-
prezintă un nepreţuit izvor
de informaţii pentru istorici
și cei dornici de a ști realităţi-
Foto 8. Strada Alexandru cel Bun din Chișinău, pregătită pentru în-
tâmpinarea Majestăților Sale. Sursa: Ahiva lui Daniel Siegfriedsohn
le epocii. n jurnalul său, re-
gina notase primele impresii:
podurilor, au fost aduse n ordine străzile. Zemstva Ne-am îmbrăcat devreme
a cheltuit 7.500 lei pentru reparații. S-au făcut repa- cu cele mai bune veșminte ale
raţii și n Sala Dumei, la biserica romano-catolică, la noastre. Eu eram toată în alb,
un șir de străzi centrale, la podurile din dealul Buiu- Foto 9. Regina Maria a
cu pălăria mea «cocoșnic»
cani, drumul Băcioi și strada Pavlovskaya (astăzi stra- României. Sursa: http:// și cu vual, mi-am pus multe
da E. Doga), care nu erau reparate ncă din timpul www.vestul.ro/stiri/5368/ decorații și am înfruntat soa-
dinastia-regele-carol-al-ii-
războiului. Sala Dumei a fost decorată cu tablouri lea-%282%29.htm rele, vîntul și praful, pentru
din viața rom nească. Se prevedea amplasarea unui că toate erau din abundență
șir de garduri de-a lungul noii pieţe și pe strada Ale- (…), străzile erau înţesate de o mulţime entuziastă,
xandrovskaia. Pe strada Tighina era afișat ordinul (…) fără îndoială pământul este românesc, iar popu-
comisarului de poliţie Origen Karp: A ridica stea- laţia este română” 28. nalţii oaspeţi au fost nt lniţi la
gul la fiecare casă și covoare la ferestre și a le împodobi 25
K приезду их величества , Бессарабiя, nr. 112, 20 mai
cu flori naţionale și de a întâlni pe Majestatea Sa Re- 1920, p. 2.
gele în timpul ceremoniei. Datoria fraţilor basarabeni, 26
Regina Maria a Rom niei, Însemnări zilnice, vol. II, Bucu-
indiferent de naţiune, este de a acorda o primire și mai rești, Ed. Historia, 2006, p. 149.
27
Bessarabia, nr. 111, 1920, p. 2.
fastuoasă decât fraţii transilvăneni... . Un r nd ntreg 28
Regina Maria a Rom niei, Însemnări zilnice, vol. II, p. 150.

– 143 –
 strada Armenească30. Ordonați după principiul șco-
lile cu număr par pe o parte a străzii și cele cu număr
impar pe cealaltă parte a străzii, flutur nd steguleţe
naţionale, la vederea escortei regale elevii c ntau cu
voce tare Trăiască Regele! 31. Școlile de toate cate-
goriile nchinau steagurile lor naintea suveranilor și
flori li se aruncau din toate părţile. n cinstea vizitei
Majestăților Lor la Chișinău a fost organizată o para-
dă militară, la care a defilat Corpul II al Armatei, n
frunte cu elevii instituţiilor de nvăţăm nt. Au fost
construite două pavilioane cu două tribune decorate
cu flori și steme naţionale, unde accesul era permis
doar cu bilete. Pe o Arcă, pe fond alb, a fost scris: Să
trăiască Eroii Mărășeștiului și Oituzului 32 . n faţa
Catedralei așteptau o parte din școli: Liceul de Fete
Nr. 1, n frumos port naţional; Liceul Militar; nu-
meroase grupe de ţărani călări și pe jos, cu placarde
pe care se vedea scris: Trăiască Maiestatea Sa Regele,
făuritorul legii agrare și ntregitorul Neamului! sau
Trăiască Familia Regală! . Piața Catedralei se um-
pluse de popor, de reprezentanţii autorităţilor locale
și de tot ce avea Chișinăul mai distins33.
La sosirea Maiestăţilor Lor, clopotele au nceput
a suna, n cer aeroplanele planau n cercuri, iar ele-
Foto 10. După Tedeum. În fața Catedralei din Chișinău, mai, 1920.
Sursa: Ahiva Daniel Siegfriedsohn vele Școlii Eparhiale, toate cu coșuleţe pline de flori,
aruncau n fața suveranilor o ploaie de flori34. Ma-
gară de reprezentanții puterii civile și militare. După jestatea Sa Regele și Regina, nsoţiţi de A.S.R. Prin-
ce au primit raportul comandanţilor militari și al au- cipesa Elisabeta, au trecut n revistă trupele militare,
torităţilor civile și după ce M.S. Regele a primit ono-
rul prezentat de garda de onoare, suveranii au trecut
n sala de recepţie a gării, unde le-au fost prezentate
autorităţile militare și civile, precum și liderii comu-
nităţilor (minorităților naționale și a stărilor sociale
din Basarabia). După ceremonia de nt lnire, Fami-
lia Regală a mers cu automobilul la Catedrală, ca să
ia parte la tedeum. Pe parcursul drumului de la gară
p nă la Catedrală, suveranii au fost obiectul unor vii
și călduroase manifestaţii din partea mulţimii. De-a
lungul străzii Alexandru cel Bun (azi bulevardul Ște-
fan cel Mare), pe unde au trecut suveranii, casele, bal- Foto 11. Defilarea elevilor în centrul Chișinăului, perioada interbe-
lică. Sursa: ocazii.ro
coanele și ferestrele erau frumos mpodobite29. Elevii
se mbulzeau pe ambele trotuare ale străzii, ţin nd
c te un buchet de pioni, cei din instituţiile de nvă- 30
Бессарабiя, nr. 111, 19 mai 1920, p. 2.
ţăm nt de stat au ocupat ambele trotuare ale străzii 31
Ibidem.
Alexandrovskaia, iar cei din gimnaziile particulare, 32
K приезду их величества , Бессарабiя, nr. 112, 20 mai
1920, p. 2.
29
Constantin Bostan, Vizita Familei Regale Rom ne n Basa- 33
Constantin Bostan, Vizita Familei Regale Rom ne n Ba-
rabia , Melidonium. Revistă online de cultură, artă, tradiţii, sarabia , Melidonium, 21.04.2014, http://melidonium.
credinţă, istorie, educaţie, 21.04.2014, http://melidonium. ro/2012/04/21/constantin-bostan-vizita-familei-regale-ro-
ro/2012/04/21/constantin-bostan-vizita-familei-regale-ro- mane-in-basarabia/#more-9473
mane-in-basarabia/#more-9473 34
Ibidem.

– 144 –
 de cultură din localitate35. Pentru aceasta, n centrul
Chișinăului a fost construit un pavilion regal. Ora-
șul a alocat pentru toate pregătirile și organizarea
vizitei Casei Regale 100.000 lei. Din această sumă
urma să se organizeze și o trapeză la Mitropolie, la
arhiepiscopul Gurie. Pentru a doua zi, s-a pregătit un
dineu pentru 152 de persoane la Primărie.
La ora 11, Maiestăţile Lor, n aclamaţiile mulţi-
mii, s-au ndreptat pe jos spre Piaţa Catedralei, unde
a fost pregătită defilarea.
n drum, Maiestatea Sa Regele s-au oprit de mai
Foto 12. Defilarea militarilor basarabeni pe strada Alexandru cel
Bun. Sursa : old.chisinau multe ori n mijlocul delegaţiilor de săteni, inte-
res ndu-se de nevoile lor. Maiestăţile Lor au luat loc
apoi școlile și și-au făcut intrarea n impunătoarea n tribuna regală, iar persoanele invitate n tribunele
Catedrală, unde arhiereul Gurie Botoșeneanul, loc- din dreapta și din st nga.
ţiitor de arhiepiscop al Eparhiei Chișinăului și Ho- Au defilat nt i liceele de băieţi Nr. 1, 2 și 3 cu
tinului, i aștepta mpreună cu arhiereul Dionisie fanfarele lor, apoi Liceul de Fete Nr. 1, Școala (Lice-
al Ismailului, arhimandritul V. Puiu și toţi stareţii ul) Eparhială, Seminarul Teologic, Școala Normală
mănăstirilor din Basarabia. Majestăţile Lor Regele de Băieţi, Școala Normală de Fete etc. Au urmat apoi
și Regina și A.S.R. Principesa Elisabeta au luat loc grupurile de ţărani, parte călări, parte pe jos, veniţi
pe tronurile regale și au ascultat, vădit mișcaţi, fru- din toate părţile judeţului pentru a saluta prin ovații
moasa și măreaţa slujbă, după terminarea căreia M.S. Maiestăţile Lor. n frunte au defilat elevii Liceului
Regele a intrat n altar, unde a discutat cu arhiereul Militar, care au cules aplauze pline de admiraţie. Au
Gurie. urmat apoi regimentele de infanterie, cu pas repede
n continuare M.S. Regele urma să treacă n re- și apăsat. C nd au apărut generalii și ofiţerii, care au
vistă trupele un element simbolic al prerogativelor defilat falnic, provoc nd spectatorii la aplauze și vii
monarhice și să viziteze diferite școli sau instituții aclamaţii. n timpul defilării trupelor militare, para-
da a fost comandată de colonelul Gheorghiu Ion, co-
mandantul Brigăzii VI de Infanterie. Un divizion de
artilerie de c mp, un batalion de artilerie grea și un
escadron din Brigada V Călărași ncheie defilarea. 36
n timpul defilării, M.S. Regele a salutat cu buz-
duganul, iar arhiereul Gurie dădea binecuv ntarea
arhierească.
Din jurnalul reginei Maria: Ei, bine, au ieșit toa-
te cum trebuie.(...). Ovaţii puternice și flori aruncate.
Cât despre vreme, au fost o mare încercare pentru ochii
mei soarele nemilos de orbitor și vântul care ridica pra-
ful. M-am protejat cât am putut de bine cu un evantai
și o umbrelă de soare 37.

35
Daniel-Valeriu Boboc, Ri tualurile puterii: vizita regelui
Ferdinand I n Bucovina și Basarabia n 1920 , PONTES.
Review of South East European Studies, nr. 5, 2009, pp. 125-
126.
36
Constantin Bostan, Jurnalul lui G. T. Kirileanu. Vizi-
ta Familiei Regale Rom ne n Basarabia (II) , Antiteze,
nr. 3, 2010, http://www.liviuioanstoiciu.ro/wp-content/
uploads/2010/10/Antiteze-Nr.3.pdf
Foto 13. Defilarea din centrul Chișinăului , mai 1920. Foto 1. Sursa: 37
Regina Maria a Rom niei, Însemnări zilnice, vol. II, ed. Hi-
oldchisinau. Foto 2. Sursa: Arhiva Daniel Siegfriedsohn storia, 2006, p. 150.

– 145 –
 Maiestăţii Voastre pentru binele și fericirea întregului
popor, care umple astăzi România Mare fără deosebire
de naţionalitate și religie.
Bine aţi venit!
Să trăiască Maiestatea Sa Regele!
Să trăiască întreaga Familie Regală!
Să trăiască România Mare, de-a pururi întregită!”
Teodor Neaga, n numele Zemstvei judeţene și a
Zemstvei de voloste, a adresat Maiestăţilor Lor un
mesaj de salut: Bine aţi venit, Maiestate! În fruntea
bravei armate aţi rupt lanţurile cari despărţeau fiii
Foto 14. Clădirea Primăriei orașului Chișinău (reședința județului
Lăpușna) în perioada interbelică. Foto din sursa: http://romaniain- neamului românesc, aţi înfăptuit idealul tuturor ro-
terbelica.memoria.ro/judete/lapusna/ mânilor, pentru binele și propășirea căruia v-aţi închi-
nat întreaga viaţă. Fiţi fericiţi împreună cu noi!
După defilăre, n mijlocul aclamaţiunilor și ura- Aţi venit prima dată pe aceste locuri și mare ne
lelor poporului, Maiestăţile Lor, nsoţiţi de A.S.R. este bucuria că avem prilejul să vă vedem în mijlocul
Principesa Elisabeta, prim-ministru și suita regală, nostru, pentru a ne cunoaște și nevoile noastre mai de
s-au ndreptat spre sala de recepţie a Primăriei Chi- aproape. Poporul nostru este pentru rânduială, pen-
șinău, unde se aflau adunaţi delegaţii autorităţilor tru liniște, pentru munca cinstită, și de aceea astăzi
locale și ai zemstvelor. Suveranii au fost primiţi cu este fericit că sub scutul armatei Maiestăţii Voastre își
urale, n timp ce corul Societăţii Graiul Neamului poate îngriji de gospodăriile sale. Poporul nostru își în-
intona Imnul Regal38. dreaptă spre faţa și numele Maiestăţii Voastre speran-
Grație lui Gh. T. Kirileanu, bibliotecarul Palatu- ţa că soarta lui se va îmbunătăţi prin împroprietărire
lui Regal și secretarul particular al regelui Ferdinand și lumină. Pentru aceasta va trimite sfetnici în Par-
I, care a notat majoritatea cuv ntărilor auzite n jur- lamentul Ţării, cari vă vor aduce la cunoștinţă toate
nalul său (publicat de scriitorul Constantin Bostan), durerile și dorinţele poporului. Acuma, vorbind în
se poate reproduce azi atmosfera, protocolul ceremo- numele Zemstvei, în numele unei vechi instituţii din
niilor regale și unele detalii necunoscute ale acestei Basarabia, care a lucrat pentru interesele populaţiei
vizite. Aflăm că la Primărie, a luat cuv nt I. Livinski, locale timp de 50 de ani, vă rugăm să ne daţi voie a vă
președintele Comisiunii interimare, care, n numele spune pe scurt rostul zemstvelor noastre.
populaţiei orașului, a urat suveranilor bun sosit: Trecând prin această parte a ţării, aţi văzut mai
„Sire, în calitate de președinte al Comisiunii interi- multe lucruri bune cu cari se poate mândri întreaga
mare a orașului Chișinău, capitala slăvitei Basarabii, noastră ţară. Aţi văzut școli, aţi văzut spitale, aţi vă-
care constituie în momentul de faţă aproape 200.000 zut case ţărănești frumoase, acoperite cu olane și în-
de locuitori, și în calitate de reprezentant al orașului, conjurate cu vii și livezi; știţi că avem telefoane și altele
respectuos rog pe Maiestatea Voastră a primi exprima-
rea adâncilor noastre sentimente de dragoste și mare
bucurie cu ocazia primei vizitări de către Maiestatea
Voastră, împreună cu Maiestatea Sa Regina Maria și
A.S.R. Principesa Elisabeta, a orașului nostru, după
alipirea Basarabiei – care constituie a treia parte din
vechea Moldovă – la Patria-Mumă, România Mare.
În numele locuitorilor orașului Chișinău, Comisiunea
interimară respectuos roagă pe Maiestatea Voastră a
primi, după obiceiul nostru strămoșesc, tradiţionala
pâine și sare, în semn de multă recunoștinţă și mul-
ţumire din partea locuitorilor orașului pentru acele
bunuri de cari s-a folosit și se folosește în aceste timpuri
atât de grele, datorită număi grijilor neadormite ale
Foto 15. 21 mai 1920. Regele Ferdinand I și Regina Maria la Primă-
38
C. Bostan, op. cit. ria Chișinău. Sursa: Al. Boldur, Basarabia românească, 1943.

– 146 –
și, dacă astăzi toate acestea le avem, aceasta se datoreș- cute, era străină poporului moldovenesc. Acum, când
te numai zemstvelor, cari au pus atâta muncă pentru Basarabia s-a aruncat de bună voie în braţele maicii
nevoile locale. sale, unindu-se cu România, ea trebuie să-și regăsească
Oamenii locali, cari cunoșteau nevoile populaţiei, vechile datini și așezăminte românești și vă făgăduiesc
au reușit să desfășoare o muncă foarte rodnică în toa- solemn că, în noua organizare administrativă unita-
te ramurile gospodăriei locale. Ca un organ adminis- ră, care se va alcătui în curând pentru întreaga ţară, se
trativ și de gospodărie, zemstva, în cursul acestor 50 vor avea în vedere și părţile bune din instituţia zem-
de ani, n-a intrat niciodată în viaţa politică. Și dacă stvelor 39.
sub domnia străină zemstvele au reușit să înfăptuiască A luat apoi cuv ntul Vespasian Erbiceanu, preșe-
atâtea lucruri frumoase și au apărat interesele popula- dintele Curţii de Apel, care a exprimat suveranului
ţiei în cele mai grele vremuri, credem că cu atât mai sentimentele de devotament ale magistraturii basa-
mult astăzi, în România democratică, ele ar putea rabene. M.S. Regele, răspunz nd, a accentuat asupra
desfășura o activitate și mai rodnică. Și dacă sub dom- nevoii de conlucrare frăţească pentru buna aplicare a
nia străină zemstvele au reușit să înfăptuiască atâtea legilor, faţă de toate categoriile sociale. După aceea,
lucruri frumoase și au apărat interesele populaţiei în M.S. Regele a binevoit a se nt lni separat cu preșe-
cele mai grele vremuri, credem că cu atât mai mult as- dintele și cu membrii delegaţiei zemstvei judeţului
tăzi, în România democratică, ele ar putea desfășura Orhei.
o activitate și mai rodnică. Domnișoara Macurov, din partea Societăţii
Până acum zemstvelor nu li s-a dat atenţia cuve- Graiul Neamului , a recitat cu voce clară o poezie
nită și pe care o merita această instituţie, dar credem patriotică nchinată su-
că cu cât mai repede vor fi cunoscute și se vor introduce veranilor, prezent nd
sub un oarecare nume aceste instituţii în Stat, cu atât apoi spre semnare al-
mai curând se va restabili și viaţa în cursul ei normal. bumul Societăţii. Au
Nu aruncăm vina pentru acest fapt asupra nimănui, urmat prezentările, su-
fiindcă tot ce s-a petrecut până acum s-a făcut pentru veranii au vorbit cu toţi
scopul prea sfânt al neamului nostru. Însă ca oameni cei de faţă, ndeosebi cu
locali, cari cunoaștem împrejurările vieţii locale, ne delegaţii volostelor.
îndreptăm către Maiestatea Voastră cu rugăminte Au fost prezenți la
fierbinte ca să vă îndreptaţi privirea și spre această eveniment deputaţii
instituţie, pentru a o restabili în toate atribuţiile și Uniunii Comercial-In-
drepturile sale, de cari s-a bucurat în trecut. Chemând Foto 16. Familia Regală în cen- dustriale, I. Fedotkin,
trul Chișinăului: regele Ferdi-
oameni locali la administrarea zemstvelor, populaţia nand I, regina Maria, principesa
N. Borkovski, T. Na-
va putea vedea începutul vieţii adevărat democratice și Elisabeta. 20 mai 1920. Sursa: ghis. Grupul de comer-
va iubi și mai mult această ţară, iubind mai presus de http://adevarul.ro/cultura/istorie/ cianţi au oferit 50.000
basarabia-putere-simbol-har-
toate pe domnitorul acestei ţări, care pe cât a fost de ti-vizite-monumente-sefu- lei, pe care suveranul să
viteaz în lupta pentru reîntregirea ei, pe atât este și de lui-stat-1_5329df5f0d133766a- le distribuie n scopuri
80caa97/index.html
chibzuit în ocârmuirea ei. Binecuvântat de fiii acestei caritabile40. n mijlocul
părţi a ţării noastre, sunteţi astăzi și mai aproape de aclamaţiilor și al Imnu-
noi, de sufletele noastre. Și fiindcă Maiestatea Voastră lui Regal, intonat n cor, Maiestăţile Lor au părăsit
se află astăzi pe pământul vechi al lui Ștefan cel Mare, sala de recepţie a Primăriei. La ieșire și de-a lungul
suntem fericiţi să strigăm împreună cu poporul nostru: traseului, suveranii au fost nt mpinaţi cu vii acla-
Să trăiască Maiestatea Voastră întru mulţi ani! Tră- maţii.
iască Maiestatea Sa Regina Maria! Trăiască întreaga Impresiile reginei Maria despre prima zi a vizi-
Familie Regală, spre fericirea ţării și a neamului în- tei la Chișinău se păstrează scrise n jurnalul său:
tregit!” După ce s-a terminat parada, ne-am dus cu mașina
M.S. Regele Ferdinand I, după ce a mulţumit
pentru dragoste și devotament, a concretizat: Cu- 39
C. Bostan, Jurnalul lui G. T. Kirileanu. Vizita Familiei Re-
nosc instituţia zemstvelor și binele ce au făcut ele în gale Rom ne n Basarabia (II) , Antiteze, nr. 3, 2010, http://
timpul administraţiei rusești. Să nu uităm însă că www.liviuioanstoiciu.ro/wp-content/uploads/2010/10/
Antiteze-Nr.3.pdf
această instituţie, ce a răspuns nevoilor unor vremi tre- 40
Ibidem.

– 147 –
la primărie, să ne întâlnim cu autorităţile. S-au ţinut și nstituții din Chișinău, pe l ngă cele planificate,
multe discursuri, într-o ciudată rusă-română cu multe au fost nevoiți să se separe. După cum nota nsăși
sunete moi «1». Am fost cât se poate de prietenoși, și regina Maria: Nando (Ferdinand, n.a) și cu mine
în final am plecat fiecare pe la casele noastre. Ca să ne-am despărțit și fiecare a făcut partea lui. El s-a
facem fericită cât mai multă lume, ne-am instalat în ocupat de toate școlile de băieți, iar eu de cele de fete.
trei case diferite . Regele a avut reședinţă la familia Am fost dusă să văd reprezentațiile copiilor 43. Regele
(Vasile) Anghel, regina la familia P(antelimon) Sina- și regina au vizitat după-amiază Muzeul Etnografic
dino, iar principesa Elisabeta la familia Paul Gore41. și de Știinţe Naturale, de care au rămas impresio-
După pr nz, n programul din prima zi de vizită, nați. La orele 18:00, regele a vizitat amănunţit Liceul
20 mai 1920, la ora 16:00 se preconiza ca regele și Militar. Comandantul liceului a prezentat ntregul
regina să viziteze instituții din Chișinău, printre care corp profesoral și de ofiţeri al școlii. Elevii, nșiraţi
Liceul de Fete Nr. 1 din Chișinău, Azilul pentru In- n sălile școlii, au primit cu nesf rșite urale pe Ma-
valizi Militari Regina Maria de pe strada Konstan- jestatea Sa, corul inton nd Imnul Regal. Apoi regele
tinovskaia etc.42 . Chiar din primele ore s-a ințeles că a vizitat expoziţia de desen a elevilor, sălile de clasă,
dormitoarele, arăt ndu-și satisfacţia pentru ordinea
desăv rșită. Regele a mers apoi la terenul de sport al
Liceului Militar, unde au avut loc demonstrații spor-
tive și exerciţii de ntrecere, alergări, aruncări cu dis-
cul, lancea, greutăţi. Exerciţiile gimnastice au plăcut
mult regelui, care și-a arătat satisfacţia. Regina a vizi-
tat n după-amiaza acelei zile: Orfelinatul de Copii
Regina Maria , Azilul de Bătr ni și Bătr ne, Liceul
de Fete Nr. 1, Conservatorul, Școala de Țesătorie și
Căminul Invalizilor de Război. Pretutindeni a fost
nt mpinată cu flori, c ntece patriotice și cu mani-
festările celei mai ad nc simţite bucurii 44.Despre
vizita reginei la Liceul de Fete Nr. 1 al Zemstvei
(comparativ cu Liceul Eparhial) aflăm din presa tim-
pului doar informații cu caracter general. La 20 mai,
la 17:30 regina Maria și princesa Elisabeta au vizitat
Liceul de Fete Nr. 145. Cu ocazia acestei nt lniri so-
lemne clădirea (coloanele de la intrare) instituției a
fost mpodobită cu ghirlande de flori vii. Elevele in-
stituției urmau să se prezinte la solemnitatea de n-
t mpinare a reginei Maria și a principesei Elisabeta
n haine albe de sărbătoare sau costume naționale,
cu buchete de flori. De ambele părți ale intrării ofi-
Foto 17. Întâlnirea unui veteran basarabean al Primului Război ciale (actualmente strada București), Liceul au fost
Mondial cu Regele Ferdinand I, reflectată în presa timpului. Ziarul
„Basarabia”, 22 mai, 1920. Sursa: Fondul de carte rară ANRM
decorat cu drapele tricolor, iar orchestra a intonat
ireproșabil solemnul Imn Regal. Printre amintirile
familiei Spătaru, incluse de publicistul I. Colesnic n
nalții oaspeți s-au dovedit a fi receptivi la solicitările Chișinăul din amintire, găsim impresii despre aceas-
apărute suplimentar la programul stabilit. Deoarece tă vizită: Mama Tamara a terminat Liceul de Fete
n Chișinău erau foarte multe instituţii de vizitat, din Chișinău. Un eveniment deosebit pentru mama
Maiestăţile Lor au făcut vizite separat. mea, din timpul ultimei clase de liceu, a fost vizita-
Or, regina Maria și regele Ferdinand, pentru a 43
Regina Maria a Romaniei, op. cit., p. 151.
reuși să onoreze cu prezența c t mai multe obiective 44
C. Bostan, Jurnalul lui G. T. Kirileanu. Vizita Familiei Re-
gale Rom ne n Basarabia (II) , Antiteze, nr. 3, 2010, http://
41
Regina Maria a Rom niei, Însemnări zilnice, vol. II, pp. 150- www.liviuioanstoiciu.ro/wp-content/uploads/2010/10/
151. Antiteze-Nr.3.pdf
42
Basarabia, nr. 113, 1920, p. 3. 45
Bessarabia, nr. 113, 1920, p. 3.

– 148 –
rea școlii de către Regina Maria a Rom niei. Fetele unuia din frumoasele ţinuturi care s-au unit pe veci
așteptau emoționate, exersaseră cu s rg reverența pe cu Regatul meu. Astăzi, când iarăși stăpânim puternic
care trebuiau să o facă n momentul vizitei. Vizita a toţi munţii și toate plaiurile ce în veacurile trecute se
fost scurtă, dar după plecarea suveranei, fiecare fată a bucurau de dreapta și slăvita ocârmuire a Marilor Vo-
rămas cu convingerea că Regina Maria a avut pentru ievozi ai neamului românesc, putem arunca privirile
ea anume un z mbet și o privire caldă.... 46. noastre înapoi asupra timpurilor trecute, pe care soar-
n perioada aflării Familiei Regale la Chișinău, ta le rezervase acestei frumoase și bogate ţări, ce este
elevele Liceului de Fete Nr. 1 din Chișinău (de r nd ţinutul dintre Prut și Nistru. Dumnezeu, care toate
cu elevii altor instituții de invățăm nt) au fost scuti- le cunoaște în atotputernica Sa voinţă și înţelepciune,
te de frecventarea orelor. n-a voit ca chiar marele erou al istoriei moldovenești,
La orele 21.00 a avut loc, n sala Cercului Cul- Ștefan cel Mare, să se bucure prea mult de a fi ţiitor
tural, un banchet. Au participat M.S. Regele, M.S. peste toată Ţara Moldovenească sub domnia sa, atât
Regina, A.S.R. Principesa Elisabeta, prim-ministrul de bogată în victorii asupra păgânilor, s-a început știr-
Averescu, suita regală, reprezentanţii autorităţilor, ai birea Moldovei, prin pierderea ţărmului Mării și a
comunităţilor, notabilii orașului cu doamnele, pre- cetăţilor de pe Nistru și Dunăre, a urmat apoi răpirea
cum și delegaţii sătenilor. Bucovinei și, în sfârșit, a Basarabiei. Unitatea geogra-
Grație nsemnărilor lui Gh. T. Kirileanu, a fost fică a vechii Moldove era astfel sfărâmată, jumătate
păstrat parțial conținutul unor discursuri din ace- din trupul său era sfâșiat și, din aceasta, a urmat se-
le zile, inclusiv al celor de la sala Cercului Cultural. cătuirea ei economică și socială. Și de aceea marii bo-
Așa aflăm că la nceputul banchetului festiv, preșe- ieri ai Moldovei se plângeau sultanului acum o sută de
dintele Comisiunii interimare, I. Livinski, n nume- ani, în cuvinte ca acestea, pline de durere înăbușită:
le populaţiei Chișinăului, a prezentat Majestăţilor „Din poruncă ne vedem îndatoriţi a vinde toate acele
Lor mulţumiri respectuoase și călduroase pentru de peste Prut moșii și a ne desface de dânsele... Înfăţi-
marea cinste ce li s-a făcut prin nalta vizită, asigu- șăm cu lacrimi din suflet stingerea și pierderea ce ni se
r nd suveranii de sentimentele obștești de credinţă și pricinuiește dintru aceasta la atâtea familii și suflete,
devotament. Apoi, ministrul Sergiu Niţă, lu nd cu- la atâtea neamuri și la atâtea lăcașuri ale credinţei
v ntul, a amintit că Basarabia s-a unit cea dint i cu noastre, cea mai desăvârșită cădere și zdruncinare so-
Patria-Mamă, scoţ nd n evidenţă meritele armatei cotind a ne lipsi de pământul strămoșesc. Astăzi, mul-
rom ne și ale Majestăţilor Lor, care prin sentimen- ţumită ostașului român și energiei ascunse în sufletul
tele lor de ad ncă iubire de ţară și de abnegaţiune au răbdător al românului, avem fericirea să ne vedem
contribuit la realizarea visului secular de ntregire a uniţi la sânul patriei de-a pururea întregite prin pro-
neamului rom nesc. M.S. Regele a răspuns rostind clamarea de bună voie a Sfintei Uniri. Tăria noastră
următoarea cuv ntare: Am răspuns unei dorinţe, de a stat în dreptul nostru, puterea noastră se va arăta în
mult purtată în inima mea, punând piciorul meu pe munca ce vom desfășura pentru a da din nou fiinţă și
pământul acesta, care odinioară fusese una din părţile viaţă dreptului nostru ce ne-a fost mult timp tăgădu-
cele mai roditoare ale vechii Moldove. Primirea căldu- it. Ţărănimea română dintre Prut și Nistru, atât de
roasă ce ne-a fost făcută în toate orașele și satele ei, pe blândă și răbdătoare, nu a așteptat alta decât drepta-
unde drumul ne-a dus, au pătruns inima noastră de tea și lumina pentru suflet, după un veac de cufundare
o bucurie cu atât mai mare, cu cât ne-au dat dovadă în întuneric prin nerespectarea limbei sale strămoșești
că iubirea de neam nu s-a stins în timpurile cât Ba- în școală și biserică. Pe când toate celelalte limbi veni-
sarabia a stat sub o stăpânire ce nu avea legături de te aici după răpirea Basarabiei s-au bucurat de carte,
suflet cu poporaţiunea moldovenească, care de veacuri școală și biserică naţională, numai moldoveanul de
alcătuiește talpa acestei ţări. O potrivire mișcătoare baștină a fost lipsit de toate. Așadar, fără nici o ură
pentru inima mea a vrut ca astăzi, în ziua Sfintei și fără vreo prigonire, vom răspândi dreptate și lumi-
Înălţări, când toată România se va ruga pentru sufle- nă pentru toate neamurile cari, alăture cu românul,
tele sutelor de mii de ostași ai săi, cari cu viaţa lor au trăiesc pe solul bogat al Basarabiei. Și sunt încredinţat
pecetluit hrisovul de întregire a neamului românesc, că toate popoarele de altă limbă vor răspunde cu ace-
să ne aflăm, Regina împreună cu mine, în Capitala lași duh de dreptate faţă de concetăţenii români și că
prin pașnica lor convieţuire se va pune temelie sănă-
46
Colesnic, Chișinăul din amintire, Chișinău, Grafema Libris,
2011, p. 405.
toasă propășirii acestui pământ românesc. Prin multe

– 149 –
încercări a trecut scumpa noastră ţară, adeseori a fost
la marginea prăpastiei, dar prin vitalitatea ei, prin
credinţa ei într-un viitor strălucit, a izbutit totdeauna
a-și relua zborul indicat de soarta sa. Marele patriot
și bărbat de stat Mihail Kogălniceanu avea dreptate
când a spus: „Providenţa lua de mână pe naţiunea ro-
mână ca pe o fiică iubită între fiicele cele mai iubite,
o scotea din toate pericolele și o înălţa mai tânără și
mai zdravănă decât fusese înaintea ceasului de pieire.
N-avem dar drept noi, românii, de a susţine că la gu-
rile Dunării de Jos nouă ni s-a dat o misiune de în-
deplinit?” Să unim deci toate sufletele, toate energiile
noastre, spre a ajunge muncind toţi fiii acestei ţări la
Foto 18. Suveranii României Regele Ferdinand I și Regina Maria,
același mare și sfânt scop. Sunt convins că toţi basara- la Teatrul „Unirea” din orașul Chișinău, mai 1920. Sursa: Arhiva dlui
benii vor pune mâna la această măreaţă operă și, cu Daniel Siegfriedsohn
această nădejde neclintită, ce o port în suflet, strig din Mai mult ca at t, Gheorghe T. Kirileanu49 (aflat
toată inima: Să trăiască Basarabia și Capitala ei!”47 n slujba cancelariei Casei Regale și av nd respon-
Banchetul organizat de autoritățile locale din sabilităţi de contact cu mediile clerical, educaţional
Chișinău, ce urma să ncheie frumos prima zi de și cultural) a fost așezat la o masă cu reprezentan-
aflare a suveranilor n Chișinău, n final s-a dovedit ții satelor din Basarabia. Aceștia și-au permis să se
a fi un eșec organizatoric, umbrind primele impresii pl ngă de mai multe și să critice public și fățiș acti-
ale oaspeților. Din jurnalul reginei Maria aflăm: vitatea unor fruntași basarabeni aflați la conducerea
„Ziua s-a terminat printr-un groaznic banchet. Basarabiei, nvinuindu-i de abuzuri administrative.
Banchetele întotdeauna mă aduc la disperare, acesta a Astfel, involuntar, Gheorghe T. Kirileanu a devenit
fost însă cel mai rău pe care a trebuit să-l suport vreo- martor și posesor al unor informații compromițătoa-
dată. În primul rând, a început abia la zece fără un re, afl nd unele momente din viața locală: Sara, la
sfert, drept urmare s-a terminat la unu. A fost o adu- prânzul de gală, prezidez masa cu ţărani. Am lângă
nare imensă, urâtă și îngrozitor de neomogenă. Sca- mine pe Moldovanu din Pereni, ţinutul Chișinău. E
unele noastre erau plasate mult prea jos, eram presaţi furios că din 12 locuri de deputat se rezervase[ră] nu-
între alţii. Nu aveam loc să ne mișcăm, era imposibil mai 3 locuri pentru ţărani și la urmă și pe-acestea se
să-ţi menţii ţinuta, nu puteai nici măcar să te retragi aduc oameni târgoveţi din altă parte (Zamfir Arbo-
la un pas distanţă de cel cu care vorbeai. Detestabil, re). Tot așa la Zemstvă, ţăranilor nu li s-a lăsat nici
pur și simplu. Muzica a fost asurzitoare, servirea len- un loc. Președintele Neaga e bun, dar trebuie tras de
tă, mâncarea așa-și-așa, oaspeţii neinteresanţi, florile mânecă atunci când prea umflă dările care apasă nu-
ofilite, lumina insuficientă. A fost, după părerea mea, mai asupra pământurilor noastre ţărănești. Despre
oribil; o încercare urâtă, costisitoare, inutilă, la capă- Inculeţ, Ciuhureanu [Daniel Ciugureanu, n.a.], Cos-
tul unei zile istovitoare. Am stat între Averescu și Niţă tin, zice că-s tineri care n-au făcut nimic pentru ţară
Sergiu, ministrul basarabean. Din cauza muzicii care și totul pentru ei. Inculeţ ia în arendă cu 5.000 lei
îţi spărgea urechile, conversaţia era aproape imposi- lacuri, de unde îi vin niște sute de mii numai pentru
bilă, și nici nu mă puteam mișca, atât de înghesuită trestie. Agapie a furat 1.200.000 de la o bancă, acum
eram între vecinii mei. Da, am detestat acest banchet l-au băgat ca răsplată la Zemstvă. Gionati (Djionat),
din adâncul sângelui meu regal, care încearcă să nu fie pe care-l crede dl general Averescu și-i aproapele lui, e
arogant, dar care suferă imens la festivităţile în care bogat după femeie, pentru că a pus pe un frate minor
întreaga demnitate regală este ignorată – nu voit, ci să-i ucidă socrul și să-i rămâie averea... 50.
din pricina lipsei de maniere și de tradiţie”48.
49
Cărturarul, cu nsemnate legături peste Prut, Gheorghe T.
Kirileanu a devenit ulterior redactor al revistei și secretar ge-
47
C. Bostan, Jurnalul lui Gh. T. Kirileanu, Vizita familiei re- neral al Fundaţiei R egele Ferdinand I .
gale rom ne n Basarabia (II) , Antiteze, nr. 3, 2010, p. 134. 50
C. Bostan, Jurnalul lui Gh. T. Kirileanu, Vizita familiei re-
48
Regina Maria a Rom niei, Însemnări zilnice, vol. II, Bucu- gale rom ne n Basarabia (II) , Antiteze. Revista de literatură
rești, ed. Historia, 2006, p. 151. și artă. Seria III, nr. 3, 2010, p. 137.

– 150 –
 Cu tot programul ncărcat, regina Maria a me- m nată icoana de aur a Salvatorului cu cheile de aur,
morat pentru jurnalul său aspectul orașului, străzile reginei o vază din argint cu inscripţia Souvenir”,
largi și drepte, pavate, umbrite de mulţi copaci: Am iar principesei Elisabeta un fir de perle cu un pan-
fost pretutindeni deosebit de impresionată de clădirile dantiv din smarald, n valoare de zeci de mii de lei.
rusești, care în raport cu ale noastre sunt mai frumoase Regele a răspuns cu o replică n care s-a specificat
și mai mari. În general orașul e larg și arată bine… 51. importanţa clericilor, care au fost n stare timp de o
Casele sunt n majoritate joase și se ascund n spate- sută de ani să păstreze n Basarabia o legătură morală
le copacilor. Adesea au grădini nchise l ngă ele, așa cu Rom nia, și că această legătură preoţii trebuie să
că este verdeață pretutindeni. E un oraș mare, dar are o predice n fiecare casă ca și apostolii, nu doar cu
nfățișarea unui mic oraș de provincie. Hotăr t lucru, cuvintele, ci și cu sufletul.
mi place 52 . După ce corul, condus de părintele M. Berezovs-
Seara, străzile, instituţiile publice și multe loca- ki, a intonat mai multe melodii religioase, M.S. Re-
luri particulare au fost iluminate feeric. Au avut loc gele, M.S. Regina și A.S.R. Principesa Elisabeta au
retrageri cu torţe53 și orașul a fost viu animat p nă mers, la ora 11:30, la Muzeul Bisericesc, condus de
noaptea t rziu. Iosif Parhomovici, care a prezentat exponatele cele
Vineri, 21 mai 1920. M.S. Regele, M.S. Regina mai interesante56.
și A.S.R. Principesa Elisabeta au asistat, cu ncepe- La ora 11:45, M.S. Regele, M.S. Regina și A.S.R.
re de la ora 10:15, la parastasul oficiat de arhiereul Principesa Elisabeta au mers la Primăria Chișinău,
Gurie n Catedrala din Chișinău, pentru eroii căzuţi unde le-au fost prezentate delegaţiile comunităţilor
pe c mpul de război. Au luat parte la acest parastas:
generalul Averescu, prim-ministru, Niţă Serghie, mi-
nistru al Basarabiei, ofiţerii generali și superiori din
Chișinău, autorităţile, Casa militară și Casa civilă
a Majestăţilor Lor. Armata și școlile din Chișinău,
mpreună cu un mare număr de cetăţeni, au umplut
din nou piața din faţa Catedralei. Parastasul a fost
ncheiat prin cuv ntarea arhiereului Gurie despre ro-
lul eroilor rom ni căzuţi pe c mpul de onoare, care
merită recunoștinţa ntregului neam rom nesc, tre-
c nd n r ndul mucenicilor, apărători ai Patriei, nea- Foto 19. Corul condus de preotul și compozitorul Mihail
Berezovschi. Foto din sursa: http://www.liveinternet.ru
mului și credinţei54.
După parastas, regele, regina și principesa Elisa-
beta au mers pe jos prin curtea Catedralei (printre străine (reprezentanții minorităților naționale din
trupe și populaţia adunată, care i aclamau n mod Basarabia) cu care Maiestăţile Lor și A.S.R. Prin-
călduros) spre Sala Eparhială, unde au ajuns la ora cipesa Elisabeta păstrau legături de mai mult timp.
11:00, fiind primiţi de tot clerul n mijlocul uralelor, De la ora 12:15 p nă la ora 13:15, Majestățile Lor
corul bisericii inton nd Imnul Regal. După cere- și A.S.R. Principesa Elisabeta, nsoţiţi de suită, au
monia religioasă, nota regina, am mers pe jos într-un asistat la serbarea școlară din Grădina Publică, unde
soare arzător prin imensa mulțime de elevi care ova- după primirea foarte călduroasă au ascultat mai
ționau [...]. Toate școlile, băieți și fete, au trecut apoi multe coruri ale diferitelor societăţi și școli și au pri-
prin fața noastră, mi se părea că sunt mii și mii de co- vit dansuri naţionale. Am mai vizitat o școală de
pii 55. muzică și orfelinatul nostru, pentru care am făcut deja
n Casa Eparhială Majestatea Sa Regele s-a nt l- multe. Am fost dusă să văd reprezentațiile copiilor, ale
nit cu un grup de feţe bisericești. După un discurs asociațiilor muzicale și Dumnezeu mai știe ce , con-
solemn al arhepiscopului Gurie, regelui i-a fost n- semna regina Maria57.
51
Regina Maria a Rom niei, Însemnări zilnice, vol. II, p. 151. Cronica evenimentelor destinate acestei vizite a
52
Ibidem, p. 156. fost prezentată și n articolul cu genericul Din viaţa
53
Paradă sau manifestație făcută seara, cu făclii aprinse. locală . Din ea aflăm că: vineri, la data de 21 mai
54
C. Bostan, Jurnalul lui Gh. T. Kirileanu. Vizita familiei re-
gale rom ne n Basarabia (II) , p. 138. 56
C. Bostan, op. cit., p. 139.
55
Regina Maria a Rom niei, Însemnări zilnice, vol. II, p. 151. 57
Ibidem, p. 151.

– 151 –
 uluită de faptul de a fi descoperit tocmai în Basarabia,
atît de curînd revenită în țara românească, un copil
care i-a citit cărțile, Regina Maria n-a putut rosti nici
un cuvînt. S-a aplecat și m-a sărutat pe frunte. Învă-
țatorul meu, tot așa, neputînd să rostească o singură
vorbă, m-a luat de mînă și m-a dus în clasă 59.
n aceeași zi, regina Maria și principesa Eliza-
beta au reușit să viziteze Biserica Sf. Andrei (nu s-a
Foto 20. Biserica „Sfântul Andrei”, fosta capelă a Liceului de Băieți
Nr. 1 din Chișinău. În perioada sovietică, Teatrul de Păpuși „Licurici”, păstrat, s-a aflat pe locul Teatrului de Păpuși Li-
clădirea a fost demolată după cutremurul din anul 1977. Sursa: curici ). Preotul N. Lașcov i-a dăruit reginei Maria o
oldchisinau.com
icoană ornată cu argint.
1920, Regina Maria și Principesa Elisabeta au vizitat După o masă servită n intimitate, familia regală,
maternitatea orașului, unde Regina a asistat la o naș- nsoţită de suită, a vizitat de la ora 16:30 p nă la
tere, apoi a urmat grădiniţa și școala primară a Socie- ora 18:00 Spitalul de Alienaţi de la Costiujeni, de
tăţii Ortodoxe a Femeilor Române, spitalul evreiesc și l ngă Chișinău, sub conducerea doctorului Vărzaru.
alte instituţii. La grădiniţă, Regina și Principesa au Majestăţile Lor s-au interesat despre starea bolnavi-
fost întâmpinate de aproximativ două mii de copii îm- lor, arăt ndu-și mulţumirea de felul cum e condus și
brăcaţi în haine naţionale, dansând Hora Unirii”58. ntreţinut acest ospiciu60.
Eseistul, istoricul literar, cronicarul și folcloris- Din jurnalul reginei Maria: „La 4.30 am plecat
tul Ovidiu Papadima (1909-1996) avea 10 ani c nd să vizităm extraordinarul spital de nebuni din afara
a avut ocazia să se nt lnească cu regina Maria la
Chișinău. Frumoasa amintire a fost publicată și n
revista Gândirea (nr. 5, 1993). Papadima, copil fiind,
ajunsese, alături de familie, să locuiască n Basarabia,
unde era n acel timp o acută nevoie de profesori și
nvătători rom ni (tatăl său fusese detașat profesor la
Seminarul și Școala Eparhială din Chișinău). Băia-
tul a fost nscris ( n clasa a III-a) la școala primară
a Societății Ortodoxe a Femeilor Rom ne, societate
care avea ca președintă de onoare pe regina Maria și
ca președintă activă pe Alexandrina Cantacuzino.
Eu începusem să scriu poezii încă din luna ianuarie
a anului 1917. (…) La Chișinău, șuvoiul poeziei mi se
largește, mai ales sub influența lui Alecsandri. (…) la
examenul final al școlii primare și la serbarea de în-
cheiere, (…) au decis să recit din poeziile mele. M-am
executat cum am putut mai bine. La sfîrșit, mă trezesc
că vine învătațorul și mă cheamă în cancelaria profe-
sorilor. Acolo mă aștepta Regina Maria. N-aveam, la
vîrsta aceea, nici un pic de simț arheologic, așa că n-am
notat nimic din senzaționala mea întîlnire din cance-
laria școlii. După cît mi-aduc aminte, ea a decurs cam
Foto 21. Sinagoga Corală, înc. sec. XX (clădirea nu s-a păstrat).
așa. Regina mi-a lăudat, cu multă gingășie, poeziile. Actualmente aici se află Teatrul Dramatic Rus „A. Cehov”. Sursa:
Apoi a rostit o întrebare pe care astazi aș grava-o în http://www.timpul.md/articol/cea-mai-mare-sinagoga-din-capita-
la-va-fi-reconstruita-46218.html
aur: „Ovidiule, știi că și eu sunt scriitoare?” Intrebarea
putea să mă uluiască, dar n-a fost așa. Devoratorul de 59
F amilia regală a Rom niei n Basarabia: o vizită ¬ i stori-
carți din mine a irupt pe nerăsuflate: „Știu Majestate. că, dupa 73 de ani de lipsă , https://anomismia.wordpress.
Am citit Crinul vieții, Povestea unei inimi, Povestea com/tag/regina-maria-la-chisinau/
60
Constantin Bostan, „Jurnalul lui G. T. Kirileanu. Vizita fa-
unui dor, O poveste de la Sf. Munte”. Emoționată,
miliei regale rom ne n Basarabia (III) , Antiteze. Revista de
58
Bessarabia, nr. 113, 1920, p. 3. literatură și artă, nr. 1, 2011, p. 137.

– 152 –
orașului. Împrejurimile Chișinăului îmi amintesc de
Iași – multe vii și dealuri joase și ondulate […]. Tot
spitalul era așa cum l-a descris Boyle: absolut perfect și
de o curăţenie ireproșabilă. Se află într-o vâlcea și con-
stituie o întreagă colonie; au fost plantaţi mulţi aluni
și salcâmi, astfel încât arată aproape ca o pădure um-
broasă. Mi-a făcut o impresie foarte bună 61.
Seara, la ora 21:15, familia regală a luat parte la
un dineu n Sala cea Mare a Cercului Cultural din
Chișinău, dineu la care au luat parte prim-ministrul
și miniștrii prezenţi, conducătorii autorităţilor civile
și militare din Basarabia și Chișinău, precum și de-
legaţii ale sătenilor62 . Către ora 23:30, dineul lu nd
sf rșit, regele, regina și principesa Elisabeta s-au n-
tors la reședinţele din oraș.
Din jurnalul reginei Maria: „De data aceasta, ban-
chet punctual, mai bine servit, mai bine organizat din
toate punctele de vedere. Am fost mai puţin înghesuiţi,
scaunele noastre au fost așezate pe o porţiune mai ridi-
cată a sălii și am ajuns acasă la miezul nopţii 63.
n loc de două zile preconizate n Chișinău, vizita Foto 23. Școala Națională de Viticultură din Chișinău. Sursa: http://
romaniainterbelica.memoria.ro/judete/lapusna/
regală s-a extins pentru ncă o zi, pentru ca suveranii
să poată vedea c t mai multe instituții.
Sâmbătă, 22 mai 1920, a continuat seria de vi- nă la o distanță de trei cartiere. Intrarea n Sinagogă
zite. La ora 10 dimineaţa, Maiestăţile Lor au vizitat s-a făcut n baza invitațiilor. La intrarea n sinagogă,
Sinagoga din Chișinău, unde au ascultat un serviciu suveranii au fost nt mpinați de ravinul L. Țirelson și
religios cu frumoase c ntări ale corului și cantorului, ober-cantorul H. Țipris, cu Tora n m ini64. Din jur-
n prezenţa reprezentaţilor comunităţii evreiești, care nalul reginei Maria: O altă zi de activitate continuă
a făcut Maiestăţilor Lor o călduroasă primire. De la și istovitoare. Fiecare instituţie vrea să fie vizitată, fi-
orele 9 dimineața, n fața sinagogii s-au adunat un ecare naţionalitate să i se dea atenţie. (...) Activitatea
număr at t de mare de persoane, nc t strada era pli- noastră a început la ora 10, cu sinagoga. Evreii mi-au
făcut o extraordinară primire, cu ovaţii nemaipome-
nite (...). Ne-au făcut o scurtă slujbă religioasă. Preotul
lor (…) s-a dovedit a avea o voce minunată și a cântat
extraordinar. A fost cu adevărat o plăcere artistică .
Urmează vizita la biserici: greacă, catolică, pro-
testantă și armeană. La toate aceste biserici, M.S.
Regele, nt mpinat cu mărturii de credinţă și de-
votament, a ascultat c te un scurt serviciu religios.
M.S. Regele s-a reținut n biserica catolică, unde a
ascultat Imnul Regal interpretat la orgă și a discutat
cu clerul catolic.
După vizitarea bisericii grecești, unde a fost sa-
Foto 22. 21 mai 1920, Regina Maria în vizită la Ospătăria Populară
„Objorca” din Chișinău. Foto expusă în Muzeul Naţional de Istorie lutată de ntreaga comunitate greacă, M.S. Regina a
a Moldovei trecut pe la spitalele din oraș, mpărţind bolnavilor
ciocolată și mici daruri. A remarcat că i este plăcu-
tă uniforma albă de lucru (halate de spital) a eleve-
61
Regina Maria a Rom niei, Însemnări zilnice, vol. II, p. 15.
62
C. Bostan, Jurnalul lui G. T. Kirileanu. Vizita familiei re- lor Școlii de Moașe, care au nt mpinat-o cu flori.
gale rom ne n Basarabia (III) , Antiteze. Revista de litera- Afl nd că n spitalul central vizita regală a coincis cu
tură și artă, nr. 1, 2011, p. 138.
63
Regina Maria a Rom niei, Însemnări zilnice, vol. II, p. 157. 64
Bessarabia, nr. 113, 1920, p. 3.

– 153 –
hramul bisericii de pe l ngă spital, regina Maria a or- timp, către sf rșitul vizitei s-a alăturat și directorul
donat să se organizeze din propriile finanțe un pr nz școlii, dl Ștefănescu. Remarc nd buna organizare a
festiv n semn de apreciere a muncii elevelor Școlii de școlii, Majestatea Sa a mers apoi la Cercul Militar,
Moașe. unde se găsea adunat ntreg corpul de ofiţeri al Gar-
n secolul XX, reginele Europei au fost susţină- nizoanei. Generalul de divizie Ion Popescu, coman-
toare ale Crucii Roșii, ajut nd după sf rșitul primei dant al Corpului II Armată, a urat bun venit M.S.
conflagraţii mondiale la ajutorarea orfanilor și vă- Regelui, asigur ndu-l de nemărginita dragoste și ne-
duvelor de război, a spitalelor. n acest context mai clintitul devotament al armatei. M.S. Regele a bine-
larg al politicii regale europene de implicare n acti- voit a răspunde: Mulţumesc din toată inima pentru
vităţi caritabile, s-a nscris inspectarea la Chișinău a mărturisirea sentimentelor de credinţă ale armatei,
mai multor spitale de către regina Maria. Ea deveni- care și-a îndeplinit aici cu prisosinţă greaua misiune
se faimoasă n război prin curajul său de a merge n ce i s-a încredinţat. O parte dintre ofiţerii prezenţi aţi
mijlocul soldaţilor din spitale, bolnavi de tifos sau de avut fericirea să fiţi printre cei dintâi cari, la chema-
gripă spaniolă, neţin nd cont de pericolul la care se rea poporului moldovenesc, ameninţat de vântul rău
expunea. Curajul său fusese insuflat de-a lungul co- al răscoalei, aţi intrat în acest ţinut, fala vechei Mol-
pilăriei de mama sa, Maria Alexandrovna, fiica țaru- dove în veacurile trecute, atât prin bogăţia sa, cât și
lui Alexandru II. prin vrednica sa poporaţie română, care ţinea strajă la
Din notele din presa locală devine clar că suve- această margine a ţării. Aţi venit ca fraţi și ca apără-
ranii au vizitat și instituții care nu erau incluse n tori, iar nu ca niște cuceritori, și v-aţi îndeplinit che-
programul inițial. La azilul Frăției Alexandru Nev- marea, aducând aici ordinea și liniștea. Dar aţi mai
ski , regina a venit fără un anunț preventiv. Afl nd avut și altă grea însărcinare, anume aceea de a câștiga
că n azil era pe moarte unul dintre beneficiari, re- inimile poporaţiei locale pentru patria mumă. Munca
depusă de armata mea pentru învăţământul popula-
ţiei în școalele de adulţi merită toată lauda. Pentru
a duce însă mai departe această operă de apropiare
a sufletelor, vă mai dau un sfat asupra căruia stăru-
iesc din toată inima: Siliţi-vă în tot felul ca, oriunde
se va arăta vreunul din voi, să faceţi cinste numelui
de ofiţer român și, prin o atitudine corectă, să se în-
vedereze că sunteţi purtătorii ordinei și ai cinstei; căci
după cum veţi ști să vă înfăţișaţi noilor mei supuși, în
aceeași măsură veţi fi apreciaţi și voi, și împreună cu
Foto 24. Fragment din clădirea Liceului Eparhial (nu s-a păstrat).
Sursa: oldchisinau.com
voi întreaga noastră armată și întreaga ţară. Vă mul-
ţumesc din inimă pentru tot ceea ce aţi lucrat până
gina Maria s-a apropiat de patul muribundului, i-a acum, urându-vă și de aici înainte spor bun la muncă
făcut semnul crucii, l-a sărutat pe frunte și i-a așezat și sănătate. Să trăiască scumpa noastră armată”!67
pe piept un buchet de flori, cu care ultimul a și fost M.S. Regina a vizitat apoi Spitalul Israelit, Că-
nmorm ntat a doua zi65. Afl nd că azilul, de 60 de minul Orfanilor din Război, un azil pentru bătr ne
ani, poartă amintirea cneazului rus Nicolai Alexan- (căruia i-a donat 3.000 de lei), apoi a analizat amă-
drovici, n cinstea căruia a fost fondat, regina Maria nunţit situația Liceului Eparhial de Fete (unde a fost
a declarat: E unchiul meu care a murit până la naș- nt mpinată de corul școlar), răm n nd pe deplin
terea mea. Ce păcat că în România sunt atâția săraci, mulţumită de buna stare a localului și de ngrijita
și eu nu pot dona azilului atâta cât mi-aș fi dorit 66. educaţie ce se dă fetelor: Eu m-am înapoiat în oraș
La 22 mai, la orele 12, M.S. Regele a fost dis- să vizitez spitalul evreiesc și orfelinatul eveiesc, unde
pus să viziteze Școala de Viticultură și Staţiunea de am fost primită cu reală bucurie. De acolo, la o imensă
Enologie (obiectieve ce nu intrau inițial n progra- școală de fete la celălalt capăt al orașului, unde învăță
mul vizitei ), unde a fost inițial nt mpinat doar de toate fiicele de preoți. Un loc admirabil, de proporții
elevi, mai t rziu au apărut profesorii, și doar peste un
67
C. Bostan, Jurnalul lui G.T. Kirileanu. Vizita familiei re-
65
Bessarabia, Nr. 115, 1920, p. 3. gale rom ne n Basarabia (III) , Antiteze. Revista de litera-
66
Ibidem. tură și artă, nr. 1, 2011, pp. 142-143.

– 154 –
extraordinare. La parter este o sală albă, imensă care
este foarte frumoasă și de o mărime impresionantă.Fe-
tele au recitat în românește (...) și, în final am plecat
bombardată de florile tuturor elevelor entuziaste 68.
La sf rșitul vizitei regale, la ora 16:30, M.S. Re-
gina a binevoit a oferi la Cercul Militar un ceai pen-
tru doamnele din nalta societate a Chișinăului. Din
jurnalul Reginei Maria: Ultimul nostru efort la Chi-
șinău a fost un ceai cu multă lume la Cercul Militar,
la care au fost invitate doamnele din Chișinău. A fost
un scurt concert, apoi ceai și multă conversaţie. Întrea-
ga atmosferă a fost caldă și de adevărată simpatie reci- Foto 26. Spitalul „Regina Maria”, cu ambulatoriu, aparţinea Co-
procă 69. munităţii Surorilor de Caritate din Hârboveţ. Sursa: http://www.
Sâmbătă seara, 22 mai 1920, Familia Regală skyscrapercity.com/showthread.php?p=126350697

a plecat din Chișinău. n drum spre gară, mașina

regală s-a oprit de mai multe ori și Majestăţile Lor reînviat, a încolțit mai adânc în sufletele plugarilor ca
primeau rămas bun din partea populaţiei. La gară au și ale intelectualilor .71
fost prezenţi generalul Popovici, generalul Ochină, Din nsemnările reginei Maria și ale secretarului
ministrul Basarabiei Sergiu Niţă și alţi reprezentanţi regal Gheorghe T. Kirileanu e clar că au existat și ne-
ajunsuri n organizarea vizitei. De exemplu Gh. Kiri-
leanu nu a putut să nu remarce lipsa reprezentanților
presei locale n unele situații c nd urma să vorbească
regele, astfel că n notițele făcute găsim: „La Sfatul
Ţării, dat discursul Regelui. Presa neinvitată” 72 . Pro-
babil din această cauză, n presa timpului evenimen-
tul a fost reflectat incomplet.
Totodată ca și regina Maria, Gh. T. Kirileanu a
atras atenție unor detalii legate de oganizare, inclusiv
calitatea mesei festive servite n Sala cea Mare a Cer-
cului Cultural din Chișinău: Ospăţul mai scurt, dar
Foto 25. Piața Gării și Liceul Eparhial. Chișinău la înc. sec. XX. Sur-
tot de proastă calitate, rău servit, prost organizat” 73.
sa: http://ziarullumina.ro/memoria-bisericii-in-imagini-coala-epar- Suveranii rom ni nu au putut să nu remarce efec-
hiala-de-fete-din-chisinau-37074.html tele activității noii administrații n Basarabia după
din conducerea orașului, zemstvă și reprezentanţi de anul 1918. Regina Maria scria: Este foarte greu pen-
instituţii. Pe peron era aliniată garda de onoare. Pre- tru un suveran, într-o vizită oficială, să înțelegi toate
sa locală menționa: Majestăţile Lor și-au luat rămas dedesubturile. Dar cred că asperitățile au început să
bun, spunând că le-au plăcut foarte mult Chișinăul și dispară și că administrația noastră, cu toate că este
sunt foarte mulţumiţi de primirea călduroasă, pe care puțin în dezordine și prost concepută, reprezintă totuși
populaţia le-a oferit-o. Trenul se îndepărta încet de un contrast fericit cu ceea ce înseamnă acum Rusia și
gară, întâmpinat de strigăte puternice de ura” 70. Zia- că locuitorii simt asta […] Fără îndoială că noi suntem
rul Sfatul Țării din Chișinău scria că vizita suve- mai buni decît bolșevicii, dar în orice caz nu suntem
ranilor Rom niei n Basarabia a spulberat legenda pe deplin ceea ce ar trebui să fim” 74. „Adevărul este că
că duhurile rele, duhurile anarhiei și distrugerii de noua administrație fusese instalată după un program
peste Nistru s’au putut încuiba în sufletele cetățenilor incredibil de prost, se făcuse greșeli, se comiseseră bru-
Basarabiei, (...) iar conștiința și mândria națională a talități, dar toate s-au aranjat de la sine, asperitățile
71
Ziarul Sfatul Țării” , 22 mai 1920, p. 1.
72
C. Bostan, Jurnalul lui G. T. Kirileanu, Vizita familiei re-
gale rom ne n Basarabia (III) , Antiteze. Revista de litera-
68
Regina Maria a Romaniei, „Însemnări zilnice”, p. 154. tură și artă, nr. 1, 2011, p. 141.
69
C. Bostan, op. cit., pp. 142-143. 73
Ibidem.
70
Mестная жизнь , Бессарабiя, nr. 116, 22 mai 1920, p. 3. 74
Regina Maria a Rom niei, Însemnări zilnice, vol. II, p. 153.

– 155 –
 formarea Rom niei Mari. După unificarea Basa-
rabiei cu Rom nia, acţiunile interprinse de regele
Ferdinand I și regina Maria au lăsat amprente n ini-
mile tuturor basarabenilor. După plecarea suverani-
lor, arhepiscopul Chișinăului și Hotinului, Gurie, a
trimis o telegramă cu mulţumiri din partea Bisericii
din Basarabia Majestăţii Sale Regelui, care a păzit
adunarea sf ntă a fraţilor rom ni ntr-o ţară mare și
liberă, a suferit pentru aceasta și a biruit, și sufletul
Său l-a alipit str ns de popor, fix ndu-l pe păm ntul
lui scump .
Foto 27. Liceul Militar „Regele Ferdinand I”. Foto din sursa: http://
www.historia.ro/tag/regele-ferdinand
Putem conchide că vizita Familiei Regale n Ba-
sarabia a lăsat o amintire impresionantă localnicilor.
s-au netezit, inevitabilul a fost acceptat, răul s-a în-
dreptat. Limba română se predă peste tot și situația
haotică din Rusia îi descurajează chiar și pe cei care au
fost foarte înverșunați împotriva noastră 75.
Indubitabil, vizita Familiei Regale n Basarabia a
fost un succes. Oamenii s-au adunat de fiecare dată
n număr foarte mare și și-au exprimat entuziasmul.
Populaţia, mai ales rom nii, au primit cu entuziasm
Familia Regală. Pe toată lumea a impresionat popu-
laritatea și democratismul regelui76.
Regina Maria consemna n legătură cu primirea
făcută la Chișinău că în final, când a venit ora des- Foto 28. Liceul de Fete „Regina Maria” din Chișinău. Foto din sursa:
http://romaniainterbelica.memoria.ro/judete/lapusna/
părțirii, am simțit că orașul ne-a îndrăgit din felul en-
tuziast în care ne-au condus la plecare atât oamenii de
pe stradă, cât și oficialitățile. Am avut plăcutul senti- ntr-un editorial din ziarul Sfatul Țării din Chiși-
ment că ne-au acceptat și că acum ovațiile nu mai erau nău, autorul aprecia că vizita suveranilor n Basara-
un lucru aranjat, pentru că oamenii veneau bucuroși bia a spulberat legenda că duhurile rele, duhurile
din toate părțile să ne salute și să-și ia un afectuos ră- anarhiei și distrugerii de peste Nistru s-au putut n-
mas bun cu multe lacrimi și rugăminți de a reveni cât cuiba n sufletele cetățenilor Basarabiei, (...) iar con-
mai curând posibil. Am senzația certă că vizita noas-
tră a fost de un mare impact, din toate punctele de ve-
dere. Oamenii pluteau, erau în al nouălea cer” 77.
Discursul regelui Ferdinand I, rostit la Chișinău,
reflectă puterea regalității, care, alături de popor, ar-
mată și oameni de stat, a realizat unitatea naţională și
re ntregirea țării. Vizita Familiei Regale la Chișinău
a afirmat suveranitatea și legitimitatea monarhică n
provincia re ntregită, a produs o imagine simbolică
menită să se substituie imaginii suveranilor ruși, iar
prin participarea la ritualuri colective a reușit să con-
vingă noii supuși să o accepte.
Vizita suveranilor la Chișinău a lăsat n urmă o
speranţă basarabenilor la o viaţă mai prosperă după
Foto 29. În semn de omagiu pentru Majestatea Sa - Regina Maria,
toate elevele Liceului „Regina Maria” purtau uniforme școlare
75
Ibidem, p. 157. decorate cu gulerașe pe care erau brodați simbolic crinii – florile
76
Daniel-Valeriu Boboc, Ritualurile puterii. Vizita regelui Fer- preferate ale Reginei, iar directoarea instituției, Elena Botezat, la
dinand I în Bucovina și Basarabia din mai 1920, p. 130. diverse activități extrașcolare, purta rochii lungi de culoare mov, -
77
Ibidem. culoarea preferată a Reginei Maria. Foto din sursa: Ocazii.ro

– 156 –
 știința și m ndria națională a hrană gratuită) a obținut Ocrotirea Augustă a M.S.
re nviat, a ncolțit mai ad nc Regina Maria80.
n sufletele plugarilor ca și ale Și-a dinamizat activitatea n Basarabia Societatea
intelectualilor 78 . de Caritate Principele Mircea , care avea drept scop
Ca rezultat al acestei vi- susținerea copiilor emigranților ruși81, care au fugit
zite, unele instutuții de n- de regimul bolșevic, pe atunci, copiii refugiaţi din
vățăm nt, orfelinate, spitale, Rusia și din Ucraina se aflau sub patronajul Reginei
străzi din localitățile din Maria. Se vede că existau anumite fonduri bănești
Basarabia au primit nume- pentru refugiaţi 82 .
le suveranilor rom ni. De Pentru societatea din Basarabia, Regina Maria a
exemplu filiala regională din fost o ntruchipare a idealului feminin. A reprezentat
Chișinău a Societății Ocro- un model de noblețe și aristocratism deosebit al epo-
Foto 30. Fotografie din
revista interbelică „Tribu- tirea orfanilor din război a cii de argint din Rom nia, combin nd și promov nd
na școalei”, 1921. luat sub patronajul său orfeli- cu graţie tradiţiile patriarhale ale unei dinastii cele-
natul preoțesc din Chișinău. bre cu tendințele moderne ale epocii. A fost supra-
n cadrul orfelinatului activa și o grădiniță de copii, numită mama răniţilor , regina-soldat ; n timpul
care trecea și ea sub tutela Societății. Afl at n gestiu- Primului Război Mondial a coordonat activitatea
nea Societății, orfelinatul va purta numele Regina unei fundaţii de caritate; iar după 1918, ca o adevă-
Maria 79. rată avocată a Unirii , a exercitat misiuni diploma-
Liceul Militar din Chișinău a primit numele tice la Londra și Paris, pled nd pentru recunoașterea
Regele Ferdinand I . Impresiile de pe urma vizitei internațională a Rom niei Mari. Aceste imagini nu
reginei Maria au fost at t de puternice, nc t admi- erau unice n epocă, spre exemplu regele Albert al
nistrația liceului, la scurt timp după eveniment, a Belgiei era numit regele-soldat, iar regina Elisabeta
solicitat oficialităților să i se acorde instituției privi- adeseori apărea mbrăcată n costum de infirmieră83.
legiul de a purta numele de Liceul de Fete Regina Prezența suveranilor printre oameni, apropierea de
Maria nume care i-a nfrumuseţat frontispiciul n aceștia n timpul vizitei regale a fost n mod constant
perioadele 1923-1940 și 1941-1944. Numele de Re- comentată pozitiv.
gina Maria era foarte potrivit pentru o așa instituție Peste 18 ani, n 1938, imaginea regalităţii s-a re-
de nvățămănt din Basarabia ca fostul Liceu Nr. 1 de găsit la Chișinău ntr-un alt eveniment istoric in-
Fete din Chișinău, care anual dăruia societății zeci augurarea monumentului lui Ferdinand I. Acest fapt
de tinere emancipate, bine instruite, multe dintre este atestat n corespondenţa dusă de către reprezen-
care au devenit adevărate personalități afirmate n tanţii Consistoriei Eparhiale din Chișinău cu con-
diverse domenii, consolid nd intelectualitatea inter- ducerea Primăriei Chișinău și Grupul de iniţiativă
belică din Rom nia. privind inaugurarea monumentului lui Ferdinand I
După această vizită s-au activizat societățile de la Chișinău84.
binefacere n Basarabia, o parte fiind patronate de 80
Gh. Bezviconi, Asociația ¬ n numele lui Hristos , Din
Casa Regală a Rom niei. Așa, Ospătăria Populară trecutul nostru, nr. 35, 1936, p. 4, p. 32.
de pe l ngă Catedrală, vizitată de Regina Maria, s-a 81
n urma revoluției bolșevice din Rusia din anul 1917, 1,5
transformat n scurt timp n Asociația de Bineface- milioane de ruși au fost obligați să-și părăsească țara de tea-
ma noului regim. Majoritatea emigranților ruși erau aristro-
re n numele lui Hristos , fiind condusă de preotul crați, mari proprietari, comercianți, dar și membri ai clasei
Vasile Guma și de Elena Botezat n calitate de vice- mijlocii și intelectuali. O parte din ei și-au găsit refugiul n
președintă de onoare (directoarea Liceului de Fete Basarabia.
Regina Maria ). La 22 noiembrie 1923 Asociația 82
A se vedea: Femeia în labirintul istoriei: istoria verbală, co-
n numele lui Hristos (ajuta populația săracă cu ord. Irina Nechit, red. Elena Ungureanu, Chișinău: Știinţa,
2003, p. 48.
83
Diana Mandache, B asarabia. Putere și simbol: hărţi, vizite
și monumente ale șefului de stat , http://adevarul.ro/cultu-
78
N. F., E fectul vizitei Suveranilor , Sfatul Țării, Anul III, nr. ra/istorie/basarabia-putere-simbol-harti-vizite-monumen-
612, 24 mai 1920, p. 1. te-sefului-stat-1_5329df5f0d133766a80caa97/index.pdf
79
A se vedea: Mihail Iliev, Societatea Ocrotirea orfanilor din 84
Monumentul Regelui Ferdinand I din Chișinău , 29 aprilie
război . Comitetul Regional Chișinău (1918-1924), Tyrage- 2013, http://neamulromanescblog.wordpress.com/2013/
tia, vol. VIII [XXIII], nr. 2, 2014, pp. 183-198. 04/29/monumentul-regelui-ferdinand-din-chisinau/

– 157 –
Foto 31. Paralele în timp: primirea membrilor Casei Regale la Chișinău, mai 1920 și aprilie 2016. Sursa: foto 1– din arhiva dlui Daniel Sie-
gfriedsohn. Foto 2 – din arhiva personală

n prezent, vizitele Familiei Regale se desfășoară și promovează activitatea umanitară a Crucii Roșii,
mult mai modest și nu mai sunt organizate cu fastul patronată n trecut de către Regina Maria, Funda-
de altădată, simbolurile regalității au fost nlăturate ția Universitară Carol I , Fundația Culturală Re-
și nlocuite cu altele, dar respectarea protocolului și gală Regele Mihai I , prin intermediul donațiilor
ritualul vizitelor răm n practic neschimbate Ca și evenimentelor de binefacere. Grație Fundației
și n trecut, vizitele membrilor Casei Regale n Ba- Principesa Margareta a Rom niei , sunt ajutați di-
sarabia, actualmente Republica Moldova poartă un verși oameni n dificultate copii, tineri săraci, ar-
impact emoțional deosebit. Familia Regală continuă tiști juni și v rstnici singuri. Aceasta este o parte din
n acest sens, să aibă a un rol aparte, inspir ndu-i pe abordarea intergenerațională a proiectelor și a volun-
tineri, oferindu-le un model, un punct de sprijin etc. tariatului promovate de Familia Regală.
Ca și n trecut, activitatea Casei Regale din Ro- Vizitele Familiei Regale, urmărind scopuri cultu-
m nia oferă comunității un model de păstrare a rale și economice, acțiuni și proiecte de caritate, mai
valorilor spirituale. n Familia Regală se păstrează pot fi percepute drept acte istorice reparatorii, care
tradițiile de implicare n diverse activități caritabile. au scopul să nchidă un cerc ce a fost rupt cu mulţi
De menționat că Casa Regală din Rom nia susține ani n urmă.

– 158 –
 ARHITECTURA PERIOADEI INTERBELICE DIN CHIȘINĂU
ÎN CĂUTAREA IDENTITĂŢII ARTISTICE

Tamara NESTEROV

n martie 1918 Sfatul Ţării, primul Parlament al După potenţialul economic și numărul populaţi-
Basarabiei, a adoptat Declaraţia de unire a Basara- ei, Chișinăul a rămas cel mai important oraș al re-
biei cu România. Peste jumătate de an, s-a renunţat giunii, situ ndu-se pe al doilea loc din Rom nia. La
la autonomie, săv rșindu-se ntregirea teritoriului nceputul perioadei interbelice, modificări ale struc-
istoric al Moldovei n componenţa Rom niei Mari. turii urbane a orașului nu au avut loc, lucrări de am-
nlocuirea administraţiei ruse prin sistemul admi- ploare au fost efectuate pentru sanarea albiei r ului
nistrativ rom nesc și instalarea noii realităţi statale, B c și desecarea zonelor palustre aferente. Clădirile
financiar-economice și social-culturale au coincis cu noi cu destinaţie obștească erau introduse n textura
depresia economică de după Primul Război Mondi- urbană deja formată istoric, cu respectarea principii-
al, dar, n pofida recesiunii economice, la nceputul lor anterioare de amplasare a edificiilor noi n front
deceniului al treilea ncepe o activitate constructivă continuu perimetral. Așa au fost amplasate Palatul
cu schimbarea orientărilor stilistice. Culturii (viitorul Teatru Naţional M. Eminescu ,
La momentul Unirii, n orașele mari din fosta bd. Ștefan cel Mare și Sf nt, nr. 79), Direcţia CFR
Basarabie erau construite deja clădiri administrati- (str. Mitropolit Dosoftei, nr. 91), dar Clubul Ofiţe-
ve, de instruire medie clasică și special-profesională, rilor (actualul sediu principal al Mobiasbancă, bd.
erau fondate stabilimente curative, de agrement și Ștefan cel Mare și Sf nt, nr. 79/1) a fost amplasat
cultural-iluministe, care au continuat să fie utiliza- cu retragere de la linia roșie a bulevardului, pentru
te n același scop și n perioada interbelică, totuși a păstra o porţiune a Scuarului Poliţienesc din peri-
numărul lor era insuficient n raport cu necesităţile oada gubernială, restr ns ntre clădirile ce vor forma
cresc nde ale societăţii care pornise pe calea demo- ansamblul monumental, alcătuit din Banca Munici-
cratizării și a ridicării nivelului cultural prin instru- pală și proiectatele Palatul Culturii și Clubul Ofiţe-
ire obligatorie. La aceste clădiri de menire socială, rilor. Retragerea de la linia trotuarului se va remarca
n timp de două decenii s-au adăugat clădiri de tip n continuare drept o tendinţă spre ncălcarea vechi-
nou clădirea Radio, ntreprinderi industriale, au lor restricţii rusești la amplasarea vilelor urbane și a
fost construite multe case de locuit și edificii cu des- caselor de raport, urm nd dorinţa de formare a unor
tinaţie social-culturală, a căror arhitectură era de o jardiniere n faţă, procedeu caracteristic arhitecturii
expresie stilistică distinctă. Deși prezenta valenţe ar- vernaculare, implementat n locurile virane sau la
tistice incontestabile, arhitectura din această perioa- nlocuirea construcţiilor perisabile din cartierele din
dă nu a suscitat interesul cercetătorilor, și acest fapt partea istorică a orașului.
are mai multe explicaţii. n Chișinău au continuat să activeze unii arhi-
Rezultatele eforturilor de integrare spirituală și tecţi din perioada rusă, printre care s-au evidenţi-
artistică au fost ţinute n umbră, minimaliz ndu-se at mai ales cei care proiectau case de locuit: Ţadel
intenţionat valoarea rezultatelor obţinute de arhi- Ghingher, Gheorghe Cupcea, Nicolae Mertz, Vale-
tecţi și edili n timpul aflării Basarabiei n compo- riu Ulinici ș.a. La sf rșitul anilor 30, n proiectarea
nenţa Rom niei Mari. O parte din clădirile rămase clădirilor pentru Chișinău s-au inclus tinerii absol-
nefinisate nainte de declanșarea celui de Al Doilea venţi ai școlilor de arhitectură: Valentin Mednec,
Război Mondial, n primii ani postbelici, au fost Valentin Voiţehovschi, Robert Curţ, I. Noviţky ș.a.
ajustate la exigenţele arhitecturii sovietice, fiind Pregătirea profesională a arhitecţilor Chișinăului n
apreciate drept creații ale arhitecţilor care doar le-au centrele culturale din Rusia și Europa a condiţionat,
finalizat. La aceste momente jenante ale luptei politi- ntr-un fel, receptivitatea diferită de către ei a tendin-
co-ideologice n scopul denigrării perioadei interbe- ţelor stilistice ale timpului. n arhitectura universa-
lice, se adaugă și cauze obiective: lipsa documentelor lă, ncep nd din primele decenii ale secolului XX
necesare din această perioadă pentru identificarea se derulau, n paralel, academismul, romantismul,
autorilor și a anilor de edificare a clădirilor interbe- eclectismul, neoclasicismul, modernismul curente
lice. contradictorii care, după expresia lui Grigore Iones-

– 159 –
cu, au dominat această perioadă plină de nehotă- cu prosperarea culturii rom nești. Opinia publică
r ri 1. Arhitectura clădirilor construite n perioada l recepţiona ca un stil ad nc patriotic, iar pentru
interbelică n Chișinău, ca și n toată Rom nia Mare, majoritatea basarabenilor răsp ndirea stilisticii neo-
stilistic este eterogenă, denot nd trei orientări stilis- rom nești n st nga Prutului era un rezultat vizual
tice. Prima era orientarea neoromânească, n vogă n al integrării Basarabiei cu patria, stil devenit specific
Regat ncep nd cu sf rșitul secolului XIX, axată pe statului naţional unitar Rom nia. Pe teritoriul nou
afirmarea specificului naţional; a doua este orienta- intrat n componenţa Rom niei Mari, acest stil a ob-
rea funcţionalistă, n plină desfășurare n Europa și ţinut denumirea, lansată prin documentele oficiale,
SUA, care, implementată n Rom nia, va primi o stilul Ștefan cel Mare , iar n Regat stilul Con-
denumire particulară: modernul românesc; și a treia stantin Br ncoveanu , n expresia artistică, ca ntr-un
orientare stilistică, utilizată n special pentru clădi- aliaj, fiind asociate forme arhitecturale specifice teri-
rile cu amplasament urbanistic important și cu des- toriilor istorice ale Moldovei și ale Ţării Rom nești.
tinaţie social-culturală de unicat, este neoclasicismul, Un promotor al acestui stil n Basarabia a fost Vi-
monumental, oficial și rece. sarion Puiu, din 1923 episcop de Hotin, cu reședinţa
Arhitectura neoromânească a fost pregătită de la Bălţi. Stilul s-a răsp ndit n arhitectura bisericilor
ideile generale care au circulat n a doua jumăta- din acest judeţ, n arhitectura civilă: clădiri ale ad-
te a secolului XIX, orientate mpotriva arhitecturii ministraţiei locale (primării), școli rurale, locuinţe
cosmopolite, produse de promotorii eclecticii și ai ieftine, dar a fost preluată și n arhitectura locuinţe-
stilizărilor istorice. O soluţie a fost găsită n afir- lor luxoase.
marea culturii naţionale prin valorificarea patri- C t de răsp ndit a fost acest stil n arhitectura
moniului artistic autohton, care s-a nceput iniţial Chișinăului este greu de determinat din cauza pier-
n literatură și artele plastice, istoricul Alexandru derilor pe care le-a suferit fondul construit, at t n
Odobescu ndemn nd spre căutarea formelor tradi- timpul celui de Al Doilea Război Mondial, c t și n
ţionale și n arhitectură: Arhitectul să studieze cu timpul refacerii postbelice, dar, judec nd după nu-
atenţie monumentele rom nești rămase din trecut și mărul clădirilor păstrate, marea majoritate o formau
să nu piardă nicio ocazie de a folosi [ ] elementele casele particulare de locuit și casele de raport.
artistice 2 . n anul 1886, a apărut n București Casa Casele particulare au o organizare planimetrică
Lahovari, proiectată de arhitectul Ion Mincu, prima confortabilă: retrase de la linia roșie, cu intrare de
clădire care va servi mai bine de jumătate de veac onoare dinspre stradă și cu o ieșire secundară spre
drept exemplu al căutărilor specificului naţional-ar- curtea din spatele casei. Sunt construite ntr-un par-
tistic n arhitectură, nsufleţind la creaţie o generaţie ter, mai rar, ridicate pe un demisol sau nălţate cu
de arhitecţi. Organizarea structurală și decorul plas- un etaj, dotate cu spaţii semideschise, balcoane, lo-
tic erau inspirate de casele de locuit din judeţele V l- ggii, terase, galerii cu st lpi din lemn și piatră, ce le
cea și Argeș, cu selectarea formelor care au asigurat conferă un caracter deschis spre grădina cu vegetaţie
efectul plastic. Al doilea model, considerat o capo- de l ngă casă. Aspectul pitoresc este asigurat de gru-
doperă a stilului neorom nesc, a fost Bufetul , pro- parea asimetrică a două-trei volume de diferită năl-
iectat de Ion Mincu n anul 1889 pentru o clădire ţime, dintre care cel dominant tinde spre un aspect
care trebuia să reprezinte o c rciumă rom nească la de turn sau foișor. Asemenea case s-au păstrat pe str.
Expoziţia Internaţională de la Paris, dar realizată n Alexandru Bernardazzi 52, str. Mihai Kogălniceanu
1892 la București. ntreaga construcţie a fost compu- 69, str. Alexei Mateevici 68, 93, 119, str. Alexei Șciu-
să din forme și elemente tradiţionale ale arhitecturii sev 115, str. Columna 154, marea majoritate a acestor
caselor ţărănești și a conacelor boierești din aceeași imobile fiind construită după proiectele arhitectului
zonă a Argeșului și V lcei. n c teva decenii neoro- Nicolae Mertz3. [foto 1]
m nescul a devenit stilul oficial al arhitecturii statu- Casele de raport, construite n stil neorom nesc,
lui, utilizat la proiectarea clădirilor administrative, sunt de două tipuri. Primul tip constă dintr-un par-
de instruire generală medie și specială, n arhitectura ter, alcătuit din două apartamente, fiecare cu același
vilelor și caselor de raport, treptat identific ndu-se confort, ca și casele particulare. S-au păstrat pe str.
1
Gr. Ionescu, Arhitectura pe teritoriul României de-a lungul 3
E. R balco, Arhitecţii Chișinăului. 1804-1940 , in Centrul
veacurilor, Bucureşti: Ed. Tehnică, 1982, p. 568. istoric al Chișinăului la începutul secolului al XXI-lea, Chiși-
2
Gr. Ionescu, op. cit., p. 548. nău: Arc, 2010, p. 556.

– 160 –
Foto 1. Vilă urbană în stil neoromânesc, str. Alexandr Bernardazzi, Foto 3. Casa de raport pentru două apartamente, cu aspect de vilă
nr. 52. în stil neoromânesc str. Sf. Ţării, nr. 51. Foto ante-1990.

Veronica Miclea 5, str. Maria Cibotari 61. Compo- lui de la parter era soluţionat din curtea proprietăţii
ziţia lor asimetrică, cu acoperișul nalt, n pante cu imobiliare. Aspectul expresiv exterior al casei a fost
streșini late, cu faţadele unificate datorită br ielor asigurat de compoziţia disimetrică, acoperită de o
din continuarea plitelor de pervaz, asigură un aspect nvelitoare cu pante repezi, care, ca o cușmă, acope-
exterior pitoresc. [foto 2] ră casa, la care se adaugă rezalitul central al faţadei
Al doilea tip de casă de raport n spirit neorom - principale, cu rol de turn, subliniat de acoperișul său
nesc este alcătuită din parter și etaj, av nd aspect separat. [foto 4]
de vilă particulară, soluţionată pentru două aparta-
mente, fiecare distribuit pe un nivel. Casa de raport
de pe str. Sf. Ţării 51 are un aspect pitoresc datorită
turnului cu foișor de la colţul casei și a galeriilor su-
prapuse, amenajate n partea orientată spre stradă: la
parter cu arcade largi din piatră, sprijinite pe coloa-
ne joase și robuste, iar la etaj cu st lpi eleganţi din
lemn de la galeria etajului, care susţin streașina lată a
acoperișului. [foto 3]
O altă casă de raport pentru două apartamente,
aflată pe str. Mitropolit Dosoftei 91, este alcătui-
tă tot din parter și etaj, cu distribuirea separată pe
verticală a apartamentelor, cu deosebirea că etajul
era destinat nchirierii, av nd unicul acces direct
din stradă, iar accesul n apartamentul proprietaru- Foto 4. Casă de raport pentru două apartamente, cu aspect de vilă
în stil neoromânesc, str. Mitropolit Dosoftei, nr. 91.

n stil neorom nesc au fost construite c teva școli

primare n suburbiile Chișinăului, utiliz ndu-se un
proiect-model de școală. ntr-o stare satisfăcătoare,
utilizate n același scop, sunt școlile pe str. Muncești,
nr. 400, str. Schinoasa-deal, nr. 7, str. Traian, nr. 3,
str. Hanul Morii ș.a. Școlile sunt ridicate ntr-un ni-
vel, pe un plan rectangular, aliniate cu latura lungă
liniei roșii a străzii. Planimetria corespunde cerin-
ţelor procesului de studii, cu patru săli de clase, de
o parte a unui coridor luminos, luminat lateral prin
Foto 2. Casă de raport pentru două apartamente, cu aspect de vilă
ferestre, prin care este ieșire spre curtea interioară a
în stil neoromânesc, str. Veronica Miclea, nr. 5. școlii. Intrarea principală era dinspre stradă, prin-

– 161 –
tr-o loggie ad ncă, n arc n plin cintru, cu arhivolta
sprijinită pe coloane robuste, joase cilindrice. Intra-
rea era evidenţiată n exterior sub forma unui turn
jos, acoperit n formă de cort. Ferestrele sunt largi,
rectangulare, fără ancadramente, cu plite de pervaz,
sprijinite pe console pătrate. Friza de sub cornișa
simplă este delimitată de restul paramentului prin-
tr-un br u din zimţi, executat din cărămizi așezate
n zigzag. n pereţii interiori ai loggiei sunt nișe sco-
bite, n arc n plin cintru, inspirată din arhitectura Foto 6. Clădirea Direcţiei Căilor Ferate în stil neoromânesc, str.
Mitropolit Dosoftei, nr. 99.
istorică. [foto 5]
O clădire de mari proporţii, cu un important rol
mentalitatea edificiului. Clădirea este acoperită cu
urbanistic, a fost sediul Direcţiei Căilor Ferate (sau
o nvelitoare naltă din ţiglă roșie, cu penetraţie de
o școală pentru copiii feroviarilor, str. Mitropolit
pante. Influenţa modernismului este resimţită n po-
Dosoftei, nr. 99). Este o clădire n două etaje, ridica-
licromia detaliilor, prezenţa unor forme geometrice
tă pe un demisol, amplasată la colţul cartierului, cu
situate ntre parter și etaj și de jocul de forme istorice
faţadele aliniate liniei roșii ale străzilor Mitropolit
stilizate. [foto 6]
Dosoftei și Mitropolit Petru Movilă. Colţul clădi-
Pentru identificarea elementelor morfologice și a
rii orientat spre intersecţia străzilor este teșit, prin
sintaxei compoziţionale a stilului neorom nesc, n
el fiind organizată, pe trepte monumentale, intrarea
Regat au fost organizate studii n profunzime a mo-
principală n clădire. Planul este simetric faţă de axa,
trasată diagonal, care trece prin holul și scara de acces numentelor de arhitectură ecleziastică și civilă, fiind
fondată, după ndemnul istoricilor, Comisiunea Mo-
numentelor Istorice. Au fost măsurate și studiate n
detaliu mostrele medievale de arhitectură. Eforturile
de documentare tehnică s-au ncununat cu alcătui-
rea unor monumentale serii de uvraje, executate n
condiţii grafice excepţionale, n patru volume pen-
tru teritoriul istoric al Ţării Rom nești, editate ntre
anii 1927 și 1937 de Nicolae Ghica-Budești, și n trei
volume pentru Moldova, editate n anii 1925-1932
de Gheorghe Balș. Și n Basarabia, n cur nd după
Unire, au fost iniţiate studii ale monumentelor isto-
rice, fiind editate ntre anii 1924 și 1932, sub condu-
cerea lui Ștefan Ciobanu, trei anuare.
Entuziasmul documentării tehnice minuţioase a
Foto 5. Școala primară în stil neoromânesc, str. Muncești, nr. 1. patrimoniului arhitectural istoric naţional a fost lovit
de schimbarea stilisticii n arhitectură, neorom nescul
la etaj. Compoziţia faţadelor era identică la parter trec nd, n deceniul trei, de apogeul recunoașterii
ferestrele sunt n arc n plin cintru cu arhivolte sim- profesioniste ca singurul stil care ar fi mpăcat aspi-
ple n formă de plintă cu evidenţierea cheii de boltă, raţiile naţionale cu evoluţia firească a arhitecturii ca
cărora la etaj le corespund ferestre alungite ngemă- artă și expresie a progresului social și tehnic.
nate de formă rectangulară. Aspectul monumental Orientarea stilistică funcţionalistă, care de la n-
al clădirii este determinat și de elementele orizontale ceputul secolului XX a cuprins Europa și SUA, a
robuste, cum ar fi cordonul care desparte demisolul apărut n urma căutării expresivităţii arhitecturale
de parter, linia continuă a pervazului ferestrelor de n baza propriului limbaj plastic. Exigenţele funcţi-
la parter și plinta care desenează friza superioară a onalismului au derivat din potenţialul de utilizare
pereţilor. Impresia de stabilitate a clădirii este atri- a materialelor de construcţie n funcţie de calităţile
buită de soclul masiv, cu golurile mici de aerisire ale tehnice și decorative, din organizarea clădirilor n
subsolului, contrastul subliniind și mai mult monu- corespundere cu destinaţia lor, efectul plastic rezul-

– 162 –
t nd din orchestrarea compoziţională a volumelor și
formelor.
Stilistica funcţionalistă era n corespundere cu le-
gităţile de evoluţie a formelor arhitecturale care, sub
presiunea progresului tehnic și a revoluţiilor sociale
de la nceputul secolului XX, au răsturnat valorile
clasice ale arhitecturii. S-a mizat pe puritatea geo-
metrică a formelor arhitecturale, dominate grafic de
linii orizontale, armonizate prin proporţii, cu ritmul
egal al golurilor pe fundalul plinurilor, accentuate de
efectele clar-obscurului, acoperișurile plate, efectele
coloristic monocrome și contrastul de factură din
combinarea aleasă a materialelor de construcţii, puse
n operă printr-o manoperă de calitate naltă pro- Foto 7. Vilă urbană în stil funcţionalist, str. Mihai Eminescu, nr. 36.
cedee utilizate ca o paletă compoziţională a arhitec-
ţilor.
Arhitecţii rom ni au devenit promotori activi ai
stilului funcţionalist, care n Rom nia interbelică s-a
impus vertiginos sub denumirea modernul românesc.
Activi n promovarea arhitecturii funcţionaliste au
fost arhitecţii metropolei Gh. Cantacuzino, Duiliu
Marcu, Horia Creangă, care au dat dovadă și de ta-
lent publicistic, nscriindu-se n tradiţia timpului cu
mesaje asupra noii viziuni de creaţie. Horia Creangă,
prin 1935, a formulat esenţa arhitecturii modernis-
mului, care poate concura cu cele mai inspirate elo-
gii aduse arhitecturii contemporane: ...arhitectura
va evolua liber, [...] prin simplitate. Arta aceasta va
răspunde [ ] gustului superior și aristocrat al linii- Foto 8. Casă de raport pentru două apartamente, în stil funcţiona-
lor simple, subtile și albe, ncercări de reprezentare a list, str. Mihai Eminescu, nr. 33.
infinitului. Arta aceasta va produce un rafinat senti- și a caselor de raport. Dintre locuinţele construite
ment estetic, lăs nd privirea să alunece neobosită pe n această perioadă se remarcă arhitectura unei case
linii calme [...] și poate va fi pentru societatea viitoa- de locuit care ntrunește toate particularităţile stilu-
re o satisfacere intimă a aspiraţiei sale spre ideal 4. lui funcţionalist, aflată pe str. Mihai Eminescu 36.
Nu sunt cunoscuţi arhitecţii care au activat n Amplasată cu o retragere de la linia roșie a străzii, are
Chișinău n stil funcţionalist, deși clădiri n această faţada disimetrică, dominată de defalcările orizonta-
manieră sunt cunoscute. O particularitate caracte- le, ntrerupte de volumul vertical al portalului, care
ristică a stilului funcţionalist a fost utilizarea lui la accentuează intrarea [foto 7]. Spre stradă sunt orien-
construcţia clădirilor și a instalaţiilor tehnice apăru- tate două ncăperi: salonul și cabinetul, spre curtea
te datorită progresului tehnic, cum, de exemplu, era din spatele clădirii, este orientată grupa dormitoare-
clădirea complexului Radioului din Chișinău, con- lor și a dependinţelor. n interiorul acoperișului, as-
struit pe locul clădirii de spectacol Auditoriul Puș- cuns după atic, sunt amenajate c teva dormitoare cu
kin și distrus n timpul celui de Al Doilea Război iluminare dinspre curtea interioară. Asemenea vile
Mondial. Clădirea avea un aspect auster, cu pereţii urbane n stil funcţionalist s-au păstrat pe str. Mihai
tencuiţi neted, străpunși de golurile ferestrelor am- Kogălniceanu 52, str. Sfatul Ţării 2 etc.
plasate rar, ntr-un ritm egal. Case de raport n stil funcţionalist, ridicate n
Mult apreciat a fost stilul funcţionalist n arhi- două niveluri: parter și etaj, pentru două apartamen-
tectura caselor de locuit particulare, a vilelor urbane te, cu repartizarea lor separată pe etaje, s-au păstrat
pe str. Mihai Eminescu 33, str. Vlaicu P rcălab 55.
4
P. Constantin, Dicţionar universal al arhitecţilor, București:
Editura Știinţifică și Enciclopedică, 1986, p. 212. Specific acestor imobile este acoperișul plat, pere-

– 163 –
ţii netezi tencuiţi, scoaterea n evidenţă a detaliilor
arhitectonice prin nuanţe mai deschise de culoare.
[foto 8]
n spirit funcţionalist a fost proiectat pentru Chi-
șinău complexul Cercului Militar, intenţie rămasă
nerealizată, care ar fi ocupat un cartier ntreg. O altă
clădire din această perioadă a fost Clubul Ofiţerilor,
construit pe un plan n segment de cerc o configu-
raţie evident funcţionalistă, dar clădirea, din cauza
depresiei economice, a fost conservată, apoi termina-
tă n anii postbelici, cu ajustarea interioarelor Clubu-
lui Ofiţerilor pentru hotelul Moldova (bd. Ștefan cel
Mare 79/1). Arhitectura faţadei sale principale are
conotaţii compoziţionale cu o faţadă a proiectatului
Cerc Militar, forme interpretate n anii postbelici
n spiritul arhitecturii Renașterii: o clădire cu două
etaje, dominată de un etaj atic. Partea centrală are
forma unui portic colosal din șase coloane corintice,
ntre care, n partea inferioară, se află ferestrele alun-
Foto 9. Complexul Cercului Militar și clădirea Clubului Ofiţerilor,
gite n arc ale restaurantului, dominate de balcoanele refăcută postbelic pentru hotelul Moldova, bd. Ștefan cel Mare și
mici de la etaj, o multiplicare a loggia del Capitani- Sfânt, nr. 79/1.
ato a lui A. Palladio din Vicența, motiv ndrăgit al
renascentismului din anii interbelici și postbelici ai
URSS. Clădirea acum este refăcută n spirit postmo-
dern pentru sediul principal al Mobiasbancă. [foto 9,
10]
n afară de aceste două orientări stilistice princi-
pale, care se identifică lejer n aspectul clădirilor con-
struite n orașele basarabene n perioada interbelică,
se disting clădirile publice de mare prestanţă socială
cu arhitectura soluţionată n spiritul stilului neocla-
sic, cum a fost Palatul Culturii, fondat la nceputul
anilor 30 ai secolului XX. [foto 11]
Din cauza depresiei economice, clădirea aproa-
pe gata construită, cu cupola așezată deasupra să-
Foto 10. Faţada hotelului Moldova, modificată în stil postmodern.
lii de spectacol, n 1938, a fost conservată. n anii
1949-1953 clădirea a fost adaptată pentru Teatrul
Muzical Dramatic, astăzi Teatrul Naţional Mihai
Eminescu (bd. Ștefan cel Mare și Sf nt, nr. 79). For-
mele arhitecturii interbelice au fost păstrate p nă la
detalii, arhitectura neoclasică fiind binevenită n pe-
rioada postbelică, pliată perfect pe orientarea renas-
centistă, privită ca un ideal artistic cu semnificaţie
umană pentru societatea sovietică.
Clădirea Teatrului, ridicată n trei niveluri, dintre
care cel superior era tratat sub formă de atic, ocupă
colţul unui cartier, mărginit lateral de strada Mihai
Eminescu, amplasată cu o retragere de la linia bule-
Foto 11. Clădirea Palatului Culturii în proces de construcţie, 1937.
vardului Ștefan cel Mare, cu intrarea principală ridi-

– 164 –
Foto 12. Clădirea Teatrului Naţional „Mihai Eminescu”, 2010. Foto 13. Faţada Uzinei de Apă, vedere de la inaugurare, 1937
(dispărută).

cată pe un podium din trepte, ce-i conferă edificiului Astfel, politica antirom nească de după 1944, ori-
o monumentalitate sporită, la ce contribuie și porti- entată spre discreditarea autorităţilor rom nești, nu
cul central din patru coloane ale ordinului corintic, a distrus integral operele de arhitectură realizate n
flancat de st lpi prismatici, pe care se sprijină fron- perioada interbelică după proiectele lucrate de arhi-
tonul triunghiular. Faţadele laterale au o compoziţie tecţi locali sau din Vechiul Regat, care, deși păstrate
simetrică, cu porticuri centrale din c te șase coloane n Chișinău fragmentar și lacunar, prezintă mărturii
la mijlocul faţadelor, cu rezalite, prin care au loc in- ale activităţii arhitecturale de o bună calitate artisti-
trările laterale n clădire, ncununate cu frontoane că, servind și astăzi necesităţilor pentru care au fost
triunghiulare. Două intrări laterale secundare, am- proiectate și construite, oferind confort și siguranţă
plasate la sud și nord, conduc direct din stradă și din n starea structurii lor materiale.
scuarul aferent n foaierul teatrului. [foto 12]
Tot n spirit neoclasic a fost soluţionată faţada Bibliografie selectivă
Uzinei de Apă, construită n 1937, dar distrusă n Cantacuzino, Gh. Introducere la studiul arhitec-
timpul războiului. n aspectul clădirii prin care se turii. 1929.
capta apa izvorului istoric F nt na Mare, au fost re- Centrul istoric al Chișinăului la începutul secolu-
vocate arcadele specifice ultimei lui amenajări, c nd lui XXI. Repertoriul monumentelor de arhitectură.
apa era distribuită prin mai multe orificii n arc, dar Chișinău: Arc, 2010.
ntr-o manieră viguroasă, cu bolţari masivi din pia- Constantin, P. Dicţionar universal al arhitecţilor.
tră. [foto 13] București: Editura Știinţifică și Enciclopedică, 1986.
n anii socialismului valoarea arhitecturii inter- Ionescu, Gr. Arhitectura pe teritoriul României
belice s-a minimalizat intenţionat pentru a justifica de-a lungul veacurilor. București: Ed. Tehnică, 1982.
erodarea fondului construit n perioada postbelică. Mandache, V. Stilul arhitectural neoromânesc:
n literatură nu se indicau corect anii realizării obiec- origini și evoluţie. Opinii și analize. http://wp.me/
tivelor de importanţă urbanistică din această perioa- pFpRa-l, accesat 16 august 2015.
dă. Multe clădiri cu destinaţie publică, ncepute n Monda, Jean. Stilul arhitecturii contemporane.
perioada interbelică, erau indicate ca finalizate n București: Albatros, 1986.
perioada sovietică, atribuite unor arhitecţi a căror Monitorul oficial. Primăria Chișinăului, 1937.
implicare se rezumase doar amenajarea interioarelor Nemţeanu, Ruxandra. Stilul neoromânesc, un stil
și la ajustarea clădirii la funcţiuni noi. regional european. București: Editura Renaissance,
2010.

– 165 –
 ARHITECTURA ECLEZIASTICĂ DIN CENTRUL ISTORIC
AL CHIȘINĂULUI – BISERICA NAȘTEREA MAICII DOMNULUI

Ion ȘTEFĂNIŢĂ

Biserica Acoperăm ntul Maicii Domnului din ită deasupra F nt nii Mari, cunoscut drept Fontalul
Chișinău, str. V. Măzărache nr. 3, este un monument orașului, cu conotaţii deosebite n istoria așezării. n
de arhitectură de nsemnătate naţională. Este unul prima fază, biserica, atestată n februarie 1789, avea
dintre vechile lăcașuri de cult din republică, ce pur- hramul Sf. Iachim și Ana. După unele surse istori-
ta hramul Nașterea Maicii Domnului, anul edificării ce, biserica exista ncă p nă la războiul ruso-turc din
fiind incert. Tradiţia știinţifică numește anul 1752, 1787, deci putem presupune că biserica a fost distru-
alte surse l indică drept ctitor pe p rcălabul Chiși- să, apoi la 1812 reconstruită, de aici și explicaţia anu-
năului, Vasile Măzărachi, serdar și vistiernic, atestat lui 1812 n cronologia bisericii.
n Chișinău n 1739 și 17411. n timpul lucrărilor de reparaţie din 1812 arhitec-
Biserica este situată pe teritoriul orașului vechi, tura a fost modificată: a fost schimbat aspectul păr-
pe un promontoriu de pe malul r ului B c, constru- ţii superioare a pereţilor, suprimată turla de deasupra
naosului și schimbat hramul bisericii n Nașterea
Maicii Domnului.
După metoda analizei comparative a formelor ar-
hitecturale, arhitecţii T. Smirnova și V. Voiţehovschi
vorbesc despre exemplul stabil al tradiţiilor și forme-
lor arhitecturale, ce s-au păstrat p nă n sec. XVIII.
Pridvorul n formă patrulateră ne duce la sec. XV,
c nd astfel de amplasări și forme erau caracteristice
acelei perioade2 . Toate elementele arhitecturale ale
bisericii, structura planului sunt caracteristice arhi-
tecturii ecleziastice a Moldovei din timpul lui Ștefan
cel Mare și Petru Rareș3. n același timp, arhitecţii T.
Smirnova și V. Voiţehovschi datează biserica Măză-

2
Arhiva Societăţii de Ocrotire a Monumentelor. Dosar
1139(02), Paşaportul monumentului de arhitectură, fila 1.
1
Arhiva Naţională a Republicii Moldova (ANRM). Fond 3
В. А. Войцеховский, Аннотация к памятнику архитек-
208, inventar 12, dosar 436, fila 69. туры «Церковь Мазараке», Кишинев, 1967.

– 166 –
rache cu aceeași perioadă a datării catedralei Sf. Du-
mitru din or. Orhei (1634-1654)4.
Biserica este de tip triconc, alcătuită dintr-un naos
alungit, cu două abside laterale semicirculare n plan,
despărţit prin arcuri dublouri de absida altarului se-
micirculară la est și pronaosul pătrat la vest. n colţul
de sud-vest al pronaosului este o scară n spirală, care
urcă la camera clopotelor a clopotniţei, adăugate ul-
terior. Sistema de boltire a spaţiilor interioare este re-
alizată prin calote sferice pe pendantive, susţinute de
arcuri pe console și st lpi angajaţi de colţ n pronaos.
Absidele sunt acoperite cu semicalote sferice. Toată
boltirea interioară este ascunsă sub un acoperiș n
pante, rotunjit deasupra absidei altarului5.
Clopotniţa bisericii este n două caturi, acoperi-
tă cu o cupolă n formă de clopot. La primul nivel
se află un pridvor acoperit cu o calotă sferică, la al
doilea camera clopotelor cu deschideri largi n arc.
Partea inferioară era deschisă, cu arcurile sprijinite
pe pereţii de vest și pe doi piloni pătraţi n secţiune.
Decoraţia plastică exterioară a bisericii se rezumă la
o friză pe sub cornișa pereţilor, compusă dintr-un
br u cu muluri, care nconjoară biserica, cobor t mai
jos pe suprafaţa absidelor laterale, deasupra ferestre-

4
Н. Мурзакевич, Записки Одесского общества истории и
древностей, Одесса, 1867, Т. 6, стр. 514-515.
5
Arhiva Societăţii de Ocrotire a Monumentelor. Dosar
1139(02), Paşaportul monumentului de arhitectură, fila 2.

– 167 –
lor cornișe triunghiulare, influenţe ale neoclasicis- 90 ai secolului XX au fost construite pridvoare late-
mului6. n 1838 au fost ntăriţi pereţii exteriori prin rale pentru accesul separat al bărbaţilor și femeilor,
contraforturi. La următoarea reparaţie biserica a fost care a modificat aspectul bisericii. n 1977 au fost
nzestrată cu un pridvor. n 1856 s-a schimbat ca- realizate ultimele lucrări capitale n cadrul bisericii,
tapeteasma și podelele. n 1914 s-au mărit ferestrele atunci au fost schimbate și crucile vechi ale lăcașului.
din turnul clopotniţă. A fost realizată o nouă pictu- Este una dintre puţinele biserici din Chișinău
ră murală, realizată de pictorul P. A. Piskarev. care nu au fost nchise n perioada sovietică. La 8 au-
n 1960, biserica a fost cedată comunităţii creș- gust 1975, prin Hotăr rea nr. 256 a Consiliului de
tine de rit vechi rus, c nd i s-a schimbat și hramul. Miniștri al RSSM, bisericii Măzărache i s-a atribuit
Pentru a corespunde exigenţelor acestui rit, n anii statut de protecţie. La 8 aprilie 1982 Comitetul Exe-
cutiv Orășenesc, prin decizia nr. 8/18, a stabilit zona
6 Ibidem. de protecţie a bisericii. La 9 februarie 1983 a fost

– 168 –
semnat ultimul contract de folosinţă și protecţie cu
comunitatea creștină de rit vechi rus7.

Bibliografie:
Centrul istoric al Chișinăului la începutul sec.
XXI. Repertoriul monumentelor de arhitectură. Edi-
tura ARC, Chișinău, 2010.
Труды Бессарабской губернской ученой комиссии.
Том 1. Кишинев, 1900.
Мурзакевич, Н. Записки Одесского общества
истории и древностей, Одесса, 1867.
Захаров А.И. Аннотация. Мазаракиевская
церковь в Кишиневе, нр. 11, 1945.

7
Ibidem, fila 3.

– 169 –
 ÎNVĂȚĂMÂNTUL BISERICESC DIN CHIȘINĂU (1844-1917)

Silvia SCUTARU

Anexarea teritoriului dintre Prut și Nistru la Im- oficialitățile laice și bisericești basarabene, a reușit
periul Rus, n anul 1812, a pus nceputul unor schim- să diminueze valoarea și importanța limbii rom ne,
bări majore n toate sferele de activitate din acest aceasta devenind străină la ea acasă. Comunicarea
spațiu. Crearea Eparhiei Chișinăului și Hotinului utilizează informația analizată de autor n baza ar-
a impulsionat intervenția autorităților imperiale n ticolelor publicate n revista eparhială bisericească, a
organizarea vieții ecleziastice din Basarabia. Gavriil materialelor de arhivă și altor publicații pornind de
Bănulescu-Bodoni (1812-1821) și Dimitrie Sulima la anul 1840, considerat drept nceputul instruirii
(1821-1844) au fost primii arhierei ai noii eparhii. n pentru fete, prin deschiderea pensionului pentru fii-
această perioadă autoritățile imperiale au menținut cele de nobili2 .
o autonomie relativă a Bisericii din Basarabia, fiind Preotul Octavian Moșin menționa că n anii ur-
tolerate serviciile religioase n limba rom nă. Au fost mători, n Chișinău, au fost deschise alte trei pen-
tipărite cărți religioase n limba rom nă n baza celor sioane pentru fete, nsă acestea nu erau suficiente
editate la Iași, Sibiu, Blaj etc., deși n Imperiul Rus pentru toate domnișoarele dornice de a face carte3.
literatura religioasă era editată doar după edițiile si- Un impediment serios pentru viitoarele eleve era
nodale. condiția cunoașterii obligatorii a limbii ruse4. Pentru
Din anul 1844 și p nă n anul 1918, biserica ba- fiicele de preoți nu erau instituții de nvățăm nt bi-
sarabeană a fost condusă de 11 arhiepiscopi ruși, care sericesc.
au promovat insistent politica imperială. n acest Deschiderea n Chișinău a Școlii Eparhiale de
sens s-au evidențiat Pavel Lebedev și Serafim Cicea- Fete a fost influențată de evoluția nvățăm ntului
gov, a căror activitate a fost criticată de unii cerce- n Imperiul Rus. Nicolae Popovschi menționa că
tători ai vieții bisericești mai ales după destrămarea instruirea fetelor de preoți din Rusia ncepe abia n
URSS, deși sunt și păreri adverse. anii 1830-1840, c nd pe l ngă mănăstiri se deschid
Un element indispensabil evoluției Bisericii din un fel de adăposturi pentru orfanele din tagma du-
Basarabia p nă la Marea Unire din anul 1918 a fost hovnicească. n anul 1843, la Țarskoe Selo se deschi-
ncadrarea acesteia n sistemul rusesc administrativ de o școală pentru fete de clerici5.
și spiritual imperial, nvățăm ntul bisericesc fiind La inițiativa arhiepiscopului Antonie, Școala
cel mai convingător exemplu. n acest sens comuni- Eparhială de Fete a fost deschisă n anul 18646. Școa-
carea noastră se va centra asupra evoluției instituți- la a fost nființată din donațiile nobililor, preoțimii,
ilor de nvățăm nt bisericesc din orașul Chișinău1. mănăstirilor nchinate, locuitorilor din Chișinău și
Vom ncerca să demonstrăm că autoritățile țariste
au contribuit cu multă tenacitate la combaterea anal-
fabetismului din provincia Basarabia, intensific nd 2
n 1824, la Chișinău a fost deschisă o școală lancasteriană.
totodată politica de rusificare. Studiul argumentea- Pentru a nlesni munca dascălilor din aceste școli, arhiepi-
ză că acest eșafodaj al deznaționalizării, sprijinit de scopul Dimitrie a alcătuit un dicționar rus-rom n și a tradus
mai multe cărți religioase. Despre aceste școli a scris și Revis-
1
Tema nvățăm ntului bisericesc a fost reflectată n ma- ta eparhială bisericească, autorul articolelor fiind M. Ganiț-
terialele publicate de Diana Ețco, ,,Şcolile bisericeşti ki: М. Ганицкий, Ланкастерские школы в Бессарабии ,
primare din Basarabia la nceputul secolului XX , Curi- КЕВ, nr. 23, 1877, p. 993-1016; Idem, Ланкастерские
erul ortodox, octombrie 2008, http://curierulortodox. школы Бессарабии , КЕВ, nr. 2, р. 43-47.
info/blog/scolile-bisericesti-primare-din-basarabia-la-in- 3
O. Moșin, ,,Instituții ecleziastice pentru fete n Basarabia
ceputul-secolului-xx-etco-diana, vizitat 5 septembrie (1840-1917) , http://octavianmosin.info/institutii-eclezias-
2015]; Dinu Poștarencu, ,,Limba rom nă n sfera nvăţă- tice-pentru-fete-in-basarabia-1840-1917/, vizitat 5 septem-
m ntului din Basarabia , Limba română, nr. 1-4, 2013, p. brie 2015.
219-232, nr. 7-8, anul XXIII, 2013, p. 148-156; preotul Oc- 4
KEV, 1874, nr. 7, 253.
tavian Moșin, ,,Instituții ecleziastice pentru fete n Basarabia 5
POPOVSCHI 1931, 137.
(1840-1917) , http://octavianmosin.info/institutii-eclezias- 6
Preasfințitul Antonie intenționa să deschidă la Chișinău o
tice-pentru-fete-in-basarabia-1840-1917/, vizitat 5 septem- mănăstire de maici, cu un adăpost pentru fete de preoți, nsă
brie 2015. nu s-au găsit resurse financiare și teren pentru aceasta.

– 170 –
din satele Basarabiei7. Astfel, doi locuitori din Chiși- Școlile duminicale au avut și ele un rol important
nău, grecul Arghire Dimo a donat un teren propriu n educația bisericească. Acestea au fost deschise n
pentru construcție, iar Simion Sinițki un teren cu județele Hotin, Soroca, Iași (Bălți) și Tighina18. n
livadă8. școlile duminicale și făceau studiile at t copii, c t și
Instituția avea trei clase cu c te doi ani de studii adulți. Anul de studii ncepea n luna august și se fi-
n fiecare clasă9. Elevele aveau să studieze următoare- naliza n luna mai. Lecțiile aveau loc ntre orele 12 și
le cursuri: istoria Bisericii ruse, gramatica rusă, arit- 16. Una din cele mai bune școli duminicale activa n
metica, geografia, c ntul bisericesc etc. Printre primii Chișinău, unde la inițiativa profesoarei Olga Cara-
profesori ai acestei instituții au fost A. Pahomovici, man, au fost angajate cadre didactice cu studii supe-
Luca Lașcu, H. Bocicovschi, Vasile Zaușchevici etc. rioare, care lucrau fără salariu19. Aici se nvăța religia,
Inițial școala era dirijată direct de chiriarh. n citirea, scrierea, aritmetica, corul.
anul 1869 preoțimea a propus ca instituția să fie re- n anul 1884 și ncepe activitatea Consiliul epar-
organizată n conformitate cu Regulamentul școlilor hial școlar, av nd următoarea componență: proto-
eparhiale de fete din anul 186810. Ca urmare, episco- iereul Vasile Parhomovici, rector al Seminarului,
pul Pavel11 a stabilit programul de lucru pentru șe- protoiereul Emilian Ghepețchi, preotul Mihail Ga-
dințele Congresului Eparhial din anul 1872, n care nițki, profesorul de matematică la Seminar, Evgheni
cerea ca deputații să se ocupe de restructurarea aces- Saharov și profesorul de pedagogie Mihail Luzano-
tei instituții12 . A fost terminată construcția clădirii vski20. Consiliul se supunea chiriarhului, repartiza
noi a școlii, cu 9 ncăperi pentru clase, o sală pentru manuale și cărți, susținea financiar școlile eparhia-
300 de eleve, spațiu locativ pentru lucrători. n anul le-bisericești21. Toți membrii consiliului erau vorbi-
de studii 1872/1873 instituția a fost reorganizată n tori de limba rusă, cu excepția protoiereului Emilian
Școala Eparhială de Fete cu 6 clase13. A fost alocată Ghepețchi. Episcopul și Consiliul școlar eparhial
suma de 16418 ruble pentru cabinetul de fizică14 și dirijau activitatea școlilor eparhiale bisericești. La
construcția unei noi clădiri pentru cadrele didactice sf rșitul anului 1884, n Eparhia Chișinăului și Ho-
ale instituției15. tinului erau 25 de școli parohiale-bisericești, după
Din cauza remunerării insuficiente, Școala Epar- cum constata Nicolae Popovschi22 . Protoiereul Ioan
hială de Fete se confrunta cu lipsa cadrelor cu studii Stoicov afirma că doar două din aceste școli aveau
superioare. Situația se schimbă n anul 1878, grație o vechime mai nsemnată școala pe l ngă biserica
banilor alocați din veniturile mănăstirești16. Ca ur- Sf ntul Gheorghe din Chișinău, deschisă n anul
mare a creșterii veniturilor, se diversifică și programa 1850, și școala din Boxani, jud. Soroca, nființată n
școlară prin introducerea a unor noi obiecte, ca dese- anul 187023.
nul, igiena, algebra. Arhiepiscopul Pavel considera că La 14 decembrie 1886 a fost deschisă școala pri-
elevele școlii eparhiale vor răsp ndi adevăratul spi- mară de băieți pe l ngă Seminarul Teologic, fiind
rit creștin rusesc n limba rusă, care ncă nu se aude alocată suma de 1000 de ruble din fondurile biseri-
n toată Basarabia 17. cești. Aici nvățau 39 de băieți24. La 7 ianuarie 1887,
n incinta Scolii Eparhiale pentru Fete și ncepe ac-
7
n total, au fost colectate 14737 ruble. vezi TBȚIAO, 1912, tivitatea școala pentru fetițe, n care și făceau studi-
№ 7, 205. ile 54 de eleve25.
8
KEV, 1874, № 7, 259. n Chișinău mai activau școala bisericească pa-
9
Ibidem.
10
KEV, 1872, № 3, 68.
rohială deschisă n casa parohială din curtea Biseri-
11
La 1 aprilie 1879 episcopul Pavel a fost ridicat la rangul de cii Sf. Teodor Tiron26, școala bisericească parohială
arhiepiscop.
12
KEV, 1872, № 3, 70-71. 18
POPOVSCHI 1931, 33.
13
POPOVSCHI 1931, 129. 19
KEV, 1904, № 9, 48.
14
S-au cheltuit 4454 rub. la procurarea dispozitivelor pentru 20
KEV, 1884, № 22, 301.
cabinetul de fizică. Vezi KEV, 1878, № 10, 102. 21
ANRM, F. 209, inv. 1, d. 26, f. 5.
15
PARHOMOVICI 1912, № 7, 228. 22
POPOVSCHI 2000, 299.
16
Inspectorii claselor au primit, la salariul de 150 rub., un sur- 23
STOICOV 1933, 42.
plus de 50 rub., profesorii de caligrafie și de muzică, la sala- 24
KEV, 1888, nr. 24, 899.
riul de 180 de rub., 75 rub., educatoarele, la salariul de 180 25
Ibidem.
rub., 120 rub. etc. Vezi PARHOMOVICI 1912, № 7, 238. 26
Dinu Poștarencu menționează că n anul de studiu
17
KEV, 1881, № 17, 759. 1887/1888, aici nvățau 55 de băieți și 5 fete, dintre care 1

– 171 –
 nființată n anul 1884 pe l ngă biserica nălțării, Primește titlul de magistru n teologie n 1895, iar
unde nvățau 20 de băieți și 8 fete. Părinții au sus- n 1904 titlul de doctor n istoria bisericii pentru
ținut financiar activitatea școlii elementare (школа lucrarea Mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni. Io-
грамоты) de pe l ngă biserica Sf. Gheorghe, n care sif Parhomovici a absolvit Academia Teologică din
erau 8 băieți și 8 fete27. Kiev n anul 1871. A fost profesor de istorie a bise-
n cadrul Congresului Eparhial din anul 1889, ricii, istoriei universale, istoriei Rusiei la Seminarul
deputații au discutat despre rolul școlilor eparhia- Teologic din Chișinău. Alexandru Bal c a absolvit
le bisericești și al școlilor elementare n promovarea Seminarul n anul 1865, urm ndu-și studiile la Uni-
moralei creștine și credinței ortodoxe, solicit nd versitatea din Kiev. A fost directorul gimnaziului
clerului să contribuie la deschiderea acestor școli n de băieți din orașul Nicolaev. Alexandru V rlan și-a
parohiile unde acestea lipsesc28. Limba de predare n urmat studiile la Universitatea din Odessa, apoi a
aceste școli era rusa. Deși obiectivul acestora era de a fost directorul gimnaziului din Feodosia. Petru Pa-
ridica gradul de alfabetizare a rom nilor basarabeni, hovschi, absolvent al Academiei Teologice din Kiev,
totuși n aspect național ele nu au putut aduce nici a fost directorul gimnaziului din Akkerman. Unii
un folos 29, deoarece elevii nu erau educați n spiritul profesori colaborau cu revista eparhială bisericească
valorilor naționale. și cu Societatea Istorico-Arheologică Bisericească din
n același an, la Chișinău și-a nceput activita- Chișinău I. Rădulescu, A. Ciulkov, F. Florea, O.
tea Școala de Muzică Bisericească. n pofida faptu- Popovici, O. Kazanski31.
lui că organizarea acestei instituții a fost destul de La evoluția presei bisericești din Basarabia au con-
anevoioasă, discipolii ei au participat la diferite ma- tribuit și alți colaboratori ai acestei instituții. Astfel,
nifestații publice, printre care menționăm lecturile Constantin Popovici a fost redactorul revistei Lumi-
spirituale din perioada anilor 1910-1913. n cadrul nătorul și redactor-recenzent al publicațiilor Frăției
acestor lecturi, corul clasei de c ntăreți a interpretat Nașterea lui Hristos , profesorul Pavel Lotoțchi a
nu numai lucrări de muzică bisericească, ci și unele scris Istoria Seminarului Teologic din Chișinău, O
compoziții de M. Glinca și A. Serov. La nt lnirea cu scurtă istorie a Seminarului Teologic din Chișinău pe
ober-procurorul Sf ntului Sinod, Vladimir Karlo- parcursul a 100 de ani de existență, Lista și biografiile
vici Sabler (1913), corul clasei de c ntăreți, de r nd scurte ale absolvenților Seminarului Teologic din Chi-
cu cele 11 c ntece bisericești n rusă, a c ntat unul șinău pe parcursul a 100 de ani. La revista eparhială
n limba rom nă, Pre tine te lăudăm, av ndu-l ca so- au mai colaborat profesorii Iuri Ponomariov și Vasili
list pe G. Hodorojea. Școala nu dispunea de material Kurdinovski32 .
pentru studierea c ntării moldovenești bisericești, de n anul 1914, la Seminar și făceau studiile 586 de
aceea Gheorghe Hodorojea și Mihail Berezovski au elevi, dintre care 469 erau copii de preoți, 5 de no-
transcris c ntări bisericești rom nești. bili și funcționari, 11 din familii de orășeni, 57
Principala instituție de nvățăm nt din Chiși- din familii de țărani, 36 erau reprezentanți ai altor
nău era Seminarul Teologic. n anul 1913 acesta categorii33.
a mplinit 100 de ani de la nființare. n perioada Consiliul școlar eparhial acorda subvenții și șco-
1813-1913 instituția a avut 67 de promoții, 2436 de lilor cu caracter misionar. Către anul 1899 activau
absolvenți, dintre care 102 și-au continuat studiile n 4 școli de acest gen n orașele Chișinău, Cahul, Is-
academii teologice, 281 n universități și instituții mail și Hotin și 3 n localitățile rurale, unde trăiau
tehnice30. O parte din absolvenți au activat ulterior schismaticii. Școala cu caracter misionar din Chiși-
ca profesori. Astfel, Arsenie Stadnițchi a fost rec- nău primea 120 de ruble, mult mai puțin dec t cea
torul Seminarului Teologic din Novgorod (1896), din Ismail (300 de ruble) sau cea din Cahul (240 de
rectorul Academiei Teologice din Moscova (1898). ruble)34. n aceste școli nvățau de la 7 p nă la 28 de
elevi.
băiat și 3 fete erau romano-catolici. Vezi Dinu Poștarencu,
B iserica Sf. Teodor Tiron din Chișinău , in Identitățile Chi-
ntre anii 1909 și 1910, la Chișinău a funcționat
șinăului. Materialele Conferinței, 12-13 septembrie 2011, școala particulară a lui Piskarev, cu caracter de ate-
Chișinău, Chișinău, p. 119-145.
27
KEV, 1888, № 24, 899. 31
ANRM, F. 1862, inv. 9, d. 594, f. 2, verso, f.3, f. 3, verso.
28
ANRM, F. 230, inv. 1, d. 9, f. 6. 32
ANRM, F. 1862, inv. 9, d. 657, f. 15.
29
GHEORGHIU 1923, 95. 33
ANRM, F. 1862, inv. 9, d. 657, f. 10.
30
PĂCURARIU 1993, 97. 34
ANRM, F. 208, inv. 3, d. 3157, f. 195.

– 172 –
lier de pictură bisericească 35. A. Plămădeală menți- Bibliografie:
onează că Piskarev a pictat biserica Sf. Ilie și biserica ANRM, F. 208, d. 3157.
Liceului Nr. 3 de Băieți din Chișinău. Acesta men- ANRM, F. 209, Consiliul școlar eparhial din Chi-
ționează alți pictori bisericești, ca Maleavin, Nesve- șinău și instituțiile subordonate lui, d. 26.
dov, Talagaev, Cojemeaca, Prohorenco36. ANRM, F. 230, Congresele eparhiale ale preoți-
nceputul secolului XX a marcat Imperiul Rus mii, d. 9.
prin mișcări revoluționare de amploare. Ca urmare, ANRM, F. 1862, Direcția basarabeană a nvăță-
n Basarabia tot mai insistent se cerea introducerea m ntului și cultelor și așezămintele sale de nvăță-
limbii moldovenești n școlile bisericești. Sf ntul Si- m nt, d. 594, 657.
nod a admis predarea acesteia n localitățile popu- Copia s zacliucenia Ucebnogo Comiteta pri Svea-
late de moldoveni doar la prima etapă de studii și a teișem Sinode. n: KEV, 1872, № 3, 68-70.
interzis studierea ei ca obiect separat. Arhiepiscopul Deseatiletnii iubilei Vîsocopreosveascennogo Pavla,
Serafim i persecuta pe preoții care, n viziunea lui, Arhiepiscopa Kișinevskogo i Hotinskogo, vstupivșego v
stăruie să nvețe pe moldoveni limba rom nească upravlenii kișinevscoiu pastvoiu 14 senteabrea 1871.
cultă, necunoscută moldovenilor, care sunt n inimă n: KEV, 1881, № 17, 741-760.
devotați țarului și Rusiei 37. Gheorghiu, A. 1923. Pe drumuri basarabene, a
Comparativ cu alte eparhii, situația nvățăm ntu- doua zi după unire. București.
lui bisericesc din Basarabia era destul de precară. Pre- Otcet o țercovnîh școlah Kișinevskoi eparhii za
darea obiectelor doar n limba rusă, anul de studiu 1902/1903 ucebnîi god. n: KEV, 1904, № 9, 25-48.
mai scurt dec t n alte gubernii din cauza muncilor Parhomovici, I. Arhiepiscop Pavel. Deatelnosti
agricole n care erau antrenați copiii, frecvența joasă ego v Kișinevskoi eparhii (23 iunea 1871 – 16 iulea
afectau serios calitatea nvățăm ntului bisericesc. 1882). n: TBȚIAO, 1912, № 7, 3-310.
Autoritățile eparhiale erau reticente față de dole- Păcurariu, M. 1993. Basarabia. Aspecte din istoria
anțele rom nilor basarabeni de a avea nvățăm nt n bisericii și neamului românesc. Iași.
limba rom nă. Anul 1917 a creat un cadru favorabil Popovschi, N. 1931. Istoria bisericii din Basarabia
acestor aspirații, clerul basarabean cer nd tot mai in- în veacul al XIX-lea sub ruși. Chișinău.
sistent utilizarea limbii rom ne n toate instituțiile Popovschi, N. 2000. Istoria bisericii din Basara-
bisericești eparhiale. bia în veacul al XIX-lea sub ruși. Chișinău.
Analiza evoluției nvățăm ntului bisericesc din Plămădeală, A. Artiști plastici basarabeni. n: VB,
Chișinău n a doua jumătate a secolului al XIX-lea 1933, nr. 11, 47-55.
nceputul secolului al XX-lea ne permite să con- Rasporeajenia eparhialnogo nacealstva Kișinevskoi
cluzionăm că interzicerea predării limbii rom ne n duhovnoi konsistorii. n: KEV, 1884, № 22, 300-301.
școlile bisericești a generat nstrăinarea unei părți Sovetu Kișinevskogo ucilișca deviț duhovnogo zva-
din elevi de tradițiile și obiceiurile naționale. A cres- nia. n: KEV, 1872, № 3, 70-71.
cut numărul știutorilor de carte, dar, n același timp, Statisticeskie svedenia o țerkovno-prihodskih școlah
școlile bisericești au rămas fidele Bisericii Ortodoxe i școlah gramotnosti Kișinevskoi eparhii za 1887/88
Ruse, răsp ndind cu succes spiritualitatea pravoslav- ucebnîi god. n: KEV, 1888, nr. 24, p. 898-914.
nică n Basarabia. Stoicov, I. 1933. Istoricul învățământului primar
bisericesc în Basarabia sub dominația rusă (1812-
Abrevieri: 1917), 4-81.
KEV Kișinevschie eparhialn e vedomosti Trudî Bessarabskoi gubernskoi ucenoi arhivnoi ko-
TBGUAC Trud Bessarabskoi gubernskoi uce- missii, 1902, Kișinev, 119-180.
noi arhivnoi komissii Kișinevskoe Eparhialinoe jenscoe ucilișce. n: KEV,
TBȚIAO Trud Bessarabskogo țerkovnogo is- 1874, № 7, 256-262.
toriko-arheologiceskogo obșcestva
VB Vocea Basarabiei

35
VB, 1933, nr. 11, 50.
36
Ibidem.
37
POPOVSCHI 2000, 304.

– 173 –
 VISTERNICENI. DIN ISTORIA LOCALITĂŢII
ȘI A BISERICII SF. ÎMPĂRAŢI CONSTANTIN ȘI ELENA

Dinu POȘTARENCU

Prima atestare documentară a localităţii Vis-

terniceni
Consult nd acte medievale moldovenești aflate
n circuitul știinţific, constatăm că numele satului
Visterniceni, situat pe malul B cului, n apropierea
Chișinăului, este atestat la 2 august 1666, ntr-un
hrisov emis de cancelaria domnului Moldovei, Iliaș
Alexandru, prin care fostului medelnicer Hrisoscul
i-a fost ntărit satul Visterniceni din ţinutul Orhei,
pe care i-l luase domnul Eustratie Dabija, ca să-l dea
t rgoveţilor din Chișinău. Citim n hrisov: ,,A venit
naintea noastră și naintea boierilor noștri moldove-
nești mari și mici boierul nostru Hrisoscul ce-au fost Fig. 1. Visterniceni. Sfârșitul secolului al XIX-lea
medelnicer și a făcut jalobă naintea noastră pentru menţiune documentară a unui sat pe malul st ng al
un sat anume Vistearnicii la ţinutul Orheiului carele B cului, n dreptul satului Chișinău, care mai t r-
a fost al său de moșie despre socru-său Ionașco Rusul ziu s-a numit R șcani și devenit suburbie a Chișină-
ce-a fost logofăt mare și i l-a luat Dabija Vodă fără de ului 4. Și n viziunea lui Ion Dron, satul așezat ,,pe
voia lui și l-a dat t rgoveţilor din Chișinău pentru ca acea parte a B cului , ntărit vistiernicului Ieremia
să mărească hotarul t rgului 1. prin cartea domnească de la 15 decembrie 1517, ,,mai
Retipărind acest act din colecţia de documente t rziu va fi numit Visterniceni 5.
publicată de Aurel V. Sava, Andrei Eșanu a consem- Informaţii despre prezenţa unei așezări umane pe
nat că el conţine ,,prima menţiune documentară a locul Visternicenilor de astăzi, al cărei nume nu este
satului Visterniceni 2 . n realitate, textul hrisovului indicat, extragem și din cartea domnească datată cu
conţine prima menţiune documentară a denumirii 17 iulie 1436, n care pentru prima dată este atestat
satului, dar nu și a localităţii, deoarece despre exis- documentar orașul Chișinău. n virtutea acestui act
tenţa acesteia, deși nu este nominalizată, spicuim din epocă, voievozii Ţării Moldovei Ilie și Ștefan i-au
informaţii din acte emanate anterior anului 1666. ntărit logofătului Oancea un șir de sate, printre care
Bunăoară, n cartea domnească de ntăritură din ,,și l ngă B c, de cealaltă parte, pe valea ce cade n
15 decembrie 1517 a domnului Ștefăniţă se menţio- dreptul Cheșenăului lui Acbaș, la F nt nă, unde este
nează că urmașii pisarului Oţel i-au v ndut vistier- Seliștea Tătărească, n dreptul păduricii 6.
nicului Ieremia ,,dreapta lor ocină, din dreptul lor Alcătuitorii colecţiei de documente Documenta
uric, din uricul tatălui lor Oţel pisar, din privilegiul Romaniae Historica, din care am citat, și-au expri-
ce a avut el de la străunchii noștri, de la Iliaș și de la mat următoarea opinie cu privire la seliștea indicată
Ștefan voievozi, jumătate din sat, pe această parte a ca reper geografic: ,,Seliștea Tătărească, pe B c, la
B cului, n dreptul băii lui Albaș, la F nt na Mare, F nt nă, n dreptul Cheșenăului lui Acbaș (azi Vis-
jumătatea de sus 3. terniceni) 7.
Retipărind și actul respectiv, Andrei Eșanu a
specificat n privinţa satului nenominalizat: ,,Prima
4
A. Eșanu, op. cit., p. 73-74.
* La elaborarea acestui studiu a contribuit financiar dl Viorel 5
I. Dron, Chișinău. Schiţe etnotoponimice, Chișinău, 2001, p.
Ciubotaru. 73.
1
Documente privitoare la târgul și ţinutul Lăpușnei. Publicate 6
Documente privind istoria României. Veacul XIV, XV. A.
de Aurel V. Sava, București, 1937, p. 99. Moldova, București, 1954, vol. I, documentul nr. 160, p.
2
A. Eșanu, Chișinău. File de istorie, Chișinău, 1998, p. 90. 130-131; Documenta Romaniae Historica. A. Moldova, Bu-
3
Documente privind istoria României. Veacul XVI. A. Moldo- curești, 1975, vol. I, documentul nr. 158, p. 219-220.
va, București, 1953, vol. I, p. 111. 7
Documenta Romaniae Historica, vol. I, p. 494.

– 174 –
 Vizavi de această constatare Andrei Eșanu a for- n secolul al XIX-lea, paralel cu denumirea de
mulat următorul g nd: ,,După cum admit editorii Visterniceni, satul este numit și R șcani (R șcanov-
seriei (Documenta Romaniae Historica), pe această ca, n varianta rusă), după numele neamului de bo-
Seliște Tătărească a apărut ulterior satul Visterni- ieri R șcanu, care timp ndelungat a stăp nit moșia
ceni, suburbie a Chișinăului. Probabil este prima acestui sat.
menţiune documentară a localităţii Visterniceni 8.
La drept vorbind, n act se menţionează nu nu- Moșia și satul Visterniceni
mai despre Seliștea Tătărească, aflată pe locul actual După cum s-a menţionat anterior, prin cartea
al Visternicenilor, ci, n primul r nd, despre un sat al domnească din 17 iulie 1436, logofătului Oancea
cărui nume nu figurează, așezat l ngă B c, la F nt - i-au fost ntărite mai multe sate, inclusiv un sat așe-
nă, unde mai era și acea Seliște Tătărească. ntruc t zat l ngă B c, de partea st ngă al acestui r u, pe va-
acel sat fără nume, potrivit descrierii din textul cărţii lea ce se deschide n dreptul Chișinăului. Oancea
domnești, coincide, din punct de vedere al poziţiei (Oanţa) a deţinut funcţia de grămătic n cancelaria
geografice, cu satul căruia ulterior i s-a spus Vister- domnească. A fost și logofătul lui Ștefan voievod14.
niceni, putem considera data de 17 iulie 1436 drept Ulterior, satul de l ngă apa B cului din dreptul
prima atestare documentară a localităţii Visterniceni Chișinăului a trecut n proprietatea pisarului (gră-
din preajma Chișinăului. măticului) Mihail Oţel. Din cartea domnească, da-
De remarcat că n spaţiul dintre Prut și Nistru a tată cu 15 decembrie 1517, aflăm că Iacob, fiul lui
existat și un alt sat cu numele de Visterniceni, situat Oţel pisar și nepotul lui, Averu , au v ndut dreapta
pe r ul Răut. Denumirea lui, ortografiată Visternicii lor ocină, din dreptul lor uric, din uricul tatălui lor
sau Vistiarnici, este atestată ntr-o carte domnească Oţel pisar, din privilegiul ce a avut el de la străunchii
din 20 august 15889. La 23 iulie 1623, domnul Ștefan noștri, de la Iliaș și de la Ștefan voievozi, jumătate
Tomșa i-a ntărit vel vameșului Manolachi satele Vis- din sat, pe această parte a B cului, n dreptul băii lui
terniceni, Rogojăni și Roșietici de pe Răut10. n 1772- Albaș, la F nt na Mare, jumătatea de sus, credincio-
1773, satul Vistiernici din ţinutul Soroca avea 4 curţi sului nostru pan Ieremia vistier, pentru 130 de zloţi
și aparţinea spătarului Iordache Cantacuzino11. tătărești 15.
La 12 februarie 1525, boierul Ieremia, care era
Provenienţa denumirii satului deja fost vistier , a dăruit mănăstirii Moldoviţa
După titlul de rang al vistiernicului Ieremia, cumpărătura sa, jumătate de sat, pe cealaltă parte a
care, la 1517, a cumpărat jumătate din sat , afirmă B cului, n dreptul Băii lui Albaș, la F nt na Mare,
Anatol Eremia, a fost desemnată, mai t rziu, loca- jumătatea de sus și cu balta și cu moara pe B c . Ho-
litatea , astfel că la origine toponimul Visterniceni a tarul acestei jumătăţi de sat, se precizează n cartea
nsemnat oameni de pe moșia sau din satul vistier- domnească de ntăritură, fie din sus după hotarul
nicului 12 . vechi, iar din jos să fie ncep nd de la zăgazul iezeru-
Aceeași opinie a exprimat-o și Ion Dron: denu- lui Cheșenăului, n afară de hotarul lui Șarpe postel-
mirea așezării Visterniceni coboară la supranumele nic, p nă la v rful dealului, care este pe Togatin 16.
membrului Sfatului domnesc Eremia, numit și visti- Precum este notat n continuare, acest act a servit
ernicul 13. drept dovadă ntr-un proces examinat, n anii 1799-
Vistier titlu dat, n Evul Mediu, marelui dregă- 1801, de către Divanul Moldovei, n care era implicat
tor din ţările rom ne care avea n sarcina sa adminis- și proprietarul moșiei Visterniceni.
trarea financiară a ţării și a vistieriei statului. Astfel, deducem că satul nenominalizat n actul
respectiv nu este altul dec t Visternicenii.
8
A. Eșanu, op. cit., p. 71. Observăm că n actele citate mai sus se vorbește
9
Documente privind istoria României. Veacul XVI. A. Moldo- numai despre jumătatea de sat așezată pe malul st ng
va, București, 1951, vol. III, p. 393.
10
Ispisoace și zapise. Publicate de Gh. Ghibănescu, Iași, 1907,
al B cului. Hrisoavele din epocă, a relevat Ion Dron,
vol. I, partea a II-a, p. 155. nu ne permit să nţelegem cui a aparţinut partea de
11
Moldova în epoca feudalismului, Chișinău, 1975, vol. VII,
partea I, p. 168. 14
Documenta Romaniae Historica, vol. I, p. 483.
12
A. Eremia, Schimbarea la faţă a capitalei prin toponimie , 15
Documente privind istoria României. Veacul XVI. A. Moldo-
Limba română, 2003, nr. 4-5, p. 144. va, București, 1953, vol. I, p. 111.
13
I. Dron, op. cit., p. 73. 16
Ibidem, p. 224.

– 175 –
 sama domnească, ce m-am milostivit și am dat acea
moară și moșia din preajmă mănăstirii Căpriana18.
Dint-un act emis mai t rziu, la care ne vom referi
mai jos, aflăm că moșia ce a fost dăruită mănăstirii
Căpriana prin acest ispisoc de danie se numește Vis-
terniceni.
La 3 decembrie 1772, marele spătar Condrea a
dat o sută de știubeie și un iaz n schimbul unei ju-
mătăţi din satul Visterniceni, care aparţinea mănăs-
tirii Căpriana19.
n anii 1772-1773 și 1774, n condiţiile războiu-
lui ruso-turc din 1768-1774, conform ordinului dat
Fig. 2. Moara pe Bâc
de către comandantul armatei ruse P.A. Rumean-
jos a satului, care, potrivit afirmaţiei sale, n secole- ţev, n Principatul Moldovei au fost efectuate două
le XVII-XVIII s-a numit și Gheţeoani 17. recensăminte fiscale ale populaţiei. At t n regis-
De asemenea, nu cunoaștem c t timp moșia Vis- trul primului recensăm nt, desfășurat n ţinutul
terniceni s-a aflat n proprietatea mănăstirii Mol- Orhei-Lăpușna n anul 1772, c t și n cel al recen-
doviţa. Din actul de la 2 august 1666, la care ne-am săm ntului din 1774, printre satele ocolului Faţa
referit anterior, extragem informaţia că n prima ju- B cului este consemnată slobozia nouă Gheţeoani a
mătate a secolului al XVII-lea, satul Visterniceni din spătarului Constantin R șcanu, n timp ce satul Vis-
ţinutul Orhei era deja n posesiunea marelui logofăt terniceni nu este atestat. n cadrul recensăm ntului
Ionașco Rusul, de la care a trecut n stăp nirea gine- din 1772, n Gheţeoani au fost nregistrate 179 de
relui său, medelnicerul Hrisoscul. curţi, 128 de ţărani de sex masculin, 16 văduve, 5 ţi-
Deși Eustratie Dabija, care a domnit ntre anii gani de sex masculin, supuși boierului, 4 marchitani,
1661 și 1665, a luat de la Hrisoscul satul Visterniceni 13 lucrători ai lui R șcanu, 8 slugi și un vizitiu, la fel
și l-a dat t rgoveţilor din Chișinău, domnul Iliaș ai acestuia20.
Alexandru, prin hrisovul din 2 august 1666, a dis- Cu toate că Gheţeoanii avea cele mai multe curţi
pus să-i fie restituit. dintre satele ocolului Faţa B cului (urma Volcineţul,
Și din nou urmează un gol informaţional, din cu 81 de curţi, apoi Bărăiacul, cu 79 de curţi, care de
care cauză nu știm cine a stăp nit moșia Visterniceni asemenea aparţinea spătarului Constantin R șcanu),
după anul 1666. n tabelul cu datele statistice ale recensăm ntului, la
n continuare atenţia ne este atrasă de o carte rubrica Feţe bisericești, nu este indicată nicio persoa-
domnească de danie, semnată, la 9 mai 1725, de vo- nă n dreptul denumirii acestei slobozii.
ievodul Mihai Racoviţă, cu următorul conţinut, fără La 1774, n Gheţeoani au fost numărate 188 de
să figureze n el numele satului la care se face refe- case. Din acest număr, 39 de case erau ale rufetași-
rinţă: Facem știre cu această carte a domniei mele lor21, grupaţi astfel sub aspect social: 7 scutelnici ai
tuturor cui cade a ști, pentru Dracea sardariul, ca- spătarului R șcanu, 24 de volintiri, 2 mazili, 1 rup-
rele, fiind om strein, de altă ţară, și t mpl ndu-i-se taș și 5 femei sărace. Ceilalţi 149 de locuitori erau
moarte aicea, n ţară, n viaţa lui c t au trăit ș-au birnici22 .
cumpărat o moșie pe B c și ș-au fost făcut și moară Printre martorii care au semnat testamentul
n apa B cului, l ngă t rgul Chișinăului. Și, neav nd Ruxandei, soţia spătarului Dumitru Carp, ntocmit
pe nime aicea n ţară, și fiind obiceiul aicea n ţară
pentru cei streini, c nd li să t mplă moarte lui și n-au 18
A. Eșanu, op. cit., p. 100.
copii, ce ar avea să se ia n sama domniei, care după 19
Documente privitoare la istoria Ţării Moldovei în secolul al
moartea lui, răm indu-i acea moșie și cu moară n XVIII-lea, Chișinău, 2004, vol. IX, p. 233234.
20
Moldova în epoca feudalismului, Chișinău, 1975, vol. VII,
apa B cului, am socotit domnia mea, măcar că ias-
partea I, p. 94.
te acest obiceiu, n-am vrut nici am primit să-s ia n 21
Rufetași (sau breslași) categorie de contribuabili scutiţi de
plata birului și de unele prestaţii către stat, plătind n schimb
dajdie.
22
Moldova în epoca feudalismului, Chișinău, 1975, vol. VII,
17
I. Dron, op. cit., p. 74. partea a II-a, p. 426.

– 176 –
la 26 noiembrie 1785, se număra și preotul Grigore tervină pe l ngă Serdărie, totuși moșia Visterniceni,
ot Visterniceni 23. precum dovedesc actele ulterioare, a rămas n pro-
Satul Visterniceni continua să facă parte din oco- prietatea neamului R șcanu. Aceasta se poate con-
lul Faţa B cului al ţinutului Lăpușna și Orhei și la stata din cartea domnească emisă la 18 iulie 1800 de
179824. cancelaria lui Constantin Ipsilanti, prin care biv vel
ntre timp s-a schimbat proprietarul moșiei Vis- spătarul Manolache Donici și biv vel sulgerul Ioan
terniceni, fapt care reiese din scrisoarea expediată, Tăutul au fost mputerniciţi să precizeze drepturi-
la 2 iunie 1799, egumenului mănăstirii Căpriana, le de proprietate ale mănăstirilor Galata, Sf. Vineri
Serafim, de către ieromonahul Efimie, epitropul mă- și Căpriana și ale stolnicului Dumitrache R șcanu
năstirii grecești Zografu de la Muntele Athos, căreia asupra moșiilor Chișinău, Visterniceni, Ghiţăoani și
i era nchinată mănăstirea Căpriana, mpreună cu Buiucani. Pricina pe care boierii autorizaţi urmau s-o
alţi fraţi ai săi. Egumenului i se aducea la cunoștinţă soluţioneze se iscase pentru apa B cului, care curgea
că, după cum au auzit ei de la unii confraţi de ai săi, printre moșiile acestor mănăstiri (moșia Chișinău
fostul egumen Ignatie, n prima sa egumenie la Că- a mănăstirii Sf. Vineri din Iași și moșia Buiucani a
priana , fără știrea mănăstirii a făcut un schimb cu mănăstirii Galata), incluse n ţinutul Lăpușna, și cele
dumnealui spătarul Constantin R șcanul, prin care ale stolnicului R șcanu Visterniceni și Ghiţăoani,
i-a v ndut lui ocina Visterniceni, care se afla l ngă aflate n ţinutul Orhei, nsă cu jumătate de sat de
Chișinău, pentru 100 știubeie cu albine, după cum Visterniceni pe care stolnicul o luase cu schimb de
se spune; și mir ndu-se de această greșeală săv rșită și la mănăstirea Căpriana. Mănăstirea Sf. Vineri cerea,
ce nţelegere au avut ei, fiindcă după scrisorile ctito- n temeiul a două ispisoace vechi pe care le poseda,
rilor și după hrisoave (adică după cărţi domnești) nu să aibă și vad de moară n B c, unde n dreptul aces-
se putea nstrăina acea ocină de la Căpriana și aceasta tei moșii de iasta parte de B c despre apus s nt două
a dus la acel trist lucru și a fost făcut fără știrea noas- mori a stolnicului R șcanul ntr-o g rlă abătută din
tră, și, deci, cu minciună și necinstit . Comunic n- B c . Iar mănăstirea Galata, după osăbite ispisoa-
du-i despre această tranzacţie inacceptabilă, realizată ce , cerea să deţină vad de moară și loc de heleșteu
de către fostul egumen Ignatie, epitropul mănăstirii n apa B cului , unde mănăstirea Căpriana stăp nea
Zografu și fraţii acestuia l-au rugat pe egumenul Se- o moară luată cu schimb de la vornicul Constantin
rafim să-l nștiinţeze pe boierul Constantin R șcanu R șcanu, părintele stolnicului Dumitrache R șcanu.
și să-i arate acest hrisov ntărit cu pecetea noastră, Mănăstirea Căpriana a mai cerut de la stolnicul R ș-
pentru a-i adeveri cele spuse de noi. Și dacă ţi izbuti canu schimbul ce au dat pentru ace moară , de vre-
să faceţi cu el această nţelegere, bine, iar dacă nu veţi me ce au ieșit cu pricină, adică să ia napoi jumătate
reuși, să vină ispravnicul de la judeţ pentru a restabili din moșia Visterniceni. Stolnicul R șcanu a vrut să
adevărul și dreptatea acestei mănăstiri 25. se apere mpotriva ispisoacelor naintate de repre-
ntr-un document, din care cităm n continuare, zentanţii mănăstirilor cu un hrisov mai din urmă ,
se menţionează că stareţul Ignatie i-a v ndut spă- eliberat de către domnul Mihai Racoviţă, n care se
tarului Constantin R șcanu moșia Visterniceni pe spunea că moșiile din ţinutul Lăpușna n-ar fi av nd
data de 3 decembrie 1772, c nd Ignatie, după cum npărtășire la apa B cului și, prin aceasta, a vrut să
putem admite, era n prima sa egumenie la Căpria- dovedească că morile de la apa B cului, din dreptul
na . Potrivit actului din 3 decembrie 1772, semnalat moșiilor Visternicenii și Ghiţăoanii pe care le stăp -
anterior, calitatea de cumpărător a avut-o marele spă- nește, ţin de moșiile sale, deoarece fac parte din ţinu-
tar Condrea. tul Orhei. nsă acest hrisov al stolnicului cuprindea
Cu toate că egumenului Serafim i-a fost dată mi- doar mărturiile unor oameni, fapt despre care nu se
siunea să trateze cu spătarul Constantin R șcanu spunea nimic n documentele mănăstirilor. Totuși,
chestiunea referitoare la moșie și, n caz de eșec, să in- dintr-un ispisoc din 12 februarie 7033 (1525) de la
23
Documente privitoare la istoria Ţării Moldovei în secolul al
Ștefan voievod privitor la jumătate din satul Vister-
XVIII-lea (1775–1786), Chișinău, 2005, vol. X, p. 206. niceni, situat de partea st ngă a r ului B c, anume
24
O statistică a Moldovei de peste Prut n 1798 , n Studii jumătatea de sus, cu heleșteu și moară, s-a putut nţe-
și documente cu privire la istoria românilor. Publicate de N. lege că și Visternicenii au avut vad de moară n B c ,
Iorga, vol. XXI, București, 1911, p. 110. acest ispisoc fiind arătat de către egumenul mănăs-
25
Documente privitoare la istoria Ţării Moldovei în secolul al
XVIII-lea (1787–1800), Chișinău, 2008, p. 312.
tirii Căpriana. Deoarece urma să se facă o pătrun-

– 177 –
zătoare cercetare la faţa locului spre deplină aflare 2. Ispisoc tot dintr-același an, martie 1 , prin
a adevărului pricinei , Constantin Ipsilanti i-a or n- care domnul Antohi Constandin a ntărit dania
duit pe cei doi credincioși boieri ai domniei sale să logofetesei Ana.
ntreprindă cercetările de rigoare26. 3. Zapis din 25 ianuarie 7212 (1704) de la porta-
Spătarul Matei27 Donici și sulgerul Tăutul au rul Ștefan Hăbășescul și soţia acestuia, Axenia, fiica
expus rezultatele cercetărilor sale ntr-o scrisoare ho- clucerului Toderașcu Rusul, prin care v nd jumăta-
tarnică, pe care au semnat-o la 8 septembrie 1800. tea lor din Visterniceni cumnatului său, p rcălabului
Mai nt i, sus-numiţii boieri au redat sub formă re- Mihnea, arăt nd că cealaltă jumătate de sat aparţine
zumativă conţinutul titlurilor de proprietate de care clucerului Toderașcu Rusul.
dispuneau părţile litigioase. Dintre actele doveditoa- 4. Hrisov din 9 mai 7233 (1725) de la domnul
re ale mănăstirii Sf. Vineri prezintă interes, n acest Mihai Racoviţă, n care se menţiona că după moar-
context, mărturia din 2 septembrie 1799 a c torva tea serdarului Dracea a rămas o moșie l ngă r ul
oameni, adeverită de serdarul ţinutului Orhei, spăta- B c, pe care a cumpărat-o, și o moară n apa B cu-
rul Tudorachi Dibolu. Acești oameni, fiind trăitori lui, l ngă t rgul Chișinăului , făcută de d nsul. De-
n Chișinău pe moșia Sfintii Vineri undi i-au și fă- oarece serdarul nu avea pe nimeni, domnul a dat-o
cut părinţii lor , au mărturisit că matca B cului a mănăstirii Căpriana.
fost pe dincolo pi la moara ci esti vechi a stolnicului 5. O scrisoare din 21 aprilie 7240 (1732), prin
Dumitrachi Rășcanu, dar nu pe unde mergi acum care egumenul Chiril al mănăstirii Căpriana a ex-
apa și n ostrovul ci esti acum ntre apă . Ei au mai plicat că Mihai Racoviţă, făc nd danie mănăstirii o
mărturisit că răposatul vornic Constantin R șcanu moșie care a fost a serdarului Dracea, a pus cu gre-
a tăet g rla din iazul dumisali, stolnic Dumitrachi șeală la ispisoc tot satul , n timp ce jumătate de sat,
Rășcanu de au dat drumul apii la moara ce au făcut mpreună cu jumătate de vad de moară este a pos-
noa 28. telnicului Nicolae, ginerele lui Durac Lozinschi.
Stolnicul Dumitrachi R șcanu a arătat documen- 6. Zapis din februarie 7253 (1745), prin care pos-
tele pe care le avea privitoare la moșiile Visterniceni telnicul Nicolae și fiul său Ioniţă comis v nd jitnice-
și Gheţăoani. O parte dintre cele referitoare la Vis- rului Toader R șcanu jumătate din satul Visternici,
terniceni sunt următoarele: cu vad de moară.
1. Un act din 7150 (1642) 29, de la Ana logofe- 7. O anaforă din 26 octombrie 7263 (1754), prin
teasă, jup neasa logofătului Solomon B rlădeanul, care domnul Matei Ghica i-a ngăduit medelniceru-
n care era scris că părintele ei, logofătul Ionășcuţă, lui Constantin R șcanu să-și facă moară n iazul
a avut sat ntre Visternici , n ţinutul Orhei, l ngă de l ngă Visterniceni al mănăstirii Căpriana, iar peș-
t rgul Chișinău, pe apa B cului, și la mpărţeală i-a tele să-l mpartă n două.
revenit jumătate de sat, iar cealaltă jumătate de sat 8. Un act din 3 decembrie 1772, n temeiul căru-
i-a revenit fratelui său, Toderașcu crucer. Jumătatea ia egumenul Ignatie al mănăstirii Căpriana a făcut
de sat a ei a dat-o danie nepoatei sale Axenia, fiica schimb cu spătarul Constantin R șcanu, d ndu-i
fratelui său Toderașcu, c nd a botezat-o, pe care a acestuia jumătate din Visternici, partea de sus , și
ţinut-o Ștefan Hăbășescul, postelnic de Suceava . lu nd n loc jumătate de vad de moară din cuprin-
sul aceleiași moșii și o sută de stupi30.
C teva dintre documentele prezentate de stolni-
26
Труды Бессарабской губернской ученой архивной комиссии,
cul Dumitrachi R șcanu cu privire la moșia Ghe-
Кишинев, 1900, vol. I, р. 184188; A. Eșanu, op. cit., p. ţăoani:
151152. 1. Carte domnească din 4 mai 7174 (1669), dată
27
Conform documentului. n actul precedent se spune că de Duca voievod vel medelnicerului H ncu ca să-și
domnul i-a mputernicit pe spătarul Manolache Donici și stăp nească dreapta sa ocină satul Gheţăoani din ţi-
sulgerul Ioan Tăutul.
28
Труды Бессарабской губернской ученой архивной комиссии,
nutul Orhei, situat pe B c, l ngă Chișinău.
Кишинев, 1900, vol. I, р. 194; A. Eșanu, op. cit., p. 155.
29
A. Eșanu l-a atenţionat pe cititor că această datare din docu-
mentul publicat de Ioan Halippa este greșită. Probabil, este 30
Труды Бессарабской губернской ученой архивной комиссии,
vorba de documente emise n timpul lui Antioh Cantemir, vol. I, p. 196197; Surete și izvoade. Publicate de Gh. Ghi-
care a domnit n anii 16951700 și 17051707 (A. Eșanu, bănescu, Iași, 1915, vol. X, p. 203204; A. Eșanu, op. cit., p.
op. cit., p. 155). 155157.

– 178 –
 2. Carte domnească din 2 iulie 7178 (1670), prin tricani, de la movila lui B rcă p nă n marginea de
care același Duca voievod i-a poruncit clucerului jos, dinspre Gheţăoani, n capul iazului, unde Gri-
Constantin să măsoare săliștea Gheţăoani, să fie goraș Sava, potrivit documentelor privitoare la moșia
pentru hrana t rgoveţilor din Chișinău, iar ser- Gheţăoani, și-a făcut moară. Apoi, de aici, merg nd
darului Mihalcea H ncu să-i dea tot at ta loc n n jos, au măsurat moșia Gheţăoani. n scrisoarea
perimetrul t rgului Lăpușna, din partea de sus , hotarnică mai este consemnat că moșia Gheţăoani,
dinspre satul său Mlădinești. pe din jos , se mărginea cu moșia Ciocana, stăp ni-
3. Ispisoc din 12 ianuarie 7213 (1705) de la dom- tă de protopopul Stăvărachi32 . Boierii nominalizaţi
nul Mihai Racoviţă n privinţa p rii ntre căpitanul și-au ncheiat astfel expunerea: Am făcut și hartă de
Mog ldea, ginerele lui H ncu, și Grigore H ncu, starea locului și luminatul divan va da hotăr re după
pe de o parte, și p rcălabul Bogos, pe de altă parte, cum va fi drept .
pentru niște mori făcute de Bogos n apa B cului, la Din fericire, planul ntocmit, la 1800, de acești
Gheţăoani, mpotriva Chișinăului, cu cuv nt că acel boieri s-a păstrat, fiind tipărit la nceputul secolului
vad de mori i l-ar fi dat danie domnul Constantin al XX-lea, la Litografia lui Kașevski din Chișinău.
Cantemir, n timp ce primii doi au declarat că vadul Raportul naintat Divanului Moldovei n legă-
i pe moșia lor dreaptă. Fiind r nduiţi, vistiernicul tură cu acest litigiu conţine următoarea menţiune,
Gheorghe Apostol și serdarul Ion Sturza au făcut care, n cazul de faţă, prezintă un interes deosebit:
cercetări la faţa locului, n urma cărora au stabilit că din mărturia de cercetare și harta de starea locului ,
locuitorii din ţinutul Lăpușna n-au nici o treabă să iscălite de spătarul Manolache Donici și sulgerul
facă mori sau iazuri n apa B cului , dar numai cei Ioan Tăutul, s-a văzut că acolo unde stolnicul Răș-
din ţinutul Orhei, fapt confirmat de logofătul Ni- canul stăp nește moșia Gheţăoanii din vechi au fost:
colae Donici și c ţiva martori. Lu nd n considerare jumătatea locului ce din jos a Visternicilor și după
această condiţie cunoscută de locuitorii de pe ambe- vremi s-a numit Gheţăoani 33.
le maluri ale B cului, domnul a hotăr t: Bogos să Judecata a durat p nă la 20 martie 1801, c nd
lipsească dintr-acele mori , pe care să le stăp nească domnul Constantin Ipsilanti a pus capăt procesului
Mog ldea și Grigore H ncu, ntruc t acestea se află prin următoarea decizie: dintre cele două mori aflate
pe moșia lor. n proprietatea lui Dumitrache R șcanu, una, acea
4. Ispisoc din 9 decembrie 7226 (1717) de la despre moșia Gheţăoani , răm nea mai departe n
domnul Mihai Racoviţă cu privire la o p ră ntre posesiunea acestuia, iar cea despre moșia Chișinău
postelnicul Grigore H ncu și p rcălabul Grigoraș s-o stăp nească mănăstirea Sf. Vineri34.
Sava pentru un vad de moară de l ngă t rgul Chi- La 1803, satul Visterniceni al stolnicului R șca-
șinău, pe apa B cului, din care aflăm că t rgoveţii nu era un sat mare, comparativ cu celelalte sate din
din Chișinău numesc Gheţăoanii loc domnesc după cuprinsul ocolului Faţa B cului, ţinutul Orhei, fiind
schimbul pe care l-a făcut domnul Duca cu H ncu, nscris n condica Vistieriei Principatului Moldovei
schimb care pe urmă s-a stricat . cu 88 de liuzi. După numărul liuzilor el era ntrecut
5. Zapis din 13 ianuarie 7252 (1744) prin care doar de satul Vălcineţ al mănăstirii F staci, cu 136
Lupa, jup neasa medelnicerului Mog ldea, a dat de liuzi, și de satul răzășesc Bărăiacul, cu 102 liude35.
dania jitnicerului Vasilache Măzărache: jumătate n anul 1808, satul Visterniceni figura n tablele
din moșia Gheţăoani și jumătate de moară, moște- vistieriei cu un număr de liuzi puţin mai mic 6836.
nite de la părinţii săi. Cealaltă jumătate din moșia n 1816, locuitorii satului Visterniceni s-au pl ns
Gheţăoani și jumătate de moară aparţinea fratelui autorităţilor basarabene că banul Dimitrie R șcanu
său, postelnicul Grigoraș H ncu. i asuprește n privinţa ndeplinirii celor 12 zile de
6. Zapis din 24 martie 7252 (1744), prin care pos- boieresc37.
telnicul Grigoraș H ncu, fiul lui Dumitrașcu H n-
cu, i-a v ndut medelnicerului Vasilache Măzărache 32
Ibidem, p. 161.
jumătatea sa din moșia Gheţăoani31. 33
Ibidem, p. 163.
Concomitent, spătarul Matei Donici și sulgerul 34
Ibidem, p. 161.
Ioan Tăutul au măsurat de-a curmezișul tot trupul 35
Uricarul sau colecţiune de diferite acte care pot servi la istoria
moșiei Visternici , din marginea de sus, dinspre Pe- românilor, Iași, 1886, vol. VIII, p. 263-264.
36
ANRM, F. 1, inv. 1, d. 3639, f. 35.
31
A. Eșanu, op. cit., p. 157-159. 37
ANRM, F. 4, inv. 1, d. 63, f. 1.

– 179 –
Fig. 3. Planul Chișinăului. 1800

Mănăstirea Căpriana nu ncetase să-și exprime de bărbaţi și 27 conduse de femei. Moșia satului
nemulţumirea n legătură cu schimbul făcut la 3 de- aparţinea banului Dimitrie R șcanu39.
cembrie 1772 cu spătarul Constantin R șcanu nici La 1819, satul Visterniceni avea 149 de curţi, lo-
n 1817, c nd a naintat o cerere n acest sens. Pregă- cuite de 629 de oameni (328 de sex masculin și 301
tindu-se să respingă pretenţiile mănăstirii, Dimitrie de sex feminin)40.
R șcanu l-a mputernicit pe Ștefan Ghica să efectu- Numărul de curţi este indicat și ntr-un alt docu-
eze lucrările de măsurare a moșiilor Visterniceni și ment. La raportul din 13 mai 1819, expediat vicegu-
Gheţăoani38. vernatorului Basarabiei, Matei Gheorghe Krupenski,
n conformitate cu rezultatele recensăm ntului Isprăvnicia ţinutului Orhei a atașat, pe l ngă alte
populaţiei Basarabiei din 1817, realizat de autorită- acte, un tabel cu privire la numărul familiilor din
ţile imperiale ruse, localităţile au fost grupate, după satele ţinutului. Satele din ocolul Faţa B cului aveau
nivelul bunăstării lor, n trei categorii. Sub acest as- următorul număr de familii: Vălcineţ 124, Bără-
pect, Visternicenii a fost trecut la grupul de sate din iacul 134, Sipoteni 90, Tuzora 67, Tătărești
a doua categorie mijlocii, el continu nd să facă 125, Negrești 49, Vărzărești 76, Roșcanul 67,
parte din componenţa ocolului Faţa B cului, ţinu- Sireţi 98, Petricani 8, Visterniceni 149. n to-
tul Orhei. Feţele bisericești ale satului nregistrate n tal: 1 357 de familii n ocolul Faţa B cului41. Deci,
timpul acestui recensăm nt: doi preoţi, o văduvă de satul Visterniceni se situa pe primul loc n ocolul
preot, un dascăl și un paracliser. 7 mazili constituiau Faţa B cului după numărul de familii.
pătura socială privilegiată. Locuitori din categoria Din Statasticeasca știinţă a ţinutului Orhei, ela-
socială inferioară: 122 de gospodării conduse de băr- borată n 1820, extragem următoarea informaţie
baţi familiști, 26 conduse de văduve și 13 con- statistică referitoare la satul Visterniceni. Feţe bise-
duse de burlaci. n total: 143 de gospodării conduse ricești: 6 gospodari, 4 burlaci și 14 femei. Boieri: un

39
Труды Бессарабской губернской ученой архивной комиссии,
Кишинев, 1907, том Ш, р. 156.
40
ANRM, F. 205, inv. 1, d. 2479, f. 7.
38
ANRM, F. 37, inv. 2, d. 114, f. 10. 41
ANRM, F. 3, inv. 1, d. 60, f. 6.

– 180 –
gospodar, un burlac și o femeie. Mazili: 3 gospodari, n 1830, satul Visterniceni era inclus n compo-
5 burlaci și 4 femei. Călărași: 2 gospodari, 4 burlaci nenţa ocolului Mereni a ţinutului Orhei și era alcă-
și 3 femei. Ţărani moldoveni: 110 gospodari, 181 de tuit din 148 de curţi ţărănești, o curte de mazil și 3
burlaci și 255 de femei. Ţigani robi: 7 gospodari, 18 curţi de ruptași47.
burlaci și 26 de femei. Evrei: 3 gospodari, 1 burlac și Expediind, la 22 februarie 1832, guvernatorului
9 femei. O biserică de piatră cu hramul Sf. nvieri a civil al Basarabiei, A.I. Sorokunski, lista proprieta-
Domnului Isus Hristos, pe care o frecventau locui- rilor funciari din ţinutul Orhei, Poliţia Judeţeană
torii din satul numit Poșta Chișinăului. Construcţii: Orhei a indicat n listă că satul Visterniceni, cu 148
o casă de piatră,110 case de lemn, 24 de bordeie, 2 de familii și 118 curţi, i aparţinea moșierului R șca-
cr șme, 2 beciuri de piatră, 62 de beciuri de lemn, nu48.
o magazie de piatră, 86 de magazii de lemn, 2 mori Potrivit unui act din 27 februarie 1833, moșiile
cu c te două pietre pe apa B cului, 7 varniţe. Ani- Visterniceni și Gheţăoani ale lui Costache R șcanu
male domestice: 248 de cai, 307 vaci, 411 boi, 266 aveau o suprafaţă totală de 3 690 de desetine. Locu-
de cornute mici, 507 oi, 175 de r mători. Albinărit: itori: 200 de gospodari. Moșierul locuia ntr-o casă
214 știubeie, 21 puduri și 3 funturi de miere, 3 pri- de cărămidă, acoperită cu șindilă, cu 9 odăi, n jurul
săci (una a preotului Ioan Ciușu, alta a moșierului căreia se aflau c teva acareturi. Poseda o grădină și
Rășcanu și a treia a lui Grigoraș Cheltuitoru). Livezi: 6 pogoane de vie. Locuitorii stăp neau 200 pogoane
6. Proprietar al moșiei: mareșalul nobilimii din Basa- de vie, av nd obligaţia să dea moșierului a zecea parte
rabia, Dimitrie Rășcanu. Locuitorii ndeplinesc zilele din roadă. Pe fiecare dintre aceste două moșii se afla
boierescului, d nd dijmă din toate. Stăp nul moșiei c te o cr șmă, care aparţineau proprietarului moși-
se folosește de venitul or nzilor și a morilor42 . ilor. Costache R șcanu mai avea pe moșiile sale un
Poșta Chișinăului, menţionată n această statisti- atelier de ţesut și o fabrică de cărămidă49.
că, se mai numea și Poșta din Visterniceni, așezare n n cadrul recensăm ntului fiscal din 1835, n sa-
care locuiau surugii moldoveni: 18 gospodari, 29 de tul Visterniceni al moșierului Costache Dimitrie
burlaci și 28 de femei. Această așezare avea 10 case, R șcanu, a fost nregistrat următorul număr de locu-
7 bordeie, o magazie, 95 de cai, 20 de vaci, 6 boi, 10 itori: o familie care făcea parte din clasa privilegiată,
cornute mici și 9 r mători43. compusă dintr-o persoană de sex masculin și două
La 1823, populaţia satului Visterniceni sau slobo- persoane de sex feminin, și 228 de familii de ţărani
zia R șcanu, după cum este scris n actul din epocă, (404 membri de sex masculin și 334 de sex femi-
ntrunea 162 de familii44. nin)50.
Date statistice referitoare la satul Visterniceni din ntr-o listă de localităţi din judeţul Chișinău51,
1825: case 120; căruţe 120; bovine 293 de boi, ntocmită n 1837, satul Visterniceni figurează doar
195 de vaci și 63 de viţei; oi 963; cai 23 de cai de cu 30 de curţi52 , iar ntr-un act din 1845 se menţio-
atelaj și 9 m nji. Proprietară a moșiei satului: moși- nează că acest sat avea 23 de curţi53.
ereasa R șcanu. Suprafaţa moșiei: 3 000 de păm nt Conform unui registru cu date referitoare la pro-
productiv și 367 de păm nt neproductiv45. prietăţile funciare din anii 1849-1851, moșia Vister-
n iulie 1829, C rmuirea Regională a Basarabiei a niceni a lui Constantin R șcanu avea o suprafaţă de
adoptat decizia de a-i recompensa pe urmașii lui Di- 3 000 de desetine54. Pe c nd ntr-un tablou cu indici
mitrie R șcanu pentru terenul de 48 de desetine din statistici, prezentat, la 24 ianuarie 1855, guvernato-
moșia Visterniceni, cedat orașului Chișinău, precum rului Basarabiei de către Poliţia judeţului Chișinău,
și pentru daunele suportate n urma lichidării morii
și desecării iazului de pe terenul cedat. Recompensa 47
ANRM, F. 2, inv. 1, d. 1485, f. 8.
i-a fost remisă fiului răposatului Dimitrie R șcanu, 48
ANRM, F. 2, inv. 1, d. 1728, f. 32v.
Constantin R șcanu, la 8 octombrie 183546.
49
ANRM, F. 37, inv. 2, d. 1281, f. 45.
50
ANRM, F. 134, inv. 2, d. 834, f. 53v. Listele contribuabililor
42
Constantin N. Tomescu, Catagrafia Basarabiei la 1820. 127 de pe moșiile Visterniceni și Poșta Chișinău ale lui Constan-
sate din ţinutul Orheiului, Chișinău, 1931, p. 55-56. tin D. R șcanu: ANRM, F. 134, inv. 2, d. 82, f. 36-85.
43
Ibidem, p. 56. 51
n 1836, judeţul Orhei a fost divizat n două părţi, fiind con-
44
ANRM, F. 5, inv. 3, d. 747, f. 178. stituite judeţele Orhei și Chișinău.
45
Arhiva Istorico-Militară Centrală de Stat (ЦГВИА) a Fede- 52
ANRM, F. 2, inv. 1, d. 2588, f. 257.
raţiei Ruse, F. ВУА, d. 18593, f. 4. 53
ANRM, F. 208, inv. 1, d. 11, f. 868v.
46
ANRM, F. 37, inv. 2, d. 1281, f. 143, 146. 54
ANRM, F. 24, inv. 1, d. 2, f. 3.

– 181 –
este indicat că moșia satului Visterniceni avea supra-
faţa de 2 600 de desetine și era stăp nită de Gheor-
ghe R șcanu, fiind locuită de 210 oameni nscriși n
lista contribuabililor din acest sat (101 de sex mascu-
lin și 109 de sex feminin). Satul cuprindea 52 de case
ale locuitorilor băștinași și 18 case ale unor persoa-
ne cu domiciliu temporar. Moșia Poșta Chișinău, cu
suprafaţa de 5 desetine, i aparţinea lui Constantin
R șcanu. n lista contribuabililor din așezarea de pe Fig. 4. Sigiliul primarului satului Visterniceni. 14 iunie 1880
această moșie erau trecuţi 19 oameni, iar așezarea era
compusă din 3 case ale locuitorilor băștinași și 48 de Pe data de 7 decembrie 1882, n hotelul Castigli-
case ale unor locuitori stabiliţi temporar55. one din Paris, s-a stins din viaţă nobilul Constan-
n urma recensăm ntului fiscal din 1859 s-a con- tin Dimitrie R șcanu, care nu avea urmași direcţi60.
statat că satul Visterniceni (slobozia R șcanovca), Drept urmare, la 8 aprilie 1883 a fost inventariată
stăp nit de moșierul Constantin R șcanu, avea 100 averea rămasă după decesul lui. Portărelul nsărci-
de curţi și 566 de locuitori (313 de sex masculin și nat să execute această lucrare a notat că moșia Vis-
253 de sex feminin)56. terniceni are o suprafaţă de 2 954 de desetine și se
n anii 1870 și 1875, potrivit datelor statistice nvecinează cu păm ntul orașului Chișinău, moșia
publicate de statisticianul A.N. Egunov, satul R șca- Petricani a domnișoarei Limonia Macri, terenul vi-
novca (Visterniceni) din plasa Mereni, judeţul Chiși- ran Ceucari a negustorului Berk Pitkis, moșia ră-
nău, se caracteriza prin următorii indici57: zeșească Tohatin și moșia Ciocana a negustorului
Mihail Kaciulkov. Răposatul avea pe moșia sa două
Anul Case Populaţie Cai Bovine Oi și
capre
case una nouă și alta veche, acoperite cu șindilă, și
Sex Sex c teva acareturi61.
masculin feminin
Pe de altă parte, ntr-un act din 1888 se arată că
1870 122 255 257 59 136 446
1875 90 237 246 72 158 380
moșiile Visterniceni și Poșta Veche ale nobilului
Constantin R șcanu aveau o suprafaţă totală de 2
ntr-o listă de localităţi din plasa Mereni, ce con- 737 de desetine. n acest timp, locuitorii satului Vis-
ţine informaţii statistice pe anul 1878, se arată că sa- terniceni posedau 64 de desetine de păm nt62 .
tul Visterniceni are 76 de curţi58. n virtutea hotăr rii din 7/10 iunie 1895 a Cur-
Prin actul notarial din 12 iulie 1880, Constan- ţii de Apel Odesa, moșia Visterniceni a decedatului
tin R șcanu a donat orașului Chișinău, semnat din
partea orașului de către primarul Carol Schmidt, un pe locul unde acest mpărat, n ziua de 12 aprilie 1877, a
teren viran cu suprafaţa de 20 de desetine din corpul adus la cunoștinţă armatei sale manifestul despre nceperea
moșiei Visterniceni, megieș cu moșia Chișinăului, n războiului cu Turcia să fie construit un azil pentru persoa-
nele care au devenit invalizi n cursul acestui război. P nă n
vederea construirii unui azil pentru invalizi59.
1880, locul unde a fost r nduită armata, adică terenul care
55
ANRM, F. 2, inv. 1, d. 6139, f. 121v. a fost cedat de C. R șcanu, servea drept c mp pentru curse
56
Бессарабская область. Список населенных мест по сведе- de cai și c mp de instrucţiune de vară pentru garnizoana din
ниям 1859 года. Издан Центральным Статистическим Chișinău. Către data de 30 octombrie 1882, pe terenul de
Комитетом Министерства Внутренних Дел. Обрабо- 20 de desetine au fost zidite o capelă de piatră și patru case
тан А.А. Артемьевым. Санкт-Петербург, 1861, p. 12; А. de piatră, cu patru camere fiecare. Din 1919, Azilul Invalizi-
Защук, Материалы для военной географии и военной lor a fost folosit de Societatea Invalizilor (ANRM, F. 1404,
статистики России, собранные офицерами Генераль- inv. 1, d. 846, f. 105, 112).
ного Штаба. Военное обозрение Бессарабской области, 60
ANRM, F. 2, inv. 1, d. 8645, f. 57; ANRM, F. 309, inv. 1, d.
Санкт-Петербург, 1863, р. 231. 215, f. 1.
57
А.Н. Егунов, Бессарабская губерния в 1870-1875 годах. 61
ANRM, F. 36, inv. 4, d. 3214, f. 5. ntr-un act din 22 sep-
Перечень населенных мест, Кишинев, 1879, p. 30. tembrie 1880 se menţionează că moșia Visterniceni se nve-
58
ANRM, F. 70, inv. 1, d. 19, f. 6. cina și cu moșia Spercoceni (ANRM, F. 1404, inv. 1, d. 846,
59
ANRM, F. 36, inv. 2, d. 55, f. 5; ANRM, F. 36, inv. 4, d. f. 2).
3214, f. 21; ANRM, F. 1404, inv. 1, d. 846, f. 2. n cadrul 62
Кишиневское Земство. Отчеты, доклады, сметы, рас-
ședinţei din 16 aprilie 1877, Primăria orașului Chișinău a кладки Кишиневской Уездной Земской Управы и поста-
decis să nalţe n Grădina Publică, din mijloacele orășenești, новления Уездного Земского Собрания XX очередного
un monument al mpăratului Rusiei Alexandru al II-lea, iar созыва 1888 года, Кишинев, 1888, р. 200.

– 182 –
Constantin R șcanu a trecut cu drept de moștenire darea, la 2 septembrie 1896, a contractului referitor
n proprietatea principesei Adela Dimitrie Moruzi, la tramvaiul cu cai Societăţii Anonime din Belgia. 7.
Cleopatrei Costachi Iamandi și a lui Teodor Petru Actul de v nzare-cumpărare a moșiei R șcani-Vister-
Sturza, tustrei supuși ai Rom niei63. niceni. 8. Contractul cu privire la instalarea ilumina-
Prin actul de v nzare-cumpărare din 15 mai tului electric 66.
1900, ncheiat n Biroul Notarial al notarului Ilia N. n 1904, n satul R șcani (numit și Visterniceni) a
Kobiev, aflat n incinta Casei Arhierești de pe strada fost deschisă o școală ministerială cu o singură clasă.
Aleksandrovskaia din Chișinău, principesa Adela D. Către 1 ianuarie 1906, n această școală nvăţau 36
Moruzi, supusă Rom niei, și avocatul Constantin D. de elevi, n timp ce n sat existau 105 copii de v rstă
Chiriac, ultimul acţion nd n baza procurilor puse la școlară, cuprinsă ntre 9 și 11 ani67.
dispoziţie de către Cleopatra Iamandi, supusă Rom - La 1 ianuarie 1906, satul Visterniceni, plasa Me-
niei, și nobilul Pavel Victor Dicescu, mputernicit să reni, avea 275 de curţi și 1 049 de locuitori (517 de
tuteleze averea decedatului supus al Rom niei, Teo- sex masculin și 532 de sex feminin)68. Conform unei
dor Petru Sturza, au v ndut orașului Chișinău mo- surse bisericești, la 1906, n parohia Visterniceni era
șia Visterniceni (numită și R șcanovca). Din partea următorul număr de locuitori: feţe bisericești 14,
orașului tranzacţia a fost ncheiată de către primarul militari 522, funcţionari civili 41, t rgoveţi 1
orașului Chișinău, Carol Schmidt, consilierii Con- 230, ţărani 448. n total: 2 255 de oameni69.
siliului Municipal Chișinău, Mihail N. Miciu-Nico- Un număr mic de locuitori este indicat ntr-o sur-
laevici și Leopold Gh. Siţinski, și avocatul Victor I. să cu date statistice pe anul 1910: 230 de curţi și 780
Șitov, autorizaţi prin decizia Consiliului Municipal de locuitori70.
Chișinău din 1 mai 190064. Principesa Adela Moruzi La 1 ianuarie 1912: 280 de curţi și 992 de oa-
a v ndut 702 desetine care i aparţineau, iar Con- meni71.
stantin Chiriac 491 de desetine (351 de desetine La 1 ianuarie 1916: 250 de curţi și 1 770 de locu-
ale Cleopatrei Iamandi și 140 de desetine ale lui Teo- itori72 .
dor Petru Sturza). n total: 1 193 de desetine65. Structura confesională a populaţiei satului R ș-
Ziarul Sfatul Ţării din 16 februarie 1918 a n- cani (Visterniceni) la 1915: ortodocși moldoveni 2
știinţat publicul larg despre faptul că n biroul se- 264, persoane de altă credinţă 76, catolici 32, lu-
cretarului Primăriei orașului Chișinău a fost găsită terani 1773.
o casetă cu următoarea inscripţie pe ea: n această Date statistice bisericești referitoare la populaţia
cutie se păstrează o peniţă de coral. Această peniţă parohiei din 1916: 284 de curţi și 2 303 de oameni
a fost dăruită Primăriei de către primarul orașului (1 136 de persoane de sex masculin și 1 167 de sex
Chișinău, C.A. Schmidt, pentru a semna contracte feminin), dintre care feţe bisericești 15 persoane de
importante referitoare la amenajarea orașului. Case- ambele sexe, militari 426, nobili 27, t rgoveţi 1
ta a fost donată de către K.F. Vais. Cu această peniţă 287, ţărani 548, sectanţi 8, plus 29 de familii de
au fost semnate: 1. Contractul cu privire la pavarea evrei74.
străzilor din oraș. 2. Contractul privind construirea 66
Сфатул Цэрий, nr. 36, 16 februarie 1918, p. 4.
n Chișinău a tramvaiului cu cai. 3. Contractul pri- 67
Школьная сеть с кратким обзором состояния начального
vind construirea n oraș a abatoarelor. 4. Contractul образования. Кишиневский уезд, Кишинев, 1907, p. 33, 49.
cu privire la construirea sălii de concerte. 5. Contrac-
68
ANRM, F. 65, inv. 1, d. 1419, f. 1.
69
ANRM, F. 208, inv. 12, d. 168, f. 152.
tul privind construirea n oraș a apeductului. 6. Ce- 70
Бессарабский календарь ежегодник, Кишинев, 1910, р.
259-260.
63
ANRM, F. 36, inv. 4, d. 3214, f. 3v. 71
Кишиневское Земство. Отчеты, доклады, сметы и рас-
64
Intenţia de a cumpăra moșia Visterniceni a fost dezbătută кладки Кишиневской Уездной Земской Управы и поста-
n ședinţa Consiliului Municipal Chișinău (Duma) din 2 новления Уездного Земского Собрания XXXXIV очередного
aprilie 1897, c nd a fost luată hotăr rea de a solicita Minis- созыва 1912 года, Кишинев, 1913, р. 5.
terului Afacerilor Interne al Rusiei să acorde orașului per- 72
Медико-санитарный обзор по Кишиневскому уезду за
misiunea de a contracta un mprumut de 500 000 de ruble 1915 год , n Доклады Кишиневскому 48-му Очередному
pentru a cumpăra această moșie. La 13 noiembrie 1897, Земскому Собранию созыва 5-го декабря 1916 года, Киши-
ministrul Afacerilor Interne i-a comunicat guvernatorului нев, 1916, p. 7.
Basarabiei că nu există impedimente n acest sens din partea 73
Справочная книга Кишиневской епархии на 1915 год,
Ministerului (ANRM, F. 9, inv. 1, d. 309, f. 1-3, 7). Кишинев, 1915, р. 130.
65
ANRM, F. 36, inv. 4, d. 3214, f. 33v . 74
ANRM, F. 208, inv. 12, d. 215, f. 145.

– 183 –
 n cadrul ședinţei Consiliului de Miniștri al Re-
publicii Moldovenești din 15 martie 1918, la care a
participat și primarul Chișinăului, C. Schmidt, a
fost audiat memoriul Consiliului Municipal Chi-
șinău privind includerea satului R șcanovca n raza
orașului Chișinău. Propunerea a fost acceptată75.
Cu toate acestea, satul Visterniceni continua să
fie n subordine judeţeană. n 1923, făc nd parte din Fig. 5. Pisania bisericii
plasa R șcani, el se caracteriza prin următorii indici
statistici: case 485; locuitori 1 983 (949 de sex rile ca pisania să se zidească deasupra ușii de intra-
masculin și 1 034 de sex feminin)76. re a pridvorului.
Prin telegrama expediată, la 1 iulie 1925, Minis- Av nd n vedere anul indicat n pisanie, Ștefan
terului Afacerilor Interne al Rom niei, prefectul ju- Berechet a concluzionat: această biserică a fost ridi-
deţului Chișinău a enumerat o serie de modificări cată n 1777 de către biv vel spătarul81 Constantin
administrative ce urmau să fie implementate n ca- R șcanu82 .
drul judeţului, printre care și cea privitoare la des- Acest an al zidirii locașului sf nt este indicat n
fiinţarea comunei Visterniceni cu satul component formularele83 cu date referitoare la biserica din satul
Poșta Veche și alipirea acestor două localităţi la ora- Visterniceni, completate anual n perioada domina-
șul Chișinău77. ţiei ţariste. Citim, bunăoară, n Vedomoste pentru
n corespundere cu decretul regal din 25 septem- biserica Învierii Domnului din satul Visterniceni,
brie 1925 cu privire la noua organizare administra- uezdul84 Chișinăului pe anul 1836: Zidită la anul
tivă a Rom niei, la comuna urbană Chișinău au fost 1777, prin s rguinţa răposatului spătariu Constan-
alipite un șir de sate, inclusiv Visternicenii78. tin Rășcanu 85 .
La 1939, printre suburbiile municipiului Chiși- Conform datelor expuse n lista bisericilor ba-
nău se număra și Visterniceni (R șcanovca)79. sarabene existente la 1812-1813, elaborată de cerce-
tătorul Ioan Halippa pe baza informaţiilor extrase
Biserica Învierea Domnului din Visterniceni din formularelor depozitate n arhiva Consistoriului
ntr-un studiu despre bisericile vechi din orașul Duhovnicesc din Chișinău, cea mai veche menţiune
Chișinău, Ștefan Berechet a informat cititorul că relativă la biserica nvierii din satul Visterniceni, ţi-
n timpul elaborării, anterior anului 1924, a studiu- nutul Orhei, datează din anul 1793. n privinţa ei se
lui respectiv, ntr-o ncăpere a bisericii Sf. mpăraţi detalia n formular că era de piatră, nzestrată sufi-
Constantin și Elena, numită a lui R șcanu, din sub- cient cu odăjdii; vasele sfinte sunt de argint și cositor;
urbia R șcani, se păstra pisania bisericii, sculptată dispune de toate icoanele cuvenite și toate cărţile 86.
pe o mică bucată de marmură , cu următorul conţi- n 1815, funcţia de preot la biserica nvierii o
nut: Această sfăntă bisărică din temelie s-au zidit cu exercita Ioan Ciuș, care, pe data de 16 septembrie al
cheltuiala a robului Dumnezău Constantin Rășcan acestui an, i-a adresat mitropolitului Gavriil Bănu-
biv v. spatar 1777 80. lescu-Bodoni solicitarea de a-l numi pe fiul său Lupu
După cum opinează Ștefan Berechet, această in- n calitate de c ntăreţ la biserica unde slujește, deoa-
scripţie a fost scoasă din zidul bisericii c nd s-a con- rece ea nu avea c ntăreţ numit prin ordin eparhial87.
struit pridvorul. Concomitent, Ștefan Berechet a Prin cererea din 19 iunie 1819, Grigore, fiul dece-
mai adus la cunoștinţă publicului pasionat de valo- datului preot Ioan Sterievici de la biserica din Vister-
rile culturale ale trecutului că Secţia din Basarabia a niceni, i-a explicat mitropolitului Bănulescu-Bodoni:
Comisiei Monumentelor Istorice a luat toate măsu-
75
ANRM, F. 920, inv. 1, d. 8, f. 196. 81
Biv fost; vel mare, s.v. DEX, 2009.
76
Dicţionarul statistic al Basarabiei, Chișinău, 1923, p. 288. 82
Șt. Berechet, op. cit., p. 128.
77
ANRM, F. 339, inv. 1, d. 334, f. 14v. 83
n rusă: клировые ведомости.
78
ANRM, F. 339, inv. 1, d. 1897, f. 8. 84
Uezd (rusism) ţinut/judeţ.
79
ANRM, F. 339, inv. 1, d. 2486, f. 12. 85
ANRM, F. 208, inv. 12, d. 3, f. 1.
80
Șt. Berechet, Cinci biserici vechi din Chișinău , Comisiunea 86
Труды Бессарабской губернской ученой архивной комиссии,
Monumentelor Istorice. Secţia din Basarabia. Anuar, Chiși- том Ш, р. 245.
nău, 1924, p. 127-128; Luminătorul, 1925, nr. 17, p. 64. 87
ANRM, F. 205, inv. 1, d. 776, f. 131.

– 184 –
la 28 aprilie 1809, m-am așezat dascăl cu ucaz88 la orașul Chișinău, n subordinea căruia se afla biserica
biserica cu hramul Sfinţilor Mai Marilor Voievozi nvierii din satul Visterniceni, a intervenit pe l ngă
din satul Meleșănii ţinutul Orhei, unde am dăscălit arhiepiscopul Dimitrie Sulima al Chișinăului și Ho-
pănă la anul 1813, apoi, la anul 1813, răpos nd pă- tinului n privinţa lui Grigore Dimcinschi, c ntăreţ
rintele meu și nefiind altul mai mare spre a purta de la sus-numita catedrală chișinăuiană, de a-l transfe-
grijă casei părinţăști, m-am mutat n casa părinţască, ra la biserica de la Visterniceni, av nd asentimentul
unde mă aflu și pănă acum și fiindcă acum este loc de moșierului Dimitrie R șcanu și al enoriașilor de a-l
al doilea preot n satul Visterniceni, la biserica unde avea diacon la biserica lor. Grigore Dimcinschi citea
se prăznuiește hramul Sfintei nvieri, a cărei biserici și c nta bine n limbile rom nă și rusă95. El a nceput
poporul se află de 150 case. Pentru care, alătur nd să activeze ca diacon la biserica de la Visterniceni din
mărturia lăcuitorilor și a pameșcicului89, prin care ziua de 22 iunie 182396.
sănt cerut a mă hirotonisi al doilea preot, rog mila n 1831, Dumitru Ciuș, fiul preotului Ioan Ciuș,
preasfinţiilor voastre ca să fie milostivitoare rezolu- exercita funcţia de paracliser la biserica de la Vister-
ţia spre a mă hirotonisi preot și vecinică pomenire va niceni97.
răm ne nalt preasfinţiilor voastre 90. Mitropolitul a Prin raportul din 18 noiembrie 1831, protoiereul
scris pe cerere următoarea rezoluţie: Candidatul să Piotr Loncikovski i-a comunicat arhiepiscopului Di-
ntre n cercetarea care se face stavlenicilor 91. mitrie Sulima că Maria R șcanu, proprietara satului
Execut nd această dispoziţie a mitropolitului, Visterniceni, și enoriașii bisericii nvierii din acest sat
Dicasteria Duhovnicească Exarhală din Chișinău a au rugat ca diaconul Gheorghe Sterievici de la bise-
constatat, n baza statului de funcţii din 1819, că bi- rica nominalizată să fie hirotonit preot. n raport se
serica nvierii lui Isus Hristos este nzestrată sufici- mai arată că Gheorghe Sterievici era fiu de preot, avea
ent cu obiecte de cult și cărţi; n parohie sunt 149 de v rsta de 34 de ani și a devenit diacon la 21 februarie
curţi. Preot la biserică este Ioan Ciuș, care are patima 1825. Cu excepţia lui Gheorghe Sterievici, la biserica
paharului. Preotul al doilea, Matei Ioncu, a decedat din Visterniceni mai activau: un preot, care, din cau-
n 1819 . Conform statului de funcţii din 1812 al bi- za ntinderii mari a parohiei, nu reușea să-și exercite
sericii din Visterniceni, fiul de preot Grigore Steri92 funcţia cum se cuvine, doi dascăli și doi pălămari.
avea 25 de ani, citea și c nta n moldovenește bine . Parohia avea n raza sa 229 de curţi și 1 070 de oa-
După ce a fost ridicat, n luna august 1819, la treap- meni (545 de sex masculin și 525 de sex feminin)98.
ta de diacon, apoi la cea de preot, Grigore Steri este La raport este anexată mărturia din 29 octombrie
numit n postul de preot al bisericii din Visterniceni. 1831 a enoriașilor, redactată n limba rom nă, prin
n statul de funcţii din 1822 al bisericii nvierii care au adresat rugămintea de a-l avea ca preot pe
din Visterniceni este indicat că ea avea 3 preoţi, 2 Gheorghe Sterievici, precum și lista enoriașilor, scri-
dascăli și 2 paracliseri. n parohie erau 209 curţi și să n rusă, cu semnăturile acestora, la sf rșitul listei
870 de locuitori (473 de sex masculin și 433 de sex fiind aplicată pecetea satului Visterniceni. Printre
feminin). Biserica era zidită din piatră, nzestrată su- semnatari figurează vornicul Ignat R ndunică și bă-
ficient cu obiecte de cult și odăjdii93. tr nul Toderaș Cojocaru.
Clerul bisericii nvierii din Visterniceni la 1823. Clerul bisericii nvierii din Visterniceni la 1831:
Preoţi: Ioan Ciuș, de 76 de ani, Ioan Penteleevici, de preotul Grigore Sterievici, de 43 de ani, diaconul
42 de ani, Grigore Sterievici, de 36 de ani. Dascăli: Gheorghe Sterievici, de 33 de ani, dascălii Lupu
Lupu Ciuș, de 34 de ani, Iordache Sterievici, de 26 Ciuș, de 41 de ani, și Andrei Leahu, de 37 de ani, pă-
de ani. Pălămari: Vasile Darie, de 34 de ani, și An- lămarii Andrei Ciuș, de 43 de ani, și Dumitru Ciuș,
drei Ciuș, de 36 de ani94. de 28 de ani99.
La 6 aprilie 1823, protoiereul Piotr Loncikovski Feţele bisericești nregistrate pe data de 28 aprilie
de la catedrala Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil din 1835 ( n act se menţionează că biserica nvierii din
88
Ukaz (rusism) ordin.
89
Moșierului.
90
ANRM, F. 205, inv. 1, d. 2479, f. 1. 95
Ibidem, f. 1.
91
Stavlenik (rusism) candidat. 96
ANRM, F. 205, inv. 1, d. 4522, f. 26.
92
Numele de familie este ortografiat conform originalului. 97
ANRM, F. 205, inv. 1, d. 6883, f. 2.
93
ANRM, F. 205, inv. 1, d. 4088, f. 1. 98
ANRM, F. 205, inv. 1, d. 7085, f. 1.
94
Ibidem, f. 7. 99
Ibidem, f. 6.

– 185 –
satul Visterniceni avea n subordinea sa două paro-
hii)100:
Sex masculin Vârsta Sex feminin Vârsta
Preotul Ioan Ioan 58 Soţia Vasilisa 38
Penteleevici 2 Fiicele: Zinaida 19
Fiul Ioan Elena 7
Ecaterina 4
Preotul Gheorghe 39 Soţia Maria 27
Ioan Sterievici 3 Fiica Efimia 6
Fiul Ioan
Diaconul Dumitru 40 Soţia Ecaterina 30
Ioan Ciuș 8 Fiica Ana 6
Fiul Petru
Dascălul Lupu 47 Soţia Iustina 33
Ioan Ciuș 15 Fiica Ecaterina 17
Fiii: Gheorghe ?1101
Constantin ?
Nicolae
Dascălul Nicolae ?
Grigore Leahu
Pălămar Andrei 49
Ioan Ciuș
În afara schemei: Fiicele decedatului preot
Ioan, fiul 17 Matei Iuncu: Alexandra 22
decedatului preot Elena 19
Matei Iuncu Smaranda, soţia 38
decedatului preot
Grigore Sterievici Fig. 6. Arhiepiscopul Dimitrie Sulima al Chișinăului și Hotinului

Din același formular cu date privitoare la biserica ei i-au declarat că, din cauza sărăciei, nu pot susţine
din Visterniceni pe anul 1836, din care am citat mai financiar efectuarea acestor lucrări, iar moșierul R ș-
sus, aflăm că locașul sf nt era din piatră, acoperit cu canu lipsea. ntre timp, fisurile s-au mărit, nc t de-
șindrilă, cu clopotniţă deasupra pridvorului bisericii, venise periculos de a mai oficia servicii divine. Av nd
crăpată din pricina cutremurului de păm nt. Biseri- n vedere și constatarea n acest sens a arhitectului
ca era ndestulată cu podoabe. Clirosul după ștat de Zaușkevici, care a examinat fisurile n ziua de 3 iunie
demult: doi preoţi, un diacon, doi dascăli și un pono- 1838, protopopul a solicitat permisiunea arhiepisco-
mariu . pală de a nchide biserica pentru a fi reparată102 . La
Prin adresa din 18 martie 1838, inginerul hotar- 9 iunie 1838, arhiepiscopul a ordonat: Lucrurile și
nic din judeţul Orhei, Rosiţki, a nștiinţat Consis- obiectele de cult ale bisericii din satul Visterniceni să
toriul Duhovnicesc din Chișinău că a delimitat un fie transmise pentru păstrare celei mai apropiate bise-
sector de păm nt din trupul moșiei Visterniceni, cu rici din Chișinău, unde să slujească și clerul bisericii
suprafaţa de 33 de desetine, pentru clerul bisericii n- din Visterniceni, iar biserica să fie nchisă 103.
vierii de pe această moșie101 . Execut nd ordinul, protopopul E. Pereteatcovici
Cur nd, starea bisericii, cauzată de cutremur, s-a a adus la cunoștinţă Consistoriului Duhovnicesc din
agravat, ceea ce l-a determinat pe protopopul proto- Chișinău, prin raportul din 24 iunie 1838, că lucru-
iereu Elisei Pereteatcovici să-i raporteze, la 7 iunie rile și obiectele de cult ale bisericii din Visterniceni
1838, despre aceasta arhiepiscopului Dimitrie Suli- au fost transmise bisericii Sf. Arhangheli Mihail și
ma. Iniţial, menţiona protopopul n raport, fisurile Gavriil din orașul Chișinău, iar biserica a fost nchi-
apărute n timpul cutremurului de păm nt n zidul să104.
bisericii erau ne nsemnate. Tot atunci, protopopul După o vreme, a revenit la Visterniceni moșierul
le-a propus locuitorilor satului să repare biserica, nsă R șcanu, care, la 12 martie 1839, a naintat arhiepi-
100
ANRM, F. 134, inv. 2, d. 76, f. 159-162. 102
ANRM, F. 208, inv. 2, d. 2646, f. 1-2.
101
ANRM, F. 208, inv. 2, d. 2704, f. 1; ANRM, F. 208, inv. 4, d. 103
Ibidem, f. 1.
970, f. 1. 104
Ibidem, f. 5.

– 186 –
 clopotniţă și făcute altele noi, ridic nd clopotniţa cu
un st njen107, iar acoperișul să fie acoperit din nou.
Rezoluţia Preasfinţiei Voastre din 13 martie 1839,
consemnată pe această cerere, este următoarea: ¬ Bi-
necuv ntez realizarea reparaţiei, arătată n actul ane-
xat de către arhitect, dar neapărat sub supravegherea
arhitectului . n prezent, reparaţia acestei biserici a
fost terminată, ea fiind nfăptuită sub supravegherea
arhitectului. Moșierul Constantin R șcanu mpreu-
nă cu enoriașii, după cum se poate vedea n cererea
acestuia, care este anexată, și-au exprimat dorinţa de
a schimba hramul bisericii din nvierii n Sf. mpă-
raţi Constantin și Elena 108.
Pe data de 24 octombrie 1839, arhiepiscopul Di-
mitrie Sulima a notat pe acest raport următoarea re-
Fig. 7. Petricani. Locul unde s-a aflat biserica Sf. Gheorghe. zoluţie: De azi nainte, patronii acestei biserici să fie
Aprilie 2016 Sf. mpăraţi Constantin și Elena .
scopului Dimitrie Sulima o petiţie, comunic ndu-i Elabor nd lista celor mai vechi biserici din Basa-
că, la rugămintea sa, arhitectul regional și al orașului rabia, Vasile Kurdinovski a notat n privinţa bisericii
Chișinău, Gasket, a cercetat fisurile și a indicat, n din satul Visterniceni: Din păcate, nu a fost posibil
certificatul pe care i l-a eliberat la 28 februarie 1839, de clarificat c nd biserica nvierii a fost numită n
ce lucrări de reparaţie urmau să fie realizate. Deoa- cinstea Sf. mpăraţi Constantin și Elena 109.
rece pentru nfăptuirea acestor lucrări era necesară Așadar, n conformitate cu actul de arhivă ci-
o sumă considerabilă de bani, R șcanu l-a rugat pe tat nai sus, hramul bisericii din Visterniceni a fost
arhiepiscop ca epitropului bisericii din Visterniceni, schimbat n virtutea dispoziţiei arhiepiscopului Di-
Marcu Popovici, să-i fie pusă la dispoziţie o condică mitrie Sulima din 24 octombrie 1839.
de milă, pe un termen de un an, să colecteze de la do- n 1841, biserica Sf. mpăraţi Constantin și Elena
natori bani pentru reparaţie. Arhiepiscopul și-a dat din Visterniceni era de piatră, acoperită cu șindrilă,
consimţăm ntul105. tot din piatră fiind și clopotniţa110.
La 24 octombrie 1839, protoiereul Elisei Pereteat-
covici i-a raportat arhiepiscopului Dimitrie Sulima:
Prin rezoluţia Preasfinţiei Voastre, dată la 9 iunie
1838, biserica nvierii din satul Visterniceni, judeţul
Chișinău, aflată n subordinea mea, a fost nchisă,
deoarece a fost deteriorată considerabil de cutremu-
rul de păm nt, iar lucrurile și obiectele de cult au fost
transmise prin act bisericii Sf. Arhangheli Mihail și
Gavriil din orașul Chișinău. Antimisul a fost predat
pentru păstrare veșm ntăriei arhierești. Apoi, prin
cererea naintată, n luna martie al acestui an, Preas-
finţiei Voastre, moșierul acestui sat, funcţionarul
de clasa a VII-a106 Gheorghe R șcanu a rugat să i se
Fig. 8. Intrarea în curtea bisericii
permită să repare această biserică, potrivit indicaţii-
lor date de către arhitect, n felul următor: cupolele,
zidite din piatră, să fie desfăcute complet și constru- 107
n Rusia, un st njen era egal cu 9 arșini (1 arșin = 71,12 cm).
ite altele din lemn, la fel să fie dăr mate și arcele din 108
ANRM, F. 208, inv. 2, d. 3061, f. 1.
109
В. Курдиновский, Список древнейших церквей Бес-
105
Ibidem, f. 7. сарабской губернии , Труды Бессарабского церковного
106
Conform Tabelei rangurilor din Imperiul Rus ( n rusă, историко-археологического oбщества, Кишинев, 1910, 1-й
надворный советник). Rang civil care corespundea gradului выпуск, p. 56.
militar de locotenent-colonel. 110
ANRM, F. 208, inv. 12, d. 6, f. 140.

– 187 –
Fig. 9. Biserica Sf. Împărați Constantin și Elena din Visterniceni. 1924

n 1874, biserica Sf. Gheorghe din satul Petricani, n toamna anului 1866, ea era frecventată de 5 băieţi
zidită n 1802, prin s rguinţa vameșului Gheorghe, și 2 fete, pe care i nvăţa preotul Popovschi n casa
era foarte veche, din care cauză a fost nchisă pentru proprie113.
oficierea serviciilor religioase. Toate lucrurile din bi- La 1885, serviciile divine la biserica din Visterni-
serică au fost trecute n biserica din Visterniceni, n ceni se oficiau n limbile rusă și rom nă114, iar con-
componenţa acestei parohii fiind inclusă și parohia form unui document din 1890 n limbile slavă
Petricani111. bisericească și rom nă . Tot n acest document din
115

n 1878, slujitorii bisericii din Visterniceni aveau 1890 se mai spune că pe l ngă biserica din Visterni-
la dispoziţie 66 de desetine de păm nt. Asupra 33 de ceni nu există școală.
desetine din moșia Visterniceni posedau act de pro- La nceputul secolului al XX-lea, cimitirul de l n-
prietate din 1838, iar actul de proprietate asupra 33 gă biserica din Visterniceni se umpluse cu morminte,
de desetine din moșia Petricani data din 1837112 . de aceea se iscase problema de a-l extinde. Problema
ntr-o listă de localităţi basarabene n care existau urma să fie soluţionată cu acordul Primăriei Chiși-
școli bisericești parohiale, expediată, la 2 decembrie nău, n gestiunea căreia se afla moșia Visterniceni. n
1866, Comitetului de Statistică al Basarabiei de către ședinţa din 27 februarie 1904, Consiliul Municipal
Consistoriul Duhovnicesc din Chișinău, se menţio- Chișinău a acceptat propunerea comisiei create ad-
nează că școala din Visterniceni exista din anul 1861. hoc de a repartiza pentru cimitir un teren cu supra-
faţa de 5 desetine, situat după azilul pentru invalizi,
111
ANRM, F. 208, inv. 12, d. 132, f. 117. Biserica Sf. Gheorghe ntre un drum și Valea Socului, locul de aici fiind
din satul Petricani era zidită din piatră, acoperită cu șindri- nalt. Terenul a fost examinat și de medicul orașului
lă, cu clopotniţă separată, așezată pe patru st lpi. La 1865,
Vasilevici, care a constatat că locul ales corespunde
serviciile divine n această biserică se oficiau doar n limba
rom nă. 113
ANRM, F. 65, inv. 1, d. 4, f. 30.
112
ANRM, F. 208, inv. 12, d. 81, f. 157. Referitor la păm ntul 114
ANRM, F. 208, inv. 12, d. 105, f. 165v.
bisericesc a se vedea ANRM, F. 208, inv. 4, d. 970. 115
ANRM, F. 208, inv. 12, d. 116, f. 173.

– 188 –
normelor sanitare: n preajmă nu sunt locuinţe ale din care extragem informaţiile redate n continua-
oamenilor, lipsesc f nt ni, solul este uscat, af nat, ni- re123.
sipos, amestecat cu păm nt. La 20 decembrie 1904, Biserica avea n proprietate 18 ha de păm nt ara-
av nd n vedere această hotăr re a Consiliului Muni- bil, de care se folosea clerul.
cipal Chișinău, Consistoriul Duhovnicesc din Chi- Casa parohială de pe l ngă biserică, ridicată n
șinău a dispus să fie instituită o comisie, alcătuită din anii 1932-1937, era construită din piatră și păm nt,
membrul consistoriului, preotul Eugen Kazachevici, acoperită cu ţiglă și avea cinci camere și o bucătărie.
protopopul bisericilor din Chișinău, preotul Ioan Ea servea drept locuinţă pentru preot.
Sava, și preotul Gheorghe Abager de la biserica din Complexul de zidiri ale bisericii mai cuprindea:
Visterniceni, cu misiunea de a stabili dacă terenul o casă, numită Căminul Parohial, nălţată, n 1938,
repartizat de Primăria Chișinău este potrivit pentru din piatră măruntă, amestecată cu păm nt și paie ,
cimitir116. fiind acoperită cu ţiglă; un sarai pentru lemne, con-
n 1914, n subordinea bisericii din Visterniceni struit, n 1936, din piatră, amestecată cu păm nt și
se afla biserica Sf. Treime din satul Grătiești117. paie; o pivniţă din cărămidă, zidită n 1936.
Proprietatea funciară a bisericii la 1932: tere- Terenul pe care erau situate biserica și construc-
nul pe care este amplasată biserica 1 000 m², pă- ţiile enumerate mai sus avea suprafaţa de 3 ha 7 401
m nt arabil 18 ha, aflat la o distanţă de 2 km de m.p.
biserică118. n casa parohială, construită n 1927, cu Bunurile bisericii ( ntre paranteze este indicat
mijloacele bisericii, locuia parohul. Localităţile ali- numărul de exemplare): catapeteasma bisericii (com-
pite: suburbiile Poșta Veche și Petricani și cătunele pusă din 8 icoane mari, cu dimensiunile 213×75, și
Grajduri și Fundul Tohatin. Biserica dispunea de un 10 icoane mici, pictate pe p nză); icoane pictate pe
număr suficient de cărţi bisericești. Biblioteca bise- tablă de fier zincat, cu dimensiunile 31×27 (26);
ricii se compunea din diferite ediţii eparhiale, av nd icoane mici pictate pe lemn (8); icoane mici pictate
catalog special de nregistrare a cărţilor. Epitropii bi- pe lemn și mbrăcate n veșminte de argint sau alt
sericii: Simion B zgu, Constantin Osoianu și Iacob metal aurit, de diferite dimensiuni (13); icoane mari
Hinculov, tustrei proveniţi din ţărani, absolvenţi ai n rame și fără acestea, pictate pe lemn și p nză (16);
școlii primare119. icoane mari n chivoturi cu geamuri (7); cruci mari,
Epitropii bisericii la 1937: Ermolai Macrinovici steaguri din lemn, cu pictură și metal aurit (15); sfeș-
(p nă la 1 iulie 1937), Andrei Tihonov (de la 1 oc- nice portative care se pun naintea icoanelor (11);
tombrie 1937), Iacob Hinculov (din 1932) și Simion policandre din metal bronzat și nichelat (2); cristel-
B zgu (din 1906)120. niţe, candele, aghesmătar, litier (7); serafim, candele
n 1938 a fost construită o casă compusă din ca- de argint, metal alb aramă (19); Sf. Aer din catifea și
mere pentru paznicul bisericii și o sală pentru cămi- brodat (3); veșminte preoţești și diaconești din bro-
nul cultural parohial. cat (18); mbrăcăminte pentru prestol și jertfelnic
Tot n acest an, n ziua de 12 aprilie, biserica a și analoguri din brocat și catifea (15); cărţi rituale
fost vizitată de către chiriarh121. n limba rom nă cu litere latine, chirilice și slavone
n 1939, cimitirul parohial de pe moșia R șcani (31); clopote mari și mici, cu greutatea totală de 400
avea o suprafaţă de 3 ha 6 400 m.p.122 .

Inventarul bisericii din 1942

n 1942, c nd funcţia de paroh al bisericii Sf. m-
păraţi Constantin și Elena era exercitată de preotul
Vladimir Aron, a fost ntocmit inventarul bisericii,
116
ANRM, F. 208, inv. 1, d. 182, f. 939941.
117
ANRM, F. 208, inv. 12, d. 202, f. 152.
118
Conform altei surse: la o distanţă de 3 km (ANRM, F.
1135, inv. 3, d. 206, f. 133v). Fig. 10. Semnăturile slujitorilor bisericii. 1942
119
ANRM, F. 1135, inv. 3, d. 203, f. 138, 142.
120
ANRM, F. 1135, inv. 3, d. 205, f. 221v.
121
ANRM, F. 1135, inv. 3, d. 206, f. 133v. 123
ANRM, F. 1135, inv. 2, d. 539. A se vedea și inventarul ave-
122
ANRM, F. 1404, inv. 1, d. 1215, f. 36. rii bisericii din 1941 (ANRM, F. 1135, inv. 2, d. 725).

– 189 –
 Consiliul de Miniștri al R.S.S. Moldovenești125 să
permită aducerea iconostasului și a obiectelor de cult
de la biserica Sf. Nicolae din Chișinău (de pe l ngă
spitalul orășenesc) la biserica Sf. mpăraţi Constan-
tin și Elena de la R șcani126.
ntr-un act din 28 octombrie 1950 sunt enume-
raţi membrii Consiliului Bisericesc al bisericii Sf.
mpăraţi Constantin și Elena de la R șcani: Nicolae
Tudor Șmotca, epitrop, Iacob Andrei Hinculov, aju-
tor de epitrop, Pavel Vasile Frunză, casier. Membrii
Comisiei de revizie ai bisericii: Vasile Anisie Laptea-
cru, președinte, Dumitru Ion Alexandrov, membru,
Ion Simion Coliban, membru127.

Zăvorârea bisericii
Prin adresa din 19 noiembrie 1964, expedia-
tă președintelui Consiliului de Miniștri al R.S.S.
Fig. 11. Antet. 1944
Moldovenești, A. Diordiţă, președintele Comitetu-
lui Executiv al Consiliului Orășenesc Chișinău de
Deputaţi ai Oamenilor Muncii, M. Dieur, a solici-
tat următoarele: Comitetul Executiv al Consiliu-
lui Orășenesc Chișinău de Deputaţi ai Oamenilor
Muncii cere să fie scoasă din evidenţă biserica Con-
stantin și Elena, situată n orașul Chișinău, la adre-
sa: stradela Perv i Krutoi pereulok, nr. 14. n urma
activităţii ateiste individuale și de masă, desfășurată
printre locuitorii acestui microraion, serviciile divine
n biserica respectivă au ncetat n luna ianuarie 1964
și grupul celor douăzeci128 s-a destrămat. n decursul
anului 1963 s-a redus venitul bisericii, fiind de 19
659 de ruble. n cursul acestui an au fost ndeplinite
Fig. 12. Antet. 1944
următoarele ritualuri: cununii 78, botezuri 485,
kg (6). Diferită mobilă: mese, scaune, ceasuri, dula- nmorm ntări 65. nchiderea acestei biserici nu va
puri, căldări etc. (38). Obiecte sfinte: cruci pentru Sf. știrbi interesele credincioșilor, deoarece, la o distanţă
Masă (Prestol), Evanghelii, chivot pentru Sf. Daruri, de 500-600 de metri de biserica Constantin și Elena,
mirniţă, cununiţe, potir, discos, talgere, linguri (64); se află biserica nălţarea Domnului care funcţionea-
covoare, covoare-preșuri mari și mici de l nă, c nepă ză, unde oamenii evlavioși și pot săv rși ritualurile,
etc. (22). și, n genere, orașul Chișinău are patru biserici care
n acest timp, parohia bisericii Sf. mpăraţi Con- activează, de aceea scoaterea din evidenţă a bisericii
stantin și Elena includea n limitele sale suburbia Vis- Constantin și Elena nu va provoca nemulţumirea
terniceni, Poșta Veche și cătunul Mihai Viteazul124. credincioșilor. Totodată, rugăm să se permită ca bi-
Prin adresa din 10 ianuarie 1948, Consiliul serica Constantin și Elena să fie reamenajată pentru
Eparhial al Eparhiei Chișinăului și Moldovei, sub- bibliotecă 129.
ordonată Patriarhiei Moscovei, av nd n vedere dis-
poziţia dată de episcopul Benedict al Chișinăului și 125
n rusă, уполномоченный Совета по делам Православ-
Moldovei, i-a solicitat mputernicitului Consiliului ной Церкви при СНК МССР.
n problemele Bisericii Ortodoxe Ruse de pe l ngă 126
ANRM, F. 3046, inv. 1, d. 17, f. 29.
127
ANRM, F. 3046, inv. 1, d. 33, f. 82.
128
n rusă, dvadţatka (grup constituit din 20 de enoriași, care
activa pe l ngă biserică).
124
ANRM, F. 1135, inv. 2, d. 3548, f. 43. 129
ANRM, F. 3046, inv. 1, d. 157, f. 4.

– 190 –
 ligioase ale oamenilor credincioși. Cu toate acestea,
călăuzindu-se de legislaţia despre culte, Consiliul n
problemele bisericii nu va da curs cererii noastre, n
timp ce această comunitate religioasă manifestă o
așa activitate. n legătură cu aceasta, Comitetul Exe-
cutiv al Consiliului Orășenesc urmează să acţioneze
astfel: 1. Să ntreprindă măsurile necesare n vede-
rea lichidării totale a activităţii religioase, intensifi-
c nd munca educativă n mijlocul populaţiei așezării
R șcanovca. 2. De nsărcinat Comitetul Executiv
al raionului Octombrie să efectueze munca necesa-
ră printre membrii organelor executive ale bisericii
Fig. 13. Biserica închisă
nălţării și ale celei de la R șcanovca pentru a obţine
Referitor la demersul ntreprins de Comitetul fuzionarea lor. Numai după aceasta poate fi ridicată
Executiv al Consiliului Orășenesc Chișinău cu pri- problema privind scoaterea din evidenţă a acestei bi-
vire la excluderea din registrul locașurilor sfinte n serici (din partea noastră vor fi date sfaturi cum să se
care se oficiau slujbe religioase a bisericii Sf. mpăraţi realizeze aceasta n mod practic) 130.
Constantin și Elena din orașul Chișinău și a comu-
nităţii religioase ai acestei biserici, mputernicitul FEŢELE BISERICEȘTI
Consiliului n problemele Bisericii Ortodoxe Ruse Preoţi
de pe l ngă Consiliul de Miniștri al R.S.S. Moldo- Preotul Stăvărachi. A semnat, n calitate de
venești, A. Oleinik, a dat, la 29 ianuarie 1965, urmă- martor, un act din 26 noiembrie 1785131.
torul aviz: n urma verificării situaţiei n care se află Preotul Grigore. Slujea la 1785132 .
această comunitate religioasă s-a constatat că ea con- Preotul Ioan Sterievici. Răposat la 10 octom-
tinuă să activeze, deși n biserică au fost suspendate brie 1813 și nmorm ntat n cimitirul din curtea bi-
serviciile divine. Nu contenesc acţiunile feţelor bise- sericii133.
ricești, trimiterile de delegaţii, str ngerile de semnă- Preotul Matei Iuncu. A decedat n 1819134.
turi și altele. Numai n lunile noiembrie și decembrie Preotul Ioan Dascălu. Figurează ca preot la bi-
1964, trei delegaţii l-au vizitat pe mputernicit, două serica din Visterniceni ntr-un dosar de arhivă din
dintre care erau constituite din 10-15 oameni fieca- 1813135.
re, iar una din 53 de persoane. Este adevărat că Preotul Ioan Ciuș. Născut n 1745136. Atestat ca
scoaterea din evidenţă a bisericii respective nu-i va preot la biserica din Visterniceni ntre anii 1815 și
leza pe credincioși, deoarece n orașul Chișinău sunt 1824137.
ncă patru biserici care funcţionează, acestea fiind pe Preotul Ioan Penteleevici. Din Vedomoste pen-
deplin suficiente pentru satisfacerea necesităţilor re- tru biserica Învierii Domnului din satul Visterniceni
pe anul 1836 aflăm că el avea 59 de ani și era fiu de
mirean. A nvăţat n școală di oraș, moldovenește și

130
ANRM, F. 3046, inv. 1, d. 157, f. 8-9.
131
Revista Societăţii Istorico-Arheologice Bisericești din Chișinău,
Chișinău, 1929, vol. XIX, p. 248; Documente privitoare la
istoria Ţării Moldovei în secolul al XVIII-lea (1775-1786),
2005, vol. X, p. 206.
132
Ibidem.
133
ANRM, F. 205, inv. 1, d. 2479, f. 1; Șt. Berechet, op. cit., p.
122.
134
ANRM, F. 205, inv. 1, d. 2479, f. 6.
135
C.N. Tomescu, D iferite știri din Arhiva Consiliului Epar-
hial Chișinău , Arhivele Basarabiei, 1934, nr. 2, p. 173.
136
ANRM, F. 205, inv. 1, d. 2479, f. 7.
137
ANRM, F. 205, inv. 1, d. 776, f. 131; ANRM, F. 3, inv. 1, d.
Fig. 14. Biserica închisă 1335, f. 259.

– 191 –
grecește . Pe data de 24 noiembrie 1813, mitropolitul noiembrie 1818142 . La Seminar a nvăţat timp de pa-
Veniamin al Moldovei l-a hirotonisit preot, la bise- tru ani, d nd dovadă de aptitudini slabe, o s rgu-
rica Vovideniei (Sf. Intrări) din orașul Iași. n 1819, inţă suficientă și o purtare bună . La 27 iulie 1827,
cu blagoslovenia aceluiași mitropolit , a venit n Ba- el a fost exmatriculat din sistemul de nvăţăm nt pe
sarabia, unde a fost r nduit la biserica nvierii Dom- motiv de nereușită (pe motiv de boală, conform al-
nului din Visterniceni. La 16 septembrie 1831 a fost tui document) și trecut sub autoritatea eparhială. n
mutat la biserica din satul V nători. Aici a păstorit certificatul din 16 septembrie 1827, semnat de către
p nă n anul următor, c nd a fost transferat n t r- rectorul Seminarului, Victor Purișkevici, numele de
gușorul Telenești, iar n 1834 a revenit la biserica din familie al lui Ioan Popovschi este notat altfel Ioan
Visterniceni. Văduv. Copiii săi: Maria, de 20 de ani, Sidorovici, preciz ndu-se că el este fiul preotului
nvaţă carte , Zinaida, de 16 ani, nu nvaţă , Elena, Leonte Sidorovici143. La 14 martie 1828, n confor-
de 8 ani, nu nvaţă , Ecaterina, de 5 ani, și Ioan, de mitate cu decizia Dicasteriei din Chișinău, el a fost
1 an138. angajat ca funcţionar n cadrul acestei dicasterii,
Preotul Grigore Sterievici. Fiul preotului Ioan apoi, la 8 iulie 1830, este ridicat la treapta de diacon
Sterievici. Născut n 1787. A fost dascăl la biserica și numit n această calitate la biserica Sf. Gheorghe
din satul Meleșeni, ţinutul Orhei (1809-1813). Fiind din Chișinău, iar la 27 august 1838 este hirotonit
hirotonit, la 9 august 1819, diacon, iar la 16 august preot pentru biserica Sf. Gheorghe din satul Petri-
1819 preot, a fost desemnat preot la biserica din cani, judeţul Chișinău, de unde, la 11 mai 1839, a
Visterniceni, unde slujea și n 1924139. fost transferat la biserica din Visterniceni.
Preotul Gheorghe Sterievici. Născut la 1797, n 1848, Ioan Popovschi mpreună cu soţia sa
n satul Meleșeni, ţinutul Orhei, fiind fiul preotului Zinaida, de 36 de ani, fiica preotului Ioan Macovei,
Ioan Sterievici. A nvăţat știinţa de carte n rom nă. creșteau patru copii: Ștefan, de 19 ani, elev la Semi-
Fără studii seminariale. R nduit n calitate de c n- narul Teologic din Chișinău, Domnica, de 13 ani,
tăreţ la biserica nvierii din Visterniceni (12 noiem- care nvaţă acasă să citească, Alexandru, de 12 ani,
brie 1817). Ridicat la treapta de diacon (21 februarie elev la Școala Duhovnicească Judeţeană din Chiși-
1825), iar la 6 decembrie 1831 hirotonit preot pen- nău, și Paraschiva, de 3 ani144.
tru această biserică, unde slujea și n 1836. Familia Ioan Popovschi s-a stins din viaţă pe data de 23
sa la 1836. Soţia Maria, de 28 de ani. Copiii lor: Efi- iulie 1856. n 1924, n cimitirul din preajma biseri-
mia, de 7 ani, și Ioan, de 4 ani140. cii Sf. mpăraţi Constantin și Elena, numită R șca-
Protoiereul Ioan Popovschi. Născut n anul nu, exista o piatră funerară cu următoarea inscripţie
1804, n t rgul Orhei, unde tatăl său a fost preot. pe ea: ,,Aici odihnește mutatul din viaţă protoiereu
n raportul din 28 martie 1830 al protoiereului Pi- Ioan Popovschi, fiul său Ștefan și soţia Zinovia, ci
otr Loncikovski, naintat arhiepiscopului Dimitrie s-au săv rșit la anul 1856 iulie 23 145.
Sulima, se menţionează că Ioan Popovschi este fiul Zinaida, soţia decedatului preot Ioan Popovschi,
preotului Leonte Sidorovici de la biserica Sf. Hara- era n viaţă la 1871, fiind nregistrată mpreună cu
lambie din orașul Chișinău 141. ntr-o listă a elevilor fiica sa Nadejda, de 21 de ani, ca reprezentante ale
Seminarului Teologic din Chișinău din 1818 este clerului la biserica din Visterniceni146.
notat că Ioan Sidorovici, n v rstă de 13 ani, fiul Preotul Gheorghe Bivol. S-a născut n 1821, fi-
preotului Leonte Sidorovici de la biserica Sf. Dumi- ind fiul preotului Isai Bivol din Chișinău. Absolvent
tru din Orhei, a fost admis la Seminar pe data de 4 al Seminarului Teologic din Chișinău (1845). Hiro-
142
ANRM, F. 205, inv. 1, d. 2059, f. 32v. n lista respectivă fi-
gurează și Vasile Sidorovici, de 15 ani, un alt fiu al preotului
138
ANRM, F. 208, inv. 12, d. 3, f. 2v-3. ANRM, F. 208, inv. 2, Leonte Sidorovici de la biserica Sf. Dumitru din Orhei, n-
d. 1558, f. 3. scris la Seminar tot pe data de 4 noiembrie 1818 (ibidem, f.
139
ANRM, F. 205, inv. 1, d. 2479, f. 1, 7, 8; ANRM, F. 3, inv. 1, 29).
d. 1335, f. 259. 143
ANRM, F. 205, inv. 1, d. 6581, f. 1-2.
140
ANRM, F. 205, inv. 1, d. 7085, f. 4, 8; ANRM, F. 208, inv. 144
Ibidem, f. 6; ANRM, F. 208, inv. 12, d. 1, f. 59; ANRM, F.
12, d. 3, f. 3v-4. 208, inv. 12, d. 2, f. 29 (stat personal din 1836); ANRM, F.
141
ANRM, F. 205, inv. 1, d. 6581, f. 1. Preotul Leonte Sidoro- 208, inv. 12, d. 6, f. 141v-142; ANRM, F. 208, inv. 12, d. 12,
vici Popovschi a slujit la biserica Sf. Haralambie p nă la 22 f. 220v-221.
decembrie 1832. n 1848, el avea 88 de ani (ANRM, F. 208, 145
Șt. Berechet, op. cit., p. 124.
inv. 12, d. 19, f. 51v). 146
ANRM, F. 208, inv. 12, d. 63, f. 5.

– 192 –
tonit preot pentru biserica din satul Iugani, judeţul 1879, Ludmila, născută la 22 ianuarie 1882, și Zinai-
Iași (2 septembrie 1845). Transferat la biserica din da, născută la 22 iunie 1886150.
satul Sipoteni, judeţul Chișinău (1846), apoi la cate- Preotul Alexandru Ţipordei. S-a născut la 12
drala din orașul Chilia (1849), iar de aici la biserica aprilie 1831, n satul Gura Galbenei, judeţul Bender,
Sf. Nicolae din orașul Ismail. La 27 iunie 1856, ne- fiind fiul preotului Grigore Ţipordei. Fără studii se-
dorind să răm nă peste hotarele Imperiului Rus, ca minariale. n 1848 a fost desemnat paracliser la bi-
urmare a retrocedării, la 1/13 martie 1857, a terito- serica Nașterea Maicii Domnului din Chișinău, de
riului Basarabiei limitrof Dunării Principatului Mol- unde, la 20 iunie 1850, a fost transferat n calitate de
dovei, el este numit preot la biserica din Visterniceni. dascăl la biserica din colonia Vulcănești, dar pentru
La 15 martie 1858, este mutat la catedrala din orașul scurtă vreme, căci tot n același an, la 21 decembrie
Bender (Tighina), unde slujea și n 1878. A fost ridi- 1850, este transferat la biserica Sf. mpăraţi Constan-
cat la treapta de protoiereu147. tin și Elena din Visterniceni, iar de aici, la 4 mai 1854
Preotul Alexandru Popovschi. Este fiul proto- la biserica Sf. Ilie din Chișinău. La 2 martie 1863
iereului Ioan Popovschi, menţionat mai sus. Alexan- este ridicat la treapta de diacon și numit n această
dru Popovschi a văzut lumina zilei la 4 octombrie calitate la biserica din satul Șișcani, judeţul Chiși-
1836, n orașul Chișinău. Și-a făcut studiile la Semi- nău, apoi, la 18 mai 1863, este hirotonit preot pentru
narul Teologic din Chișinău, ncheindu-le pe data de biserica Sf. Gheorghe din Petricani151. Prin ordinul
15 iulie 1859. n ziua de 31 octombrie 1859, episco- eparhial din 19 aprilie 1876, el a fost numit preot la
pul Antonie al Chișinăului și Hotinului l-a ridicat biserica din satul Mana, judeţul Orhei152 .
la treapta de preot pentru biserica din Visterniceni. Preotul Gheorghe Abager. S-a născut la 23 apri-
n 1873 devine paroh al acestei biserici148. La 17 de- lie 1866, fiind fiul negustorului Vasile Abager din
cembrie 1898, preotul Alexandru Popovschi este Chișinău. Bulgar de origine. Absolvent al Semina-
transferat la biserica din satul Traianul Nou, judeţul rului Teologic din Chișinău (1887). Un timp scurt
Ismail. Componenţa familiei preotului Alexandru a fost dascăl la catedrala nălţării Domnului din
Popovschi la 1897: soţia Ana, de 55 de ani, și copiii: Chișinău (p nă la 1 august 1888). Apoi activează n
Olimpiada, de 36 de ani, căsătorită cu preotul Con- Eparhia Hersonului, unde este hirotonit preot. Revi-
stantin Cazacu, Vera, de 29 de ani, căsătorită cu pre- ne n 1892 și se angajează ca preot la biserica Peniten-
otul Dimitrie Praniţchi, Sofia, născută la 15 martie ciarului din Chișinău, de unde, la 2 ianuarie 1899, a
1873, Nicolae149, absolvent al Seminarului Teologic fost mutat la biserica Sf. mpăraţi Constantin și Ele-
din Chișinău (1896), Maria, născută la 21 noiembrie na din Visterniceni, unde păstorea și n 1916153.
150
ANRM, F. 208, inv. 12, d. 50, f. 2v (anul 1864); ANRM,
147
ANRM, F. 208, inv. 12, d. 81 (anul 1878, formularul cu date F. 208, inv. 12, d. 5, f. 2v (anul 1865); ANRM, F. 208, inv.
referitoare la catedrala Schimbarea la Faţă din Bender); П.А. 12, d. 116, f. 175v (anul 1890); ANRM, F. 208, inv. 12, d.
Лотоцкий, Список и краткие биографии окончивших 122, f. 90v-93 (anul 1893); ANRM, F. 208, inv. 12, d. 128,
полный курс Кишиневской Духовной Семинарии за сто f. 128v-129 (anul 1896); ANRM, F. 208, inv. 12, d. 132,
лет ее существования. 1813-1913, Кишинев, 1913, р. 15. f. 112v-114 (anul 1897); ANRM, F. 208, inv. 12, d. 136,
148
ANRM, F. 208, inv. 12, d. 35, f. 2 (anul 1859); ANRM, F. f. 136v-137v (anul 1898); Кишиневские епархиальные
208, inv. 12, d. 41, f. 116 (anul 1862); ANRM, F. 208, inv. ведомости, 1899, nr. 1-2, p. 8; П.А. Лотоцкий, op. cit., р.
12, d. 56, f. 2 (anul 1868); ANRM, F. 208, inv. 12, d. 60, f. 7 33.
(anul 1870); ANRM, F. 208, inv. 12, d. 63, f. 2 (anul 1871); 151
ANRM, F. 208, inv. 12, d. 5, f. 6 (anul 1865); ANRM, F.
ANRM, F. 208, inv. 12, d. 74, f. 176 (anul 1874); ANRM, 208, inv. 12, d. 74, f. 178 (anul 1874).
F. 208, inv. 12, d. 77, f. 183v (anul 1877); ANRM, F. 208, 152
Кишиневские епархиальные ведомости, 1876, nr. 13, p.
inv. 12, d. 81, f. 158; ANRM, F. 208, inv. 12, d. 87, f. 81; 211.
ANRM, F. 208, inv. 12, d. 95, f. 156v (anul 1882); ANRM, 153
ANRM, F. 208, inv. 12, d. 132, f. 179v (anul 1897);
F. 208, inv. 12, d. 105, f. 166v (anul 1885); ANRM, F. 208, ANRM, F. 208, inv. 12, d. 140, f. 138v-142 (anul 1900);
inv. 12, d. 116, f. 174. ANRM, F. 208, inv. 12, d. 147, f. 140v-143v (anul 1901);
149
Nicolae s-a născut la 5 decembrie 1875 și a fost botezat n ANRM, F. 208, inv. 12, d. 150, f. 123v-126v (anul 1902);
ziua de 14 decembrie, la biserica Sf. mpăraţi Constantin și ANRM, F. 208, inv. 12, d. 152, f. 119v-122v (anul 1903);
Elena din Visterniceni, de către preotul Nicolae Costicovici, ANRM, F. 208, inv. 12, d. 157, f. 95-100 (anul 1904);
parohul bisericii Bunavestire din Chișinău. Nași i-au fost: ANRM, F. 208, inv. 12, d. 168, f. 146v-150 (anul 1906);
preotul Petru Donici de la biserica Sf. Teodor Tiron din ANRM, F. 208, inv. 12, d. 189, f. 134-138 (anul 1911);
Chișinău și Paraschiva, soţia protoiereului Petru Pirojinschi ANRM, F. 208, inv. 12, d. 202, f. 154v-159 (anul 1914);
de la biserica Sf. Haralambie din Chișinău (ANRM, F. 211, ANRM, F. 208, inv. 12, d. 215, f. 137-141 (anul 1916);
inv. 11, d. 35). Кишиневские епархиальные ведомости, 1899, nr. 1-2, p.

– 193 –
 Protoiereul Vasile Spânu. S-a născut la 2 fe- Vladimir Aronov a fost nregistrat ca preot la bise-
bruarie 1872, n satul Ghizdita, judeţul Soroca. Ta- rica Sf. mpăraţi Constantin și Elena de la Visterni-
tăl său, Teodor Sp nu, a fost c ntăreţ la biserica din ceni156. De la 1 aprilie 1947 a devenit preot la biserica
satul Ghindești, același judeţ. A absolvit Seminarul Tuturor Sfinţilor de la Cimitirul Ortodox din Chi-
Teologic din Chișinău (1896). Hirotonit preot n șinău157.
1896. A fost preot la bisericile din satele Copăceni, Preotul Nicolae Ștefănescu. n 1922 avea 39 de
judeţul Bălţi (1896-1903) și Drăgușeni, judeţul Chi- ani. Cu studii seminariale. Preot la biserica din Vis-
șinău (1903-1918), apoi la biserica Sf. mpăraţi Con- terniceni din 1919. Activa aici și n 1922, exercit nd
stantin și Elena din Visterniceni (15 septembrie 1921 funcţia de paroh158.
1 aprilie 1927154). Preotul Nicolae Timuș. S-a născut la 18 ianuarie
Protoiereul Vladimir Aronov. S-a născut la 1 1888, n satul Ștefănești, judeţul Soroca. Tatăl său,
noiembrie 1887, n satul Molovata, fiind fiul c ntă- Constantin Timuș, a fost preot la biserica din Colin-
reţului Ioan Aronov. A absolvit Seminarul Teologic căuţi, judeţul Hotin. Și-a făcut studiile la Seminarul
din Chișinău (1910). Hirotonit preot pentru biserica Teologic din Chișinău, pe care l-a absolvit n 1908, și
din satul Cihoreni, judeţul Orhei (4 februarie 1911). la Academia Teologică din Kiev (1916-1919). Licen-
Transferat la biserica din Mărcăuţi, același judeţ ţiat n teologie al Universităţii din București (1921).
(1917). A participat ca preot militar la Primul Război La 22 iulie 1910 a fost hirotonit preot pentru bi-
Mondial (1914-1915). Numit administrator al caselor serica din satul Coteala, judeţul Hotin, de unde, la
eparhiale Suisse (1920). n 1921 este desemnat preot 13 septembrie 1913, a fost transferat la biserica din
la biserica Nașterea Maicii Domnului (Mazarachi) satul Erdec-Burno, judeţul Ismail. n 1917 i se acordă
din Chișinău, de unde, la 1 ianuarie 1924, a fost postul de paroh al bisericii din satul H rtop, judeţul
transferat la biserica Sf. Teodor Tiron, unde a slujit Tighina, iar n 1920 este numit n funcţia de spiritu-
p nă la 1 aprilie 1927, c nd a fost mutat la biserica al al capelei Școlii Eparhiale din Chișinău, pe care a
Sf. mpăraţi Constantin și Elena din Visterniceni, exercitat-o p nă la 15 ianuarie 1923, c nd a fost mu-
suburbia Chișinăului, unde continua să slujească și n tat n postul vacant de paroh al bisericii din suburbia
1938, fiind, de la 1 noiembrie 1932, paroh al acestei R șcani al orașului Chișinău. Activa n calitate de
biserici. preot la această biserică și n 1938.
La 8 ianuarie 1926, el a fost ales, pe un termen de n 1924, după ce a susţinut, la 5 decembrie 1923,
trei ani, consilier supleant n Secţia administrativă examenele de capacitate pentru titlul de profesor la
bisericească a Consiliului Eparhial. n perioada 15 seminar, preotul Nicolae Timuș a fost desemnat
septembrie 1928 octombrie 1936, a exercitat func- profesor la Seminarul Teologic din Chișinău, iar n
ţia de subprotopop al orașului Chișinău155. 1926 devine conferenţiar la Facultatea de Teologie
Prin certificatul din 15 iulie 1945, semnat de m- din Chișinău. n 1930 i se conferă titlul de doctor n
puternicitul Consiliului pentru problemele Bisericii teologie159.
Ortodoxe Ruse de pe l ngă Consiliul de Miniștri al La 18 ianuarie 1942, preotul Nicolae Timuș a fost
R.S.S.M., P. Romenski, s-a adeverit că protoiereul numit n postul de paroh al bisericii Sf. Alexandru
din Chișinău160. n 1948 avea rangul de egumen și
8; Справочная книга Кишиневской епархии на 1907 год, era preot la biserica Sf. mpăraţi Constantin și Elena
Кишинев, 1907, р. 80; П.А. Лотоцкий, op. cit., p. 87; de la Visterniceni161.
Справочная книга Кишиневской епархии на 1915 год,
Кишинев, 1915, р. 130.
154
ANRM, F. 1135, inv. 1, d. 23, f. 82v (anul 1922); ANRM, F.
1135, inv. 3, d. 199, f. 5 (anul 1923); ANRM, F. 1135, inv.
3, d. 200; П.А. Лотоцкий, op. cit., p. 106; Anuarul Eparhiei 156
ANRM, F. 3046, inv. 1, d. 5, f. 94.
Chișinăului și Hotinului (Basarabia). Ediţie specială, Chiși- 157
ANRM, F. 3046, inv. 1, d. 20, f. 64v65.
nău, 1922, p. 73. 158
Anuarul Eparhiei Chișinăului și Hotinului (Basarabia), p.
155
ANRM, F. 208, inv. 12, d. 138, f. 112116 (anul 1899); 73.
ANRM, F. 208, inv. 12, d. 191, f. 138141v (anul 1912); 159
ANRM, F. 1135, inv. 3, d. 199, f. 4v; ANRM, F. 1135, inv.
ANRM, F. 1135, inv. 2, d. 1470, f. 166; ANRM, F. 1135, 3, d. 200; ANRM, F. 1135, inv. 3, d. 203, f. 140v; ANRM, F.
inv. 3, d. 199, f. 71v; ANRM, F. 1135, inv. 3, d. 200, f. 1135, inv. 3, d. 205, f. 225v; ANRM, F. 1135, inv. 3, d. 206,
44v; ANRM, F. 1135, inv. 3, d. 203, f. 140v (anul 1932); f. 138v-139v; П.А. Лотоцкий, op. cit., p. 150.
ANRM, F. 1135, inv. 3, d. 205, f. 222v-224v; ANRM, F. 160
ANRM, F. 1135, inv. 2, d. 1470, f. 123.
1135, inv. 3, d. 206, f. 135v-137. 161
ANRM, F. 3046, inv. 1, d. 20, f. 32v33.

– 194 –
 Dascăli rica Sf. Gheorghe din satul Petricani (23 septembrie
Lupu Ciuș. Fiul preotului Ioan Ciuș. n 1848 1872), unde activa și n 1897, fiind nscris, de la 18
avea 60 de ani. R nduit ca dascăl la biserica din mai 1873, n statele bisericii din Visterniceni. Fa-
Visterniceni (12 septembrie 1815). Slujea aici și n milia sa la 1878. Soţia Maria, de 61 de ani. Copiii:
1848162 . Atanasie, căsătorit n satul Hidighiș, Dumitru, de 22
Iordache Sterievici. Născut n 1795. de ani, Teodora, căsătorită cu diaconul Andrei Lvo-
Grigore Dimcinschi. Moldovean, fiu de ţăran, vschi, Sofia, căsătorită cu preotul Victor Blajinu168.
născut la 1797, n satul Dobreanca, plasa Ovidio- Diaconul Alexandru Gheorghiu. n 1864 avea
pol din st nga Nistrului. La 14 iulie 1819 a fost de- 35 de ani. Fiul preotului Gavril Gheorghiu. Și-a fă-
semnat paracliser la biserica Acoperăm ntul Maicii cut studiile la școală bisericească parohială de pe
Domnului din t rgul Briceni, ţinutul Hotin, apoi, l ngă Seminarul Teologic din Chișinău, pe care nu
la 7 aprilie 1820, devine dascăl la această biserică, de a absolvit-o. Numit paracliser la biserica Sf. Nicolae
unde, la 19 mai 1821, este trecut la catedrala Sf. Ar- din Șaba, judeţul Akkerman (1850), de unde a fost
hangheli Mihail și Gavriil din orașul Chișinău. Fiind transferat n calitate de clopotar la catedrala Naște-
ridicat, n ziua de 22 iunie 1823, la treapta de diacon, rea Domnului din Chișinău (1852), apoi, ca dascăl, la
el este numit n această calitate la biserica nvierii de biserica din Porciuleanca, judeţul Iași (1855). Hiroto-
la Visterniceni163. n 1824 a fost transferat la biserica nit diacon pentru biserica din Cenac, judeţul Cahul
Adormirii Maicii Domnului din orașul Chișinău164. (18 aprilie 1856), de unde a fost mutat la biserica din
Diaconul Dumitru Ciuș. Fiul preotului Ioan Mășcăuţi, judeţul Orhei (15 octombrie 1856), iar de
Ciuș. n 1848 avea 53 de ani. Numit n calitate de aici la biserica Sf. Haralambie din Chișinău (5 no-
dascăl la biserica din Visterniceni (25 noiembrie iembrie 1857), apoi la biserica din Visterniceni (30
1825). Hirotonisit diacon (20 februarie 1832). Slujea aprilie 1859)169.
aici și n 1848. Soţia sa Ecaterina ( n 1841 avea 36 de Ioan Constantin Goian. n 1864 avea 25 de ani.
ani). Copiii lor ( n 1848): Petru, de 21 de ani, a n- Fiu de dascăl. Fără studii seminariale. n 1861 a fost
văţat la Școala Parohială din Chișinău (1841-1843), desemnat n calitate de paracliser la biserica din satul
Ana, de 18 de ani, Ioachim, de 13 de ani, și Zinaida, Petricani, iar la 13 octombrie 1863 a fost numit n
de 7 ani165. Diaconul Dumitru Ciuș a decedat la 13 calitate de c ntăreţ la biserica din Visterniceni170.
decembrie 1886166 Diaconul Ioan Simion Arventiev. n 1865 avea
Nicolae Grigore Leahu. Fiu de ţăran. n 1848 59 de ani și era văduv. Fiu de preot. Fără studii semi-
avea 62 de ani. Numit n calitate de dascăl la biserica nariale. n 1835 a fost desemnat paracliser la biserica
din Visterniceni (11 martie 1827), unde activa și n din satul Vărăncăul Vechi, judeţul Soroca. Ridicat
1848167. la treapta de diacon și desemnat c ntăreţ la biserica
Constantin Popescu. Născut la 21 mai 1818, n din Rogojeni, același judeţ (22 aprilie 1850), iar la 13
satul Chiștelniţa, judeţul Orhei, fiind fiul pălămaru- august 1861 c ntăreţ la biserica din Visterniceni171.
lui Ignat Popescu. A nvăţat la Școala Duhovnicească Hariton Ioan Arventiev. Născut la 11 noiembrie
din Chișinău, pe care nu a absolvit-o. Desemnat das- 1845. Fiu de diacon. A nvăţat la Școală Duvovni-
căl la biserica din Visterniceni (25 noiembrie 1857). cească din Chișinău. Desemnat c ntăreţ la Visterni-
Transferat la biserica din satul H rtopul Mare, jude- ceni (7 decembrie 1866). Slujea aici și n 1872172 .
ţul Orhei (17 noiembrie 1862), iar de aici la bise- 168
ANRM, F. 208, inv. 12, d. 35, f. 4 (anul 1859); ANRM, F.
162
ANRM, F. 205, inv. 1, d. 2479, f. 7; ANRM, F. 208, inv. 208, inv. 12, d. 77, f. 185 (anul 1877); ANRM, F. 208, inv.
12, d. 3, f. 3v-4; ANRM, F. 208, inv. 12, d. 6, f. 142v (anul 12, d. 81, f. 159v-161; ANRM, F. 208, inv. 12, d. 105, f.
1841); ANRM, F. 208, inv. 12, d. 12, f. 221v222. 167v-168v (anul 1885); ANRM, F. 208, inv. 12, d. 116, f.
163
ANRM, F. 205, inv. 1, d. 4088, f. 1, 8, 9. 175-176; ANRM, F. 208, inv. 12, d. 132, f. 117 (anul 1897).
164
ANRM, F. 205, inv. 1, d. 4522, f. 26. 169
ANRM, F. 208, inv. 12, d. 35, f. 3 (anul 1859); ANRM, F.
165
ANRM, F. 208, inv. 12, d. 3, f. 2v-3; ANRM, F. 208, inv. 12, 208, inv. 12, d. 41, f. 117 (anul 1862); ANRM, F. 208, inv.
d. 6, f. 142v (anul 1841); ANRM, F. 208, inv. 12, d. 12, f. 12, d. 50, f. 3 (anul 1864).
221v-222. 170
ANRM, F. 208, inv. 12, d. 50, f. 3v (anul 1864).
166
Кишиневские епархиальные ведомости, 1886, nr. 24, p. 171
ANRM, F. 208, inv. 12, d. 41, f. 118 (anul 1862); ANRM, F.
314. 208, inv. 12, d. 5, f. 3 (anul 1865).
167
ANRM, F. 208, inv. 12, d. 3, f. 4v-5; ANRM, F. 208, inv. 12, 172
ANRM, F. 208, inv. 4, d. 970, f. 2; ANRM, F. 208, inv. 12, d.
d. 6, f. 142v (anul 1841); ANRM, F. 208, inv. 12, d. 12, f. 56, f. 2 (anul 1868); ANRM, F. 208, inv. 12, d. 63, f. 3 (anul
221v-222. 1871).

– 195 –
 Diaconul Timotei Gh. Coșciug. Fiu de preot. 27 mai 1895 p nă la 5 martie 1902176. A decedat la 3
A nvăţat patru clase la Școala Duhovnicească din martie 1917, n v rstă de 76 de ani.
Chișinău. Numit n calitate de dascăl la biserica din Pantelimon Noviţchi. Fiu de dascăl. A deţinut
satul Soloneţ, judeţul Soroca (1862), de unde, n ur- postul de dascăl de la biserica din Visterniceni o peri-
mătorul an, a fost mutat la biserica din satul Dubna, oadă scurtă (5 martie 1902 28 mai 1902)177.
același judeţ. n 1866 a fost hirotonit diacon pentru Nazarie Ioan Bragă. Născut la 7 octombrie
biserica din satul Glodeni, judeţul Iași, de unde, n 1875, n satul Gura B cului. n 1902 exercita funcţia
1868, a revenit la Dubna. Din 1873 a fost dascăl la de dascăl la biserica din satul Mateuţi, judeţul Or-
biserica din satul Stoicani, judeţul Soroca, apoi la bi- hei. Prin ordinul eparhial din 28 mai 1902, el a fost
serica din Visterniceni (25 august 1875 6 octom- transferat la biserica din Visterniceni, de unde, n
brie 1876), după care a exercitat din nou funcţia de 1904, a fost mutat n postul de dascăl de la biserica
dascăl la biserica din Stoicani, unde era și n 1879173. din satul Ermoclia, judeţul Akkerman178.
Constantin Ciuș. S-a născut la 21 mai 1830, n Gheorghe Șt. Hondru. Născut la 10 martie
satul Visterniceni. Fiul dascălului Lupu Ciuș. Un 1879, n satul Drăgușenii Vechi, judeţul Chișinău.
timp a fost slujitor la Tipografia Eparhială din Chi- n 1904 exercita funcţia de dascăl la biserica din
șinău. La 21 decembrie 1866 i-a fost acordată func- Visterniceni. Prin ordinul eparhial din 25 ianuarie
ţia de pălămar de la biserica din Visterniceni, iar la 1905, este transferat la biserica din satul Clișcăuţi,
18 mai 1873 cea de dascăl, pe care o deţinea și n judeţul Hotin, n locul dascălului Nicolae Nasos, tre-
1893. A decedat n ziua de 12 mai 1895174. cut la Visterniceni179.
Diaconul Ștefan Petcu. Născut la 26 decem- Nicolae Roman Nasos. Prin rezoluţia arhiepi-
brie 1837, n satul Seliște, judeţul Orhei, fiind fiul scopului Arcadie al Chișinăului și Hotinului din 25
pălămarului Nicolae Petcu. Fără studii seminariale. ianuarie 1905, el a fost mutat de la biserica din satul
Hirotonit diacon pentru biserica Nașterea Maicii Clișcăuţi, judeţul Hotin, la cea din Visterniceni. n
Domnului din Chișinău (27 iunie 1862), de unde, la 1907 era dascăl la catedrala din orașul Hotin180.
24 iulie 1874, a fost mutat dascăl la biserica din sa- Diaconul Vasile Teodosie Papuc. Născut n
tul Călărași, apoi, la 8 decembrie 1876, a fost trecut 1882, n satul Vadul lui Vodă. A studiat la Școala
tot ca dascăl la biserica din Visterniceni, unde slujea Duhovnicească din Chișinău. C ntăreţ la biserica
și n 1882. Era proprietar al unei case n Chișinău. din satul Doljoc (1902), apoi și-a satisfăcut serviciul
Familia sa la 1878. Soţia Elena, de 42 de ani. Copiii: militar (1903 1906). De la 6 septembrie 1906 este
Dumitru, de 22 ani, cu studii făcute la Școala Du-
hovnicească din Chișinău, căsătorit n satul Ialove-
ni; Eugraf, de 19 ani, elev la Seminarul Teologic din
Chișinău; Nicolae, de 15 ani; Ioan, de 12 ani, elev la 176
ANRM, F. 208, inv. 12, d. 128, f. 129v (anul 1896);
Școala Duhovnicească din Chișinău; Teodor, de 5 ANRM, F. 208, inv. 12, d. 132, f. 114v-115 (anul 1897);
ANRM, F. 208, inv. 12, d. 136, f. 137v-138 (anul 1898);
ani, și Alexandru, de 3 ani175. ANRM, F. 208, inv. 12, d. 138, f. 115-116 (anul 1899);
Ioan Andrei Noviţchi. Născut la 7 ianuarie ANRM, F. 208, inv. 12, d. 140, f. 142v (anul 1900);
1840, n satul Mihuleni. Fiu de preot. Un timp a ANRM, F. 208, inv. 12, d. 147, f. 143v (anul 1901);
fost dascăl la biserica din satul Cob lnea. Funcţia de ANRM, F. 208, inv. 12, d. 191, f. 142v (anul 1912);
dascăl la biserica din Visterniceni a deţinut-o de la Кишиневские епархиальные ведомости, 1895, nr. 12, p.
146; Кишиневские епархиальные ведомости, 1902, nr. 7, p.
173
ANRM, F. 208, inv. 16, d. 63, f. 73v. 189.
174
ANRM, F. 208, inv. 12, d. 56, f. 2 (anul 1868); ANRM, F. 177
Кишиневские епархиальные ведомости, 1902, nr. 7, p. 189;
208, inv. 12, d. 63, f. 3 (anul 1871); ANRM, F. 208, inv. 12, Кишиневские епархиальные ведомости, 1902, nr. 12, p.
d. 77, f. 185v (anul 1877); ANRM, F. 208, inv. 12, d. 81, 301.
f. 160v-161; ANRM, F. 208, inv. 12, d. 105, f. 168v (anul 178
ANRM, F. 208, inv. 12, d. 150, f. 127v (anul 1902);
1885); ANRM, F. 208, inv. 12, d. 116, f. 176-177; ANRM, ANRM, F. 208, inv. 12, d. 152, f. 122v-123 (anul 1903);
F. 208, inv. 12, d. 122, f. 92v (anul 1893); Кишиневские Кишиневские епархиальные ведомости, 1902, nr. 12, p.
епархиальные ведомости, 1895, nr. 11, p. 133. 301; Кишиневские епархиальные ведомости, 1904, nr. 24,
175
ANRM, F. 208, inv. 12, d. 77, f. 185v (anul 1877); ANRM, p. 399.
F. 208, inv. 12, d. 81, f. 159v; ANRM, F. 208, inv. 12, d. 95, 179
ANRM, F. 208, inv. 12, d. 157, f. 100v (anul 1904);
f. 158 (anul 1882); ANRM, F. 208, inv. 12, d. 105, f. 167v ANRM, F. 208, inv. 3, d. 3612, f. 1.
(anul 1885); ANRM, F. 208, inv. 12, d. 116, f. 175v (anul 180
ANRM, F. 208, inv. 3, d. 3612, f. 1; ANRM, F. 208, inv. 5, d.
1890). 2524, f. 109.

– 196 –
Fig. 15. Petre funerare vechi

dascăl la biserica din Visterniceni. Hirotonit diacon numit n postul de dascăl de la biserica din Visterni-
(1 august 1915). Ocupa acest post și n 1916181. ceni, n care se afla și n 1942183.
Gheorghe Abager. n 1922 avea 33 de ani. Cu Serghie Tudor Zaporojan. C ntăreţ la biserica
studii seminariale incomplete. C ntăreţ la biserica din Visterniceni (1947). La 10 martie 1948 a fost
din Visterniceni din 1921. Activa aici și n 1922182 . hirotonit preot pentru biserica din satul Ișnovăţ din
Veaceslav Aronov. Născut n 1886, n satul Mo- părţile Criulenilor184.
lovata. A fost c ntăreţ la bisericile din Bisericani, Diaconul Ioan Leon Sârbu. Desemnat n calita-
judeţul Bălţi (din 1918) și Boghiceni, judeţul Chiși- te de c ntăreţ la biserica din Visterniceni la 27 mar-
nău (din 1920), apoi impiegat la Seminarul Teologic tie 1948185.
din Chișinău (din 1924). La 15 februarie 1926 a fost
Paracliseri
Andrei Ciuș. Fiul preotului Ioan Ciuș. n 1836
181
ANRM, F. 208, inv. 12, d. 168, f. 151v (anul 1906); avea 50 de ani. R nduit pălămar la biserica din Vis-
ANRM, F. 208, inv. 12, d. 189, f. 138 (anul 1911); ANRM,
F. 208, inv. 12, d. 191, f. 142v (anul 1912); ANRM, F. 208,
inv. 12, d. 202, f. 160v (anul 1914); ANRM, F. 208, inv. 12, 183
ANRM, F. 1135, inv. 2, d. 1470, f. 166; ANRM, F. 1135,
d. 215, f. 143 (anul 1916). inv. 3, d. 203, f. 141v (anul 1932).
182
Anuarul Eparhiei Chișinăului și Hotinului (Basarabia), p. 184
ANRM, F. 3046, inv. 1, d. 7, f. 55, 62.
73. 185
ANRM, F. 3046, inv. 1, d. 7, f. 62v.

– 197 –
terniceni (24 mai 1819). Slujea aici și n 1836. Nești- morm ntale c te sunt aici, de unde se vede că multor
utor de carte. A decedat la 7 noiembrie 1837186. oameni de frunte le plăcea să-și aleagă ca loc de odih-
Ioan Iuncu. Fiul preotului Matei Iuncu, care a nă veșnică acel colţ, departe de zgomot și ad ncit n
slujit la biserica din Visterniceni. n 1848 avea 30 de singurătate 188.
ani. Desemnat pălămar la biserica din Visterniceni Și Theodor R șcanu, vizit nd, n 1939, Visterni-
(22 decembrie 1836). Activa aici și n 1848187. cenii, a consemnat n privinţa cimitirului: De jur
mprejur biserica este mpresurată de morminte și
Cimitirul de lângă biserică cavouri, pe ale căror pietre stă scrisă, cu slovă chirili-
Curtea acestei biserici, scrie Ștefan Berechet, a că sau latină, o pagină de arhondologie basarabeană.
servit p nă n vremurile mai noi de cimitir, care as- R șcani, Krupenski, Donici, Russo, Rallii, Catargii,
tăzi se află n partea de nord și n care se poate pă- at tea neamuri de vechi boieri care au jucat c ndva
trunde printr-o ușă făcută ntr-o spărtură n zid . un rol n viaţa politică și culturală a Moldovei dintre
Nici ntr-o curte a bisericilor din Chișinău, a notat Prut și Nistru, dorm somnul de veci n cimitirul bise-
n continuare Berechet, nu sunt at tea cruci și pietre ricii din Visterniceni 189.
186
ANRM, F. 208, inv. 12, d. 3, f. 3v-4. 188
Șt. Berechet, op. cit., p. 121.
187
ANRM, F. 208, inv. 12, d. 3, f. 4v-5; ANRM, F. 208, inv. 12, 189
Theodor R șcanu, Biserica R șcanovca din Chișinău , Uni-
d. 6, f. 142v (anul 1841); ANRM, F. 208, inv. 12, d. 12, f. versul literar, București, anul XLVIII, nr. 27, 8 iulie 1939, p.
221v-222. 5.

– 198 –
 Fig. 17. Petre funerare
vechi

Inscripţiile de pe pietrele funerare și cavourile din decedată la 28 august 1832. 3. Cavoul Ecaterinei Râș-
cimitirul de aici au fost transcrise fugitiv, n ziua de canu, născută Ermolinskaia (6 noiembrie 1820–11
17 august 1912, de către istoricul ieșean Gheorghe decembrie 1841). Pe un morm nt de marmură nea-
Ghibănescu, care, ntre 9 și 19 august al acestui an, a gră, nalt de circa 4 metri, care se termină cu o cruce
ntreprins o călătorie prin Basarabia190. și care se află tot n acest grilaj, este scris n rom nă,
Cea mai veche piatră de morm nt este din 10 cu litere latine: n memoria lui Constantin R șca-
octombrie 1813, textul săpat n ea fiind următorul: nu, fiul lui Dimitrie și al Mariei R șcanu. Născut la
Aice n păm nt să odihnește robul lui Dumnezău 15 februarie 1815, săv rșit din viaţă la Paris, n 7 de-
ierei Ioan. Au răposat la let 1813 oct. 10 191. cembrie 1882. Regrete eterne. 1900 192 .
ntr-un grilaj sunt trei morminte ale familiei R ș- Ulterior, n preajma bisericii au fost construite c -
canu, acoperite cu lespezi de marmură albă și cu in- teva cavouri: n 1862 a familiei Catargi, n 1868 a
scripţii n rusă. Redăm n versiune rom nă textele de familiei Ziloti, n 1870 a familiei Lazo, n 1878 a
pe aceste trei lespezi. 1. Aici se odihnește funcţionarul familiei Donici, n 1886 a familiei Semigradov193,
de clasa a VII-a Dimitrie Râșcanu, care a decedat la n 1896 a guvernatorului Basarabiei194.
3 august 1831. 2. Aici se odihnește Maria Râșcanu,
născută Sturza, soţie de funcţionar de clasa a VII-a,

Fig. 18. Petre funerare vechi 192

Șt. Berechet, op. cit., p. 126; Șt. Berechet, B iserica Sf. m-
păraţi Constantin și Elena (fostă cu hramul nvierii Dom-
Fig. 19. Biserica Sf. Împărați Constantin și Elena nului) , Luminătorul, 1925, nr. 15-16, p. 66. Theodot
din Visterniceni. 2016
Bordeianu, P e urmele strămoșilor noștri. Cimitirul bisericii
vel spătarului Constantin R șcanu or. Chișinău , Lumină-
torul, 1943, nr. 7-8, p. 529-532.
190
Gheorghe Ghibănescu, Impresii și note din Basarabia, Chiși- 193
Ziarul chișinăuian Drug din 2/15 august 1908 (nr. 198,
nău, Editura Civitas, 2001, p. 90-93. p. 1) anunţa că la 31 iulie s-a stins din viaţă Mihail Teodor
191
Șt. Berechet, op. cit., p. 122. Consult nd această sursă, ci- Semigradov, care urma să fie nmorm ntat la cimitirul de la
titorul interesat poate să ia cunoștinţă și de alte inscripţii R șcani.
transcrise de Ștefan Berechet de pe pietrele funerare din ci- 194
ANRM, F. 208, inv. 12, d. 128, f. 128; ANRM, F. 208, inv.
mitirul bisericii. 12, d. 132, f. 112.

– 199 –
 ORGANIZAREA JUBILEULUI DE 500 DE ANI AI MUNICIPIULUI
CHIȘINĂU. PROBLEME EDILITARE ȘI SURSE DOCUMENTARE
( JURNALUL ȘEDINȚEI COMITETULUI MARE DIN 29 IANUARIE 1935)

Maria DANILOV

Dincolo de fenomenele de instabilitate cu care se Jurnalul ședinței „Comitetului Mare” (29 ia-
confrunta Chișinăul anilor 30 ai sec. XX, accentua- nuarie 1935). Inițiatorii organizării jubileului de 500
te de criza economică din 1929-1933, orașul a cunos- de ani ai Chișinăului au găsit de cuviință să con-
cut și o stare de av nt patriotic și civic manifestată de voace o ședință lărgită, n care să fie ales un comi-
edili n legătură cu jubileul de 500 de ani ai munici- tet competent, care ar putea concretiza un plan mai
piului. n 1936 se mplineau 500 de ani de la prima rațional cu toată amploare cuvenită unei asemenea
atestare documentară a Chișinăului. Inițiativa or- serbări . n acest scop a fost convocată ședința Co-
ganizării unor manifestări culturale este prezentată mitetului Mare ( n sala Consiliului Municipal) pe
mai devreme, n 1934. 29 ianuarie 1935. La această ședință au fost invitați
Despre aceasta se comunică n Monitorul muni- membrii Consiliului Comunal, foștii miniștri, par-
cipal din 23 ianuarie 1935 (partea neoficială): n lamentari, șefi ai autorităților locale, foștii primari
ședințele Consiliului Municipal din 25 octombrie și ai Chișinăului și reprezentanții presei. Felul in care
6 noiembrie 1934, n urma propunerii lui Pan Halip- a fost convocată ședința Comitetului Mare scoate
pa, senator, fost ministru și consilier municipal ac- n evidență specificul epocii. La o oră foarte t rzie
tual, s-a hotăr t mpreună cu delegația consilierilor 20.15 primarul I. Costin declară ședința deschisă,
municipali să luăm inițiativa pentru organizarea ju- mențion nd ntre altele: Ședința de astăzi, la care
bileului de 500 de ani ai municipiului Chișinău 1. participă toți șefi de instituții și cele mai marcan-
Această decizie, după cum se arătă n dezbaterile din te personalități din acest oraș, prezintă o deosebită
ședința Consiliului Municipal, era una nu numai nsemnătate. Ea este consacrată pentru pregătirea
argumentată istoric, ci și condiționată de probleme- comemorării unor mari evenimente istorice și națio-
le stringente cu care se confrunta Chișinăul, ajuns nale, care trebuie să atragă atenția ntregii țări asupra
ntr-o mizerie pe care n-a meritat-o . municipiului nostru 3. Mesajul era unul foarte clar:
Considerat unul din cele mai mari orașe ale Ro- aniversarea unei jumătăți de mileniu a orașului era
m niei interbelice, Chișinăul nu avea suficientă lu- un motiv istoric destul de solid pentru a atrage aten-
mină electrică, suficientă apă potabilă, un abator și ția ntregii țări asupra municipiului Chișinău.
pavaje moderne, nu avea suficiente școli etc. Toate Argumente istorice. Ion Costin, primarul orașu-
aceste probleme social-economice nu se puteau rezol- lui Chișinău (1933-1937)4, a adus argumente pentru
va fără concursul benevol al statului . Miza celora a-i convinge pe cei adunați n ședința Comitetului
care au lansat inițiativa organizării jubileului de 500 Mare. Pornind de la constatarea că n 1936 se m-
de ani ai municipiului era una majoră: Pentru Chi- plinesc 500 de ani de la prima atestare documenta-
șinău sărbătoarea aceasta ar avea o nsemnătate co- ră a Chișinăului, primarul amintește de un hrisov
v rșitoare, căci cu prilejul jubileului orașul ar nimeri din 1436, pe c nd era domnitor al Moldovei Iliaș
n centrul atenției generale 2 . Astfel, n ședințele Mușat , care atestă existența localității și care va fi
Consiliului Municipal din 25 octombrie și 6 noiem- luat ființă odată cu ntemeierea Principatului Țării
brie 1934, s-a desemnat un comitet cu misiunea de a Moldovei .
ntocmi un program al serbărilor aniversare. Constatarea istorică a vechimii semimilenare
*** a Chișinăului este considerată o puternică dovadă

3
Vezi cuv ntarea primarului Ion Costin, Jurnalul ședinței
1
Vezi Monitorul municipal Chișinău, nr. 2, 1 februarie 1935 Comitetului Mare pentru organizarea jubileului de 500 de
(partea neoficială), p. 10. ani ai Municipiului Chișinău, ținută n ziua de 29 ianuarie
2
Jurnalul ședinței Comitetului Mare pentru organizarea 1935 , Monitorul municipal Chișinău, nr. 5, 15 martie 1935,
jubileului de 500 de ani ai Municipiului Chișinău, din 29 p. 9.
ianuarie 1935 , Monitorul municipal Chișinău, nr. 5, 15 mar- 4
Ion Costin (1887-1940), deputat n Sfatul Ţării, primar de
tie, p. 9. Chișinău n anii 1933 și 1937.

– 200 –
a rom nismului, nrădăcinat de multe veacuri n ființa Neamului nostru. Ne vom aduce aminte cu
această margine a Țării. Sărbătoarea de cinci secole acest prilej de preoții și monahii care, cu toate urgiile
a orașului care este centrul Basarabiei trebuia să se mprejurărilor, au ținut la cinste graiul moldovenesc
organizeze n astfel de dimensiuni, nc t să aibă ră- n bisericile și mănăstirile lor 6.
sunet n toată Țara și chiar dincolo de hotarele Ro- Este evocator n contextul amintit să subliniem
m niei, ca să se convingă oricine că această provincie aportul mitropolitului Gurie n legătură cu jubileul
dintre Prut și Nistru a fost dintotdeauna populată de Catedralei. Cu ocazia mplinirii a o sută de ani de
Rom ni și apărată cu grele jertfe de strămoșii noștri . existență a Catedralei din Chișinău, mitropolitul
Mai mult, spre deosebire de vecinii de peste Nis- Gurie lansează un apel public, publicat n Monitorul
tru , susținea Ion Costin, noi am avut ntotdeauna municipal. Redăm n continuare o parte din textul
o viață statornică, alcătuind sate și t rguri, ntre care acestei cuv ntări:
și actuala capitală a Basarabiei . n lumina acestor n fruntea bisericilor din Basarabia, din toate
considerații de ordin general, el credea că este inutil punctele de vedere: ierarhic, arheologic, decorativ ar-
să mai insiste asupra importanței istorice și naționale tistic, politic, cultural, național, stă ca o mamă Ca-
a comemorării unei jumătăți de mileniu a existenței tedrala noastră mitropolitană cu hramul Nașterii lui
Chișinăului. Hristos.
Alte argumente. Tot n 1936 se mplineau 100 Deosebit de frumos se nalță ea spre cer din ini-
de ani de la nașterea marelui savant B.P. Hasdeu (a ma orașului, care este centru religios ntre diferite rase
văzut lumina zilei la Cristinești, Hotin), considerat și confesiuni. Această Catedrală mplinește 100 de
cel mai genial Rom n de la Cantemir ncoace . Ta- ani n ziua de 15 octombrie 1936. Din 15 octombrie
1836, zilnic se liturghisește n acest sf nt monument
tăl său a fost istoricul Al. H jdău, amintea n alocu-
bisericesc al credinței strămoșești cu trei sfinte pre-
țiunea sa primarul Ion Costin. Al. H jdău a luptat stoale sub același acoperăm nt; o sută de ani Duhul
pentru luminarea poporului moldovenesc și a avut sf nt a pus aici pentru apostolat mii de păstori duhov-
curajul să afirme sub stăp nire rusească despre trecu- nicești, hirotoniți prin punerea m inilor a paisprezece
tul glorios al Moldovei. Bunicul său, Tadeu H jdeu, păstori mari ce s-au perindat.
exilat n Polonia, a scris admirabile poezii n care Un secol ntreg s-a ncălzit și s-a format spiritul
se oglindește dragostea lui nețărmurită pentru Mol- creștinesc n acest leagăn de redeșteptare a moldo-
dova . Strămoșii lor au luptat alături de vitejii dom- venilor dintre Prut și Nistru. n anul 1918, c nd se lu-
nitori ai Țării mpotriva dușmanilor. Este amintită crau evenimentele mondiale și Basarabia se frăm nta
și fiica lui B.P. Hasdeu Iulia Hasdeu, care numai ntru pregătirea Unirii, Atotputernicul a răsturnat pe
la v rsta de 18 ani ținea prelegeri la Sorbona și avea cel puternic și a căutat spre smerita, nobila, vrednica
și credincioasa roabă Basarabia, nălț nd-o și reali-
deja trei volume de poezii, apreciate de francezi. Ion
pind-o la s nul Patriei Rom ne, n această Catedrală
Costin se ntreabă: Putem noi, oare, mai ales ba- cu ngenunchieri și rugăciuni s-a dat citire tuturor ho-
sarabenii, sa stăm și să cugetăm asupra unei serbări tăr rilor luate, ca ea să poarte numele de Catedrala
naționale la anul viitor nepăsători, să dăm uitării pe Unirii idealului rom nesc . [...]
acest fiu al Basarabiei noastre? Iată, Domnilor, cel După aceea, din anul 1920, Marii Regi ai Rom -
de-al doilea prilej care ne face să cugetăm asupra unei niei, [...] Ferdinand I, Carol II, cu ntreaga lor familie
serbări naționale n anul viitor 5. regală, precum și P.S. primul patriarh al Rom niei,
De asemenea, n 1936 se mplineau 100 de ani de Preafericitul Miron Cristea s-au nchinat Celui Prea
la ntemeierea Catedralei orașului. Nu materialitatea nalt n această Catedrală și au binecuv ntat poporul
ei ne preocupă, sublinia Ion Costin, ci ca simbol al basarabean.
creștinismului pravoslavnic n acest oraș [...]. Come- Ca reprezentant al statului, noi, slavă Domnu-
lui, acum am ajuns să citim n această Catedrală
mor nd centenarul acestui locaș nțelegem a come-
manifeste reale, deja al noului regim, și să prăznuim
mora pe toți acei moldoveni, preoți și mireni, care centenarul ei sub stăp nire, nu streină, ci a noastră,
au luptat, au pătimit și au suferit grele jertfe pentru rom nească. Vremea nsă și face ale sale n cele natu-
menținerea credinței at t de str ns legate de nsăși rale și bătr na noastră Catedrală suportă cu greu po-
vara celor 100 de ani de existență.
5
Jurnalul ședinței Comitetului Mare pentru organizarea Multe de toate n Catedrală s-au nvechit și cer
jubileului de 500 de ani ai Municipiului Chișinău (29 ianu- neapărat să fie re nnoite. Catedrala a devenit ne ncă-
arie 1935) , Monitorul municipal Chișinău, nr. 5, 15 martie
1935, p. 9. 6
Ibidem, p. 10 (vezi cuv ntarea primarului Ion Costin).

– 201 –
 pătoare pentru marea mulțime de norod și de tineret președinți au fost aleși Ion Inculeț și Pan Halippa,
școlăresc; pentru oficialitățile civile și militare, prin generalul P. Cănciulescu, prefectul M. Vioa și prima-
urmare ea ar trebui lărgită7. rul Ion Costin. Din comitetul ales mai făceau parte
Mitropolitul Gurie a atras atenția opiniei pu- unii membri ai Consiliului Eparhial, arhitecții-ingi-
blice că mai nt i este necesar de a efectua mai neri M. Țiganko, Gh. Cupcea, Al. Plămădeală ș.a.10.
multe operații de urgentă conservare a locașului Să revenim la ședința Comitetului Mare din 29
sf nt: nnoirea acoperișului; retencuirea exterioară ianuarie 1935. n finalul alocuțiunii sale, Ion Costin
a hramului cu terazit ; mpodobirea fațadelor cu avea să sublinieze că, n contextul aniversar al orașu-
decoruri sculpturale; returnarea unui clopot stricat lui, neapărat vor fi pomeniți străbunii noștri a[le]
pe clopotniță (200 puduri); amenajarea subterană căror pietre de pe morminte sunt săpate n limba
a veșm nteriei și a dependințelor; reconstruirea noastră rom nească. Biserica R șcanu cu cimitirul ei
bazinului din fața Catedralei; restaurarea picturi- și alte biserici vechi din oraș sunt mărturii documen-
lor interioare; instalarea apeductului și canalizării; tare a[le] cultului limbii n credința strămoșilor .
instalarea unui sistem de ncălzire centralizată; co- Acestea erau, n opinia primarului, acele trei mari
mandarea unor complete noi de veșminte pentru obiective ale serbării jubiliare din 1936.
jubileu astfel nc t centenarul să găsească Cate- Pe l ngă faptul că aceste serbări trebuiau să atragă
drala mpodobită , pentru a primi pe toți cei care vor atenția societății din țară, se mai enunța că vor tre-
veni să se bucure mpreună cu noi de marea noastră bui invitați cei mai de seamă factori n frunte cu
sărbătoare 8. Majestatea Sa regele Carol al II-lea . Orașul trebuia
Mitropolitul Gurie mai avea ncrederea că Sfin- să se pregătească pentru a primi nalții oaspeți, re-
tele biserici, surori scumpe din celelalte părți ale spectiv urma să fie elaborat un program corespun-
ntregii Rom nii , precum cea din Ardeal, Oltenia, zător, care să trezească orașul din starea n care se
Muntenia, Bucovina, Moldova și Dobrogea, nu vor află . Se sublinia de asemenea că o serie de lucrări cu
lăsa fără de ajutor biserica basarabeană n asemenea caracter cultural, istoric, edilitar trebuiau realizate,
momente istorice. Erau făcute publice sumele de lucru posibil doar n colaborare cu cei care doreau
bani de care dispunea Mitropolia: 175.940 lei, ce se nălțarea orașului . De aceea erau chemați toți șe-
păstrau la Epitropia Catedralei; 133.401 lei depu- fii de instituții, reprezentanții organizațiilor profe-
neri de la biserici; 30.000 lei donație de la Banca sionale și culturale toți cei ce simt rom nește și
Clerului Ortodox. Suma totală constituia 339.341 cetățenește să dea m nă cu m nă și să realizeze
lei, nsă pentru efectuarea lucrărilor arătate trebu- programul aniversar al orașului. Cu aceste lămuriri
ie milioane , sublinia Gurie. Orice donație pentru asupra scopului convocării ședinței Comitetului
restaurarea Catedralei putea fi depusă la Consiliul Mare din 29 ianuarie 1935, Ion Costin ndemna pe
Eparhial, iar pentru o mai bună organizare a fost ales toți cei prezenți să se expună asupra programului de
un comitet n frunte cu mitropolitul Gurie9. Vice- organizare a jubileului.
Cuvântarea lui Pan Halippa, senator, consilier
7
Arhiepiscopul și Mitropolitul Basarabiei (Gurie), Jubileul municipal. Mult ncercatul luptător pe tăr mul na-
Catedralei din Chișinău , Monitorul municipal Chișinău, nr. țional, Pan Halippa, avea să sublinieze că ideea or-
3, 15 februarie 1935, p. 7. ganizării unor manifestări prilejuite de semimileniul
8
Ibidem, p. 7; vezi și Monitorul municipal Chișinău din 1 orașului s-a născut n legătură cu cercetarea trecu-
martie 1935, p. 1.
9
Nu i-a fost dat mitropolitului Gurie să vadă opera de resta-
tului acestei provincii. La nchegarea conceptului a
urare a Catedralei mplinită. Din cauza numeroaselor fră- n ndu-se la dispoziţia organelor de justiţie. El a uitat astfel,
m ntări pe marginea chestiunilor administrativ-financiare, n opinia profesorului Tomescu, cugetarea sănătoasă a po-
care erau un impact al presiunii exercitate de camarila rege- porului că e mai bună o mpăcare str mbă dec t o judecată
lui Carol al II-lea (C. Tomescu a consemnat n memoriile dreaptă . Ani de zile a durat procesul mitropolitului, timp
sale acest fapt), n urma unei campanii denigratoare bine n care el a fost s uspendat temporar din funcţie. Cum nici
instrumentate de politicienii liberali, mitropolitul Gurie a abdicarea regelui Carol al II-lea și venirea altui regim politic
fost suspendat temporar pe 11 noiembrie 1936. Oficial, i nu au adus o soluţionare a problemei sale, IPS Gurie a făcut
s-a imputat un deficit de 11.500.000 de lei. A fost chemat n 1941 cerere de pensionare. A murit, cu multă tristeţe n
n faţa ministrului Cultelor, Victor Iamandi, care i-a cerut suflet, pe 14 noiembrie 1943, fiind ngropat la Mănăstirea
să aleagă: ori merge n faţa naltei Curţi de Casaţie pentru Cernica.
judecată, ori demisionează. Știindu-se nevinovat, IPS Gurie 10
Comitetul de organizare a fost ales n ședința Consiliului
a refuzat să demisioneze sau să ajungă la un compromis, pu- Eparhial din 10 iunie 1934.

– 202 –
contribuit și Ștefan Ciobanu, un ad nc cunoscător al Pan Halippa, nsă se pot multe de făcut . Această
trecutului, autor al unei monografii despre Chișinău convingere și găsea acoperire n faptul că la Chiși-
(1925)11. nău activau o mulțime de instituții subordonate de-
S-a referit și la străduințele unor intelectuali ai partamentelor centrale. Șefii acestor instituții aveau
Iașului de a ridica acest oraș la un nivel c t mai su- datoria să ntreprindă anumite măsuri ca nevoile
perior at t din punct de vedere cultural, c t și edili- Chișinăului să fie cunoscute de autoritățile centrale,
tar . Pentru a se asigura o colaborare rodnică, ei au pentru ca orașul să se bucure de o atenție sporită12 .
fondat asociația Prietenii Iașului . Pan Halippa nu n legătură cu considerațiile de ordin general
nt mplător a atins problema Iașului, ncerc nd o naintate n ședința Comitetului Mare, Pan Halippa
comparație a acestor două centre culturale. Fenome- a lansat un program concret de acțiuni, ce reclamau
ne istorice total diferite, din ultimele două veacuri, o realizare practică. Amintea, ntre altele, că la jubi-
și lăsaseră amprenta asupra acestor două orașe. Iașul, leul a 15 ani de la Unire ( n 1933) s-au făcut promisi-
spre deosebire de Chișinău, avea o conducere bine uni cu privire la construcția unui palat al culturii, al
organizată, după cum observa Pan Halippa. n plus, cărui proiect a fost abandonat după construcția te-
el evidenția că deși s-au scurs 17 ani de la Unire, meliei edificiului. El insista să fie ntreprinse măsuri
mai sunt oameni politici de vază, miniștri care n-au de continuare a construcției.
vizitat niciodată Chișinăul. Chiar și regele Carol al Un alt edificiu al orașului care reclama un pro-
II-lea, de la ncoronarea sa, n-a vizitat Chișinăul . iect de reconstrucție era Palatul Justiției, devenit
Halippa considera că s-a ivit prilejul de a provoca ne ncăpător pentru nevoile orașului. Sălile Palatului
aceste vizite, care ar fi numai n folosul Chișinău- erau prea puțin ncăpătoare . Avocații și magistrații
lui . erau ticsiți ca ntr-o cutie de sardele 13. Era nevoie
Important n demersul lui Pan Halippa este felul de un demers energic către Ministerul de Justiție.
cum el privea căile de realizare a programului edili- Era nevoie de un edificiu modern, corespunzător ce-
tar al orașului. Reflecțiile lui asupra problemelor edi- rințelor reale. Oriunde vom arunca privirile , con-
litare ale Chișinăului erau pertinente. Dacă aruncăm stata Pan Halippa, ne vom alege cu o concluzie tristă
o privire asupra situației edilitare a Chișinăului, vom că Chișinăul a fost dat uitării.
face o constatare tristă, susținea Pan Halippa. De asemenea, constata că orașul are un bogat iz-
Chișinăul era cu mult n urma altor orașe ale ță- vor de documente despre istoria provinciei, care se
rii. Din punct de vedere edilitar, era incomparabil cu păstrează n Arhivele Statului. nsă aceste perle ale
Bucureștiul, Aradul sau Timișoara, pentru că Chiși- trecutului se distrug, pentru că se păstrează ntr-un
năul, n ultimele două decenii, nu nregistrase niciun local mizerabil . Unica alinare sufletească venea de
progres, pierdea nsa din ceea ce-a avut . Din mare la conducerea instituției, care avea parte de oameni
centru administrativ, statutul său fusese redus esen- nțelepți , cunoscători ai trecutului (Leon Boga).
țial. Chișinăul se lupta, astfel, pentru conservarea și Orașul avea și două facultăți de Teologie și de
recuperarea imaginii unui centru administrativ de Agricultură, dar acestor instituții, ca să corespundă
importanță vitală pentru provincie. Decăderea ora- menirii lor, le lipseau multe nzestrări . Liceului
șului, n opinia lui Halippa, era un ecou al indiferen- Militar, de asemenea, i lipsea un edificiu mai spa-
ței puterilor centrale și locale. țios , de care ar fi trebuit să se ngrijească Ministerul
Indiscutabil, spre opera de refacere a Chișinăului Apărării. La fel, cazărmile cereau să fie modernizate,
trebuia să fie atrasă atenția și contribuția forurilor pentru că starea lor era dezastruoasă, ele fiind
centrale. Pan Halippa era convins că Chișinăul nu adevărate cuibare de diverse boli infecțioase . Pan
putea să se refacă cu propriile puteri, ci doar prin Halippa preciza că a expus toate acestea pentru a
contribuția autorităților centrale. Jubileul era un demonstra starea haotică a lucrurilor și pentru
prilej de a reface orașul, care nu trebuia ratat: Poate a provoca un interes general față de rezolvarea pro-
că prea t rziu ne-am g ndit , și continua g ndurile
11
Ștefan Ciobanu, Chișinăul, Editura Comisiunii Monumen- 12
Vezi Cuv ntarea d-lui Pan Halippa n cadrul ședinței
telor Istorice. Secția din Basarabia, Chișinău, 1925; George Comitetului Mare pentru organizarea jubileului de 500 de
Doru Dumitrescu, Orașul din amintiri (s-a tipărit și editat ani ai Municipiului Chișinău, ținută n ziua de 29 ianuarie
de Naționala Gheorghe Necu), București, 1944; Кишинёву 1935, Monitorul municipal Chișinău, nr. 5, 15 martie 1935,
– 500 лет (материалы в помощь библиотекарю), Bibl. Re- p. 10-11.
publicană de Stat a RSSM N. Krupskaja , Chișinău, 1966. 13
Ibidem, p. 12.

– 203 –
blemelor enunțate14. Era convins că acea stare de varii motive bustul a fost așezat n Grădina Publică a
dezastru și uitare n care l ncezea orașul putea fi Chișinăului abia n 194216.
schimbată odată cu schimbarea de atitudine gospo- Pan Halippa mai lua aminte să nu se uite o altă
dărească din partea celor responsabili. dată aniversară: n 1938 se mplineau 20 de ani de
Continu nd cu enunțarea problemelor cu care se la Unire. El propune să se nalțe un monument n
confrunta orașul, Pan Halippa atrăgea atenția asupra cinstea regelui Ferdinand, considerat simbolul
epidemiilor de malarie ce b ntuiau n municipiu. Ni- Unirii 17. Mai lansa un apel ntru susținerea și n-
ciun oraș din Basarabia nu se confrunta cu aceasta curajarea activității unor comitete ce proiectau năl-
stare de epidemie gravă. Epicentrul epidemiilor de țarea busturilor n cinstea lui Zamfir Arbore, Leon
malarie era considerată zona mlăștinoasă a r ului Donici și Emanuil Gavriliță. n cadrul acestui vast
B c. Deși primăria ntreprinsese nenumărate măsuri program de evocare a trecutului cultural al Chișină-
de salubrizare, acestea nu aveau deocamdată efec- ului, a propus realizarea unei expoziții, cu concursul
tul scontat. Erau necesare investiții mult mai mari absolvenților Școlii de Belle-Arte din Chișinău, al
pentru construcțiile de baraje, iar acestea reclamau talentelor basarabene de canto, care s-au remarcat la
o intervenție a Ministerului Sănătății și a celui de operele din Cluj și București. Era binevenită elabora-
Comunicații, deopotrivă responsabil de salubritatea rea unui studiu monografic despre Chișinău, lucrare
publică. n fața acestor nevoi stringente ale orașului, care putea fi ncredințată Institutului Social Rom n
organele centrale de resort nu puteau să răm nă in- (Filiala Chișinău). n linii mari, acestea erau faptele
diferente. expuse de Pan Halippa asupra conceptului de pro-
Constatarea lui Pan Halippa era pe deplin n- gram n vederea organizării jubileului de 500 de ani
dreptățită. Starea n care s-a pomenit Chișinăul n a Chișinăului.
deceniul patru al sec. XX se datora n mare măsură Vom observa că Pan Halippa considera acest pro-
crizei economice, care provocase o stagnare n toate iect edilitar al orașului realizabil chiar și n condițiile
domeniile de activitate. Evident, orașul nu avea re- unui buget deficitar, cu care se confrunta n perma-
surse materiale pentru a se reface din sursele proprii. nență orașul:
Chișinăul se putea reface numai printr-o mai bună Dacă am manifesta o hărnicie și un interes mai
organizare administrativă și o atenție sporită față viu, am putea vedea realizate toate aceste lucrări n-
de problemele edilitare. Toate acestea se puteau re- tr-o singură campanie de lucru [...]. Așa, bunăoară,
aliza doar printr-o insistență permanentă a edililor p nă n toamna anului 1936 s-ar putea vedea ter-
pe l ngă organele de drept public. Se preciza că at t minate construcțiile Palatului cultural, a Cercului
conducătorii din trecut ai orașului, c t și cei actuali militar, perfecționarea Palatului justiției, a Liceului
militar și să avem ridicate două monumente, să reali-
au realizat din resursele modeste avute la dispoziție
zăm ceva din lucrările pavajului, să avem o nouă uzină
unele lucrări de nzestrare a orașului cu apeduct, pa-
electrică [...].
vaj, asfaltare etc. Chișinăul avea 120.000 de locui- Mijloacele necesare acestor lucrări le vom lua din
tori15. resursele primăriei, precum și din subvențiile ce se
Cuv ntarea lui Pan Halippa cuprindea și un răs- vor acorda de forurile centrale. Dacă am fi insistat la
puns la problemele orașului evocate de primarul Ion timp [...], s-ar fi alocat din tranșa I a mprumutului
Costin. Sărbătorirea lui B.P. Hasdeu, cel mai strălu- de nzestrare sumele necesare pentru răscumpărarea și
cit fiu ce l-a avut și cu care se poate m ndri Basara- perfecționarea cazărmilor, precum și pentru achitarea
bia , este o mare cinste pentru orașul Chișinău. Un datoriilor instituțiilor militare către primărie...18.
liceu care i purta numele era prea puțin, considera 16
Vasile Malanețchi, Chipul lui Bogdan Petriceicu Hasdeu n
Pan Halippa. Se naintează ideea unui muzeu n care arta plastică (Bustul n bronz realizat n 1936 de sculptorul
să fie adunat tot ce putea aminti de numele acestui Alexandru Plămădeală) , n Contribuții la studierea vieții și
geniu. Proiectul nălțării unui bust lui B.P. Hasdeu activității membrilor familiei Hâjdău-Hasdeu, selecție, prefa-
ță și ngrijirea textelor de Pavel Balmuș, Centrul Național de
a fost pus n aplicare la nceputul anului 1936, acesta Hasdeulogie, Editura Epigraf, Chișinău, 2002, p. 165-185.
fiind gata către sf rșitul verii a aceluiași an, nsă din 17
La Chișinău activa un comitet, care adunase banii necesari
pentru nălțarea monumentului.
18
Cuv ntarea d-lui Pan Halippa n cadrul ședinței Comitetu-
14
Ibidem, p. 12. lui Mare pentru organizarea jubileului de 500 de ani ai Muni-
15
Ibidem, p. 13. Se amintea, n context, de realizările fostului cipiului Chișinău, ținută n ziua de 29 ianuarie 1935, Monito-
primar de Chișinău, Carol Șmidt. rul municipal, nr. 5, 15 martie 1935, p. 13.

– 204 –
 Așadar, proiectul de program n vederea organi- crări edilitare 21. Acești pași energici ntreprinși de
zării jubileului de 500 de ani ai Municipiului Chiși- primarul Ion Costin au creat posibilitatea reorga-
nău, discutat n cadrul ședinței din 29 ianuarie 1935, nizării serviciului financiar sub un nou concept de
avea la bază propuneri concrete n vederea refacerii administrare a resurselor destinate problemelor edi-
edilitare a orașului. Toate acțiunile enunțate trebu- litare. Astfel, din bugetul 1936-1937 care se cifrează
iau realizate. Consiliul Municipal a găsit de cuviință la 105.958.920 lei, suma destinată executării lucrări-
să publice Memoriul Comisiei edilitare a primări- lor de urbanism era de 36.000.000 ( n 1926 alcătuia
ei Municipiului Chișinău , care fusese discutat n doar 6.826.205 lei)22 .
ședința Consiliului Municipal din 4 martie 193519. Concluzii: Problemele edilitare cu care se con-
n acest memoriu se menționă că un plan edilitar frunta Chișinăul interbelic erau multiple și grave.
este considerat o problemă vitală și de o importanță Problema urbanizării abordată n dezbaterea concep-
cov rșitoare . n sarcinile Comisiei edilitare intra al- tului de program, lansat n legătură cu organizarea
cătuirea planului edilitar al orașului. Problemele edi- jubileului de 500 de ani ai municipiului Chișinău,
litare prevedeau: construcția unei noi uzine electrice; presupunea ncadrarea Chișinăului n vasta rețea de
reconstrucția uzinei de apă; a sistemului de canali- refacere a țării, inițiată de guvernul liberal condus de
zare; pavarea orașului și a suburbiilor; modernizarea Gh. Tătărescu.
abatorul comunal și salubrizarea r ului B c20. Administrația municipiului a găsit modalități
După cum vedem, misiunea conducerii orașului reale de rezolvare a problemelor care nu mai puteau
a fost din cele mai dificile. Pentru ridicarea orașului fi am nate: aprovizionarea orașului cu apă potabilă;
din această stare de amorțeală, Consiliul Municipal a modernizarea sistemului de canalizare, amenajarea
decis contractarea unui mprumut masiv ( n numerar piețelor, a Grădinii Publice, deschiderea de străzi și
sau n lucrări edilitare) destinat exclusiv refacerii și drumuri noi, problema luminii etc. Programul ani-
modernizării orașului. Pentru rezolvarea problemelor versar pentru organizarea jubileului de 500 de ani ai
edilitare era necesară suma de 200.000.000 lei. municipiului Chișinău a fost pus cu perseverență n
n ședința Consiliului Municipal din 14 mai practică prin realizări succesive, n conformitate cu
1935, primarul Ion Costin a prezentat Referatul un plan bine chibzuit, orientat spre modernizarea
cu privire la contractarea unui mprumut pentru lu- orașului.

21
R eferatul cu privire la contractarea unui mprumut pentru
lucrări edilitare , Monitorul municipal, nr. 10, 1 iunie 1935,
19
Vezi Memoriul Comisiei edilitare a primăriei Municipiu- p. 6-7.
lui Chișinău , Monitorul municipal, nr. 5, 15 martie 1935, p. 22
Activitatea edilitară a Consiliului Municipal din Chișinău.
14-15 (Comisia edilitară s-a constituit pe 31 iulie 1934). Campaniile 1934-1935-1936 sub primariatul d-lui I.T. Cos-
20
Ibidem, p. 14. tin, Chișinău, 1937, p. 43-44.

– 205 –
 CÂTEVA DATE PRIVIND COMITETUL DE PATRONAJ
AL OPERELOR SOCIALE DIN CHIȘINĂU, 1941-1944

Adrian CRĂCIUNESCU

n Arhivele Naţionale ale Rom niei, la Servi-

ciul Judeţului Ilfov, se găsesc c teva documente,
cuprinse n mai multe fonduri, care vorbesc despre
Chișinăul interbelic. Fonduri precum BNR 1928-
1944 , Comitetul local de revizuire 1930-1934 sau
Drumuri naţionale Chișinău 1940 , Inspectoratul
regional de poliţie 1921-1945 ar putea aduce infor-
maţii poate uitate demult. Din păcate, conţinutul
nu este substanţial, așa cum am constatat n cazul
unui fond ce părea a fi foarte interesant de studiat:
Școala de supraveghetori de șantier Chișinău 1941-
1944 . Av nd n vedere că se spune n mod uzual că
administraţia rom nească n-ar fi făcut mare lucru n
zona construcţiilor n perioada interbelică, existenţa Fig. 1. Lista locurilor de adunare a sinistraţilor după provenienţă și
unei școli de supraveghetori n ale construcţiilor n a locurilor de cazare a lor.
plin război părea ceva foarte interesant de investigat.
nsă fondul conţine doar două dosare subţiri, din
care putem afla strict numele unora dintre cursanţi
prin intermediul unor cataloage. Totuși, acoperind
aceeași perioadă tragică a celui de-al Doilea Război
Mondial, n fondul Primăria Municipiului Chiși-
nău, 1941-1944 se află c teva dosare care reflectă o
activitate parţial umanitară, parţial de administrare
a unor școli. Probabil că n-aș fi investigat conţinutul
acestor dosare dacă opisul de arhivă n-ar fi indicat
existenţa, ntr-unul dintre ele, a unui plan al orașului
Chișinău din 1943. Planul ar fi fost foarte interesant,
căci ar fi putut marca amplitudinea distrugerilor de
război de la acel moment, nsă acesta s-a dovedit a fi
doar o schemă st ngaci desenată pe o foiţă de calc.
Schema servea doar identificării locurilor de adunare
și de evacuare a sinistraţilor la momentul apropierii Fig. 2. Schema orașului cu repartizarea refugiaţilor pe zone de
adunare. Singurul reper este calea ferată.
frontului n cursul anului 19441 (fig. 1-2).
Cercetarea dosarelor referitoare la activitatea
Comitetului de patronaj al operelor sociale , printre Dobjanski (sau Dobjanschi n alte surse)2 . Aceste do-
filele cărora care se regăsește și acel plan, mi-a adus cumente merită să fie prezentate, cu at t mai mult cu
n faţă c teva documente ce pot fi interesante pentru c t nu au mai fost cercetate p nă n prezent.
creionarea vieţii cotidiene n Chișinăul anilor 1941- Consiliul de patronaj al operelor sociale era o
1943 și pentru completarea profilului unor personaje instituţie ce și avea originea n legea de nfiinţare,
istorice despre care nu se prea găsesc informaţii pu- promulgată n 21 noiembrie 1940 și modificată prin-
blicate n mediul online, unul dintre aceste personaje tr-un decret-lege emis de generalul Ion Antonescu n
fiind nsuși primarul acelori ani, colonelul Anibal 2
http://www.timpul.md/articol/primari-uitai-64874.html,
1
Arhivele Naţionale, Serviciul Judeţului Ilfov (AN-SJI), accesat noiembrie 2015. n documentele studiate de mine,
Fond P rimăria Municipiului Chișinău , dosar 16/1944, fi- ortografierea numelui primarului este constantă n forma
lele 13 și 14. D objanski .

– 206 –
9 aprilie 19413. La nivelul fiecărui judeţ urma să ac-
tiveze un comitet de patronaj, scopurile legale fiind
practic centralizarea și supravegherea oricăror activi-
tăţi ale instituţiilor publice sau private n domeniul
asistenţei sau ocrotirii sociale. Orice astfel de activi-
tate putea să se desfășoare dacă exista avizul prealabil
al consiliului, iar lipsa acestui aviz conducea la impo-
sibilitatea unor fundaţii sau organizaţii private de a
lucra cu subvenţii publice și la dizolvarea administra-
Fig. 3. Detaliu dintr-un ordin circular, a cărui copie indică pe soţia
tivă a acestora. Conducerea onorifică era asigurată de mareșalului Antonescu drept președinta Consiliului de Patronaj al
Regina Mamă Elena, prin lege. Pare că această insti- Operelor Sociale.
tuţie a fost un instrument prin care doamnele din
nalta societate să poată juca un rol public vizibil, Majoritatea gestiunilor nu au fost ntocmite con-
form instrucţiunilor date de noi și nu au păstrat o
fapt ce nu diferea nici la Chișinău. Așa cum la con-
normă n borderarea actelor justificative._
ducerea operativă la nivel naţional o regăsim pe soţia Multe Comitete au făcut dosare de ordonanţe se-
mareșalului Antonescu, Maria General Antones- parat de actele justificative, astfel că D-nii funcţionari
cu 4 (fig. 3), la Chișinău se află n comitetul director cu greu au putut găsi actele respective și din care cau-
soţiile mai multor oficiali, n fruntea acestora fiind ză verificarea a mers foarte ncet._
soţia primarului, Dna Natalia Colonel Dobjanski . La unele Comitete, li s au cerut relaţii n scris la
Ca orice ntreprindere administrativă creată la noi, care au răspuns cu foarte mari nt rzieri și de multe
acest consiliu a generat o stufoasă birocraţie, care a ori au interpretat greșit ordinele noastre și nu ni s au
consumat probabil multe resurse de timp și bani. O dat relaţii suficiente, ngreun nd astfel verificarea._
circulară din 26 iulie 1943, nregistrată la comitetul n prezent s a nceput verificările gestiunilor pe
municipal din Chișinău la 3 august 1943, adresată exerciţiul financiar 1942/1943 și dela nceput s a con-
statat aceleași greșeli, iar conturile de materiale sunt
pe baza unui text-tip și către acest comitet, prin tă-
imposibil de verificat așa cum sunt ele ntocmite._
ierea cuv ntului judeţean din alternativa munici-
pal/judeţean a textului dactilografiat și trecerea de Un exemplu concret din activităţile comitetului
m nă pe linia punctată a numelui municipiului, dă din Chișinău este circuitul financiar defectuos din-
măsura acestei birocraţii. Textul adresei circulare5 tre două entităţi ale comunităţii locale Comitetul
ncepea astfel: de Patronaj al Operelor Sociale și Uzinele Comunale
Chișinău. La nceputul anului 1943, Uzinele Co-
Din verificarea gestiunilor pe exerciţiul financi-
ar 1941/1942, am constatat foarte multe lipsuri, din munale Chișinău solicitau plăţi restante pentru apa
punctul de vedere al formei și la multe au lipsit și ac- consumată de către Comitetul de patronaj al opere-
tele de bază._ lor sociale n cursul anului 1942, n valoare de 6.476
de lei. Din documentele aflate n arhive rezultă că
acest cost era foarte apropiat cu cel al deplasării n
cursul anului 1943 a unui funcţionar public, cu tre-
3
Textul decretului este arhivat n dosarul 67/1942, filele 30- nul accelerat, pe ruta Chișinău-București și retur6
32, Fond P rimăria Municipiului Chișinău , Arhivele Naţio- sau ceva mai puţin dec t costul a patru abonamente
nale, Serviciul Judeţului Ilfov. la Monitorul Oficial pentru anul 1942 n sarcina au-
4
AN-SJI, Fond P rimăria Municipiului Chișinău , dosar
67/1942, fila 16, conţine copia unei scrisori adresate de la
torităţilor publice municipale.
sediul central al consiliului de patronaj al operelor sociale O altă măsură a acestor b lb ieli administrati-
(sub președinţia consiliului de miniștri) către președintele ve se regăsește printre ultimele activităţi depuse de
comitetului de patronaj municipal de la Chișinău, care la comitet, la nceputul anului 1944. Astfel, printre
semnătură indică: P reședinta, [ss] Maria General Antones- documentele arhivate găsim o corespondenţă ntre
cu . Nu este clar de ce titulatura menţine n 1942 gradul de
general, dat fiind că Ion Antonescu purta deja de un an gra-
autorităţi n Chișinău și ntre autorităţile din Chi-
dul de mareșal.
5
Fila 45 din Dosarul 45/1942 din fondul P rimăria Munici-
piului Chișinău , aflat la AN-SJI. n același dosar este arhiva-
tă și formularistica tipizată, stufoasă, pentru dările de seamă 6
Deconturi de deplasare cuprinse n dosarul 23/1944, fond
contabile. Primăria Municipiului Chișinău , AN-SJI.

– 207 –
șinău și administraţia centrală7 n efortul de a asi- Patronaj, se afla ncă epava unui tanc. O altă epavă
gura m na de lucru necesară colectării fierului vechi trebuie să fi fost mașina cu motorul respectiv ce
necesar efortului de război, n condiţiile aproprierii se afla pe strada Carol Schmidt nr. 128. Alte patru
frontului. Din lipsă de forţă de muncă aptă să trieze caroserii de mașină se aflau pe strada Alexandru cel
fierul vechi, Comitetul municipal era sesizat n 13 Bun nr. 44 și mai multe piese de mașini sunt indicate
ianuarie de către delegatul pentru colectarea fierului a fi fost n stradă la bariera Sculeni. Mai importante
că această operaţiune nu se poate face, iar vina ar fi sunt nsă referirile la fostele fabrici . Documentul
revenit subinspectoratului de pregătire premilitară, indică fosta fabrică de bere Bohemia (strada Unirei
care refuza trimiterea oamenilor necesari. Din 15 ia- colţ cu Brătianu), fosta fabrică de spirt Radem sl-
nuarie datează o comunicare a acestui subinspecto- schi (aproape indescifrabil) (bariera Sculeni), fosta
rat către Comitetul municipal, răspunsul explic nd moară Cogan (strada Principele Nicolae, mai sus
că din 1943 nu se puteau pune la dispoziţie astfel de de Alexandru cel Bun). Și se mai face referire la niște
forţe fără ordinul Inspectoratului General, rezult nd cantităţi de tablă disponibile n ruinele Mitropoli-
că nu se pot aloca cei 20 de oameni solicitaţi. Reacţia ei (strada Alexandru cel Bun).
datează din 22 ianuarie, c nd colonelul Dobjanski n ce privește nfiinţarea propriu-zisă a Comitetu-
cerea sprijinul Oficiului Ajutorului de Iarnă, pentru lui Municipal Chișinău al Operelor Sociale, aceasta
ca să li se pună la dispoziţie respectivii premilitari n este una dintre acţiunile timpurii ale administraţiei
vederea trierii fierului vechi, dar și pentru a interve- rom nești reinstaurate n campania militară nce-
ni la CFR ca să se pună la dispoziţie 4 vagoane săp- pută n 22 iunie 1941 și după 16 iulie a aceluiași an,
tăm nal necesare transportului fierului colectat. n c nd trupele rom ne reintrau n Chișinău. Astfel, la
2 februarie, de la Consiliul de Patronaj al Operelor 21 august s-au ntrunit la primăria din Chișinău o
Sociale din București, Oficiul Ajutorului de Iarnă, se serie de reprezentanţi ai autorităţilor, care au decis
emite răspunsul care certifica intervenţia n vederea constituirea unui comitet de patronaj unic la nivelul
dislocării premilitarilor și pentru furnizarea vagoa- municipiului Chișinău și al judeţului, iar componen-
nelor cerute. La 9 februarie, Comitetul municipal ţa acestuia să fie propusă de către primarul Dobjan-
contacta din nou subinspectoratul pregătiri premili- ski și de către prefectul judeţului Lăpușna, D. Glod,
tare arăt nd că n baza intervenţiei centrale așteap- astfel nc t persoanele nominalizate să fie numite
tă cei 20 premilitari solicitaţi. Este indicat și locul prin decret al conducătorului statului . Prima șe-
unde se făcea depozitarea strada Muncești, casa dinţă a fost convocată pentru ziua de 27 septembrie
Gălăţeanu, unde se află depozitul militar de sănii . a aceluiași an. Componenţa consiliului consultativ
Iată cum, timp de aproape o lună, activitatea ce ar fi care s-a reunit la primărie n 21 august a fost una
părut vitală la momentul respectiv, anume recupera- pestriţă, cu persoane ocup nd funcţii publice apa-
rea metalului necesar producţiei de război, s-a blocat rent fără vreo legătură cu activităţi de caritate. Iată
ntr-o corespondenţă birocratică extinsă. Av nd n participanţii, conform procesului-verbal9:
vedere că este vorba despre o instituţie condusă de Astă-zi, 21 August 1941, orele 17 s au prezentat
prefectul judeţului și de către primarul ce era n ace- la Palatul Primăriei Municipiului Chișinău, n urma
lași timp și militar cu grad de colonel, ne putem face invitaţiei Primăriei D-nii: D. Glod, Prefectul jud.
o primă impresie despre eficienţa acesteia. Lăpușna, P. Păunescu, Administrator Financiar, N.
Din toată această corespondenţă a rezultat nsă și Mărinescu, Chestorul Polţiei, Ing. Popescu-Mereni,
o sursă documentară ce ar putea fi relativ importantă Subdirectoru Camerii Agricole, Ing. C.D. Ionescu,
pentru consemnarea stării orașului. Este vorba des- Subdirector C.A.P.S., C. Avrizeanu, Diriginte P.T.T.,
pre o listă8 a locurilor unde se aflau sursele de metal Ion Popescu, dela C.A.M., Nistor Zopa, dela Garda
ce urmau a fi colectate și predate delegatului uzinelor Financiară, Romaneanu Ant. dela Institutul Naţional
al Cooperaţiei, Vlad Neaga, Inspector școlar, Dr. C.
de la Reșiţa, unde urmau a fi topite și reciclate. Este
Cernoianu, Inspector General Zootechnic, I.P. Mol-
interesant poate de aflat că n 1944, pe strada Vasi- doveanu, Inspector Comercial, Antoniade, Inspector
le Alecsandri la nr. 7, unde era indicat Consiliul de
9
Fila 2 din Dosarul 6/1941 din fondul P rimăria Municipiu-
7
AN-SJI, Fond Primăria Municipiului Chișinău, dosar lui Chișinău , aflat la AN-SJI. n acest document prefectul
16/1944, filele 77-81. judeţului Lăpușna este identificat ca D . Glod iar n proce-
8
AN-SJI, Fond Primăria Municipiului Chișinău, dosar sul-verbal al ședinţei inaugurale din 27 septembrie este indi-
16/194, fila 88. cat Gh. Glod .

– 208 –
 General al Muncii, și A. Jemăneanu, Directorul Băn- Propunerea se aprobă n unanimitate.
cei Naţionale [ ]. Se hotărăște a se raporta telegrafic constituirea
Consiliului.
Procesele-verbale arată că activitatea comitetului
D-na Forţu arată că d-na Halipa a fost omisă, deși
s-a bazat foarte mult pe prezenţa unor persoane care la evacuare avea președinţia unei societăţi.
aveau statutul de membri invitaţi, n timp ce membri Dl. Prefect arată că dată fiind personalitatea bine-
de drept precum comandantul garnizoanei sau pre- cunoscută a D-nei Halipa, s ar fi recurs la D-sa, nsă
fectul judeţului participau prin interpuși, iar persoa- fiind informat că D-na Halipa exercită funcţiunea de
nele numite n comitet dintre doamnele ce prezidau Inspectoare Școlară la București și deci nu va putea fi
diverse asociaţii caritabile lipseau adesea. Ședinţa de n măsură să activeze la Chișinău.
constituire din 27 septembrie 1941 indică numele Se ia act de aceasta și se hotărăște că n cazul c nd
celor implicaţi n activitatea comitetului. La această ar reveni să fie cooptată ntre membre.
ședinţă au fost majoritare femeile, fie ele președinte Ședinţa se ridică, hotăr ndu-se că programul de
activitate, realizările și bugetul să fie supus D-nei Ma-
ale diverselor societăţi sau directoare de școli. Orga-
reșal ANTONESCU, n ședinţa ce va avea loc sub
nizarea a fost decisă astfel:
Președinţia Domniei Sale.
[ ] Dl. Prefect, deschiz nd ședinţa, arată necesi-
tatea ca n afara membrilor de drept respectivi la ju-
Procesul-verbal poartă semnătura olografă Co-
deţi și municipiu, ambele Consilii să funcţioneze cu lonel Dobjanski și are deja o ștampilă cu titulatura
aceleași persoane prezidate după caz de Prefect sau de consiliului din municipiul Chișinău. Doamna For-
Primar. ţu, menţionată n procesul-verbal, va fi unul dintre
Ideea este acceptată. coordonatorii permanenţi, fiind reprezentanta per-
Dl. Primar lu nd cuv ntul face o expunere asupra sonală n Basarabia a Mariei Antonescu, soţia mare-
menirei Consiliului de Patronaj și n acord cu Dl. Pre- șalului și conducătoarea executivă a instituţiei. Deși
fect propune următoarea compunere: această prezenţă manifestă centralismul statului, din
PREȘEDINŢI DE ONOARE: seria de nume implicate n activitatea acestui comitet
Dl. General Constantin VOICULESCU, Guver- de patronaj al operelor sociale rezultă că activitatea
natorul Basarabiei.
era n sarcina oamenilor locului. Se poate face aceas-
I.P.S. Efrem TIGHINEANUL, Arhiepiscop Lo-
cot. al Chișinăului.
tă afirmaţie pentru că multe dintre aceste nume nu
Membri de drept: sunt deloc specifice Vechiului Regat, ci sunt nume
Prefectul judeţului, specific regionale. Printre aceste nume sunt cele ale
Comandantul Militar al Municipiului, preotului Burjacovschi, al medicului municipiului
Medicul Primar al judeţului, Baciarov, al doamnelor Mohanov, Stariţchi, Stroev,
Respectiv: Primarul Municipiului Gobjilă (implicate n activitatea comitetului) sau cel
Medicul Primar al Municipiului al directoarei orfelinatului de fete, Nadejda Cara-
Membri numiţi: man-Invancenco, ori al inspectorului școlar Arven-
D-na Natalia Dobjanski, Directoare de Spital tiev. Unele dintre aceste nume arată fie că respectivele
D-na Maria Pelivan, Președinta Soc. Crucea Ro- persoane nu erau etnici rom ni, fie că aceștia fusese-
șie
ră asimilaţi n timpul stăp nirii rusești prin alterarea
D-na Elena Alistar, Directoare de Școală emerită
D-na Elena Cristi, Directoare de Spital
numelor lor de familie. Oricum, aceste nume pot fi
D-na Nina Gobjilă, Președinta Soc. Principele un indicator că administrarea locală nu se făcea cu
Mircea regăţeni sau, mai bine spus, nu numai cu persoane
D-na Iulia Siminel, Președinta Soc. Femeilor Or- aduse de la centru n manieră colonială10, cel puţin
todoxe Rom ne, 10
Vezi de exemplu citarea unei scrisori din 1941 adresate de
Membri aderenţi: Iuliu Maniu lui Antonescu, care spunea: R egimurile an-
D-na Maria Demetrescu terioare, afară de cel național-țărănesc, au privit Basarabia
D-na P ntea și Bucovina ca o colonie și le-au ncătușat ntr-un sistem
D-na Forcașu centralist, care a mpiedicat orice posibilitate de autoadmi-
D-na Apostol nistrare. Cele doua provincii au fost inundate de funcțio-
D-na Paximade nari din regat, necunoscători ai oamenilor de acolo; aceștia
s-au prefacut n adevarati satrapi ai populației și au st rnit
D-na Maior Bădiţă
numeroase nemulțumiri. Au fost, desigur, și oameni de trea-
Părintele Vladimir Burjacovski bă, dar cei răi au compromis și pe cei buni. Ei au fost ace-
Părintele Pavel Grosu ia care au făcut ca denumirea de regățeni să devie odioasă

– 209 –
 n acest segment al său. Chiar și printre militari, ve- nească. Astfel, preotul Vladimir Burjakovski devine
dem că primarul este un colonel cu nume polonez nt i Burjacovschi apoi, conform unui document din
colonel Dobjanski, comandantul garnizoanei a fost 7 februarie 1944, Burjoveanu13. Contabilul Comite-
purtătorul unui nume tătărăsc colonelul Ceal c, tului de Patronaj, Alexandru Abramov, cerea și obţi-
subinspectorul responsabil cu pregătirea premilitară nea n 1943 schimbarea numelui n baza legii speciale
era căpitanul Roznovschi, cu sonoritate poloneză. din 1936, ce fusese modificată prin decret la ncepu-
De altfel, n studiul documentelor legate de existen- tul anului 1942. Legea numelui a fost schimbată din
ţa acestui comitet, numele implicate n activitatea sa nou n Rom nia după 1945, c nd trupele sovietice
sunt interesante și poate relevante pentru completa- au impus pătrunderea comuniștilor n guvern, pen-
rea tabloului vieţii cotidiene n condiţiile de război tru ca apoi să-i ntemniţeze pe toţi cei care făceau o
ai anilor 1941-1944. altă politică. Ministrul justiţiei, comunistul Lucreţiu
Un aspect interesant este atribuirea secretariatu- Pătrășcanu, sustinea, n raportul său către Rege, con-
lui comitetului către șeful contenciosului primăriei, form textului publicat n Monitorul Oficial nr. 183
avocatul Eugen Schwamberg. Numele ar părea să in- din 14 august 1945 că legea fusese modificată n
dice o origine evreiască, n plin proces de persecuţie spirit reacţionar și că ar fi menţinut discriminarea
a populaţiei evreiești. Mai mult, Schwamberg a fost rasială14. Dacă nainte de 1945 rom nii erau cei vi-
decorat ulterior de regele Mihai I, după cum rezultă zaţi de această lege, n vederea recuperării numelor
dintr-o lungă listă de persoane decorate publicată n pierdute prin maghiarizarea acestora n provinciile
Monitorul Oficial nr 114 din 19 mai 194211. Inte- vestice sau prin rusificare n provinciile estice, după
resant este că propunerea sa n această poziţie a fost 1945 există o serie de schimbări de nume, n speci-
făcută de Cornelia Gr. Forţu, reprezentanta Mariei al n r ndul persoanelor din v rful nomenclaturii
Antonescu, și că Schwamberg deţinea deja poziţia comuniste (și nu numai), pentru a obţine un nume
de șef al biroului administrativ al Comitetului de rom nesc n locul celui evreiesc din naștere, lucru
Patronaj. Cum este nsă greu de distins dacă acest devenit posibil prin schimbarea introdusă de Lucre-
nume determina origine evreiască sau una germană ţiu Pătrășcanu la scurt timp după ncheierea războ-
nu se pot face speculaţi pe această temă. Aceeași si- iului. n 1943 nsă, argumentaţia n cazul Abramov
tuaţie se leagă și de doamna Kamner și de fiica ei sau este consemnată printre documentele arhivate15 lega-
de directorul liceului comercial, Alexandru Eberve- te de Comitetul de Patronaj al Operelor Sociale din
in12 , pe care i regăsim printre membrii consiliului de Chișinău n felul următor:
patronaj, așa cum i numesc procesele-verbale din di- 13
AN-SJI, fond Primăria Chișinău, dosar 16/1944, fila 90,
verse momente de ntrunire, n ciuda faptului că nu procesul-verbal al ședinţei comitetului de patronaj al opere-
fuseseră nominalizaţi ca atare n actul de constituire lor sociale din 7 februarie 1944. Cu acest nume l regăsim
al comitetului. Poate cel mai interesant lucru legat de mai t rziu ca refugiat n București, n cartea de telefoane
chestiunea numelor implicate l constituie impulsul editată n 1958. A și fost nmorm ntat la Cimitirul Bellu
din București cu acest nume, după cum indică G. Bezviconi
de a face schimbarea lor nspre o sonoritate rom - n N ecropola capitalei (Institutul de Istorie N icolae Ior-
și timp de două decenii provinciile, n bună parte, s-au n- ga , București, 1972, p. 78).
străinat, n loc să se inchege sufleteste complect cu Ţara. 14
Vezi actul la: http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocu-
Reluarea vechiului sistem centralizat ar fi, prin urmare, o ment/37634, accesat ianuarie 2016. Textul era:
greșeală de neiertat , apud Leonid Cemortan, D rama inte- Sire, Legea numelui din 8 Aprilie 1936 a modificat n spirit
lectualilor basarabeni de st nga , 4 febr. 2010, http://www. reacționar, vechile dispoziţiuni legale n această materie.
moldova.org/drama-intelectualilor-basarabeni-de-stin- Formalităţile greoaie și costisitoare s-au adăugat prin acea
ga-205861-rom/, accesat ianuarie 2016. lege dispoziţiunilor ei de fond, ce tindeau n special la men-
11
Decorat cu Ordinul Coroana Rom niei n grad de Ofiţer, ţinerea discriminărilor rasiale și la mpiedicarea unirii su-
alături de alte persoane din Chișinău, printre care și colone- fletesti ntre toate neamurile conlocuitoare n această țară.
lul Anibal Dobjanschi, recompensat cu Ordinul Coroana Pentru a nlătura toate piedicile nejustificate puse n calea
Rom niei n grad de Comandor. schimbărilor de nume, simplific nd procedura și suprim nd
12
Pe Ebervein l regăsim apoi la evacuarea persoanelor la n- interdicțiunile incompatibile cu concepțiile generale ale ac-
toarcerea frontului după 1944, nominalizat ca repartizat la tualului regim, am alcătuit alăturatul proiect de decret-lege
un liceu din Craiova. Valul de redistribuire a refugiaţilor din cu privire la numele de familie, pe care, autorizat fiind de
domeniul nvăţăm ntului este publicat n Monitorul Ofici- Consiliul de Miniștri, cu onoare l supun naltei aprobări a
al, nr. 89 din 17 aprilie 1945. Astfel, rezultă că Alexandru Maiestății Voastre. S nt cu cel mai profund respect, al Ma-
Ebervein era profesor de germană, fost n Chișinău, la Lice- iestății Voastre, Ministru justiţiei, L. Pătrășcanu .
ul comercial de băieţi, la Craiova Colegiul Carol I . 15
AN-SJI, fond Primăria Chișinău, dosar 67/1942, fila 61.

– 210 –
 [ ] a făcut cerere către Primăria Municipiului
Chișinău, pentru ndeplinirea formalităţilor și de a
interveni locului drept spre a i se aproba redob ndi-
rea numelui patronimic de ABRAMESCU așa după
cum a fost numele strămoșilor săi și care a fost nstră-
inat prin rusificare.
Av nd n vedere că din actele atașate la dosar n
sprijinul cererii sale și din depunerile martorilor audi-
aţi de Primăria Municipiului Chișinău, rezultă că au-
torul ca și strămoșii petiţionarului au purtat numele
rom nesc de AVRAMESCU și erau cunoscuţi nu-
mai după acest nume, pe care l-a pierdut prin rusifica-
rea lui de Abramov.
Originea etnică nu pare să fi fost nsă un factor
discriminatoriu, căci, de exemplu, nici n cazul copi-
ilor din diverse școli nu se făcea distincţie la acorda-
rea diverselor ajutoare n aceste instituţii16 (fig. 4).
Schimbarea numelui a intervenit și n cazul unor
instituţii, pe baza deciziilor Comitetului de Patronaj,
av nd n vedere subordonarea activităţilor acestora.
n mod surprinzător pentru unii, nu s-a urmărit atri-
buirea unor denumiri rom nești ntotdeauna, deși
limba rom nă era o chestiune importantă n activi-
tatea comitetului. n procesul-verbal al ședinţei din Fig. 4. Tabel cu copii săraci de la școala primară nr. 16 care au
primit „opincuţe”. Mai mult de jumătate au nume sau prenume ce,
21 martie 1942 este consemnată următoarea deschi- probabil, indică o altă etnie decât cea română.
dere:
Domnul Președinte deschide ședinţa cu primul 1/. Azilul Alex. Nevschi se va numi: Căminul
punct din ordinea de zi și anume organizarea serbării, de bătr ni a societăţii de binefacere Sf. Alexandru
cu ocazia mpărţirii premiului Mareșal Ion Antones- Nevschi ;
cu , elevilor școlilor primare și grădiniţelor de copii, 2/. Azilul Comunal de Fete se va numi: Căminul
cari s au distins la L. Rom nă și pentru caracter. Fetelor Orfane
Pe acest fond, n cursul aceleiași ședinţe, se lua de- 3/. Azilul Comunal de Băieţi, se va numi: Cămi-
nul Băieţilor Orfani
cizia schimbării unor denumiri de instituţii, printre
Consiliul, n unanimitate, aprobă aceste schim-
care și Azilul de Bătr ni Alexandru Nevschi , ală- bări.
turi de azilurile comunale de băieți și, respectiv, de
fete. Schimbarea nu a vizat numele de Nevsky, nume Activităţile filantropice pe care comitetul le ges-
pe care Stalin l-a acordat c teva luni mai t rziu uneia tiona arată pe deplin starea de război și greutăţile
dintre cele mai importante distincţii militare sovie- anilor respectivi. Școlile și căminele abundă de copii
tice, instituită n iulie 1942, ci a urmărit eliminarea sărmani, pentru care mici donaţii precum ncălţă-
termenului de azil. Astfel, comitetul decidea: minte, cămăși (fig. 5-6) și chiar alimentele cele mai
comune păreau a fi diferenţa dintre viaţă și moarte17.

16
AN-SJI, fond Primăria Chișinău, dosar 16/1944, fila 43 17
AN-SJI, fond Primăria Chișinău, dosar 19/1941, filele 7 și
conţine un tabel de la școala primară nr. 16 cu elevii săraci 8 cu solicitarea unui ajutor n mbrăcăminte și ncălţăminte
care au primit opincuţe de la Consiliul de patronaj . ntre pentru 8 copii care nu aveau cu ce să se mbrace și să se ncal-
cele 15 nume din tabel regăsim numele: Baliţchi (doi bă- ţe n comuna Bubueci. Fila 1 conţine o cerere de la Societa-
ieţi), Tuș nschi, Șirochii, Ustovschi, Erhan, Nichitici. Mai tea Ortodoxă Naţională a Femeilor Rom ne din Chișinău
regăsim și asocierea la numele de Arsene a prenumelui slav din 29 octombrie 1941, n care sunt specificate cantităţile de
Leonid, rezultă că mai mult de jumătate dintre cei ajutoraţi alimente necesare pentru cei 60 de copii de care se ocupau,
de Comitetul de Patronaj al Operelor Sociale probabil că nu n vederea deschiderii cantinei. Pentru 6 luni erau solicitate
erau etnici rom ni. Fila 45 conţine un tabel cu cei care au următoarele: 600 kg cartofi, 450 kg fasole, 100 kg ceapă, 20
primit bluze, iar printre acești copii se adaugă alte nume ce kg sare, 150 litri untdelemn. La acestea era adăugat cu altă
nu indică etnie rom nă: Usaciov, Cerchin, L s Anatoli. culoare un samovar . Rezoluţia pe această cerere menţiona

– 211 –
Fig. 5-6. Centrul pentru Ocrotirea Copiilor Chișinău solicita ajutor Inspectoratului General Sanitar al Basarabiei, iar această
instituţie redirecţiona cererea către Comitetul Municipal pentru Operele Sociale. Solicitarea viza 8 copii orfani din Bubuieci
care nu aveau cu ce să se îmbrace și să se încalţe pentru a merge la școală în octombrie 1941.

ntre documentele de arhivă se află și o scrisoare de Chestiunea cantinelor școlare a fost o preocupa-
mulţumire, scrisă ntr-un stil ușor umil, dar care re- re centrală a comitetului, după cum rezultă din do-
flectă destul de bine starea momentului: cumentele disponibile. Responsabilităţile legate de
Domnule Președinte, administrarea relaţiei dintre Comitetul de Patronaj
n bucuria primei clipe, c nd au n faţă ceașca de și diversele instituţii de nvăţăm nt sau binefacere
ceai fierbinte și bucata de p ine proaspătă, micuţele din Chișinău au fost mpărţite diverselor membre
noastre, n număr de 100, cu ochii umezi de bucurie ale comitetului prin acordarea titulaturii de nașe
și noi corpul didactic al șc. No 3 fete, ne ndreptăm (fig. 7). Fiecare dintre doamnele respective (unele fi-
g ndul spre cei ce prin străduinţă și renunţare la via- ind soţiile unor demnitari sau militari importanţi18
ţa personală, ne-au procurat fericita ocazie de a ncepe din garnizoană) au primit n sarcină c teva institu-
cantina noastră. ţii. n realitate, cantinele ce fuseseră nfiinţate aveau
De aceea vă rugăm, Domnule Președinte, a primi niște dotări foarte modeste, așa cum rezultă din in-
viile noastre mulţumiri și totodată a transmite nal-
ventarele făcute n preajma momentului declanșării
tului Consiliu de Patronaj și colaboratorilor care și-au
nchinat viaţa pentru ajutorarea celor nevoiași, ace-
refugierii, pe măsura avansării frontului către vest, la
leași calde și respectuoase mulţumiri. nceputul anului 194419.
Directoarea șc. No 3 fete, Aurelia Pereteatcu
că aprovizionarea urma să se facă la fel ca n cazul celorlalte 18
Soţiile primarului Dobjanski, colonelului Crăciunescu (co-
centre din municipalitate printr-un centru de aprovizionare mandantul pieţei), căpitanului Roznovschi (subinspectora-
ce ar fi urmat să fie creat. Pentru samovar nota indica să fie tul pregătirii premilitare).
făcută o cerere separată. E interesant de spus, n condiţiile 19
AN-SJI, fond Primăria Chișinău, dosar 23/1944 conţine c -
n care ajutorul cerut reprezenta aproximativ 1,5 kg de car- teva astfel de inventare. Piesele sunt inegale ca număr, cele
tofi sau fasole pe lună de cap de copil, că cererea de sprijin care se regăsesc n mai multe exemplare fiind cănile, stră-
este semnată de nsăși Alexandrina Gr. Cantacuzino, vădu- chinile și tac murile. n rest, majoritatea celorlalte ustensile
va unuia dintre cei mai mari latifundiari ai Rom nei, noră cum ar fi ligheane, cratițe, răzatoare, polonice, alte asemenea
a fostului prim-ministru Gheorghe Grigore Cantacuzino obiecte indispensabile unei bucătării sunt identificate a fi
(Nababul). c te una sau cel mult c te două la fiecare cantină.

– 212 –
 producă, Consiliul de Patronaj de la București trimi-
tea felicitări Comitetului municipal de la Chișinău
pentru felul cum aţi conceput organizarea Școalei
Familiei n oraș23! Cu c teva săptăm ni nainte, la
17 decembrie 1943, Comisariatul General al Refugia-
ţilor din Transilvania de Nord din cadrul Ministeru-
lui Afacerilor Externe trimitea cu camioneta proprie
un transport de cărţi către Comitetul de Patronaj al
Operelor Sociale din Chișinău. Adresa de naintare24
este semnată de Cornelia Forţu, delegata consiliului
pentru Basarabia și are și o notă scrisă de m nă, care
indică parţial natura tipăriturilor:
Alăturat, vă trimitem prin camioneta Comisaria-
tului G-ral al Refugiaţilor din Transilvania de Nord
următoarele:
500 volume dela Casa Școalelor și
300 volume dela Fundaţia pentru Literatură și
Artă B-dul Catargiu No. 39.
Vă rugăm să trimiteţi adrese de mulţumiri și con-
firmare.
Semnat Delegata Consiliului de Patronaj
Fig. 7. Tabelul cu „doamnele nașe” care urmau să coordoneze
activităţile unor instituţii de învăţământ. P.S. 100 cărţi poeziile lui Ilieșu sunt donate de
Comisariatul General al Refugiaţilor din Transilva-
Documentele mai arată și alte preocupări oare- nia de Nord. Rog trimiteţi confirmarea.
cum mărunte ale doamnelor care se ocupau de co-
Probabil că cele mai importante acţiuni ale Co-
ordonarea eforturilor filantropice. Printre acestea, se
mitetului Municipal pentru Operele Sociale din
regăsesc relatări ale operaţiunilor de str ngere de lana
Chișinău sunt două ncercări din cursul anului 1944
cu scopul repartizarii acesteia fetelor din scoli (pentu
de a sprijini sinistraţii sau refugiaţii care ar fi urmat
ca acestea sa impleteasca ciorapi, manusi sau flanele
să vină n oraș ca urmare a avansării armatelor so-
pentru ostasii de pe front), alte actiuni precum: da-
vietice p nă la punctul de a forţa Nistrul la sf rșitul
rul soldatului ,20, organizarea pomului de Crăciun,
iernii.
nfiinţarea a două bucătării ambulante pentru distri-
Prima dintre acestea este ncercarea de a str nge
buirea m ncării n periferiile orașului21, furnizarea de
niște fonduri prin lansarea unei emisiuni de tichete,
material pentru confecţionarea de articole de mbră-
numită Ajutorul sinistraţilor , fonduri menite a sus-
căminte pentru copii orfani22. n plină criză a fron-
ţine aceste persoane refugiate. La 11 februarie 1944,
tului, pe 9 martie 1944, adică atunci c nd ofensiva
Guvernăm ntul Provinciei Basarabia cerea ncheie-
sovietică pe zona ucraineană spre Cernăuţi și Boto-
rea acţiunii și raportul financiar, iar la 18 februarie
șani se pornise, iar forţarea Nistrului era pe cale să se
se ntocmea procesul-verbal solicitat. Astfel, sub sem-
20
AN-SJI, fond Primăria Chișinău, dosar 6/1941, fila 28 ver- nătura primarului Dobjanski, a secretarului primă-
so, proces-verbal al sedinţei din 25.11.1941. 200 de kg de
l nă erau menţionate a fi repartizate n acest scop școlilor, ca
riei Jemăneanu și a contabilului Avramescu (fostul
urmare a procurării lor de Camera Agricolă. Abramov), s-a finalizat raportul, din care aflăm că n
21
Ibidem, fila 40 verso, proces-verbal al ședinţei din Chișinău ncepuse această colectă la 15 august 1943
28.02.1942 și fuseseră emise 5000 de tichete n valoare de 50 de
22
AN-SJI, fond Primăria Chișinău, dosar 16/1944, fila 55 lei, 5000 de tichete n valoare de 100 de lei și 500 de
conţine un raport al directoarei Liceului Industrial de Fete,
numit R euniunea femeilor rom ne , care arăta că din cei
tichete n valoare de 500 de lei25. Raportul spune că
398 m de a merică primită din partea comitetului, elevele 23
Ibidem, fila 56.
croiseră 256 bucăţi de rufărie pentru copii (150 cămășuţe 24
Ibidem, fila 82.
pentru fete și 106 cămășuţe pentru băieţi), ce fuseseră trans- 25
De menţionat n context că n august 1943, 60 de lei era
mise către alte două școli și patru licee, pentru ca elevele de alocaţia zilnică de hrană pentru un copil la căminul Buiu-
la aceste unităţi de nvăţăm nt să confecţioneze respectivele cani sau că pentru acest așezăm nt, unde erau cazați 30 de
cămăși. copii, fuseseră prevăzute cheltuieli de ntreţinere a clădirii și

– 213 –
fuseseră cumpărate p nă la acea dată doar 2561 de de oameni. Analiz nd numele din aceste tabele, so-
tichete de 50 de lei, 2157 de 100 de lei și numai 53 de noritatea lor indică n majoritate familii de rom ni
500. Prin urmare, din suma potenţial colectabilă de sau poate de polonezi (fig. 8 a, b, c, d, e). Organizarea
1.000.000 de lei, fuseseră str nși numai 370.250 de majoră a tranzitului refugiaţilor a fost nsă, conform
lei, adică doar ceva mai mult de o treime. documentelor disponibile legate de activitatea Co-
A doua ncercare de ajutor a refugiaţilor a fost mitetului Municipal de Patronaj al Operelor Sociale
organizarea unei repartizări a acestora n spaţiile li- Chișinău, bazată pe ordinul Marelui Stat Major nr.
bere puse la dispoziţie n casele civililor din oraș. 1093247, din 22 februarie 1944. La 1 martie 1944,
Prin urmare, comitetul a ntocmit un recensăm nt26 colonelul Ceal c, comandantul Garnizoanei Chiși-
al acestor spaţii libere puse la dispoziţie de cetăţeni, nău, informa Comitetul Municipal de Patronaj asu-
acest recensăm nt fiind cuprins n 6 pagini cu tabe- pra acestuia28:
le ce indică numele proprietarilor, adresa și numărul [ ] Evacuarea, cazarea și hrănirea sinistraţilor, n
ncăperilor puse la dispoziţie de aceștia. Problema, cazuri de bombardamente aeriene masive, se va face
devenită acută n martie 1944, fusese ridicată ncă n satele din jurul Municipiului Chișinău prin grija
la ședinţa Comitetului municipal din 1 februarie Comandanţilor de unităţi militare, și anume n zone-
1944, procesul-verbal consemn nd27: le arătate n schiţa și tabelul arătat. _
ntruc t fiecărei unităţi din cele arătate n tabelul
Fiind numărul legal al membrilor, domnul Pre-
anexă i s a repartizat c te un sector al Municipiului și
ședinte declară ședinţa deschisă, comunic nd Co-
ntruc t această evacuare, cazare și hrănire are nevoie
mitetului că n vederea trecerei unui număr mare de
de concursul Dvs., vă rugăm să bine voiţi a lua legă-
refugiaţi, cari vin din Transnistria, este necesar de a
tură cu Comandanţii unităţilor specificate n tabelul
lua toate măsurile cuvenite, pentru a-i adăposti și hră-
anexă cărora li s a ncredinţat asistenţa sinistraţilor și
ni.
a le da tot concursul de care au nevoie pentru ndepli-
n acest scop, n primul r nd se propune a se face
nirea acestei misiuni._
apel la Chestura Poliţiei, pentru ncartiruirea lor n
sectoarele dela marginea orașului. Cu acest text revin la documentele cu care am n-
Apoi se hotărăște a se interveni către Garnizoa- ceput scurta investigare și expunere a activităţii unui
nă și Corpul Terit. pentru a pune la dispoziţie bucă- organism ale cărui rezultate sunt greu de cuantificat.
tării ambulante, iar n caz c nd acestea nu vor putea Ultimele informaţii legate de Comitetul de Patronaj
fi puse la dispoziţie, să se ceară marmite, cu care să se
al Operelor Sociale din Chișinău se referă la forma-
poată transporta m ncarea, la diferitele cartiere, pen-
lităţile de evacuare a patrimoniului și a arhivelor la
tru refugiaţi.
Ţin nd seamă că ntreţinerea acestor refugiaţi, intrarea armatei sovietice pe teritoriul rom nesc.
oric t de temporară, necesită cheltuieli considerabile, Un document29, emis de Ministerul Muncii, Sănă-
D-l Președinte, propune majorarea art. respectiv la tăţii și Ocrotirilor Sociale, Consiliul de Patronaj al
cheltuieli n bugetul nostru, cu suma de lei 300.000 Operelor Sociale, comunica n 20 septembrie 1944
care urmează să fie luată din art. Deschideri de cre- desfiinţarea consiliilor din teritoriile ocupate care
dite . fuseseră evacuate. Comitetul Municipiului Chișinău
Lista cuprinde 165 de voluntari care au oferit, de era evacuat la Craiova, iar mesajul către președintele
regulă una maximum două camere pentru a pri- său avea n vedere procedurile de predare a arhivelor,
mi refugiaţi, printre spaţii fiind puse la dispoziţie 3 bunurilor și gestiunii n bani a comitetelor evacuate
grajduri. Prin urmare, numărul ncăperilor dispo- către judeţele pe raza cărora erau găzduite:
nibile era de aproximativ 180, ceea ce nsemna că Av nd n vedere Convenţiunea de armistiţiu ce
dacă s-ar fi cazat 5-6 refugiaţi ntr-o ncăpere, adă- a intervenit ntre Uniunea Rusiei Sovietice și Statul
postirea acestora de către locuitorii Chișinăului nu Rom n, prin care se prevede ncadrarea Bucovinei și a
ar fi putut acoperi dec t nevoile a circa 1000-1200 Basarabiei n Uniunea Sovietică și deci, ca o consecin-
ţă a acesteia, ncetează orice funcţionare a administra-
de amenajare a localului n valoare de 40.000 de lei. Numai ţiei Rom nești n aceste Teritorii.
transportul alimentelor costa 4000 de lei pentru lunile iu-
lie-august ale acelui an. Conform bugetului arhivat la AN-
SJI, fond Primăria Chișinău, dosar 23/1944, filele 25 și 26. 28
Ibidem, fila 12.
26
AN-SJI, Fond Primăria Municipiului Chișinău, dosar 29
AN-SJI, fond Primăria Municipiului Chișinău, dosar
16/194, filele 5-8. 19/1944, dedicat formalităţilor de desfiinţare și de predare a
27
Ibidem, fila 89. gestiunii.

– 214 –
Fig. 8 a-f. Tabel cu cei 165 de voluntari care au pus la dispoziţie camere în casele proprii pentru primirea refugiaţilor din Transnistria în 1944

Av nd n vedere că n aceste Ţinuturi au func- Acesta este momentul ncheierii existenţei unui
ţionat pe l ngă fiecare judeţ, municipiu, orașe de organism care, timp de trei ani, a ncercat ajutora-
reședinţă și nereședinţă și comunele rurale c te un rea persoanelor n dificultate pe perioada războiului.
Comitet de patronaj, care n urma evenimentelor n- Cum acţiunile și rezultatele acestui comitet nu au
t mplate s au evacuat n restul Ţării, mpreună cu ar-
fost unele cu un răsunet proporţional cu birocraţia
hiva și bunurile ce au avut asupra lor.
creată, putem presupune și că acest comitet a putut
Conform acestei Convenţiuni, ele nu se mai pot
ntoarce la locul de reședinţă pentru a continua acti- fi și o manieră de a asigura unui grup de persoane un
vitatea. c mp de activitate care să le fi putut oferi un venit
n consecinţă, Domnul Ministru Ștefan Bogdă- n vremuri de război. Chiar și așa, fără a fi avut un
nescu a hotăr t desfiinţarea acestor Comitete și pre- impact istoric spectaculos, arhiva creată pentru acest
darea ntregei gestiuni Comitetelor Judeţene de gazdă comitet răm ne nsă o mică fereastră către viaţa din
pe raza cărora se găsesc evacuate [ ]. Chișinău ntre vara lui 1941 și vara lui 1944.

– 215 –
 MONUMENTUL REGELUI FERDINAND I DIN CHIȘINĂU

Iulian RUSANOVSCHI

O problemă spinoasă care ar fi trebuit să unească

pe toţi sub același stindard s-a dovedit pe parcursul
a două decenii un prilej de dezbinare, de făr miţa-
re a energiilor umane și chiar de risipire a banului
public. Ne referim la salutata idee, lansată n primii
ani după Unire, de a ridica n capitala Basarabiei un
monument al Unirii. Un comitet de iniţiativă s-a an-
gajat să realizeze acest obiectiv. Pe parcursul anilor a
apărut și un curent de opinie n favoarea edificării
unui monument dedicat regelui Ferdinand I.
La 16 ianuarie 1937, n memoria a 20 ani de la
Congresul Militar Moldovenesc din Chișinău, ofiţe-
rii de rezervă (veterani) din Basarabia, n număr de
15 persoane, sub președinţia lui Gherman P ntea,
asistat de Elefterie Sinicliu ca secretar, organizea-
ză comitetul care a decis ridicarea la Chișinău, prin
colectă publică, a monumentului neuitatului rege al
Rom niei Ferdinand I, ntregitorul de Neam și Ţară:
Noi, ofiţerii de rezervă din Basarabia care, n anul
1917, am convocat și organizat marele Congres Mi-
litar Moldovenesc din Chișinău, unde am procla-
mat autonomia Basarabiei, astăzi n anul 1937, c nd
se mplinesc 20 de ani de la acest măreţ act istoric, dugan, Anton Crihan, Grigore Cazacliu, Emanoil
care a fost preludiul Unirii cu Patria Mumă, conști- Catelli, Vasile Ţanţu, Teodosie Cojocari, Elefterie
enţi mai mult ca oric nd de misiunea noastră naţio- Sinicliu, Eduard Castano, Mihail Popă, Simion Gur-
nală, credem că cel mai patriotic act, pe care suntem
schi, Diomid Popa, Mihail Grosu, Anatolie Moraru
datori să-l facem, n momentul de faţă, este să nchi-
năm inimile noastre cu devotament și smerenie pen-
și Ilie Răţoi. Cu această ocazie, s-a expediat o tele-
tru nălţarea unui monument Marelui și Neuitatului gramă către M.S. Regele Carol al II-lea:
Rege Ferdinand I ntregitorul, sub a cărui glorioasă Majestate, ofiţerii de rezervă din Basarabia, adu-
domnie s-a nfăptuit Unirea pe veci a Basarabiei cu naţi astăzi 16 ianuarie 1937 prin reprezentanţii lor,
Rom nia. Statuia Regelui Erou, n capitala Basarabiei n Chișinău, au hotăr t ntr-un glas și cu mare nsu-
noastre, va fi o pildă de pioasă recunoștinţă n amin- fleţire, ridicarea unui monument Marelui Rege Fer-
tirea Regelui Ţăranilor, pe cari i-a nstăp nit n braz- dinand I ntregitorul, sub a cărui glorioasă domnie
da lor strămoșească și, totodată, un simbol de granit și acum 19 ani s-a nfăptuit Unirea Basarabiei pe veci cu
neclintită credinţă n veșnicia pietrei de hotar, așezată patria mamă. Fericiţi a vă comunica această hotăr re
la graniţa Nistrului Rom nesc 1. a noastră, rugăm pe Majestatea Voastră, consolidato-
rul și ocrotitorul Rom niei ntregite, să primească și
n concepţia lui Gh. P ntea, statuia regelui Ferdi-
cu această ocazie omagiile noastre de recunoștinţă și
nand I din Chișinău urma să fie o pildă de pioasă
desăv rșit devotament.
recunoștinţă n amintirea Regelui Țăranilor, pe care
i-a nstăp nit n brazda lor strămoșească și totodată La această telegramă s-a primit următorul răs-
un simbol de neclintită credinţă n veșnicia pietrei de puns: Pentru frumosul g nd al ofiţerilor de rezervă
hotar, așezată la graniţa Nistrului Rom nesc . din Basarabia, sincerile și caldele mele mulţumiri.
Comitetul de iniţiativă a fost format din Gher- Carol II 2 .
man P ntea (președinte), Dimitrie Bogos, Ion Buz-
1
Ortografia textelor citate este cea originală. 2
Gazeta Basarabiei, Chișinău, nr. 357 din 23.01.1937, p. 2.

– 216 –
 Comisia pentru edificarea monumentului, alcă- ton Crihan autorul reformelor agrare basarabene
tuită din edilii Chișinăului, comandantul armatei și fost ministru, a dlui Cazacliu, mare luptător naţi-
și comitetul de inițiativă, a decis ca monumentul să onalist și ex-vicepreședinte al Camerei Deputaţilor, a
fie amplasat n scuarul din faţa palatului mitropo- dlui Ion Buzdugan, fost secretar al Sfatului Ţării și
litan, la 6 metri de bordura trotuarului bulevardu- fost ministru, alături de alte personalități basarabene
lui Alexandru cel Bun (azi, Ștefan cel Mare și Sf nt, de un prestigiu moral și politic imbatabil, reprezintă
n.n.), n faţa monumentului portal al catedralei mi- o garanţie suficientă că această iniţiativă este una se-
tropolitane 3 . Pentru a finaliza acţiunea, comitetul rioasă și că aparţine unor oameni care prin trecutul
de iniţiativă pentru ridicarea monumentului regelui lor au demonstrat că tot ce au nceput au dus la bun
Ferdinand I a intervenit la Casa Palatului, obţin nd sf rșit. Ofiţerii de rezervă din Basarabia au luat hotă-
aprobarea pentru ridicarea monumentului, acordată r rea pentru ridicarea monumentului regelui Ferdi-
de către regele Carol al II-lea, după vizionarea ma- nand I din următoarele motive:
chetei realizate de sculptorul Oscar Han și primirea • ei considerau că regelui Ferdinand I trebuie de în-
explicaţiilor suplimentare4. chinat o statuie aparte;
La nceputul anului de graţie 1937, comitetul • mai mulţi deputaţi din Sfatul Ţării, întruniţi sub
pentru ridicarea monumentului Unirii a publicat președinţia lui Ion Pelivan, n urma expunerii ma-
macheta acestuia, iar două săptăm ni mai t rziu, chetei Monumentului Unirii, prezentată de Ale-
ofiţerii de rezervă, n frunte cu Gherman P ntea, au xandru Plămădeală, au considerat și au probat
luat iniţiativa ridicării monumentului Regelui Ferdi- faptul că această machetă nu exprimă ideea Unirii;
nand I. Știrea edificării unui monument pentru Re- • ofiţerii de rezervă au fost „dureros impresionaţi” de
gele Ferdinand I a produs uimire și nemulţumire n modul n care decurgeau discuţiile n jurul mache-
tei;
cercurile locale, deoarece se cunoștea că Monumen-
• ofiţerii considerau că statuia ecvestră a regelui Fer-
tul Unirii din Chișinău va fi ncununat cu statuia dinand I ce urma a fi instalată deasupra Monu-
ecvestră a Regelui Ferdinand I. n acest context, Pan- mentului Unirii, la o nălţime de circa 20 m, va fi
telimon Halippa declara: invizibilă pentru public.
Aș fi foarte bucuros dacă am putea avea la Chiși- Un argument aparte al grupului de iniţiativă l
nău un monument al Regelui Ferdinand I, dar cred
constituia faptul că, la 1 februarie 1937, deja era sub-
că iniţiativa pornită pare a fi lipsită cu totul de seri-
scrisă suma de 100.000 lei, membrii acestui grup
ozitate. Comitetul pentru ridicarea unui monument
al Unirii, deși dispune de suma de circa 2.000.000 de fiind convinși că suma necesară ridicării monumen-
lei, nu se hotărăște ncă să purceadă la ridicarea mo- tului va fi adunată n maximum doi ani.
numentului, dat fiind faptul că suma este cu totul in- La nceputul anului 1937, Pan Halippa a venit
suficientă pentru a se ridica un monument frumos către Gherman P ntea cu propunerea de fuziune a
care să corespundă ideii. Ne străduim de at ta timp celor două comitete, n vederea ridicării unui singur
să ridicăm acest monument și nu putem aduna fon- monument al Unirii. Comitetul pentru ridicarea
durile necesare și nu văd de unde și cum se va putea unui monument regelui Ferdinand I a refuzat aceas-
ridica monumentul Regelui Ferdinand I, monument tă propunere, deoarece considera că cele două monu-
care, repet, ar fi foarte binevenit5. mente vor imortaliza două realităţi istorice diferite:
Pan Halippa considera că iniţiativa grupului con- unul va omagia personalitatea regelui Ferdinand I,
dus de Gherman P ntea este o manevră cu scopul iar celălalt va reprezenta n piatră simbolul Unirii.
de a ngreuna sarcina comitetului pentru ridicarea Totuși, unii intelectuali erau de părere că ntre regele
Monumentului Unirii și de a nălța cu un ceas mai Ferdinand și Unire nu se poate face o linie de demar-
devreme un monument regelui Ferdinand I. De caţie, deoarece el este făuritor al acestui suprem act
cealaltă parte, Gherman P ntea considera că prezen- istoric și nu poţi glorifica Unirea fără să evoci figu-
ţa n comitet a dlui Bogos, fost ministru, a dlui An- ra Regelui Ferdinand I. O fuziune ar fi nsemnat o
contopire de forţe, care ar fi dat certitudinea că vi-
3
Vigoarea Basarabiei interbelice. 1937-1939 , http://istoria.
itorul monument va fi o lucrare estetică de valoare.
md/articol/952/Vigoarea_Basarabiei_interbelice (accesat 2
apr. 2016). Cu toate acestea, comitetul pentru ridicarea monu-
4
A.N.-D.A.I.C., fond M.C.A., D.A., inv. 819, dosar 81/1938, mentului regelui Ferdinand I a continuat să depună
f. 63. eforturi considerabile n vederea ridicării statuii. n
5
Gazeta Basarabiei, Chișinău, nr. 364 din 21.01.1937, p. 2.

– 217 –
martie 1937, comitetul de iniţiativă a făcut un apel 5. Inspectoratul Sanitar din Basarabia
către corpul didactic din Basarabia n scopul susţine- 127.863 lei;
rii iniţiativei de ridicare a monumentului. 6. funcţionarii Primăriei Municipiului Chiși-
De aceea apelăm pe această cale la patriotismul nău 117.611 lei;
corpului didactic secundar și primar Regiunea șco- 7. Arhiepiscopia Chișinăului 100.000 lei;
lară a Basarabiei, rug ndu-i să răspundă la chemarea 8. Banca Naţională a Rom niei 100.000 lei;
domnilor ofiţeri de rezervă prin donarea salariului lor 9. personalul Inspectoratului Financiar Regio-
pe o zi pentru sporirea fondului monumentului, așa nal Lăpușna, Orhei, Tighina 73.944 lei;
cum a nţeles să răspundă Parlamentul Rom n, pre- 10. Monumentul Infanteriei (București)
cum și funcţionarii altor instituţii de stat, pentru 50.000 lei;
elevi și eleve dumneavoastră personal și prin subalter- 11. Prefectura Judeţului Tighina 50.000 lei;
nii dumneavoastră veţi lansa un apel călduros pentru 12. personalul Justiţiei din Basarabia 35.593
subscrieri de sume c t de mici, pe clase la fondul mo-
lei;
numentului.
13. UOR secţia Tighina 35.000 lei;
Sumele donate urmau a fi consemnate p nă la 15 14. UOR din Rom nia 32.435 lei;
mai 1937 și introduse n contul Fondul pentru ridi- 15. Prefectura Judeţului Cetatea Albă 30.000
carea monumentului Regelui Ferdinand I deschis la lei;
Banca Basarabiei din Chișinău, precum și la sucursa- 16. funcţionarii CFR (Insp. 10 M.) Chișinău
lele din capitalele de judeţ. 23.931 lei;
n cadrul ședinţei din 22 februarie 1938, Primă- 17. Banca Basarabia, Chișinău 20.000 lei;
ria municipiului Chișinău a aprobat, la cererea Co- 18. Camera de Comerţ Cetatea Albă 20.000
mitetului, instalarea monumentului n faţa Palatului lei [30.000, după alte surse]7;
Mitropolitan. Din adresarea Comitetului pentru 19. Camera de Comerţ Tighina 20.000 lei;
ridicarea monumentului regelui Ferdinand I către 20. Primăria orașului Tighina 20.000 lei;
.P.S. Efrem Tighineanul, aflăm următoarele: 21. Esmanschi Zarojani 20.000 lei;
Duminica 27 martie [1938] ora 12, Comitetul [...] 22. Inspectoratul și Oficiul PTT Chișinău
pune piatra fundamentală a viitoarei Statui, n faţa 19.303 lei;
Mitropoliei. Dat fiind importanţa naţională și isto- 23. Uniunea Clerului Ortodox din Basarabia
rică al acestui eveniment, Vă rugăm respectuos nalt 17.010 lei;
Prea Sfinte să participaţi la această solemnitate cu n- 24. Prefectura Judeţului Lăpușna 10.000 lei;
tregul sobor de preoţi, pentru ca mpreună să preamă- 25. Prefectura Judeţului Soroca 10.000 Lei;
rim pe Acela Care a nfăptuit Rom nia Mare6. 26. Societatea Auto-Transport Chișinău
La 27 martie 1938 a fost pusă temelia statuii rege- 10.000 lei;
lui Ferdinand I, dezrobitorul provinciilor rom nești. 27. Camera de Comerţ Chișinău 10.000 lei;
La eveniment au participat toate oficialităţile muni- 28. CAM 10.000 lei;
cipiului, iar slujba de sfinţire a fost săv rșită de .P.S. 29. Banca Rom nească, Chișinău 10.000 lei;
Efrem Enăchescu. 30. funcţionarii Prefecturii Judeţului Lăpușna
La 19 iunie 1938, Comitetul pentru ridicarea 10.000 lei;
monumentului regelui Ferdinand I din Chișinău 31. Uniunea Comunităţii Evreiești din Basara-
aducea la cunoștinţă că, p nă la acea dată, pentru ri- bia 10.000 lei;
dicarea statuii s-au donat următoarele sume de bani: 32. Direcţia și personalul silvic 8.275 lei;
1. elevii și corpul didactic din Basarabia 33. Fabrica de Bere Bragadiru 7.300 lei;
280.616 lei; 34. Prefectura Judeţului Bălţi 5.000 lei;
2. ofiţerii și subofiţerii Corpului 3 Armată 35. Camera de Comerţ Ismail 5.000 lei;
263.024 lei; 36. Banca Municipiului Chișinău 3.000 lei;
3. Camera Deputaţilor 242.200 lei; 37. Primăria comunei Lipnic, jud. Hotin
4. Primăria Municipiului Chișinău 150.000 2.000 lei;
lei; 38. Camera de Comerţ Hotin 1.000 lei;
7
Ziarul Renașterea Cetăţii Albe, Cetatea Albă, nr. 8 din
6
ANRM, fond 1135, inv. 2, dosar 74, f. 1. 24.01.1939, p. 1.

– 218 –
 39. Societatea Solidaritatea, Chișinău 1.000 lor de dincolo de Prut a primit prin votul nălţător al
lei; Sfatului Ţării, o solemnă afirmare: Un vis frumos s-a
40. Facultatea de Teologie Chișinău 500 lei; nfăptuit. Din suflet mulţumesc bunului Dumnezeu
41. Asociaţia Culturală Mărculești 500 lei; că mi-a dat n zile de restriște, ca o dulce m ng iere,
să văd după 100 de ani pe fraţii basarabeni venind ia-
42. diferite persoane particulare 205.846 lei.
răși la Patria Mumă. FERDINAND .
n total s-a adunat suma de 2.167.951 Lei. n afa-
C tă măreţie, dragoste și iubire arată făuritorul
ră de aceasta, s-au calculat dob nzi asupra sumelor
Rom niei Mari fraţilor basarabeni prin această fru-
depuse la Banca Basarabiei p nă la 1 ianuarie 1938,
moasă telegramă. Iată de ce ofiţerii de rezervă sunt
pentru suma de 37.191 Lei. Total general 2.205.142
m ndri și fericiţi că ntr-un timp relativ scurt, cu con-
Lei. Comitetul pentru ridicarea Monumentului adu-
cursul tuturor bunilor rom ni au reușit să realizeze
ce pe această cale călduroase mulţumiri și recunoș-
visul poporului din Basarabia. Ca omagiu și recunoș-
tinţă donatorilor. Bani subscriși sunt depuși la Banca
tinţă din partea Moldovei dintre Prut și Nistru, statu-
Basarabiei și se eliberează treptat sculptorului Oscar
ia Marelui Rege Ferdinand I n capitala Basarabiei va
Han, nsărcinat cu executarea Monumentului. Mo-
aminti tuturor și ntotdeauna că pe aicea nu se trece9.
numentul și soclul sunt n curs de executare și vor fi
gata definitiv n luna august a.c., iar inaugurarea sta- A urmat cuv ntarea generalului Ciupercă Ni-
tuii va avea loc n luna septembrie a.c. colae, care a felicitat comitetul de iniţiativă pentru
Președintele Comitetului, Gherman P ntea8 frumoasa idee de a nălţa acest monument la grani-
Duminică, 27 martie 1938, a avut loc punerea ţa răsăriteană a ţării. A mai declarat că ofiţerii activi
pietrei de temelie la monumentul Regele Ferdinand sunt mereu alături de ofiţerii din rezervă și iau parte
I. La eveniment au asistat reprezentanţii tuturor au- cu bucurie la opera acestora din urmă, contribuind
torităţilor militare și civile, n frunte cu generalul cu modestele lor mijloace financiare [250.000 lei]
Ciupercă Nicolae, comandantul corpului de armată: la fondul pentru ridicarea monumentului. Locote-
generalul Popescu Cristachi, locotenent-colonellu nent-colonelul Anton Teodorescu, prefectul judeţu-
Teodorescu, prefectul de judeţ, primarul C. Dar- lui Lăpușna, a declarat:
dan, prim-președintele Curţii de Apel, Climescu, in- Această zi de sărbătoare creștinească a devenit o
spectorul general sanitar Suflery, inspectorul școlar zi de sărbătoare naţională. n aceste clipe nălţătoa-
Obadă, prof. univ. Ștefan Ciobanu, Ion Buzdugan, re, ofiţerii de rezervă, mpinși de cele mai frumoase
sculptorul Hans, avocatul Rozenberg din partea co- sentimente patriotice, au așezat piatra fundamentală
munităţii israelite ș.a.. a monumentului Regele Ferdinand I. Este un meritat
și pios omagiu pentru Regele care a nscris cel mai im-
După serviciul divin oficiat de .P.S. Efrem Ti-
portant act n istoria Rom niei Mari. Generaţiile de
ghineanu, vicar al Mitropoliei Basarabiei, domnul E. azi și de m ine vor vedea turnat n bronz chipul Ma-
Sinicliu, secretarul comitetului de iniţiativă pentru relui Rege, pornit pentru așezarea pe vecie a Rom niei
ridicarea monumentului, a dat citire pergamentului n hotarele ei firești. Fie ca această piatră fundamen-
ce urma să fie pus sub piatra de temelie. Gherman tală așezată aci la margine de ţară să fie simbolul ho-
P ntea, președintele comitetului pentru ridicarea tarului acestei ţări.
acestui monument, după ce a descris istoricul pregă-
Primarul Constantin Dardan, după ce a vorbit
tirilor pentru nălţarea monumentului regelui Ferdi-
despre cele trei acte ale Unirii, care au fost nfăptuite
nand I, a menţionat:
sub regele Ferdinand I, a declarat următoarele: Par-
Astăzi, 27 martie, se mplinesc 20 de ani de c nd ticip nd astăzi la această măreaţă sărbătoare naţio-
Sfatul Ţării, printr-un entuziasm de nedescris, a votat nală, populaţia orașului Chișinău, prin glasul meu,
unirea Basarabiei cu Rom nia, iar Marele Rege Ferdi- se nchină cu smerenie n faţa chipului de m ine n
nand I, ncunoștiinţat de măreaţa faptă istorică, pri-
bronz al Aceluia Care a făurit Rom nia Mare și roa-
mește și blagoslovește această unire prin următoarea
gă pe Bunul Dumnezeu ca figura Regelui Nemuritor
telegramă trimisă președintelui Sfatului Ţării: Cu
ad ncă emoţie și cu inima plină de bucurie, am pri- n această capitală a Basarabiei să fie o chezășie sigu-
mit știrea despre spontaneul act ce s-a săv rșit la Chi- ră că graniţa Rom niei Mari la răsărit va fi veșnic
șinău. Sentimentul naţional ce se deșteptase at t de Nistrul .
puternic n timpurile din urmă n inimile moldoveni-

8
Cuvântul moldovenesc, nr. 25, Chișinău, 19.06.1938, p. 1. 9
Gazeta Basarabiei, Chișinău, nr. 718 din 28.03.1938, p. 3.

– 219 –
 n continuare au vorbit n fața publicului Ște- nău, construit de sculptorul Oscar Han și ntruc t
fan Ciobanu, n numele Sfatului Ţării, care ntr-un acest Monument nu era aprobat de Comisia Superi-
strălucit discurs a arătat opera nfăptuită de regele oară a Monumentelor publice din Ministerul nos-
Ferdinand, Boga, n numele Fundaţiilor Regale, Ion tru, conform dispoziţiilor n vigoare, s-a telegrafiat la
Chișinău să se am ne inaugurarea p nă la clairifica-
Buzdugan, din partea scriitorilor rom ni, D. Bogos,
rea situaţiei.
n numele ofiţerilor de rezervă, și Șt. Gheorghiade,
Totodată, n urma reclamaţiei sculptorului Plă-
din partea Străjii Ţării . Seria discursurilor s-a n- mădeală din Chișinău, referitor la același caz, Minis-
cheiat prin cuv ntarea .P.S. Efrem Tighineanul, terul a delegat n anchetă la faţa locului pe Arhitectul
care a subliniat rolul imens al bisericii n păstrarea Șef G. Ionescu, care a constatat că autorităţile locale
limbii, legii și integrităţii neamului rom nesc: Ca n-au dat nici o autorizaţie pentru acest Monument și
și nainte, astăzi fiii bisericii, care sunt și fiii ţării, nu posedă nici o copie după vreun document original
sunt sfetnicii tronului. Regele Carol I ne-a dat inde- de autorizaţie.
pendenţa ţării, iar Regele Ferdinand I, unitatea Ro- n ultimul timp, s-a primit la Minister adresa Dlui
m niei Mari . A urmat apoi defilarea elevilor școlii rezident regaș al Ţinutului Nistru cu No. 1.307 a.c.,
secundare. prin care se arată că Dl Gherman P ntea a prezentat
o adresă din partea Mareșalului Palatului, cu care s-a
Manifestările dedicate dezvelirii monumentului,
aprobat macheta Monumentului, nsoţită de 3 foto-
preconizate pentru 25 septembrie 1938, au fost am -
grafii cu ștampila Casei Regale.
nate, măsura fiind dictată de anchetele declanșate Deasemeni, Dl. Gherman P ntea s-a prezentat
pentru elucidarea situaţiei conflictuale dintre cele personal la Minister, depun nd n original actele ci-
două comitete10. S-a fixat ulterior un nou termen tate mai sus, adică: Adresa No. 352 din 14.02.1938 a
pentru 6 noiembrie 193811, dar și de această dată in- Casei M.S. Regelui, semnată de Dl. C. Flondor Mare-
augurarea a fost am nată, ea fiind condiţionată de șalul Curții Regale, precum și un album cu 3 fotogra-
obţinerea aprobării din partea Comisiei Superioare a fii macheta de ansamblu a Monumentului, detaliul
Monumentelor Publice. Amplasamentul monumen- statuii și detaliul bustului cu ștampila Casei Regale;
tului Regelui Ferdinand I a fost decis n piaţa n care n plus a prezentat și o telegramă a M.S. Regelui adre-
fusese cu ani n urmă statuia ţarului Alexandru I. sată Dsale prin care se mulţumește pentru frumosul
g nd al ofiţerilor de rezervă din Basarabia. Faţă de
Ancheta ntreprinsă de arhitectul G. Ionescu,
documentele prezentate, vă rugăm să binevoiţi a de-
delegat al Comisiei Superioare a Monumentelor Pu-
cide.14
blice, a dus la constatarea că organele administraţi-
ei locale nu au dat nicio autorizaţie pentru ridicarea ntr-un referat din 17 martie 1938, semnat de epi-
monumentului regelui Ferdinand I12 . n acest con- scopul locotenent Efrem Tighineanul, se amintește
text al controverselor referitoare la realizarea și am- despre faptul că
plasarea monumentului regelui Ferdinand I, este de secţia economică a Consiliului eparhial din Arhi-
reţinut și reacţia sculptorului Spiridon Georgescu episcopia Chișinăului, lu nd n seamă marea noastră
după vizionarea statuii expuse n grădina Ateneu- dorinţă să contribuim și noi cu ceva la realizarea c t
lui Rom n din București, după ce fusese turnată n mai urgentă a ridicării monumentuli Marelui Rege al
bronz nainte de a fi trimisă la Chișinău13. Cu o per- ROM NIEI, FERDINAND I, sub domnia căruia
tinentă analiză a calităţilor lucrării, el conchidea că am revenit la Patria Mamă, cu bucurie cedăm terenul
este necorespunzătoare, dezaxată, că ar compromite din faţa Palatului și Capelei mitropolitane n folosin-
ţa Primăriei municipiului Chișinău, pe care urmează
sculptura rom nă. Acestei aprecieri dure i s-au alătu-
a se ridica monumentul REGELUI FERDINAND I,
rat și alte luări de poziţie: n aceleași condiţiuni ce au existat n trecut.
Lu nd cunoștinţă din ziare că s-a anunţat dezve- Noi vom cere ncuviinţarea Sf ntului Sinod pen-
lirea Monumentului Regelui Ferdinand I n Chiși- tru legalizarea cedării. Eventualele tratative și nche-
ieri de acte, dacă vor necesita, urmează să fie purtate
10
A.N.-D.A.I.C., fond M.C.A., D.A., inv. 819, dosar 81/1938,
f. f. 55, nr. 258, 22 septembrie 1938, p. 8. și semnate valabil, n numele Arhiepiscopiei Chișină-
11
ASB, inv. 819, fond Ministerul Cultelor și Artelor, Departa- ului, numai de păr. Ioan Știucă, consilier referent eco-
mentul Artelor, dosar 81/1938, f. 14-18. nomic15.
12
ASB, inv. 819, fond Ministerul Cultelor și Artelor, Departa-
mentul Artelor, dosar 81/1938, f. 20. 14
A.N.-D.A.I.C., fond M.C.A., D.A., inv. 819, dosar 94/1938,
13
Universul, an 55, nr. 237, 1 septembrie 1938, p. 2, rubrica f. 119.
Tribuna liberă . 15
ANRM, fond 1135, inv. 2, dosar 74, f. 53-58.

– 220 –
 Majoritatea publicaţiilor din Basarabia anunţau Mai jos vom reda cuv ntarea .P.S. Efrem Tighi-
data și programul dezvelirii monumentului, iar Con- neanul, locotenent de arhiepiscop al Chișinăului la
siliul de administraţie al CFR a aprobat o reducere acea dată:
de 50% la biletele de tren pentru 3-6 februarie pen- Domnilor Miniștri, Domnule Rezident Regal,
tru cei care vor participa la solemnitatea dezvelirii fraţi Rom ni și fraţi creștini, privind spre măreaţa sta-
monumentului Regelui Ferdinand I din Chișinău. tue a Regelui Ferdinand I, ntregitor de Ţară, ne vine
La 5 februarie 1939, n prezenţa reprezentantului n minte și chipul Marelui său Unchi, Regele Carol
la Chișinău al M.S. Regele Carol al II-lea, generalul I, ctitorul neat rnării și regalităţii rom ne, care, ncă
Nicolae Ciupercă (fost ministru de război, inspector din anul 1866, a spus: Poporul Rom n se va uni oda-
general al armatei rom ne), a trei miniștri din Guver- tă ntr-un stat unitar pe baza principiului naţionali-
nul Rom niei și a delegaţilor oficiali ai mai multor tăţilor. Această desăv rșire a lucrărilor de ntregire
provincii rom nești, are loc dezvelirea monumentu- naţională era sortită nsă nepotului și urmașului său
la Tron, Regele Ferdinand.
lui. După slujba religioasă, oficialii desprind culorile
Oric t de apăsătoare era povara acestei moșteniri,
ţării de pe monument, după care se intonează Imnul ncă dela suirea sa pe Tron, Regele Ferdinand a dove-
Regal. Mai mulţi inviţati (din judeţele Orhei, Lăpuș- dit cu prisosinţă că nu i-a lipsit nici nţelegerea depli-
na, Bălţi etc., elevi ai școlilor secundare, autorităţile nă a situaţiei nici voinţa tare să nvingă toate piedicile,
civile și militare) și gazdele au luat cuv ntul pentru cari se ridicau nspăim ntător, n calea unităţii noas-
a-și exprima trăirile, iar ceremonia dezvelirii monu- tre naţionale, fiindcă aveam fraţi de descătușat din
mentului a fost difuzată integral la radio. lanţurile robiei și la Răsărit și la Apus.
Programul dezvelirii Monumentului Regelui Ferdi- La 15 august 1916 războiul nostru ncepe ntr-o si-
nand I din Chișinău tuaţie destul de grea pentru armata rom nă. Angajată
Duminică 05 februarie 1939 de lupte inegale, slab sprijinită cu armament de aliaţi,
Ora 8.34 ... Sosirea trenului, primirea nalţilor iar mai t rziu și trădată de Ruși, după trei luni de lup-
oaspeţi de autorităţi și Dl. Primar, cu p ine și sare. te vitejești, n faţa colosului de armate: germano-tur-
Muzica. co-maghiaro-bulgare, a trebuit să se retragă n
Ora 9.15 ... Plecarea cu mașinile la Prefectură, Moldova. n v rtejul celor mai grele ncercări din iar-
unde se servește ceaiul. na anului 1916-1917, Regele Ferdinand n-a șovăit nici
Ora 10.30 ... Plecarea la Catedrală. o clipă și a rămas neclintit n hotăr rea de a continua
Ora 11.15 ... Plecarea de la Caterală la Monument războiul sf nt pentru desrobirea fraţilor subjugaţi. El
[unde membrii guvernului vor trece n revistă spunea tuturor: Oric t de grele ar fi ncercările pe
compania de onoare]. care le ndurăm, tot ce am făcut auziţi-mă bine aș
Ora 11.30 ... Serviciul religios. face din nou. Datoria, deci, mai presus de toate.
Ora 11.45 ... Cuv ntările: reprezentantului Gu- Astfel a vorbit și astfel a lucrat Regele Ferdinand.
vernului Dl Rezident regal, Prea Sfinţitul Episcop n toate mprejurările grele și sbuciumate, pun nd da-
Efrem, Dl General Cornicioiu, Comandantul toria sa de Suveran al Ţării mai presus de orice altă
Corpului de Armată, n cazul c nd nu vorbește socotinţă. Aceasta face ca peronalitatea lui, nfășurată
Dl. Ministru al Apărării Naţionale, Dl. Prefect n aureolă de mucenic al datoriei, să trăiască puter-
al Judeţului Lăpușna, Reprezentantul Societăţii nic n amintirea ntregului popor rom n, dela Nistru
I.O.V., Dl Gherman P ntea, Președintele Comi- p nă la Tisa, care, dorind să-i aibă mereu n mijlocul
tetului de Iniţiativă, Dl Primar al Municipiului lui, i toarnă chipul n măreţe statui de bronz.
Chișinău. Trăsătura de căpetenie pentru ntreaga făptură su-
Muzica intonează imnul regal. fletească a Regelui Ferdinand era nsă credinţa crești-
Defilarea: Invalizii de Răsboiu, Straja Ţării, Premili- nă, din care izvorăște porunca de mplinire a datoriei,
tarii, Trupa. n orice mprejurări și cu orice jertfă. n această cre-
Ora 13.30 ... Dejun oferit de Municipiul Chiși- dinţă, de care era străbătută nţelepciunea lui regeas-
nău. Discursuri: Dnii Miniștri, Comandantul că, a aflat el izvorul tăriei nebiruite, care l-a ajutat să
Corpului de Armată, Primarul Municipiului Chi- se nvingă și să nvingă și pe alţii, n interesul Patriei,
șinău, Reprezentantul Societăţii Scriitorilor Ro- pentru a cărei ntregire n-a stat la ndoială să aducă n-
m ni, Dl. Ludovic Dauș, Reprezentantul Strajei treaga jertfă a fiinţei sale sufletești.
Ţării.16 Tot prin credinţa n Dumnezeu și n isb nda
dreptăţii, armata nfr ngerii din 1916 s-a schimbat,
16
A.N.-D.A.I.C., fond M.C.A., D.A., inv. 819, dosar 57/1939, ca prin minune, n armata biruinţei strălucite de la
vol. 8, f. 4-6. Mărăști, Mărășești și Tisa; n timp ce, b ntuit de ne-

– 221 –
 credinţă, imperiul Ţarilor, clădit cu sabia și menţinut este spintecat p nă mai sus de pulpă; asemenea căl-
cu cnutul, se afundă tot mai mult n valul anarhiei și c ul acestui picior este distrus, iar gheata prezintă o
ncepuse a se desface n bucăţi, ntre care era și Basara- crăpătură longitudinală și una transversală la v rf.
bia rom nească, răpită dela s nul Moldovei, n 1812. Piedestalul piciorului st ng are o mică ruptură la m-
Desfacerea Basarabiei din cătușele robiei ţariste, ‒ binarea cu piedestalul piciorului drept. Piciorul st ng
ca să se organizeze mai nt i ca republică democratică are glezna lipsă de 3 d/m suprafaţă și de trei găuri la
moldovenească, apoi ca republică neat rnată, după gheată și partea de jos a pantalonului; ncheietura la
care a urmat hotăr rea din 27 martie 1918, prin care poala mantiei din spre piciorul st ng este desprinsă.
Sfatul Ţării din Chișinău, n virtutea dreptului isto- Capul statuiei prezintă o turtitură și creștet spre par-
ric de Neam, a declarat că Basarabia se unește pentru tea dreaptă.
totdeauna cu mama sa Rom nia, ‒ a fost marea mi-
La 11.10.1940, căpitanul Simionescu de la Marele
nune pe care Dumnezeu a făcut-o cu Neamul nostru,
prin Regele mucenic Ferdinand I, care a și trimis ar- Stat Major anunţă Direcţia Artelor despre faptul că
mata sa la timp ca să scape pe fraţii de aici și avutul lor au fost evacuate p nă acum următoarele monumen-
de bandele anarhizate. te din Basarabia: 1) Monumentul Regelui Ferdinand
Nu numai at t, dar Regele ntregitor de Neam este din Chișinău, repartizat orașului Iași; are stricăciuni
și Regele Ţăranilor, pe care i-a nzestrat cu păm nt de foarte nsemnate, capul turtit și picioarele rău dete-
muncă din moșia Statului și din cele expropriate dela riorate; este dat spre reparare Liceului Industrial din
marii proprietari. Vreau, ‒ spunea acest bun și drept Iași; reparaţiile se ridică la 250000 lei 18. Totuși, ini-
Rege, ca n hotarele Rom niei Mari, fiii credincioși ţial se propunea ca acest monument să fie repartizat
Patriei să-și afle soarta tot mai prosperă, ntr-o viaţă Muzeului de Artă Naţională Carol I din Capita-
de armonie și de dreptate socială.
lă 19.
Iată de ce, Basarabia recunoscătoare, prin fiii ei
Pentru atingerea acestui scop, rezidentul regal al
aleși și din mijloacele proprii, a turnat n bronz chi-
pul Marelui Rege Ferdinand I, ntregitor de Ţară și Ţinutului Prut a dat dispoziţii telefonice și scrise
l-a nălţat aici, n Chișinău, n faţa altarului credin- Inspectoratului de Mișcare CFR Iași și colonelului
ţei, altar salvat de el din m inile necredincioșilor, ca delegat al Marelui Stat Major n Gara Iași, pentru n-
să arate generaţiilor viitoare că Neamul Rom nesc și toarcerea vagoanelor care ntre timp ajunseseră la
nţelepţii lui conducători, prin credinţă, au nvins și Zorleni, n drum spre București și eliberarea foilor
au ajuns la Marea Unire. de drum necesare transportului statuii la Iași. Rezi-
Iată de ce și noi, cu mic cu mare, ne-am adunat as- dentul regal menționa că prin această dispoziţiune a
tăzi aici, ca să binecuv ntăm acest chip, scump nouă Ministerului Cultelor și Artelor s-a satisfăcut o justă
și tuturor Rom nilor, și să urcăm nţeleptului și vred- dorinţă a Moldovenilor, destin ndu-se Iașilor statuia
nicului Rege Carol II, fiu și urmaș pe Tron al Marelui
Regelui Ferdinand I cel Loial, ntregitorul de Neam
Rege Ferdinand I, ca să isb ndească pe deplin n stră-
și Ţară, deoarece n Iași avem și măreaţa Fundaţie
dania ce depune cu tot sufletul pentru consolidarea și
nălţarea Rom niei Mari. care-i poartă numele, n preajma căreia vom căuta să
Trăiască Majestatea Sa Regele Carol II! Trăias- așezăm statuia 20.
că Dinastia Rom nă! Trăiască Patria noastră pe veci Personal, am ncercat să identific n Arhivele de la
unită!17 Iași careva documente privitor la soarta monumentu-
lui după evacuarea sa n acest oraș. După ce am con-
Atunci c nd Basarabia a fost cedată bolșevicilor,
statat că n Iași au existat aproape 6 gimnazii și licee
monumentul regelui Ferdinand I a fost evacuat din-
industriale, am reușit totuși să aflu că monumentul
colo de Prut. n baza actului de predare-primire din
regelui Ferdinand I de la Chișinău a fost predat Lice-
16.09.1940, semnat ntre primarul mun. Iași și șeful
ului Industrial de Băieţi nr. 6 (septembrie 1940), iar
staţiei CFR Iași, aflăm care era starea monumentului
n dosarul 15/1940, vol. II, la fila 243 am identificat
n momentul predării:
o adresare a conducerii acestui liceu [nr. 1368/1940]
Statuia regelui Ferdinand I, turnată n bronz, n din 12 octombrie 1940, către primarul mun. Iași,
lungime de 4,5 metri, prezintă următoarele lipsuri și
deformaţiuni din cauza exploziilor cartușelor de di- 18
A.N.-D.A.I.C., fond M.C.A., D.A., inv. 819, dosar 90/1940,
namită, cu ajutorul cărora a fost demontată de pe vol. 8, f. 65.
soclu. Porţiunea de piedestal a piciorului drept este
19
A.N.-D.A.I.C., fond M.C.A., D.A., inv. 819, dosar 90/1940,
sfăr mată și deformată, deasemenea piciorul drept vol. 8, f. 1.
20
A.N.-D.A.I.C., fond M.C.A., D.A., inv. 819, dosar 90/1940,
17
ANRM, fond 1135, inv. 2, dosar 74, f. 36-39. f. 41.

– 222 –
 Regelui Ferdinand I evacuată din Chișinău se află la
Iași. Astfel aflăm că la 13 decembrie, statuia Rege-
lui Ferdinand I se afla tot la Liceul Industrial, ncă
nereparată21. Din registrul de intrare și ieșire a cores-
pondenţei Liceului Indistrial, aflăm că la 28 decem-
brie 1941 Primăria orașului Chișinău s-a interesat de
soarta Monumentului Regelui Ferdinand I.
La 10 ianuarie 1942, Primăria municipiului Iași,
prin scrisoarea nr. 476, aduce la cunoștinţă Liceului
Industrial că i-a fost ncredinţată reparaţia statuii
Regelui Ferdinand I și solicită devizul lucrării22 . La
scurt timp după aceasta, administraţia liceului a tri-
mis două devize, unul pentru reparaţii locale și altul
pentru reparaţii radicale.
Este foarte greu de stabilit ce s-a nt mplat cu
acest monument, din lipsă de informaţii. n arhivele
Liceului Industrial de Băieţi nr. 6 din Iași se păstrea-
ză o scrisoare adresată ministrului Culturii Naţio-
nale din 25 august 1942, semnată de profesorul Gh.
Ionescu de la secţia turnătorie, prin care acesta soli-
cita să-i fie anulată decizia de pensionare din urmă-
toarele motive: b) școala, n urma angajamentelor
ce și-a luat faţă de armată, găsesc că are nevoie de
serviciile mele pentru executarea lucrărilor milita-
re n curs, intervenind n parte și repararea statuiei
prin care i se comunicau următoarele: Domnu- Regelui Ferdinand din Chișinău, complect distrusă
le Primar, avem onoarea a vă comunica că valoarea și pe care aș fi reparat-o destul de bine, ntruc t sub-
lucrărilor și a materialelor necesare pentru reparaţia semnatul m-am iniţiat destul de bine și n lucrări de
statuii Regelui Ferdinand I se ridică la suma de Lei artă... 23.
77575. Vă rugăm să binevoiţi a dispune ca după ce n aceste condiţii putem deduce că monumentul
veţi aproba lucrarea să ne acordaţi un avans de 50% s-a aflat n depozitele (atelierele) Liceului p nă la fi-
din valoarea de mai sus pentru procurare de materi- nele anului 1942 și, posibil, nceputul anului 1943.
ale necesare executării acestei lucrări . Statuia a fost n anul 1943 liceul a fost evacuat n localitatea
transportată de la gară la liceul industrial cu tehnica Satchinez, judeţul Timișoara. Printre bunurile eva-
pusa la dispoziţie de Uzina de Electricitate. cuate nu se regăsește statuia Regelui Ferdinand I,
ntr-o scrisoare din 23.10.1940, sculptorul Gar- ceea ce ne face să credem că a rămas n incinta Liceu-
biel Popescu, diplomat al Academiei de Arte Fru- lui. La 4 aprilie 1944 tot mobilierul și inventarul de
moase din Iași, bursier al statului pin concurs public la t mplărie și rotărie au fost arse din cauza cutremu-
la școlile rom ne din străinătate (Franţa și Italia), rului și a unui incendiu devastator, n urma căruia a
prezintă primăriei Iași oferta sa privitor la disponi- fost grav avariat Liceul integral. La 26 martie 1944
bilitatea de a restaura statuia regelui Ferdinand I. inginerul inspector Iosef Casatti și-a asumat obli-
Astfel, pentru demontarea, remodelarea, returnarea gaţia de a supraveghea edificiile Liceului, evacuat la
și remontarea pieselor deteriorate, pentru repatinajul Timișoara. Un an mai t rziu acesta avea să fie tras
ntregului monument, pentru ncărcatul și descăr- la răspundere n faţa legii. Cel mai probabil, această
catul statuii n camion sculptorul solicita suma de statuie a fost topită, la fel ca celelalte busturi și statui
39.800 lei. Aceste lucrări urmau a fi executate n ter-
men de 24 zile. 21
A.N. Iași, fond Primăria Iași, inv. 510, dosar 163/1941, f. 12.
Odată cu eliberarea Basarabiei, la 10.12.1941 pri- 22
A.N. Iași, fond Liceul industrial, inv. 2080, dosar 1941, f. 186.
marul mun. Chișinău, A. Dobjanski, solicită Primă- 23
A.N. Iași, fond Liceul industrial, inv. 2080, dosar 8/1943, f.
riei mun. Iași să i se comunica telegrafic dacă statuia 288.

– 223 –
ale regelui Ferdinand I din Rom nia, n urma acce- tuii Regelui Ferdinand n anul 2019. La sugestia lui
derii la putere a Partidului Comunist. M. Cosma, n ziua de 14 octombrie 2015 am discutat
Intenţia restabilirii acestui monument zace n această iniţiativă cu directorul Institutului Cultural
mintea mai multor rom ni de pe ambele maluri ale Rom n din Chișinău, care a fost de acord cu ideea
Prutului. La 12 octombrie 2015, discut nd cu mece- constituirii unui comitet de iniţiativă, ce și va asuma
natul Mircea Cosma, am aflat că există dorinţa de această sarcină.
a se restabili acest monument n cadrul proiectului Așa să ne ajute Dumnezeu!
Rom nia 100 , ce se va finaliza cu inaugurarea sta-

– 224 –
 STRADA ARMENEASCĂ DIN CHIȘINĂU –
RECONSTITUIRE ISTORICĂ ȘI IDENTITATE URBANĂ

Lidia PRISAC

Asemeni multor orașe din Estul Europei, cum ar banistic al Chișinăului8 ‒ poate fi regăsită lesne și as-
fi Bucureștiul1, Cernăuțiul2 , Lvovul3, Kievul4, Ros- tăzi pe harta capitalei.
tovul-pe-Don5, Moscova6 sau Sankt Petersburgul7, Din punct de vedere metodologic, cercetarea is-
Chișinăul a găzduit o influentă comunitate de ar- toriei străzii Armenești din Chișinău se nscrie n
meni. Ea și-a lăsat amprenta asupra geografiei urbane domeniul sociologiei urbane disciplină inițiată n
prin denominarea uneia dintre străzile acestuia. Is- prima jumătate a secolului XX de fondatorii șco-
toria străzii Armenești din Chișinău pe c t pare de lii americane de la Chicago (Ernest Burgess, Rode-
cunoscută, pe at t de mult este necunoscută. Ne-a rick D. McKenzie, Robert E. Park ș.a.), care punea
determinat să abordăm problematica străzii Arme- accentul pe studierea aspectelor specific urbane (de
nești din Chișinău nu doar acumularea unui ma- exemplu impactul migrației asupra structurii sociale
terial bibliografic și documentar de amploare, ci și a orașului, evoluția etnicității urbane etc.). Preluarea
intriga de cercetare existența a două străzi ar- metodologiei de cercetare a acestei școli n studiul
menești. Prima (neoficială) se afla n partea st ngă a diferitor aspecte ale urbelor din arealul ex-sovietic a
r ului B c (partea veche a orașului). A doua con- avut loc recent9, iar rezultatele (deși modeste) au fost
stituită n partea orașului nou spre 1835, după mai cu totul deosebite, dacă luăm n calcul diferențele
multe tentative de a duce la bun sf rșit noul plan ur- transformării socioeconomice a spațiului amintit.
Cu referire la studiul nostru, ceea ce dorim să
1
Despre ulița armenească din București se poate vorbi nce- consemnăm este nu doar reconstituirea istorică a
p nd cu 1772. Amplasată n centrul vechi al orașului, pe lo- străzii Armenești din Chișinău pe parcursul a două
cul Mahalalei Armenești de altădată. Din 2013, la nceputul secole, ci și marcajul pe care l comportă acest loc
lunii august, se desfășoară festivalul comunității armene din asupra imaginarului actualei comunități armenești
Rom nia Festivalul Strada Armenească. Vezi: STRADA și
FESTIVALUL.
din Republica Moldova, inclusiv impactul acestuia
2
n zona istorică a Cernăuțiului, pe str. Armenească se află n formarea memoriei colective și a identității ur-
Biserica Armenească, construită ntre 1869 și 1875. Grație bane la restul populației. Pentru aceasta am apelat
unei acustici deosebite, biserica a fost utilizată drept sală de la literatura de specialitate, la sursele documentare
concerte, iar astăzi n incinta bisericii funcționează Sala cu depistate n Arhiva Națională a Republicii Moldova,
Orgă a Filarmonicii din Cernăuți. Vezi: OBZORNII.
3
Strada Armenească din Lvov (Lemberg), amplasată n cen-
precum și la sursele istoriei orale și la metodologia
trul istoric al orașului, este una din cele mai vechi străzi, care sociologică de intervievare, care ne permite să redăm
demonstrează existența unei puternice comunități arme- percepția străzii n cadrul temporal actual.
nești, stabilită aici ncă din Evul Mediu. Din 1990 strada a Istoria străzii Armenești este n str nsă legătură
devenit pietonală, iar accesul transportului a fost restricțio- cu evoluția Chișinăului și cu apariția n acest spațiu
nat. Vezi: OSIPIAN 1999, 10-13; BABAIAN.
4
Kievul ntrunește c teva străzi armenești, iar comunitatea
a elementului etnic armean, și anume a negustori-
armeană de aici și are nceputurile ncă din secolul XII. lor. Se știe că geografia Chișinăului ia proporții spre
Vezi: DAVTEAN. mijlocul secolului XVII, atunci c nd este amintit n
5
Conform ucazului Ecaterinei a II-a, n 1779, armenii stră- calitate de t rg. Aici, n zilele de duminică, veneau
mutați din Crimeea au fondat la est de cetatea Rostov țărani din suburbii pentru a-și comercializa produ-
orașul-colonie Nor-Nahicevan, căruia i se mai spunea și Na-
hicevanul-pe-Don sau Noul Nahicevan. n 1928, acesta este
sele agricole. ntr-un act emis de Duca-Vodă de la 2
inclus n componența Rostovului-pe-Don. Vezi: KRATKA- mai 1666, se pomenesc târgoveții Chișinăului, care
IA și NOR-NAHICEVAN. și construiau case, beciuri, prăvălii și sfidau auto-
6
Conform datelor pentru anul 1998, la Moscova, din cele ritățile mănăstirii Sf. Vineri din Iași, refuz nd să
3436 de străzi, 15 erau armenești, numele acestora au fost plătească impozite. Totodată, aceștia se alăturau afir-
atribuite n cinstea Armeniei sau/și a persoanelor de origine
armeană care s-au remarcat n diverse domenii. Vezi: AR-
MEANSKIE. 8
Vezi: DUMINICA 2012, 60-61.
7
Prima relatare despre o stradă armenească la Sankt Pe- 9
STRELINIKOVA 2012; TRUBINA 2011; SOȚIOLO-
tersburg apare n 1730. Vezi: ARHIMANDRIT. GHIA 2010.

– 225 –
mațiilor locuitorilor că Chișinăul nu ar fi fost pro- chine de diferite calități, cracatiță bună sau melidon,
prietatea mănăstirii, ci loc domnesc10. Astfel, treptat, lacherdă, sardele, zahăr canar, fidea albă sau galbenă,
Chișinăul, obține statut de orășel11, devenind t r- oțet de vin sau de mied18 etc.
gușor al mănăstirilor Galata și Sf. Vineri12 . Evident, Extinderea Imperiului Rus și mai ales anexarea
aceste mprejurări atrag și negustori armeni n regiu- Basarabiei (1812) provoacă majorarea numărului de
ne, care aveau, așa cum menționa Emmanuel Kant, o negustori armeni la Chișinău, care devine centrul ce-
predilecție și un spirit deosebit față de comerț13. lor mai importante tranzacții comerciale19 cu p ine,
Nu știm exact c nd s-au stabilit primii negustori fructe proaspete și uscate, nuci, vin, sare, tutun, său,
armeni la Chișinău, nsă cunoaștem că la 1676 exis- l nă, vite și piei20, aflat n noul context geopolitic, pe
ta o intensă activitate comercială, dovadă fiind cele linia care unea orașele Kameneț-Podolsk, Noua Su-
trei dugheane, făcute danie episcopiei Hușilor de că- liță, Sculeni și Movilău cu Odesa21. Evident, această
tre călugărița Dorofteia14. Ceva mai t rziu, ntr-un sporire numerică a negustorilor armeni drept ele-
document de la 25 august 1755, se menționa că pe ment al consolidării frontierei imperiale occidentale22
moșia mănăstirii, n t rgul Chișinăului, se aflau t r- , se explică prin nlesnirea exportului de mărfuri ru-
goveți creștini, armeni și jidovi15. Totodată, n 1795, sești n Ţările Rom ne și importul mărfurilor de aici
c nd n Chișinău au fost supuse impozitului circa n Imperiul Rus23, precum și prin acordarea unui șir
55 de prăvălii și 30 de c rciume, posesorii acestora de privilegii, inclusiv comerciale, Basarabiei24.
au plătit 1696 de lei impozit, dintre care 800 de lei Armenii stabiliți la Chișinău, n prima jumătate
au plătit moldovenii, 720 evreii, 96 s rbii și 80 a secolului XIX, proveneau din guberniile Imperiu-
de lei armenii16. După cum se poate observa, ar- lui Rus, Imperiul Austriac, Muntenia și Moldova de
meni la momentul amintit nu erau at t de mulți, iar peste Prut25. De exemplu, unii armeni s-au transferat
cei stabiliți cu traiul, probabil, au venit din capitala cu traiul la Chișinău din Grigoriopol ncep nd cu
Moldovei medievale. 1802, c nd, printr-un ucaz, li s-a permis stabilirea cu
Intuim că așezarea armenilor la Chișinău, situ- 18
BACALOV 2012, 35.
at la mijlocul căilor de legătură dintre Iași și t rgu- 19
JUCOV 1959, 22-42.
rile raialelor otomane (Bender, Akkerman, Chilia, 20
TOMULEȚ 1997, 240-246.
Ismail și Reni), se intensifică spre a doua jumătate 21
TOMULEȚ 2013, 49.
a secolului XVIII, c nd acesta, așa cum aminteș- 22
ANGALADEAN.
te Ștefan Ciobanu, devine un oraș destul de mare
23
Interzicerea comerțului cu Poarta, n urma declanșării răz-
boiului ruso-turc din 1806-1812, și limitarea lui cu teritori-
cu hală de piatră pentru negustori, care forma un ile austriece sporesc importanţa comerţului Ţărilor Rom ne
pătrat de 300 de st ngeni mprejur, cu vreo trei sute cu Rusia, care transformă teritoriile rom nești ntr-o piaţă
de case bune, cu c teva biserici, cu mai multe prăvălii de desfacere a mărfurilor ruse. n contextul n care v nza-
și cu beciuri pentru mărfuri 17. Specializați n trans- rea articolelor negustorilor locali a fost interzisă, negustorii
portarea și comercializarea unor articole specifice din afară nu doar că puteau să-şi v ndă produsele, dar erau
scutiţi de plata taxelor vamale sau, pur și simplu, evitau să le
lumii orientale, armenii puteau expune n prăvăliile, achite. Totodată, autorităţile de la Petersburg, presate de cri-
băcăliile sau băcăniile lor din Chișinău următoare- za comerţului exterior și de pericolul falimentului financiar
le produse: untdelemn, orez, săpun bun, stafide de ce plana deasupra Imperiului Rus, au introdus, la 19 decem-
diferite calități, curmale de Egipt, migdale cu coajă, brie 1810, un tarif vamal, extrem de protecţionist, n scopul
măsline negre, zeamă de lăm ie, roșcove de calitate micșorării importului și al majorării exportului, deși anteri-
or, prin ucazul Senatului din 1 ianuarie 1807, negustorilor
superioară sau inferioară, piper, cafea de Imen, cafea străini li se permitea să practice comerțul n toată Rusia pe
cobac, halva de Adrianopol (scumpă), halva de Con- parcursul primelor șase luni, fără plata impozitelor. Pentru
stantinopol (de trei ori și jumătate mai ieftină), smo- următoarele șase luni negustorii prestau un anumit impozit
și numai după expirarea unui an erau obligați s ă intre n ca-
10
CIOBANU 1996, 16. tegoria oaspeților străini . Vezi: AGACHI 2008, 294-297.
11
EȘANU, EȘANU 1998, 22-24, 90-91. 24
n 1820, guvernul rus lichidează drepturile de posesiune ale
12
HALIPPA 1902, 288-292; DRAGNEV, NICHITICI, SO- mănăstirii Galata. La 29 septembrie 1830 toți negustorii ve-
VIETOV 1982, 152-153; GHIMPU 2005, 158. niți n Basarabia erau scutiți de orice dări timp de cinci ani,
13
KANT 1966, 572-573. următorii trei ani ei urmau să plătească doar un sfert din im-
14
SAVA 1937, 148, 103-104. pozite, iar următorii doi ani, o jumătate din impozitul pen-
15
EȘANU, EȘANU 1998, 123-124. tru comerț. Vezi: CIOBANU 1996, 53; ISTORIA 1966,
16
MUNTEAN 1971, 270. 39; TOMULEȚ 2005, 175-179; DUMINICA 2012, 57;
17
CIOBANU 1996, 17. 25
PRISAC 2012, 41-45.

– 226 –
traiul n alte orașe26. Astfel, la 6 septembrie 1821, n- nău erau nregistrate 2 345 de familii, dintre care ale
tr-o scrisoare, capii comunității armenești din Chiși- armenilor constituiau 162 (după moldoveni cu 677
nău Calos Bagdasarov, Gadji Vemsonov, Marderos de familii, evrei cu 671 de familii și bulgari cu 503
Ghernitov și Circar Gadji Bagdasarov aminteau familii), astfel, dețin nd locul patru. n același con-
că au venit la Chișinău din Grigoriopol, mpreună text, conform dispoziției din 1818 a guvernatorului
cu alți armeni ai guberniei Herson, ncă nainte de civil al Basarabiei de constatare a componenței na-
ocuparea regiunii Basarabia de oștirile rusești. S-au ționale a locuitorilor orașului, poliția Chișinăului a
statornicit cu traiul aici, se ocupau cu comerțul și estimat numărul armenilor la 363 (3,3%) de persoa-
executau mpreună cu alți locuitori dările și prestați- ne, plas ndu-i pe locul cinci după moldoveni 3 252
ile27. Armenii strămutați din Grigoriopol constituiau (29,7%), evrei 3 204 (29,2%), bulgari 2 428
26 de familii și erau așezați n partea nt ia și a patra (22,1%) și ruși 770 (7%)36. Ulterior, dintr-o listă de
a orașului și se ocupau, n special, cu comerțul28. evaluare a locuitorilor orașului Chișinău, efectuată
ntre timp, alți negustori armeni sosiți la Chiși- la 5 noiembrie 1835 (după cum urmează n tabelul
nău din Imperiul Austriac solicitau și ei cetățenie de mai jos), armenii erau estimați la 519 persoane de
rusească. Astfel, doar n ianuarie 1810 au primit ce- ambele sexe, cei mai mulți fiind amplasați cu traiul
tățenie rusească patru armeni. Exemple de acest gen n partea a doua37 și a treia a orașului38, deci, după
pot fi nt lnite destul de frecvent n izvoarele de ar- limbajul secolului XIX, n partea nouă și veche a
hivă29. orașului.
n comunitatea armeană de la Chișinău s-au mai
nscris și supuși turci de origine armeană, veniți din
Moldova de peste Prut, n 1816, la invitația arme-
nilor din Grigoriopol 30. Aceștia au primit cetățe-
nie rusă n 1817 și au obținut dreptul de a locui n
Chișinău și de a se ocupa liber cu comerțul31. Potri-
36
POȘTARENCU 2010, 46.
37
n sectorul II al orașului intrau străzile longitudinale Cau-
vit datelor din 21 decembrie 1820, ei constituiau 17 șanscaia, care continua din sectorul I și se nvecina cu secto-
familii (92 de persoane)32 . rul IV (actualmente str. Starostenco de la str. Ismail p nă
Dacă e să comparăm datele din tabelele de taxare la Hotelul Cosmos), Gostinaia (str. Mitropolit Varlaam),
privind impozitul de bir și prestațiile locale pe anii Moskovskaia (Bulevardul Ștefan cel Mare și Sf nt), Kievs-
1818 și 1820, c nd comunitatea armeană era formată kaia (str. 31 August 1989), Podolskaia (str. București), Le-
ovskaia (A. Sciusev), Reinskaia (M. Kogălniceanu) și cele
din 101 familii33 și, respectiv, 116 familii34, consta- transversale Galbinskaia (str. Vlaicu P rcălab), Mihailo-
tăm că doar pe parcursul a doi ani colonia comercia- vskaia (str. M. Eminescu), Kupeceskaia (str. V. Alecsandri),
lă armeană din Chișinău s-a completat cu 15 familii. Armeanskaia (str. Armenească), Bolgarskaia (str. Bulgară),
Din alte date statistice, reieșind din faptul că ar- Benderskaia (str. Tighina), Izmailovskaia (str. Izmail), Ki-
menii practicau nu doar comerțul35, cunoaștem că liiskaia (str. L. Tolstoi), Svecinaia (str. Ciuflea) și Kirovskaia
(str. I. Vasilenco) toate continuau parțial și n sectorul IV.
numărul armenilor n Chișinău era mai mare. Din- Tot n această parte a orașului era amplasată Piața Nouă ( n
tr-un act emis la 17 august 1817 aflăm că n Chiși- rusă, Nov i bazar). Vezi: POȘTARENCU 1998, 2-3.
38
n sectorul III al orașului intrau străzile longitudinale
26
TOMULEȚ 1997, 241. Caușanscaia, adiacentă cu sectorul I și comună cu celelal-
27
ANRM, F. 75, I. 1, D. 121, 19. te sectoare, Harlampievskaia (actualmente str. Alexandru
28
Ibidem, 25-26. cel Bun), inclusă și n sectorul IV, Andreevskaia (str. Sf.
29
TOMULEȚ 1997, 240. Andrei), Ilinskaia (str. Sf. Ilie), Kiprianovskaia, Farisee-
30
ANRM, F. 75, I. 1, D. 121, 13 verso. vskaia, Evreiskaia, Armeanskaia (str. Piața Veche), Ka-
31
Ibidem, f. 6; Mai vezi și: BACALOV, PRISAC 2015, 115- telinova, Măcărescu, Donici, Salos, Kațicovoi, Turețkaia,
122. Konstantinovskaia (dispărută odată cu trasarea bd. Renaș-
32
ANRM, F. 75, I. 1, D. 121, 3-4 verso. terii), Aziatskaia (str. Romană), Bannaia, Meșceanskaia
33
Ibidem, D. 75, 34-35 verso, 82. (str. Sfatul Țării), Nemețkaia (str. S. Lazo) și cele transver-
34
Ibidem, D. 121, 13. sale Minkovskaia (str. Gh. Cojbuc), R șkanovskaia, Ma-
35
Armenii se mai ocupau cu meșteșugăritul, pomicultura și klerskaia, Ceasovenaia, Fontannaia (str. Veronica Micle),
viticultura. Foarte puțini din ei practicau cultivarea păm n- Sinagogovskaia, Ekaterininskaia, Pavlovskaia, Antonieva,
tului și creșterea cerealelor. Din punct de vedere social, masa Prunkulovskaia, Batțavskaia, Inzovskaia, Blagoveșcenskaia
predominantă a armenilor din orașele Basarabiei o constitu- și Kamenolomnaia. Tot n această parte a orașului era situa-
iau negustorii, urmați de nobilime, apoi de meșteșugari, n tă Biserica Armenească și Piața Veche ( n rusă, Star i bazar).
timp ce proporția celorlalte stări sociale era ne nsemnată. Vezi: POȘTARENCU 1998, 3.

– 227 –
 Proveniența etnică și socială a locuitorilor orașului Chișinău, 5 noiembrie 183539
Zonele orașului Sector I Sector II Sector III Sector IV Total pe sexe

Străini și coloniști bărbați 262 211 176 230 879

femei 232 168 150 222 772
Negustori bărbați 278 112 137 139 666
femei 167 100 130 150 547
Nobili bărbați 50 16 9 13 88
femei 72 18 15 17 122
Oficiali de diferite bărbați 114 136 189 211 650
ranguri femei 140 180 112 255 687
Evrei bărbați 1 151 613 608 632 3 004
femei 2 251 611 605 645 4 112
Ruși bărbați 65 626 40 59 790
femei 55 509 41 56 661
Moldoveni bărbați 190 1 071 171 377 1 809
femei 188 884 271 353 1 696
Ruptași și mazili bărbați 56 203 60 386 705
femei 49 180 52 354 635
Boieri bărbați 26 74 168 188 456
femei 24 67 167 199 457
Greci bărbați 15 35 47 68 165
femei 15 38 49 67 169
Armeni (519) bărbați 28 110 102 19 259
femei 29 113 100 18 260
Melanj etnic bărbați 12 15 11 18 56
femei 8 5 16 26 55
În afara oricărei bărbați 8 - 5 2 15
categorii sociale femei 3 - 6 2 11
Alte categorii bărbați 352 486 337 333 1 508
femei 398 556 237 255 1 446
Total 6 238 7 137 4 011 5 294 22 680

Mai t rziu39, potrivit unui act din 1862, provenit rabia au locuit n Chișinău, trebuie să remarcăm că
din Cancelaria guvernatorului Basarabiei, comuni- numărul lor n regiune, potrivit datelor oficiale, nu a
tatea armeană din Chișinău era constituită din 495 depășit niciodată cifra de 3 000 de persoane, chiar și
(0,5%) de persoane din totalul populației orașului de n perioadele ulterioare42 .
91 532 de persoane. n 1897, recensăm ntul general Revenind la subiectul comunității armene din
al populației din Imperiul Rus nregistrează aici 369 Chișinău, la nceputul secolului XIX, vom menționa
(0,34%) de armeni. Numărul scăzut s-ar explica prin că un indiciu al consolidării acesteia este nființarea
aceea că organizatorii recensăm ntului au stabilit Bisericii Armenești Sf. Maica Domnului, care poate
drept criteriu de determinare a etniei doar limba ma- fi văzută și astăzi n partea istorică a orașului, pe str.
ternă, fără a nscrie și apartenența etnică40. La 1930, Piața Veche nr. 8. Nu putem omite istoria apariției
numărul armenilor n Chișinău era estimat la 499
de persoane41. Deși cei mai mulți armeni n Basa- 42
Conform primului recensăm nt imperial din 1897, numă-
rul armenilor din Basarabia constituia 2 080 de persoane.
39
ANRM, F. 2, I. 1, D. 2109, 241. Lucrurile nu s-au schimbat foarte mult nici la 1930, c nd
40
PERVAIA 1905, 4-5. autoritățile rom ne au nregistrat n Basarabia doar 1 509
41
RECENSĂM NTUL 1938, XLI. persoane de origine armeană.

– 228 –
acestei biserici, deoarece, așa cum se vehiculează43, n Chișinău 51, dezvoltat la intersecția drumului cel
orice localitate n care ar fi apărut armeni, nființa- Mare și a Drumului lui Vodă 52 . Anume bazarul
rea unei biserici proprii neapărat determina și denu- era cel care indica asupra centrului istoric al orașului
mirea străzii pe care se afla aceasta. vechi53. ntr-un final, trebuie să menționăm că dru-
La temelia bisericii de rit armenesc, după afir- murile care treceau prin Chișinău și deveneau străzi
mațiile mai multor cercetători44, s-ar afla o primă erau construite cu case de-a lungul lor, ieșind pe o
biserică a localității Chișinău45. nălțată la 1645, pe lungime considerabilă din vatra t rgului. Armenii
timpul lui Vasile Lupu (1634-1653), această biserică care practicau comerțul au folosit aceste căi pentru
purta hramul Sf. Nicolae și i se spunea biserică dom- a-și extinde afacerea.
nească46. Desele invazii ale tătarilor și distrugerile n tot cazul, pe 4 ianuarie 1817, descriind orașul
cauzate de războaiele ruso-turce au risipit-o ntr-at t, Chișinău, călătorul englez William Mac-Michael
nc t la 1741 era n ruine47, fără ca tradiția să o mai scria:
consemneze48. n timpul plimbării noastre prin bazar [...] (sur-
Presupunem că la nceputul secolului XIX, tere- prindeam n.n.) clădiri joase, acoperite cu șindrilă,
nul și ceea ce a mai rămas din biserica ctitorită de fără ferestre de sticlă, pe care le nlocuiau obloanele
Vasile Lupu a fost cumpărat de către un reprezentant de lemn, ridicate și at rnate de acoperem nt [...] sub
armean de la autoritățile locale. Admitem că acesta streșinile ieșite nainte erau or nduite miere, smirnă,
a fost aceeași persoană din banii căreia s-au efectu- piper, semințe de toate speciile, stafide, portocale, pu-
at lucrările de construcție a bisericii. Este vorba de cioasă, natriu [...] pe păm nt stăteau bolovani mari de
baronul armean Oganes, fiul lui Akopgian, care a sare de st ncă din minele de la Ocna, Valahia, cu pre-
contribuit la apariția lăcașului n memoria părinților țul de 14 parale oca; n altă parte erau crapi, moruni
și alte feluri de pește nghețat de la Bender. Printre
săi49.
mulțimea ciudată deosebeai aici [...] și mulți armeni,
Conform tradiției, n contextul nălțării Bisericii at t de numeroși, nc t ocupau o stradă ntreagă. n
Armenești, credem că n preajma ei s-au stabilit cu mijlocul norodului [...] trăsura unei agere frumoase
traiul și au deschis prăvălii mai mulți negustori ar- copile, fata vlădicăi armenesc, mergea ncet pe strada
meni, reieșind din ndeletnicirea lor de bază. Potrivit ngustă și păcătoasă, n coadă stătea o slugă n haină
aceluiași tabel din 1835, care estima proveniența et- de arnăut. Astfel stăteau lucrurile [...] din cartierul de
nică și socială a locuitorilor Chișinăului, cunoaștem jos al bazarului [...]54.
că cei mai mulți armeni locuiau n partea a doua și a
Tot aici se nscriu impresiile lui A. S. Pușkin des-
treia a orașului, ultimul sector incluz nd at t Biserica
pre orașul Chișinău, unde și-a petrecut aproape toți
Armenească, c t și strada transversală cu aceași de-
cei trei ani de exil (1820-1823), n partea veche a ora-
numire. Totodată, nu putem nega faptul că armenii
șului ulicioare ntortocheate și dese, t rguri mur-
s-ar fi stabilit n preajma Bisericii Armenești cu mult
dare, prăvălii joase și case mici acoperite cu țiglă [...],
nainte de ridicarea acesteia, reieșind din conside-
doar mulțimea de plopi și salc mi i aducea o alură
rentul că n spațiul cuprins ntre Biserica Măzărache
ceva mai specială localității 55.
și Biserica nvierii (actuala catedrală a bulgarilor)50,
n ceea ce privește lipsa oficială a denumirii stră-
se ntindea bazarul cu cele mai mari magazine din
zilor amplasate n partea istorică a orașului, se ve-
43
ARMEANSKIE. hiculează ideea că acestora nu li s-a atribuit vreo
44
CIOBANU 1996, 67; BEZVICONI 1936, 8-9; BEZVI- denumire deoarece majoritatea erau locuite de diferi-
CONI 1938, 37; BEZVICONI 1943, 163. te grupuri etnice56, de exemplu: Armenească, Bulgă-
45
GHIMPU 2005, 158. rească, Evreiască, Nemțească, Grecească etc., astfel,
46
DRĂGUȚ 1976, 92.
străzile erau denumite după cei care le locuiau și ară-
47
SAINCIUC 2012, 51-52.
48
Sarcina de a o reconstitui și-a asumat-o la 1739 boierul Lu- tau mai mult ca niște mahalale sau cartiere etnice.
pul Anastasă, fiul vornicului Anastasă, care ajunge mare ser-
dar de Orhei (1724), nsă nu pe același loc, din c te se pare
(momentul fiind legat de frecventele incursiuni ale cazaci- 51
CIOBANU 1996, 23.
lor, turcilor și tătarilor, care incendiază localitatea de fiecare 52
SAINCIUC 2012, 50.
dată), ci pe păm ntul Buiucanilor moșia mănăstirii Gala- 53
NESTEROV 2005, 48.
ta. Vezi: GHIMPU 2005, 161. 54
CIOBANU 1996, 23-24.
49
NESTEROV 1997, 79. 55
BARTENIEV 1992, 157.
50
DUMINICA 2012, 59. 56
DUMINICA 2012, 59.

– 229 –
 n aceste mprejurări, afirmația lui Ștefan Cioba-
nu că armenii la nceputul secolului XIX trăiau pe
strada lor57 ne face să conchidem că aceasta nu putea
fi dec t străduța cufundată vara n praf, primăvara
și toamna n noroi, iar noaptea n ntuneric 58, din
partea veche a orașului pe care a fost nălțată Bise-
rica Armenească. De altfel, denominația veche a
fost extinsă at t asupra Bisericii, c t și asupra străzii,
ceea ce, ulterior, va face diferența dintre străda Ar-
menească din zona veche și din cea nouă a orașului
(rus. Армянская și Старо-Aрмянская улица), una
longitudinală și alta transversală59.
nceputul celei de-a doua străzi armenești este
legat de transferarea la Chișinău după 1812 a Ar-
hiepiscopiei Armene distincte, constituită la 1809,
printr-un ucaz al țarului Aleksandru I, pe teritoriul
Foto 1. Planul Chișinăului. Prima jumătate a secolului XIX. Sursa:
Principatelor Moldovei și Munteniei60. Acest fapt, Istoria Kișineva, Kișinev, 1966, 43.
reieșind din considerentul că Chișinăul primește sta-
tut de centru administrativ al regiunii anexate, coin- statut de mitropolit62 . Potrivit proiectului de locali-
cide cu inițierea elaborării unui plan nou al orașului. zare, suprafața de teren oferită Arhiepiscopiei Arme-
n 1813, pentru așezarea Casei Episcopale Arme- ne era numită curtea armenească (rus. Aрмянское
ne la Chișinău, guvernatorul Basarabiei i-a atribuit подворье), era nprejmuită cu un gard, așa cum arată
un teritoriu cu o suprafață de circa 13 mii desetine o altă titulatură (rus. Aрмянская ограда), și aparți-
n partea nouă a orașului. Adiacent, arhiepiscopul nea mănăstirii de Echmiadzin63, unde se află Patri-
armean Grigor Zakarian (1809-1828) a solicitat gu- arhul Suprem și Catolicosul Tuturor Armenilor. n
vernatorului ncă 12 mii de desetine de păm nt, ală- interiorul curții, Casa Episcopală era localizată un-
turi de cele oferite deja, n scopul construcției unor deva la mijloc, actualmente str. Bulgară64.
case parohiale. Prin urmare, suprafața de teren pusă n același an, n 1813, ncepe elaborarea unui prim
la dispoziția Arhiepiscopiei Armene din Basarabia proiect al orașului, ncredințat de către guvernatorul
constituia 25 de mii de desetine de păm nt (aproa- civil al Basarabiei, Scarlat Sturza, arhitectului gu-
pe 27 ha) și era cuprinsă, ulterior, ntre străzile Ale- bernial Mihail Ozmidov65. Lucrările de formare a
xandrovskaia (actualmente, bd. Ștefan cel Mare și Chișinăului, drept capitală a provinciei Basarabia, au
Sf nt), Kievskaia (str. 31 August 1989), Benderska- durat p nă pe 9 august 1834, c nd planul definitiv
ia (str. Tighina) și Armeanskaia (str. Armenească). al orașului, cu o tramă stradală ortogonală, diferită
Cartierul pe care l ocupa Zakarian la Chișinău61 de tradiția locală, a fost aprobat de Nicolai I66. Din
mai era numit Mitropolia Armenească, iar el avea datele disponibile, putem conchide că străzile ora-
șului au fost numite n 1818, c nd A. N. Bahmetev,
57
CIOBANU 1996, 18. guvernatorul militar al Podoliei, a efectuat o schiță
58
Ibidem, 23. a orașului cu localizarea străzilor p nă la str. Re-
59
Vezi: POȘTARENCU 1998, 2-3. ninskaia (actualmente, M. Kogălniceanu)67. Străzii
60
Numită incipient Arhiepiscopia Armeană a Moldo-Vlahi-
ei, după 1812, devine Eparhia Armeană a Basarabiei (rus.
Armenești, din partea de sus a orașului, i s-a dat
Бессарабская армянская епархия), sub jurisdicția căreia
intrau 400 de parohii și cinci biserici (Akkerman, Ismail,
Tighina, Chișinău, Hotin) ale comunității armenești din 62
GOROD 1899, 29.
regiune. Deși nu intrau, după 1812, sub jurisdicția Eparhiei 63
TORAMANEAN 1991, 65-66.
Armene din Basarabia, armenii de peste Prut continuau să i 64
SPISOK 1915, 50.
se subordoneze. Vezi: MAGOLA 2011, 702. 65
Conform proiectelor elaborate de M. Ozmidov, străzile
61
Pe l ngă terenul arhiepiscopiei, Zakarian mai deținea n pro- din partea veche a orașului urmau să fie reparate și lărgite.
prietate case pe str. Gostinaia (actualmente str. Mitropolit Vezi mai multe despre proiectele de elaborare a Chișinăului:
Varlaam), ntre străzile Sinodinovskaia (p nă la 1893 Gal- DUMINICA 2012, 60-61.
binskaia, actualmente str. Vlaicu P rcălab) și Armenească. 66
CEASTINA 2009, 83.
Vezi: GOROD 1899, 29-30. 67
IUBILEIN I 1912, 66.

– 230 –
Foto 2. Strada Armenească în perioada interbelică. Sursa: http:// Foto 3. Strada Armenească în zilele noastre. Sursa: http://locals.
oldchisinau.com (accesat la 22.12.2015). md/2015/ekskursii-po-ulitsam-kishineva-armyanskaya/ (accesat la
22.12.2015).
numele reieșind din amplasarea imediată a Arhiepi-
scopiei Armene. ruinate , intrate n păm nt p nă la ferestre , printre
n vecinătatea Arhiepiscopiei, la 1825, a fost des- acestea regăsindu-se prăvălii mici, gherete str mbe,
chisă Piața Nouă68 (rus. Новый базар)69, cu spații hanuri, ceainării, c rciume 76 etc. Conform datelor
comerciale mobile, comode și destul de frumoase70. existente, la 1833, n Chișinău erau 495 de clădiri
n cadrul pieței locuitorii armeni, bulgari, greci și din piatră și 3 264 din lut și stuf 77. De remarcat că
evrei erau obligați să-și v ndă mărfurile, fiindu-le armenii și bulgarii și decorau casele cu covoare ori-
interzisă practicarea comerțului l ngă casele lor am- entale78.
plasate n partea veche a orașului71. Atașați de locația Un deziderat pentru autoritățile țariste răm nea
veche a pieții, dar și de comoditatea amplasării, 2000 pavarea străzilor. Deși lucrările n această direcție au
de proprietari armeni, bulgari, greci și evrei și-au ară- fost inițiate ncep nd cu 9 martie 1835 de guverna-
tat nemulțumirea, ntr-o scrisoare, din 18 iulie 1826, torul Basarabiei, Pavel Fiodorov79, ele s-au tergiversat
adresată guvernatorului civil al Basarabiei, V. F. Tiș- p nă n 1860, c nd a nceput pavarea celor mai de-
kovski72 . Cu toate acestea, lucrurile nu s-au schimbat, plorabile străzi, cum erau str. Fontannaia sau Minko-
iar t rgul vechi, treptat, și pierde din nsemnătate73, vskaia80. La 1902, și o porțiune a străzii Armenești,
ca și partea de jos a orașului. De menționat că o cuprinsă ntre străzile Harlampievskaia (actuala
bună parte din armeni n această perioadă erau deți- str. Alexandru cel Bun) și Irinopolskaia81, precum
nători de hoteluri (rus. трактир) și frizerii, alții erau și strada Armenească Veche, cuprinsă ntre străzile
negustori de mărfuri orientale, persane și turcești, Fontannaia, Minkovskaia și Bannaia82 , a fost pavată
printre ei erau și persoane foarte avute74. cu granit adus din Podolia ntre 1888 și 188983.
n ce privește alte edificii amplasate la acel mo- După construirea apeductului de către ingine-
ment pe strada Armenească, nu cunoaștem cu exac- rul Haris, la 15 decembrie 1892, strada Armenească
titate ce clădiri se aflau sau ale cui erau, nsă știm că din partea de sus a orașului era asigurată cu apă
n toate cartierele noi se ridicau case frumoase din care venea de la izvoarele F nt na Mare (localizat
piatră albă de circa 7 m nălțime, cu elemente arhi- pe str. Fontannaia, din partea veche a orașului)84 și
tecturale grațioase75. Sigur, diferențele păreau puțin
zis izbitoare ntre casele din partea nouă și cele din
partea veche a orașului, unde majoritatea erau făcute 76
CIOBANU 1996, 72.
din ceamur și acoperite cu stuf, sau complect (sic!) 77
IUBILEIN I 1912, 63.
78
Ibidem, 51.
68
ANRM, F. 2, I. 1, D. 1118, 3-5. 79
DUMINICA 2012, 61.
69
A fost rebotezată Piața Centrală la finele perioadei interbeli- 80
IUBILEIN I 1912, 196.
ce, c nd toate documentele au fost traduse n limba rom nă. 81
Suprafața pavată a străzii Armenești ntre străzile Harlam-
70
IUBILEIN I 1912, 47. pievskaia și Irinopolskaia a constituit 142,70 m acri, iar
71
ANRM, F. 2, I. 1, D. 1118, 8. costul lucrărilor s-a estimat la 1359,14 ruble. Vezi: OBZOR
72
Ibidem, 8 verso. 1909, 122-123.
73
Bazarul, sau Piața Veche, a fost demolat n anii 1950. 82
Ibidem, 132.
74
IUBILEIN I 1912, 50. 83
Ibidem, 114.
75
Ibidem, 48. 84
O VODOPROVODE 1890, 9.

– 231 –
Foto 4. Biserica Veche Armenească, str. Piața Veche nr. 8, fosta stradă Armenească Veche. Foto: Lidia Prisac, 1 martie 2015.

Arteziană85. Strada Armenească era intersectată de nceputul secolului XX, am putut deduce ce și ale cui
trei magistrale de apă cea de sus ntre străzile Sa- comptoare se aflau pe strada Armenească. Aici erau
dovaia (actuala str. A. Mateevici) și Kievskaia (str. 31 localizate: Arhiepiscopia Armenească a lui Nerses,
August 1989), cea din mijloc ntre Kievskaia și Har- care avea numărul de telefon 6-58; casa lui Fiodor
lampievskaia (str. Alexandru cel Bun) și ultima, care Timofeev (Armenească nr. 1), biroul morii lui Gen-
asigura toată porţiunea orașului aflată mai jos de str. drih (Armenească nr. 43), asociația rusească de credit
Harlampievskaia. Locuitorii străzii care utilizau apa (Armenească nr. 43), asociația de economii și mpru-
trebuiau s-o plătească. Astfel, de la cei care luau p nă mut Trud (Armenească nr. 59), biroul doctorului
la 300 de căldări de apă pe zi se lua 25 de copeici, de Rabinovici (Armenească nr. 61), magazinul de fire
la cei care luau 500 de căldări pe zi 20 de copeici, și l nă al lui M. F. Georghiu (Armenească nr. 65),
de la cei care luau 1000 de căldări pe zi 15 copeici casa lui Paskari Șlioma (Armenească nr. 70), biroul
și de la cei care luau mai mult de 1000 de căldări pe doctorului D. I. Aivaz (Armenească nr. 86), biroul
zi se lua 12 copeici. Dacă apa era folosită pentru adă- doctorului A. Urbanovici, casa lui Steingauz Boruh
parea animalelor, se lua 1 copeică pe zi. Plata pentru (Armenească nr. 86), biroul avocatului și executoru-
apă se efectua n lunile aprilie, august și decembrie lui judecătoresc Vainlud Iosif Moiseevici (Armeneas-
pe data de 1086. că nr. 94), biroul de detectivi, biroul referențial de
ncep nd cu 5 octombrie 1905, conform deciziei servitori al lui Levițchi (str. Armenească colț cu Kie-
Adunării de Zemstvă, n Chișinău au fost deschise vskaia), depozitul băuturilor alcoolice88, depozitul de
50 de puncte telefonice și 5 linii de magistrale pe o lemne și cărbune al lui Brofman Ușer (amplasat n
lungime de 257 de verste. Evident, la această rețea interiorul Curții Armenești)89 etc. După natura n-
telefonică puteau să fie abonați și locuitorii de pe 88
SPISOK 1915, 19, 22, 39, 42, 44, 45, 47, 49, 50.
strada Armenească87. Conform listei abonaților de la 89
Tot n interiorul Curții era indicat și Zelțer Mendel, care,
probabil, tot nchiria vreun depozit de la Arhiepiscopia
85
OBZOR 1909, 170-171. Mai vezi și: XENOFONTOV Armeană, precum și depozitul de var al lui Balter. Darea
2015, 2. n arendă a unor ncăperi cu destinație de depozitare s-ar
86
OBZOR 1909, 172. explica prin lipsa finanțelor de ntreținere a instituției ar-
87
SOBRANIE 1914, 387-389. hiepiscopale n contextul decăderii importanței acesteia n

– 232 –
deletnicirilor putem conchide că strada Armenească stricteţe transportarea și aruncarea pe străzi a zăpe-
avea un caracter uzual, nedeosebindu-se prea mult de zii, gunoaielor, păm ntului, cenușii și a oricărui alt
cotidianul actual. n ceea ce privește prezența arme- soi de murdării96. Dacă reconstituim atmosfera co-
nilor, pare-se că aceștia erau oriunde n oraș, n afară tidiană a Chișinăului interbelic, putem spune că n
de strada Armenească. perimetrul străzii Armenești, mai ales al Pieții Noi,
Concomitent cu instalația liniilor telefonice, n- menținerea curățeniei răm nea un deziderat. Astfel,
cepe și iluminarea străzilor, după darea n exploatare ntr-un raport din 29 decembrie 1921, se menționa
a primei centrale electrice n 1909. Pe strada Arme- că murdăria cu mirosuri pestrițe ajunge sub ori-
nească au fost instalate lămpi electrice90 numai n ce limite 97. nsuși Ștefan Ciobanu prin afirmația că
porţiunea care traversa actualul bd. Ștefan cel Mare de la strada Armenească se ncepe partea cea mai
și la intrarea pe teritoriul Pieţii Noi. Iarna ilumina- frumoasă a orașului 98 pare să tragă linia n acest
rea se făcea mai puţine ore din cauza condițiilor me- sens, arăt ndu-ne existența a două lumi.
teorologice, vara, n schimb, dura toată noaptea91. Conform ordinului Ministerului de Interne din
De remarcat că printre cei care participau la lu- 29 februarie 1924, toate străzile din Chișinău au fost
crările Dumei Orășenești a Chișinăului se numărau redenumite. Strada Armenească de sus a fost denu-
și patru armeni: Bagdasarov Ivan Borisovici92 (pre- mită un timp Cetatea Albă, ulterior n cinstea Mare-
zent la 81 de ședințe, absent la 47), Kirkorov Grigori șalului Pietro Badoglio99, iar cea veche de jos Gh.
Karabetovici (prezent la 53 de ședințe, absent la 75), Asachi. Cu toate acestea, din inerție, at t populația,
Kirkorov Iosif Grigorievici (prezent la 30 de ședințe, c t și administrația rom nească le menționa drept
absent la 98), Hacikov Vartan Hristoforovici (pre- Armenească și Staro-Armeanskaia, așa cum apar n
zent la 80 de ședințe, absent la 48)93. documente100. Același lucru ni-l confirmă n scrierile
Salubrizarea orașului era o problemă stringentă n sale Ștefan Ciobanu, care menționa că străzile Chi-
condiţiile unei supraaglomeraţii a Chișinăului94. Ca șinăului, chiar cele centrale, au c te două-trei denu-
și n alte orașe, aici exista un serviciu de salubritate, miri [...], ce e drept, orășenii, care ţin foarte mult la
care răspundea de curăţenia străzilor. Acesta acorda tradiţie, respectă mai mult denumirile rusești 101.
o atenţie deosebită centrului, prin urmare și strazii 96
Conform art. 2, toţi proprietarii de case și administratorii de
Armenești, unde se făcea ordine aproape zilnic. n imobile din preajma străzilor pavate erau obligaţi să adune
zonele periferice se mătura și se str ngea gunoiul n gunoaiele de pe suprafața trotuarelor și a străzii pe ntinde-
căruțe doar de 2-3 ori pe săptăm nă95. rea c t ţinea locul de casă. Praful, noroiul, ierburile și orice
alt tip de mizerie urmau să fie transportate la locul destinat
Lucrurile par să nu se fi schimbat cu mult n pe- pentru acest scop. Burlanele pentru scurgerea apei de ploaie
rioada interbelică, deși Duma orașului Chișinău de la case urmau să fie curățate de nisipul care se str ngea n
aprobase hotăr rea conform căreia se interzicea cu ele. n afară de aceasta, n timpul iernii, se indica să se cu-
reţe zăpada prin măturarea trotuarelor și adunarea acesteia
regiune după 1895, c nd a fost redenumită Arhiepiscopia n grămezi n jurul copacilor. Totodată, curățarea trotuarelor
Armenească a Noului Nahicevan și a Basarabiei. SPISOK și a străzilor trebuia făcută de proprietar n fiecare zi (de la
1915, 39, 43, 52. 1 martie pană la 1 octombrie), vara ncepand nu mai de-
90
n secolul XIX, doar n preajma instituțiilor publice și a bi- vreme de 12 noaptea și termin nd cel t rziu la 7 dimineaţa,
sericilor erau instalate felinare. De exemplu n 1837, n Chi- iarna ncep nd nu mai devreme de orele 22 și termin nd
șinău existau doar 12 lămpi cu ulei, iar din 1850 acestea au cel t rziu la 8 dimineaţa. Tot n scopul păstrării curăţeniei,
fost schimbate pe lămpi care funcționau n baza petrolului ulterior (din 1935), a fost interzisă v nzarea seminţelor de
lampant. Vezi: IUBILEIN I 1912, 195. floarea-soarelui pe străzile amplasate mai sus de Alexandru
91
OTCET 1913. cel Bun (actualul bd. Ștefan cel Mare). Vezi: COLECȚIU-
92
n perioada Rom niei Mari, fiul acestuia, Carp Bagda- NEA 1920, 1-3.
sarov, care locuia pe str. Kiev 56/Unirii 31, era proprietar 97
ANRM, F. 680, I. 1, D. 5, 158, 175.
al unui vehicul cu tracțiune mecanică , care era condus de 98
CIOBANU 1996, 44.
un șofer. Or, posesiunea unui automobil n acea perioadă era 99
Pietro Badoglio (18711956) , politician și ofițer italian, a
mai mult dec t un lux și nu fiecare și-l putea permite. Vezi: comandat forțele armate italiene n cel de-al Doilea Război
ANRM, F. 680, I. 1, D. 60, ff. 298, 308. Italo-Abisinian/Etiopean (19351936) , n urma acestuia,
93
Vezi: Vedomosti poseșcenii glasnîh zasedanii Kișinevskoi Go- pentru merite deosebite, a fost nnobilat de Benito Mussoli-
rodskoi Dumî za vremea 9 senteabrea 1909 g. po 1 ianvarea ni cu titlul de duce de Addis Abeba. A fost prim-ministru al
1913 g., n OBZOR 1909, I-II. Italiei n a doua parte a celui de-al Doilea Război Mondial.
94
Chișinăul era cel mai populat oraș at t la nivelul Basarabiei, Vezi mai multe: ZAMFIROIU 2011.
c t și la nivelul imperiului. Vezi: JUCOV 1975, 130. 100
ANRM, F. 680, I. 1, D. 5, 164.
95
SAVA 2010, 89. 101
CIOBANU 1996, 42.

– 233 –
 După 28 iunie 1940, autorităţile sovietice au re- a continuității, nu nt rzie să se regăsească imaginar
stabilit numele străzilor de p nă la 1924. Totodată, n strada cu același nume, dat de predecesorii lor.
n conformitate cu decretul Prezidiului Sovietului Din discuțiile cu mai mulți reprezentanți ai comuni-
Suprem al RSS Moldovenești din 12 aprilie 1941, tății armene, putem spune că ei se m ndresc de fap-
orașul Chișinău a fost divizat n trei raioane urba- tul că n Chișinău există o stradă care le alimentează
ne: Stalinski, Krasnoarmeiski și Leninski. n ulti- apartenența identitară108, mai mult dec t at t Serghei
mul raion intra și strada Armenească102 . Tot atunci A. Osipean, fostul președinte al Comunității Arme-
a nceput implementarea planului reconstruirii Chi- ne din Republica Moldova, completează conținutul
șinăului, după război, n stil sovietic. Planul general străzii Armenești cu ingredientul armenesc prin
al Chișinăului a fost elaborat de către academicianul deschiderea unei afaceri de comercializare a vinurilor
A. Șciusev. n primăvara lui 1941 a nceput asfaltarea autohtone n preajma Pieții Centrale, la intersecția
străzilor. străzii Armenești și a bd. Ștefan cel Mare și Sf nt109.
n urma distrugerilor cauzate n al Doilea Război Un alt ex-președinte al Comunității Armene din Re-
Mondial, la reparația străzilor au fost antrenate at t publica Moldova, Ernest Vardanean, susține că prin-
autorităţile Chișinăului, c t și gospodăriile locative, tre complexul Manuc-Bey , Biserica Armenească
fiind formate comitete ale străzilor, care aveau me- Veche Sf. Maica Domnului din Chișinău strada
nirea să repare clădirile și să curețe bulevardele103. Armenească este locul regăsirii imaginare a tuturor
Conform mărturiilor scrise din perioada sovietică, armenilor apartenenți ai acestui spațiu110.
pe parcusul unui singur an străzile Chișinăului au n ceea ce privește percepția străzii Armenești de
fost scoase din ruine, pe străzi au fost aprinse lămpi către populația autohtonă, putem spune că denumi-
electrice, au fost nverzite scuarurile și parcurile, [...] rea străzii este legată de existența armenilor aici n
curţile și străzile au fost curăţate de buruieni, orașul trecut, concomitent populația autohtonă urbană a
trăiește, orașul se construiește 104. orașului a atribuit Cimitirului Central denumirea de
n ceea ce privește strada Armenească după de- Armenesc din considerentul proximității străzii Ar-
cizia din 7 decembrie 1949 a autorităților sovietice menești față de acesta, deși cimitirul cu același nume
de naționalizare a clădirii nr. 47 (Casa Eparhială Ar- se află n altă parte a orașului111.
menească105), care intra n proprietatea fostei comu- Conchidem că istoria apariției străzilor cu nume-
nități106, nimic nu mai amintea n acest perimetru de le Armenească la Chișinău, n partea veche și nouă
elementul armean perpetuat odinioară n acest teri- a orașului, a fost condiționată de trei lucruri majore
toriu, dec t denumirea străzii. t rgul/piața/bazarul care ntrunea negustorii ar-
Astăzi, cu o lungime de 1,8 km, strada Arme- meni din regiune, Biserica Armenească Veche și Ar-
nească din Chișinău figurează n categoria simbolu- hiepiscopia Armeană a Basarabiei.
rilor care povestește nu doar relaţia dintre timp și Astăzi, pornind de la aserțiunea istoricului fran-
istorie, dar și istoria devenirii unei țări n care s-a n- cez Pierre Nora, putem spune că strada Armenească
scris comunitatea armeană. Deși, de la o etapă la alta, din Chișinău ca lieu de mémoire112 nu doar contribu-
aceasta s-a subțiat constant, fiind suplinită cu noi re- ie semnificativ, prin simpla ei prezenţă, la ntipărirea
prezentanți, mai ales n perioada sovietică și postso-
vietică107, ultimii, chiar dacă nu au o memorie fizică persoane din totalul de 3 383 332 de persoane (informație
furnizată de Biroul Național de Statistică al Republicii Mol-
102
ANRM, F. 2948, I. 1, D. 33, 237-238. dova, la 4 mai 2012).
103
ISTORIA 1966, 367. 108
Interviu realizat de Lidia Prisac cu Serghei A. Osipean la 25
104
SOVETSKAIA 1945, 2; Vezi și KONSTANTINOV 1966, februarie 2015.
45. 109
Magazinul Vinurile Moldovei a fost deschis de Serghei A.
105
Curtea Armenească mpreună cu reședința și casele Osipean la nceputul anului 2015. Anterior, acesta adminis-
parohiale au avut de suferit n urma unui incendiu din a tra, tot aici, o cafenea, care a devenit nerentabilă n contex-
doua jumătate a secolului XIX. tul crizelor economice din anii 2008-2009 și 2013-2014.
106
ANRM, F. 3305, I. 1, D. 39, 43. Vezi: VOZVRAȘCENIE.
107
Recensămintele sovietice au nregistrat n RSSM 1 218 ar- 110
Interviu realizat de Lidia Prisac cu Ernest Vardanean la 1
meni n 1959, 1 935 de armeni n 1979 și 2 873 de armeni martie 2015.
n 1989. Vezi: TOTALURILE 1990, 91-92. Recensăm n- 111
Cimitirul Armenesc a fost atestat pe harta Chișinăului la
tul populației din 5 octombrie 2004, efectuat n Republica 1817 și este amplasat pe str. Valea Trandafirilor. Vezi: DEM-
Moldova, cu excepția municipiului Bender și a raioanelor CENCO 2005, 295-305.
din estul republicii, a estimat numărul armenilor la 1 829 de 112
Vezi lucrările lui NORA 1984-1992.

– 234 –
 n memoria noastră colectivă a unor fragmente de is- DAVTEAN, D. Armeane i Kiev . http://sau.net.ua/
torie, ci și oferă valori identitar-culturale pentru toa- content/armyane-i-kiev (accesat: 07.12.2015).
te grupurile societății. Perpetuată n partea centrală DEMCENCO, N.. 2005. Necropola armeano-po-
a capitalei Republicii Moldova, strada Armenească a loneză a Municipiului Chișinău: personalități din
domeniul artei și științei . Tyragetia. XIV. Revistă de
devenit un loc care marchează nu doar hărțile in-
arheologie, istorie și culturologie. Chișinău, 295-305.
vizibile ale imaginarului colectivității armene , ci și
DRAGNEV, D., NICHITICI, A., SOVIETOV, P.
imaginarul unei societăţi n ansamblu, pentru care 1982. Moldova în epoca feudalismului. Chișinău.
locul memoriei străzii Armenești suscită curiozita- DRĂGUȚ, V. 1976. Dicționar enciclopedic de artă medie-
tea față de trecut, influenţează lent prezentul și mo- vală românească. București.
delează tacit viitorul. DUMINICA, I.. 2012. Strada Bulgară parte com-
ponentă a Chișinăului istoric . In Identitățile Chi-
Bibliografie: șinăului: Materialele Conferinței, 12-13 sept. 2011.
AGACHI, A. 2008. Ţara Moldovei și Ţara Rom nească Chișinău, Pontos. 57-70.
sub ocupaţia militară rusă (1806-1812). Chișinău, EȘANU, A., EȘANU, V. 1998. Chișinău. File de istorie.
Pontos. Cercetări, documente, materiale. Chișinău.
ANGALADEAN, R. Armeanski Peterburg , http:// FESTIVALUL. Festivalul ¬ Strada Armenească re n-
karabah88.ru/history/diaspora/16_arm_peterburg. vie parfumul mahalalei armenești de altădată . http://
html (accesat: 04.12.2015). povestidecalatorie.ro/festivalul-strada-armeneasca-re-
ARHIMANDRIT AVGUSTIN (NIKITIN), Ar- invie-parfumul-mahalalei-armenesti-de-odinioara/
meanskaia hristianskaia obșcina v Peterburghe , (accesat: 07.12.2015).
http://magazines.russ.ru/neva/2011/1/a25-pr.html GHIMPU, V. 2005. Cea mai veche biserică din Chiși-
(accesat: 07.12.2015). nău . Tyragetia. XIV. Revistă de arheologie, istorie și
ARMEANSKIE, Armeanskie uliț Moskv , http:// culturologie. Chișinău, 158-162.
noev-kovcheg.1gb.ru/article.asp?n=66&a=5 (accesat: GOROD. 1899. Gorod Kișinev vremen jizni A. S. Pușki-
20.05.2012). na. 1820-1823. S portretom Pușkina i planom g. Kiși-
BABAIAN, A. Armeane Ukrain : proșloe i nas- neva. Sostavil I. Halippa. Kișinev.
toiașcee , http://rus.azatutyun.am/content/arti- HALIPPA, I.. 1902. Material dlea istorii Kișineva v
cle/26550823.html (accesat: 07.12.2015). XVI-XVIII vv. . Trudî Bessarabskoi Gubernskoi Uce-
BACALOV, S. 2012. Aspecte referitoare la negustorii noi arhivnoi komissii. T. 1. Kișinev, 171-260.
bacali. Influențe și prezențe orientale n t rgurile Ță- ISTORIA. 1966. Istoria Kișineva. Kișinev.
rii Moldovei (secolele XVII XVIII) . In Identitățile IUBILEINII. 1912. Iubileinii sbornik g. Kișineva, Кiși-
Chișinăului. Chișinău, Pontos, 35-48. nev.
BACALOV, S., PRISAC, L.. 2015. Nobili de origine JUCOV, V. I. 1975. Goroda Bessarabii (1861-1900 g.g.).
armeană n Basarabia țaristă: genealogia familiei Kișinev.
Lebedev . Țara B rsei. Revista de cultură a Muzeului JUCOV, V. I.. 1959. Ekonomiceskoe razvitie g. Kișineva
Casa Mureșenilor , Brașov, Editura Tipotex, anul v pervoi polovine XIX v. . Ucenîe zapiski Kișinevskogo
XIV (XXV), nr. 14, 115-122. un-ta. T. 44. Kișinev, 22-42
BARTENIEV, P. I. 1992. O Pușkine. Moskva, Sovetskaia KANT, E. 1966. Sobrannîe socinenia. T. VI. Moskva.
Rossia. KONSTANTINOV, A. S. 1966. Kișinev. Ekonomiceski
BEZVICONI, Gh. 1936. Armenii în Basarabia. Chiși- ocerk. Kișinev, Cartea Moldovenească.
nău. KRATKAIA. Kratkaia istoria donskih armean .
BEZVICONI, Gh. 1938. Manuc-Bei. Chișinău. http://nahichevan.ru/istor.htm (accesat: 07.12.2015).
BEZVICONI, Gh. 1943. Morminte armenești dintre MAGOLA, Al. 2011. Biserici, confesiuni, culte. In Repu-
Prut și Nistru . In Profiluri de ieri și de azi. Articole. blica Moldova. Ediţie enciclopedică. Ed. a 2-a. Institu-
Editura Librăriei Universitare, București. tul de Studii Enciclopedice, Chișinău, 701-705.
CEASTINA, A. 2009. Aspecte noi privind arhitectu- MUNTEAN, M. P. 1971. Ekonomiceskoe razvitie do-
ra din Basarabia n prima jumătate a secolului XIX . reformenoi Bessarabii . Ucenîe zapiski Kișinevskogo
Arta. Arte vizuale, Arte plastice, Arhitectură. Chiși- gos-ta. T. 117. Kișinev.
nău, 82-87. NESTEROV, T. 1997. Biserica Apostolică Armenească
CIOBANU, Șt. 1996. Chișinăul. Chișinău, Museum. Sf. Maica Domnului . In Chișinău. Enciclopedie. Chi-
COLECȚIUNEA. 1920. Colecțiunea hotărârilor Dumei șinău, Museum, 78-80.
orașului Chișinău. Obligatorie pentru locuitorii orașu-
lui Chișinău. Chișinău.

– 235 –
NESTEROV, T. 2005. Structura urbană a Chișinăului uezdnîh sobranii Kișinevskogo Zemstva, c. III, 1903-
p nă la 1812 și relictele sale arhitecturale . Arta, Arte 1913. Kișinev, 387-389.
vizuale, Arte plastice, Arhitectura. Chișinău, 41-50. SOȚIOLOGHIA. 2010. Soțiologhia mista: navcalinii
NORA, P. 1984-1992, Les lieux de mémoire, Paris, Galli- posibnik. Ed. L.V. Males, V.V. Sereda, M.O. Sobolev-
mard. sika, Y. G. Soroka ta in., za zag. Red. O.K. Miheevoi,
NOR-NAHICEVAN. Nor-Nahicevan (Nov i Nahi- Donețk, Noulidj.
cevani) . http://www.rostov-gorod.ru/?ID=11511 SOVETSKAIA. 1945. Sovetskaia Moldavia. Kișinev, 11
(accesat: 07.12.2015). senteabrea.
O VODOPROVODE. 1890. O vodoprovode v Kișineve. SPISOK. 1915. Spisok abonentov Kișinevskoi telefonnoi
Odessa. seti, 1915. Kișinev, Izdatelstvo Y. I. Guzika.
OBZOR. 1909. Obzor deiatelinosti Kișinevskogo gorods- STRADA. Strada Armenească și alte locuri de poves-
kogo obșcestvenogo upravlenia za 1905-1908 g. Kiși- te . http://www.romania-actualitati.ro/strada_arme-
nev, Peceatano v tipografii Y. N. Perpera. neasca_si_alte_locuri_de_poveste-79487 (accesat:
OBZORNII. Obzorn i marșrut po staromu goro- 07.12.2015).
du . http://www.trip.cv.ua/guide_ru.php (accesat: STRELNIKOVA, A. 2012. Soțiologhia goroda: prostran-
07.12.2015). stvennîie praktiki i jiznennîie traiektorii, Moskva.
OSIPIAN, A. L. 1999. Ekonomiceskoe razvitie armean- TOMULEȚ, V. 1997. Activitatea comercială a negusto-
skih kolonii v Galiții, Podolii i Bukovine v XIV-XIX rilor armeni n Basarabia n prima treime a sec. XIX .
vv. Avtoreferat na soiskanie stepeni kandidata istori- Tyragetia. IV-V. Revistă de arheologie, istorie și cultu-
ceskih nauk, Donețk. rologie. Chișinău, 239-250.
OTCET. 1913. Otcet ekspluatații Kișinevskoi Gorods- TOMULEȚ, V. 2013. Elite ale burgheziei basarabene:
koi elektriceskoi stanții za 1912 g. . Vedomosti Kișine- negustorii de ghildă angrosiști din Chișinău (1812-
vskoi Gorodskoi Dumî, senteabri, nr. 64. 1868). In Studii de arhondologie și genealogie. Vol. 1.
PERVAIA. 1905. Pervaia vseobșceaia perepisi naselenia Chișinău, 23-52.
Rossiskoi imperii 1897 g. Bessarabskaia gubernia, Iz- TOMULEȚ, V. 2005. Trăsăturile de bază ale politicii
danie Țentralnogo Statisticeskogo Komiteta Minis- comercial-vamale a țarismului n Basarabia și parti-
terstva Vnutrennih Del, Sankt-Peterburg. cularitățile constituirii burgheziei comerciale (anii
POȘTARENCU, D. 2010. Populația urbană a Basara- 1812-1868). In Tyragetia. XIV. Revista de arheologie,
biei în perioada 1850-1918. Teză de doctor n istorie. istorie și culturologie. Chișinău, 175-183.
Chișinău. TORAMANEAN, А. 1991. Iz istorii stroitelnoi deiatel-
POȘTARENCU, D. 1998. Străzile Chișinăului. Denu- nosti armean v Moldavii. Moskva, Vneștorgizdat.
miri vechi și noi. Chișinău, Civitas. TOTALURILE. 1990. Totalurile recensământului unio-
PRISAC, L. 2012. Evoluţia numerică a armenilor din nal al populației din R.S.S. Moldovenească din anul
Basarabia (1812-1918) . Revista de etnologie și culturo- 1989. Culegere de date statistice. Vol. 1. Cartea 1. Chi-
logie. Vol. XI-XII. Chișinău, 41-45. șinău.
RECENSĂM NTUL. 1938. Recensământul general al TRUBINA, E. 2011. Gorod v teorii: opît osmîslenia
populaţiei României din 29 decembrie 1930. Vol. II. prostranstva. Moskva, Novoe literaturnoe obozrenie.
București. VOZVRAȘCENIE. Vozvrașcenie magazina Vina Mol-
SAINCIUC, L. 2012. Chișinăul secolului al XVIII-lea: davii . http://mybusiness.md/categories/item/2672-
reconstituire urbanistică . In Identitățile Chișinăului: vozvrashhenie-magazina-vina-moldavii (accesat: 26.01.
Materialele Conferinței, 12-13 sept. 2011. Chișinău, 2015).
Pontos, 49-53. XENOFONTOV, I. 2015. Zece curiozități despre
SAVA, A. V. 1937. Documente privitoare la târgul și ținu- Castelul de Apă (Muzeul de Istorie a Orașului Chi-
tul Lăpușnei. București. șinău) . Moldova suverană, nr. 174 (1930), 10 decem-
SAVA, L. 2010. Viața cotidiană în orașul Chișinău la brie, 2.
începutul secolului al XX-lea (1900-1918). Chișinău, ZAMFIROIU, L. 2011. Relații diplomatice româno-ita-
Pontos. liene. 1918-1940. București, Editura Tritonic.
SOBRANIE, 1914. Sobranie 5 okteabrea 1905 . In
Kișinevskoe uezdnoe zemstvo. Sbornik postanovlenii

– 236 –
 DESPRE UN PROIECT INTERNAȚIONAL DE DEZVOLTARE A CHIȘINĂULUI

Alexandru CORDUNEANU, Anatolie GORDEEV

De mai bine de 25 ani toate primenirile urbanis- Ideea de colaborare a venit din partea autorităţi-
tice și edilitare ale Chișinăului au un caracter acci- lor municipale (Alexandru Corduneanu, consilier
dental și sunt determinate de factori ce stau n afara municipal, și Vasile Ursu, primar general interimar),
ideii și mecanismelor de dezvoltare. Schimbările sur- care au invitat la Chișinău doi urbaniști de reputa-
venite n structura urbană au ca efect o degradare ție bună de la Politecnico di Milano dr. Massimo
a mediului de viață, inclusiv a mediului construit, Tadi și dr. Danilo Palazzo , dispuși să contribuie la
asaltat de diverse tipuri de construcţii-parazit. De- elaborarea soluţiilor de dezvoltare pentru Chișinău.
gradează intens sau este distrus patrimoniul istoric și Obiectivul principal urmărit de autorități viza atra-
cultural. S-a produs o dezumanizare a spaţiului pu- gerea de competențe și fonduri internaționale pen-
blic, cedat de cele mai dese ori automobilelor. Orașul tru elaborarea unor viziuni moderne de dezvoltare a
nu mai este al locuitorilor săi. Chișinăului, n consonanță cu practicile avansate și
Astăzi Chișinăul este o capitală care se schimbă, principiile Cartei Aalborg (Carta municipiilor și ora-
nsă nu se dezvoltă. Replicile evoluțiilor urbane euro- șelor europene pentru durabilitate, 1994)4.
pene din a doua jumătate a secolului XX, bazate pe ntre Primăria municipiului Chișinău și Politec-
viziunea proiectibilităţii viitorului, a planificării dez- nico di Milano a fost semnat Acordul de intenţii
voltării urbane, ncă nu au ajuns să schimbe metoda av nd drept scop unirea eforturilor pentru elabo-
de guvernare. Pentru toate garniturile administrative rarea și implementarea proiectului ¬ Concepția dez-
care s-au succedat ntre timp, la nivel at t local c t voltării teritoriului riveran al r ului B c n hotarele
și central, urbanismul și arhitectura nu au existat ca municipiului Chișinău . Zona destinată planifică-
subiecte culturale. Se creează impresia că nici măcar rii urbane a fost delimitată astfel: șoseaua Balcani
pentru arhitecții și urbaniștii de la noi propria lor Calea Ieșilor strada Columna bulevardul Can-
activitate profesională nu mai ține de cultură, nu se temir strada Băcioii Noi strada Uzinelor strada
mai raportează la frumos și durabil. Petricani. Teritoriul vizat are o lungime de circa 16
Acu 10 ani, n 2006-2007, capitala Republicii km și o suprafață estimativă de 2500 ha (Fig. 1).
Moldova a avut o șansă neașteptată să-și definească Acest teritoriu care reprezintă, n mare, albia și
viziunile de dezvoltare, beneficiind de suportul unor valea B cului este, cu siguranță, cel mai important
instituţii de specialitate de notorietate internaţiona- coridor din țesutul urban al Chișinăului. Planul ur-
lă n materie de arhitectură, urbanism și dezvolta- banistic general din 1989 prevedea reabilitarea aces-
re urbană, ca Skidmore, Owings & Merrill LLP tei zone prin evacuarea ntreprinderilor industriale,
(SUA)1, Politecnico di Milano2 și Universitat Au- extinderea spațiilor verzi și a zonelor acvatice, con-
tonoma de Barcelona3 strucția unei albii din beton armat și ridicarea debi-
1
SOM companie de arhitectură, design interior, inginerie tului r ului printr-un sistem tehnologic complicat și
și planificare urbană, fondată n 1936, cu peste 10.000 de de un heirupism tipic sovietic. Astăzi, acest teritoriu
proiecte n peste 50 de ţări ale lumii. Este renumită pentru este o succesiune de zone din cel mai rău famate sub
proiectele clădirilor emblematice ale modernităţii (Burj aspect urbanistic și ecologic din Chișinău. R ul e
Khalifa, NATO Headquarters) și pentru angajamentul ferm
de a proiecta excelent, inovativ și durabil. - Vezi mai multe mort, lipsit aproape total de viață biologică, iar spați-
la: http://www.som.com/about si http://www.som.com/ ile riverane sunt total ne ngrijite, cu funcții nedeter-
projects#view=all& minate și fără vreo perspectivă urbanistică articulată
2
Politecnico di Milano, ntemeiată n 1863, este una dintre clar de administrație (locală sau centrală). n același
universităţile de top din Europa, catalogată ca fiind dintre
cele mai renumite n domenii precum: Engineering, Archi-
tecture, Industrial Design. Din perspectiva mai multor dis- inţată n 1968 și este a doua universitate din Spania ca mări-
cipline Politecnico di Milano este o instituţie de cercetare, me și istorie, avand peste 50.000 de absolvenţi.
lideră la nivel mondial. n cadrul universitaţii există n pre-
4
Conferința de la Aalborg, 2004, Angajamentele de la Aal-
zent cea mai mare școală de arhitectură, design și inginerie borg , http://www.sustainablecities.eu/fileadmin/content/
din Italia. JOIN/finaldraftaalborgcommitments_01.pdf; The Aalborg
3
UAB este considerată cea mai bună universitate din Spania, Charter, http://www.sustainablecities.eu/aalborg-process/
conform QS World University Rankings 2012. A fost nfi- charter

– 237 –
Fig. 1. Perimetrul teritoriului supus proiectării (o lungime de circa 16 km și o suprafață estimativă de 2500 ha)

timp, teritoriul la care ne referim este naturalmen- (decembrie 2006 martie 2007). n prima perioadă,
te spațiul de osmoză ntre zonele urbane dezvolta- de prospecție, au avut loc ntruniri ale urbaniștilor
te istoric pe ambele maluri ale B cului, este liantul de la Politehnico di Milano (dr. Massimo Tadi și dr.
urbanistic și coridorul biologic de bază al structurii Danilo Palazzo) cu specialiști din diverse domenii
ecologice a Chișinăului. n sf rșit, aceasta este resur- de la instituţiile de specialitate municipale și nați-
sa geografică cea mai importantă pentru orice viziu- onale ( Chișinău-Proiect , Direcţia Arhitectură și
ne de dezvoltare a Chișinăului n secolul XXI. Urbanism, Agenția Apele Moldovei , Uniunea Ar-
Acordul interinstituțional amintit, semnat de hitecților din Moldova, Catedra de arhitectură și ur-
Primăria Chișinău și de Politecnico di Milano, pre- banism a Universității Tehnice din Moldova, INCP
vedea și organizarea unui workshop internațional cu Urbanproiect). La aceste ntruniri, drept exemplu de
experţi (urbaniști, arhitecți, ingineri și biologi ur- studiu de caz și ofertă de dezvoltare a unei zone ur-
bani) din mai multe ţări europene, care urma să se bane centrale a fost prezentată și analizată una dintre
desfășoare la Politecnico di Milano. n cadrul work- lucrările profesorului dr. Massimo Tadi Overall
shopului urma să fie elaborată Concepția Planului vision for Timisoara .5

urbanistic zonal (Master-plan). Primăria municipiului Chișinău a constituit un

Primăria a garantat, printr-o adresa trimisă la Po- grup inițial de lucru, n care au fost cooptați, pe l n-
litecnico di Milano, participarea autorităţilor muni- ga dr. Massimo Tadi și dr. Danilo Palazzo, arhitecții
cipale la acoperirea a 50% din cheltuielile necesare din Chișinău Anatolie Gordeev și Mihai Eremciuc.
desfășurării workshopului (contribuție municipală S-au ținut mai multe ședințe de informare și colecta-
de circa 50 mii euro), celelalte 50 % fiind acoperite
din fonduri europene atrase de instituţiile reprezen-
5
Massimo Tadi, Timisoara 2020. Overall vision. A case study,
http://www.academia.edu/3328358/Timisoara_2020_
tate de elaboratori.
Overall_vision._A_case_study. Ulterior această lucrare a
Etapa de pregătire a atelierului de urbanism și fost aprobată la nivel local și național și inclusă n Planul ur-
arhitectură de la Milano a durat n jur de trei luni banistic general al municipiului Timișoara.

– 238 –
 re de date la toate instituțiile de profil municipale și
naționale.
Către mijlocul lunii februarie 2007 grupul de lu-
cru a elaborat Briefbook-ul Workshop-ului Interna-
țional de Arhitectură și Design Urban An overall
vision for Chisinau (Fig. 2). Atelierul s-a desfășurat
ulterior la divizia din Lecco a instituției politehnice
n perioada 26 februarie-10 martie 2007. Organiza-
torii, grupul de lucru și Facultatea de Arhitectură și
Design Urban de la Politecnico di Milano, au atras
pentru participare la lucrările Atelierului o echipă
interdisciplinară de profesioniști (Fig. 3), staff-ul in-
Fig. 2. Briefbook (copertă). Workshopul Internațional de Arhitectu- cluz nd notorietăți internaționale (dr. Daniel Rin-
ră și Design Urban „An overall vision for Chisinau”
gelstein6) și europene (dr. Massimo Tadi7, dr. Danilo
Palazzo8, dr. Francesc Mu oz9).
Fig. 3. Componența nominală a echipei interdisciplinare a Atelie- Deoarece Primăria Chișinău nu și-a onorat obli-
rului „An overall vision for Chisinau” gațiile financiare asumate și garantate anterior, com-
Country
Project leader Massimo Tadi / Politecnico di Milano Italy
Danilo Palazzo / Politecnico di Milano Italy
Daniel Ringelstein / SOM UK
Anatolie Gordeew / Institutul de Arhitectură Moldova

Consultants Francesc Munoz / Università Barcelona Spain

Emanuel Ramirez / SOM UK
Ilaria Dicarlo / SOM UK
Mihai Eremciuc / Chisinau Moldova

Participants BE participants, engineer Beyleryan Arda Turkey

BE participants Giulio Zani Italy
BE participants, architect Janos Petr Czech Republic
BE participants, engineer Kishali Emre Turkey
BE participants, engineer Topcu Burak Turkey
BE participants, architect Rex Gapuz Philippines
BE participants, engineer Winkler Andrzej Poland
BE participants Gabriele Lobaccaro Italy
BE participants Andrea Borghi Italy
BE participants Vincent Philippe France
Italian expert, architect landscaper Angela Colucci Italy
Italian expert, architect Frank Nolesini Italy
Spanish expert, geographer Oriol Porcell Spain
Moldova expert, architect Anastasia Cataeva Moldova
Moldova expert, architect Sergiu Bulgaru Moldova
Moldova expert, architect Ion Eremciuc Moldova
WORKSHOP, MILANO, 26.02-10.03.2007 6
Daniel R. Ringelstein, AIA, Director of Urban Design and
Planning, http://www.som.com/about/leadership/danie-
l_r_ringelstein
7
Massimo Tadi, http://polimi.academia.edu/MassimoTadi/
CurriculumVitae
8 Danilo Palazzo, http://daap.uc.edu/academics/planning/
sop_directory.html?eid=palazzdo&thecomp=uceprof
9
Francesc Muo z, http://geografia.uab.es/paisatge/images/
documents/nota%20currculum%20francesc%20muoz%20
cast.pdf

– 239 –
 !"##$%&$'()*$+%,--.
!"#$#%&'(!#)*(+#$#,%

E9F.'&.* G&.1"
,/ ,. ,0 1 , 2 3 4 / . 0 5 1-
6$789: ;<")89: &"87")89: ;*<')89: ='>89: ?9@<'89: ?<789: 6$789: ;<")89: &"87")89: ;*<')89: ='>89: ?9@<'89:

;"9A%B"C>"D %%%%%%%%%%%%E7>@>9F%;"9A%?@'9@"G>")%H%I++'$9#* %%%%%%%%%%%%%%%B"C>"D%I79F:)>)%J%K'9>7)@$'A%L'"F>A>79':%M$7#"+@) %%%%%%%%%%%%%%%%%%B"C>"D%M$7#"+@)%J%?:7@*")>)%$N%E8"9) %%%%O)@9PF>)*%=>79F%QM*$>#")Q%H%R>'"#@>$7 %%%%%%%%%%%%%%%%%%%=>79F%L>#(S<+)%J%L'>$'>@>")

!#)*(+#$#,%(-(!,..#/,.(+#$#,% 0#123455
H%&;*$#$(-(:9$9&.1"
>.9;#B#%&.*(!,%197)$
6.&%$7,.)(8%5.&$).'1)'.9(3(:&#;(<(:,&/$ >.9;#B#%&.*(>;&%$
E7@"'79@>$79F 6.&%$7,.)(8%5.&$).'1)'.9(3(:&#;(<(:,&/$ E#%&;(>;&%(:95#%9B9%)$
T9@>$79F M>@:%I##"))%J%M$77"#@>$7) 6.&%$7,.)(8%5.&$).'1)'.9(3(:&#;(<(:,&/$ >.9$9%)&)#,%(>.97&.&)#,%
M>@:% U$D%@$%VK'>8G"W%@*"%'9>F%@'9#()%H%'>C"' !#)*(=1&;9 >.9$9%)&)#,%
M$''>8$' B9>F%?@'9@"G>") !#)*(=1&;9
?@'""@%978%L"8")@'>97JM:#F"%='9A"D$'() ?@9@>$7%!$#9@>$7 R"C"F$+%EFF<)@'9@>C"%69@"'>9F

479%(=7&19(-(?1,;,@*(-(A&%/$1&79 EFF<)@'9@>C"%LF97)
&9@"' 479%(=7&19(-(?1,;,@*(-(A&%/$1&79 479%(=7&19(-(?1,;,@*(-(A&%/$1&79
L$FF<@>$7 B>C"'%M$''>8$'
L9'()X%B"#'"9@>$7X%!">)<'" Y'""7%!>7()
L<PF>#%LF9#")X%LF9Z9)X%"@#[ T9@<'9F%!978)#9+"%L'")"'C9@>$7
B>C"'%M$''>8$' ?<)@9>79PF"%R'9>79G" !,..#/,.
=F$$8%\$7"%H%!"C"F) R"C"F$+%L'"N"''"8%='9A"D$'( !,..#/,.
R"C"F$+%EFF<)@'9@>C"%69@"'>9F
?%9.@* ?%9.@* ?%9.@* I##"))>P>F>@:
='$A%&9@"'X%&>78X%?<7 ]'P97%LF9#") EFF<)@'9@>C"%LF97)
?<)@9>79PF"%K<>F8>7G%R")>G7 R"C"F$+A"7@%])") EFF<)@'9@>C"%6$8"F%^
K<>F8>7G%_'>"7@9@>$7 ]'P97%69))>7G EFF<)@'9@>C"%`>"D)
?<)@9>79PF"%LF977>7G%S%;'97)+$'@X%6>a"8S])" `"*>#<F9'%H%L"8")@'>97%?@'""@%;:+$F$G>")

?1,%,B* ?1,%,B* ?1,%,B*

L'$b"#@"8%L$+<F9@>$7%E7#'"9)" L$@"7@>9F%R"C"F$+A"7@%!978%B"c<>'"A"7@)
='9A"D$'(%$N%=9#@$')%N$'%Y'$D@*
Oa$7$A>#%?@'"7G@*)
O8<#9@>$7%H%?(>FF)
Y$CQ@%E7>@>9@>C")%J%=<78>7G%_++$'@<7>@>")
L$@"7@>9F%O#$7$A>#%Y'$D@*%?"#@$')

C9D9;,7B9%)(>,)9%)#&; C9D9;,7B9%)(>,)9%)#&; C9D9;,7B9%)(>,)9%)#&;

Y"7"'9F%M>@:%!978%])"% =<@<'"%M$''>8$'%R>)@'>#@%E8"7@>@:
R>)@'>#@%J%T">G*P$<'*$$8%E8"7@>@: %%%%%%%%%%%S%U$D%@$%VK<>F8%M$AA<7>@:W 69))>7G%?#"79'>$)
]'P97%M*9'9#@"' ='9A"D$'(%?#"79'>$)
]'P97%Y'9>7%$N%@*"%M>@:% %%%%%%%%%%S%=<@<'"%!978%])"%L$@"7@>9F
?#9F"%#$A+9'>)$7)%DJ%$@*"'%+F9#") %%%%%%%%%%S%L$@"7@>9F%R"C"F$+A"7@%?>@")
Y'$D@*%?#"79'>$) V!>7")%$N%E7NF<"7#"W%N'$A%)<''$<78>7G%<'P97%#$7@"a@%
%%%%!$D %%%%%%%%%%%d%`>"D%M$''>8$')X%I##"))
%%%%6>8 ]'P97%LF9#"%69(>7G
%%%%U>G* E7@"G'9@>$7%DJ%M$77"#@>$7)
%%%%L$@"7@>9F%!978%'"c<>'"A"7@) E7@"G'9@>$7%DJ%_+"7%?+9#"
M$''>8$'%O8G")%S%!978%])" ]'P97%M*9'9#@"'
M$''>8$'%M*9'9#@"'%\$7") K"7#*A9'(%Oa9A+F")X%?#9F"%M$A+9'>)$7)

Fig. 4. Calendar

ponenta chișinăuiană a Atelierului nu a reușit să se Subdiviziunea TRANSPORT și MOBILITA-

deplaseze la Milano și a participat la lucrările Atelie- TEA POPULAȚIEI: 1. Transport: Rețelele in-
rului n regim on-line. ternaționale; 2. Transport: Rețelele naționale; 3.
Metodologia aplicată a fost aceeași, ca la elabora- Transport și mobilitate: o noua concepție a mo-
rea master-planului Overall vision for Timisoara . bilitații urbane; 4. Un model nou al sistemului de
S-a lucrat după un calendar (Fig. 4) elaborat de gru- transport public; 5. Determinarea unei ierarhii noi a
pul de lucru și coordonat cu beneficiarul. n prima structurii de transport și a intersecțiilor.
etapă workshopul s-a desfășurat n cinci subdivizi- Subdiviziunea DEZVOLTARE: 1. Două scena-
uni: 1. Energie; 2. Mediu; 3. Transport și mobilitatea rii ( n dependență de condițiile economice), lu nd
populației; 4. Dezvoltare; 5. Economia implementă- n considerare creșterea populației; 2. O analiză a
rii. modului de folosire a teritoriului; 3. Propunere de
Subdiviziunea ENERGIE a făcut o analiză a zonificare funcțională; 4. Cercetarea tipologiei și
orașului din punctul de vedere al infrastructurii și structurii locuințelor; 5. Determinarea coridoarelor
al dotărilor cu energie, dupa care a emis propuneri de dezvoltare; 6. Posibilitațile dezvoltării; 7. Propu-
pentru dezvoltarea durabilă a orașului și a sectoare- neri de folosire a teritoriilor; 8. Propuneri pentru
lor componente. densitatea populației; 9. Planul general / O nouă vi-
Subdiviziunea MEDIU a definit strategia de dez- ziune integrată a Chișinăului; 10. Caracteristici de
voltare a cadrului de mediu (zone acvatice și verzi), și dezvoltare și calitate pentru sectoarele urbane.
anume: 1. Principiile de bază pentru elaborarea Co- Subdiviziunea ECONOMIA IMPLEMENTĂ-
ridorului de mediu al r ului B c; 2. Spații publice de RII: A fost elaborat sistemul de implementare ca in-
interes sportiv și recreere n valea B cului; 3. mbu- strument n multe niveluri / Cumularea structurilor
nătațirea calității apei r ului; 4. mbunătățirea cali- de la nivelul teritoriului p nă la cel național, mpăr-
tății solurilor (prin plantarea n anumite zone a unor țind sarcinile n dependență de nivelul de competen-
plante care detoxifică solul); 5. Producerea biomasei ță / Fiecare nivel al implementării este structurat n
determinarea zonelor pentru utilizare agricolă și trei capitole: a) tipul acțiunii, b) sursele de finanțare,
producerea biomasei; 6. Au fost determinate acțiuni- c) efectul realizat.
le necesare pentru excluderea riscurilor de inundație.

– 240 –
 n partea a doua a workshopului, ntr-un efort exemplu reușit de analiză, studiu și viziune complexă
concertat de sintetizare a ideilor, au fost elaborate de dezvoltare a unei zone urbane, pe pagina web
componentele master-planului Overall vision for a companiei Skidmore, Owings & Merrill LLP
Chișinău . Toate activitățile au fost realizate n con- (SUA), una din cele mai mari și influente n lume
cordanță cu obiectivele, politicile și programele PUG societăți private de arhitectură, design interior, ingi-
2025, elaborat n 2006. nerie și planificare urbană (Fig. 5-14).
La sugestia grupului de lucru, lucrarea denumi- Primăria municipiului Chișinău nu și-a respectat
tă A new spring for Chișinău” a fost prezenta- obligațiunile contractuale și nu a plătit p nă n pre-
tă și discutată la Departamentul de Arhitectură și zent partea sa de cheltuieli asumate (Fig. 15), deși, la
Planificare Urbană de la Politecnico di Milano. La insistențele Consiliului municipal Chișinău, ale gru-
prezentare au participat, mpreună cu prorectorul pului de lucru, ale administrației universitare de la
Politecnico di Milano, prof. Riccardo Pietrabissa, și Milano, n bugetele anuale 2008-2011 au fost alocate
președintele UniverLecco, Vico Valassi, și Excelența sumele necesare pentru acoperirea contribuției pre-
Sa, consulul onorific al Republicii Moldova n Italia, văzute pentru organizarea și desfășurarea Atelierului
dr. arhitect Maria Vittoria Jonutas Puscasiu. Internațional de la Politecnica di Milano.
Materialele acestui workshop au fost elaborate n Sperăm că, la cererea autorităților actuale ale
formatul necesar prezentării lor ca proiecte investiți- municipiului Chișinău și la achitarea unui avans de
onale la cele mai importante forumuri ale investitori- 30 % (circa 13 mii euro) din contribuția asumată,
lor din Nice și Cannes (Franța). lucrarea mai poate fi prezentată la Chișinău, n fața
Lucrarea a fost bine primită de specialiști, ulterior opiniei publice și a specialiștilor, pentru a fi discuta-
fiind prezentată și discutată n cadrul unor ntruniri tă, actualizată și luată ulterior drept parte a viziunii
de specialitate la o serie de universități europene și de dezvoltare a Chișinăului pentru prima jumătate a
americane. Pickups-urile finale au fost postate, drept sec. XXI.
Fig. 5-14. Pickups-urile finale ale master-planului pentru Chișinău de pe pagina web a companiei Skidmore, Owings & Merrill LLP (SUA)

– 241 –
– 242 –
Fig. 15. Copia facturii neachitate de Primăria municipiului Chișinău

– 243 –
 ORAȘUL DE SUB STICLĂ
(PREZENTAREA UNUI PROIECT PENTRU SPAȚIUL
GRĂDINII PUBLICE „ȘTEFAN CEL MARE ȘI SFÂNT”)

Alexandru CHÎȘLARI, Oleg COPCEAC și Vlada AFTENI

EYE este un proiect propus de un grup de tineri locuitorii Chișinăului, c t și oaspeții capitalei vor
arhitecți. Acesta are menirea de a face orașul Chiși- avea posibilitatea să se informeze despre principa-
nău un loc unic, care va găzdui un element arhitectu- lele locuri istorice și de atracție turistică, rețelele de
ral futurist excepțional n inima capitalei Moldovei transport public, localuri, parcuri, hoteluri etc.
Grădina Publică Ștefan cel Mare . Recent, n colaborare cu Universitatea Tehnică
Proiectul presupune o inovație n domeniul pla- a Moldovei, Facultatea Urbanism și Arhitectură, a
nificării urbane. Macheta EYE reprezintă o art-in- fost creat un prototip al machetei. Lucrarea respecti-
stalație informativă la nivelul păm ntului, situată vă cuprinde doar bulevardul Ștefan cel Mare și Sf nt
sub blocuri de sticlă, inspirată din vederea asupra cu străzile adiacente, nsă n pozele de mai jos puteți
Chișinăului din iluminatorul unui avion. Aceasta va vedea cum vor arăta modelele imprimate tridimensi-
fi creată cu ajutorul imprimării 3D, cu suprafața 400 onal.
m.p, nfățiș nd clădirile n miniatură ale capitalei,
elaborate n detaliu. Astfel, pe l ngă faptul că nu se
micșorează zona pietonală a parcului, este creat și un
efect miraculos de plimbare deasupra orașului. Seara
fiecare clădire a mini-Chișinăului va fi iluminată
din interior cu ajutorul luminilor LED, ceea ce va
oferi machetei mai mult volum și culoare.
n ultimul timp tot mai des auzim termenul ca-
pitală europeană. Din punctul nostru de vedere, o
putem construi mpreună pas cu pas. Prin interme-
diul proiectului nostru vă propunem să priviți Chi-
șinăul din alt unghi. O construcție grandioasă, care
nu are analogii n ntreaga lume, și va găsi locul n
inima capitalei. Orașul sub sticlă va nlocui pavajul
plictisitor al parcului și va deveni cartea noastră de
vizită , susține echipa EYE.
Instalația va juca un rol important n dezvoltarea
turismului. Datorită panourilor touch screen, at t

– 244 –
– 245 –
– 246 –
– 247 –
– 248 –
– 249 –
 PICTURA MONUMENTALĂ „CIRCUL” DE PAVEL OBUH –
ASPECTE ARTISTICE ȘI TEHNICE

Natalia PODLESNAIA

Circul de Stat din Chișinău (arhitecţi S. Șoihet hitectul Chiril Johannsen (К. Иогансен), sculptorul
și A. Kirilenko, 1981) a fost unul din cele mai fru- Оleg Kuzneţov (О. Кузнецов)2.
moase edificii de acest gen din URSS, unul din cele n vara anului 1976, fiind student n anul V la
mai mari din lume (locul al patrulea) și p nă n Școala Superioară de Artă Industrială V. Muhina ,
prezent este un edificiu care reprezintă Chișinăul și a făcut un stagiu n Republica Democrată Germană,
care dispune de cea mai mare sală de spectacole din unde, pe l ngă experienţa deja acumulată n cadrul
Republica Moldova. Sala de spectacole, n formă de școlii sovietice, s-a familiarizat cu specificul, tehnici-
amfiteatru, are o capacitate de 1900 de locuri, iar le și tendinţele artei europene ( n special germane)
arena un diametru de 13 metri. Circul a găzduit n domeniul picturii monumentale.
numeroase spectacole ale trupelor de circ autohtone n 1977, după absolvire este trimis la lucru la
și de peste hotare (Belarus, China, Finlanda, Germa- Chișinău, la Fondul Plastic al RSSM. Aici, ncep nd
nia, Rusia, Ucraina etc.). cu anul 1977, expune activ lucrări de grafică și pictu-
Forma circulară a edificiului corespunde funcţi- ră de șevalet la expoziţii republicane și unionale.
ei acesteia1. Sala de spectacole la etajul doi este m- n 1977 Pavel Obuh, ajutat de tatăl său Vladislav
prejmuită de un foaier n formă de semicerc și de Obuh, realizează pentru prima dată n republică o
o amfiladă de deschideri terase de vară, care ofe- pictură murală n tehnica encausticii, care, din cau-
ră o vedere asupra orașului. n acest foaier peretele za dificultăţii de executare, se utilizează foarte rar n
dinspre sala de spectacole este decorat cu o pictură pictura monumentală. ntegrată organic n registrul
monumentală, desfășurată n forma unei frize de superior al foaierului din clădirea Ministerului Co-
aproximativ 120 m². municaţiilor al RSSM, friza Telegraful revoluţiei
Autorul acestei lucrări remarcabile este picto- era deosebită prin complexitatea construcţiei spaţi-
rul monumentalist Pavel Obuh, sau Pavel Obukh ale. n compoziţia radială a acestei frize, episoadele
(Павел Обух). Născut la 8 decembrie 1952, la Le- subiectului, elementele decorative, caracterele grafi-
ningrad, este fiul lui Vladislav Obuh, pictor mo- ce de scriere sunt unite prin ritmul ntrerupt, amin-
numentalist, președinte al Fondului Plastic al RSS tind de o legătură telegrafică. Pe l ngă calităţile ei de
Moldovenești și autorul unei serii de lucrări realizate ncadrare și valorificare a elementelor arhitecturale,
n anii 1960-70 (de alfel, și mama lui P. Obuh este lucrarea era expresivă prin puterea de convingere a
pictor monumentalist). Pavel Obuh a studiat la Școa- imaginilor (at t de specifică perioadei sovietice), din
la de Arte Plastice Valentin Serov din Leningrad care lipsea narativul, deși n conţinut a fost ncorpo-
n anii 1968-1972 și mai t rziu, n anii 1972-1977, rată nararea istoriei telegrafului, ideea centrală fiind
la Facultatea de Pictură Monumental-Decorativă a dezvăluită prin intermediul limbajului plastic al pic-
Școlii Superioare de Artă Industrială Vera Muhi- turii monumentale3. Această lucrare, pe l ngă calită-
na din Leningrad (actualmente, Academia de Artă ţile sale compoziţionale, denotă totuși o cromatică
și Industrie Alexander von Stieglitz din Sankt greoaie, chiar ostilă.
Petersburg). Ca dascăli a avut personalităţi remar- n 1980 artistul realizează mozaicul din tesselle de
cabile din arta Uniunii Sovietice, profesorii univer- smalţ P ace, Muncă, Creaţie pe faţada Casei de Cul-
sitari: pictorul monumentalist Аnatoli Kazanţev (A. tură a Combinatului de Piele Artificială din Chiși-
Казанцев) (a fost n clasa acestuia), pictorul mo- nău (actualmente, sediul companiei Dacia Hermes)
numentalist Еvgheni Prikot (E. Прикот), pictorul (fig. 1). Pe l ngă aceste lucrări din Chișinău, mai
monumentalist Valentin Lekanov (В. Леканов), ar- este ncă una ce merită a fi menţionată Covorul
vieţii , realizată n mozaic pe faţada Fabricii de Co-
2
N. Podlesnaia, Pictura monumentală din Basarabia și RSS
Moldovenească, teză de doctorat, Chișinău, 2015, p. 258.
1
D. Hădei, Circul , Ziarul naţional, Chișinău, 2014, 15 au- 3
N. Ponomariova, Vladislav Obuh, Chișinău, Literatura Ar-
gust, p. 20. tistică, 1989, p. 14.

– 250 –
Fig. 1. Pavel Obuh, „Pace, Muncă, Creaţie” (fragment, mozaic, faţada
Casei de Cultură a Combinatului de Piele Artificială, Chișinău), 1980.
(Foto de Podlesnaia Natalia.)/ Pavel Obukh, Peace, Work, Creativity,
mosaic, the facade of the Palace of Culture of Factory of Artificial
Leather, Chișinău, 1980. (Foto by Podlesnaia Natalia)

voare din Ungheni n 1981 (fig. 2). Analiz nd aceste

mozaicuri, n special ultimul, deosebit de expresiv,
identificăm formele specifice creaţiei lui Pavel Obuh: Fig. 3. Pavel Obuh, „Circul” (encaustică, fragment, interior Circul de
Stat, Chișinău), 1982. (Foto de Podlesnaia Natalia.)/ Pavel Obukh,
plastica figurilor, alungirea și subţierea membrelor su- Circus, encaustic technique, fragment, interior of State Circus,
perioare și inferioare, care va fi nt lnită n perioada Chișinău, 1982.
ulterioară n lucrările sale, fie monumentale sau de fierbinţi, și de data aceasta artistul simte excepţional
șevalet. energia materialului ales.
Pe de o parte, spaţiul interior al Circului cu forma
arhitecturală semicirculară a suprafeţei destinate pen-
tru pictura murală, iar pe de altă parte, linia, culoarea,
mișcarea, textura și materialul, armonia, organizarea
compoziţională toate constituie principalele preo-
cupări ale pictorului, care concepe lucrarea n funcţie
de aceste componente (fig. 8). Sub impulsul g ndirii
sau al privirii, reprezentarea temei devine o stare, o
panoramă a secvenţelor unui spectacol de circ, care
acţionează asupra sensibilităţii noastre. Fachiri, sire-
Fig. 2. Pavel Obuh, „Covorul vieţii” (mozaic, faţada Fabricii de Co-
ne, clovni, gimnaste, muzicanţi, dresori, caii n exerci-
voare, Ungheni), 1981. (http://pavelobukh.weebly.com/1052108610 ţiu de voltij etc., plutind n timp și n afara acestuia,
8510911084107710851090107210831100108510861077 vin din viaţa reală, transformată nsă ntr-un spirit
-108010891082109110891089109010741086.html)/ Pavel Obukh,
Carpet life, mosaic, the facade of the Carpet Factory, Ungheni, 1981. artistic, cu ceva truculent și excesiv n ele, care le con-
(Foto by Podlesnaia Natalia) feră un aer de ușoară ironie, amintind prin atitudinea
lor de personajele lui Marc Chagall (fig. 3, 4, 5, 6, 7).
n lucrarea Circ , comparativ cu mozaicul P ace,
n 1982, lui P. Obuh i se ncredinţează realizarea Muncă, Creaţie (1980), despre care am vorbit mai
decorului pentru foaierul etajului doi al Circului de sus, se manifestă și mai clar mobilitatea și plasticita-
Stat din Chișinău. Folosind soluţii stilistice și artis- tea gesturilor bazate pe spontaneitate, acurateţe, căl-
tice noi, Obuh optează pentru tehnica encausticii dură afectivă și imponderabilitate. Gamele cromatice

Fig. 4-6. Pavel Obuh, „Circul” (encaustică, fragment, interior Circul de Stat, Chișinău), 1982. (Foto de Podlesnaia Natalia.)/ Pavel Obukh,
Circus, encaustic technique, fragment, interior of State Circus, Chișinău, 1982.

– 251 –
 Industrie Alexander von Stieglitz din Sankt Pe-
tersburg.
Este autor a peste douăzeci de lucrări de pictură
monumentală pe faţade și n interioare ale clădiri-
lor publice și particulare, printre care patru panouri
pentru interiorul hotelului Hilton din Seul, Core-
ea de Sud (1993), pictura de pe plafonul Clubului
A-ELITA (А-ЭЛИТА), Sankt Petersburg (2004),
pentru care a fost distins cu Diploma Academiei de
Arte din Rusia (Диплом Российской Академии
художеств) etc. Majoritatea lucrărilor lui Pavel
Obuh se disting printr-o cultură plastică de naltă
calitate, el fiind catalogat ca pictor de categoria 1A
Fig. 7. Pavel Obuh, „Circul” (encaustică, fragment, interior Circul de (a world famous artist), ceea ce nseamnă că este un
Stat, Chișinău), 1982. (Foto de Podlesnaia Natalia.)/ Pavel Obukh,
Circus, encaustic technique, fragment, interior of State Circus,
pictor de renume internațional (художник мировой
Chișinău, 1982. известности), conform Sistemului unic de evaluare
artistică (Единый художественный рейтинг), care
cu valoarea roșului, verdelui și albastrului, lumino-
evaluează și clasifică artiștii n vederea art-marketin-
zitatea, saturaţia și strălucirea acestora emană pros-
gului pe plan mondial. Participant a peste o sută
peţime și vitalitate. Dinamica, aerarea și caracterul
de expoziţii organizate n Rusia și alte țări. Nouă
imponderabil devin o componentă forte a structurii
expoziţii personale. Lucrările lui P. Obuh se află n
plastice configurate de către pictor, care a reușit să le
colecţia Muzeului de Artă din Chișinău (Republica
organizeze ntr-o compoziţie unitară.
Moldova) și a Muzeului de Artă Plastică din Petro-
Gustul deosebit al culorii, aptitudinile de desena-
zavodsk (Rusia) și n colecţii particulare din Rusia,
tor și compozitor ce orchestrează savant p artituri-
Germania, Finlanda, Italia, Franţa, Marea Britanie,
le fiecărei scene n structura compoziţională a frizei
Elveţia, Olanda, Israel, SUA și Canada5.
Circul , cu multe figuri, au fost menţionate de Con-
Dacă e să vorbim despre tehnica n care este rea-
siliul artistic al Uniunii Artiștilor Plastici (UAP) a
lizată pictura murală din interiorul Circului de Stat
RSSM, care a apreciat Circul ca fiind cea mai bună
encaustica, constatăm că culorile au fost preparate
lucrare a anului 1982 la nivel republican4.
din pigmenţi ce conţin pe post de liant ceară de al-
Astăzi, starea acestei picturi este n general una
bine n stare lichidă, fierbinte. Etimologic, termenul
satisfăcătoare, chiar dacă există locuri unde se pot
encaustică provine de la cuv ntul grecesc enkaustikos,
observa niște deteriorări de natură mecanică, și nu
care nseamnă a arde. Pictura n encaustică mai este
tehnică, deoarece prezintă niște inscripţii incizate pe
cunoscută sub numele de pictura al secco cu ceară fier-
suprafaţa picturii date, care ar necesita o restaurare.
binte.
Activitatea artistică ulterioară a lui Pavel Obuh
Ceara de albine albă și rafinată este topită n so-
este legată de Rusia, n special de Sankt Petersburg,
luţie de terebentină ncălzită, astfel obţin ndu-se
unde se re ntoarce cu familia n 1994. Peste un an
liantul pentru această tehnică. Culorile (pigmenţii)
devine membru al Uniunii Pictorilor Monumenta-
sunt amestecate cu acest liant p nă c nd pasta devi-
liști din Sankt Petersburg Стена .
ne uniformă. Se păstrează culorile preparate n vase
Actualmente este profesor conferenţiar la
de porţelan, nsă se utilizează pentru pictură n stare
Catedra de design a Universităţii de Stat de
fierbinte la o temperatură de 80-100 grade Celsius.
Servicii și Economie din Sankt Petersburg (Санкт-
Se amestecă culorile pe o paleta metalică, care este
Петербургский Государственный Университет
ncălzită de fiecare dată c nd este nevoie ca culori-
Сервиса и Экономики) (2006-2016) și membru
le preparate, răcite și solidificate să fie iarăși n stare
al Comisiei de atestare de stat (Государственная
lichidă. Culoarea preparată devine mai fluidă și mai
aттестационная комиссия) a Academiei de Artă și
5
Pavel Obukh. Монументальное искусство, http://
pavelobukh.weebly.com/1052108610851091108410
4
N. Podlesnaia, Pictura monumentală din Basarabia și RSS 7710851090107210831100108510861077-1080108910
Moldovenească, teză de doctorat, Chișinău, 2015, p. 258. 82109110891089109010741086.html (accesat 11.12.2015).

– 252 –
 șată sau remodelată la orice alt moment viitor, fie că
este vorba de minute sau de ani mai t rziu7.
Timpul de uscare nseamnă practic timpul de ră-
cire al cerii. Astfel, timpul restr ns ntr-o tehnică de
pictură monumentală dictează o măiestrie deosebită
din partea artistului și o angajare responsabilă. Pic-
torul trebuie să posede o m nă sigură n transpune-
rea compoziţiei pe perete, n trasarea liniei, deoarece
rectificări nu pot fi făcute, greșelile și corecturile se
văd extrem de evident ntr-o tehnică de pictură mo-
numentală, nclusiv n tehnica encausticii.
Fig. 8. Pavel Obuh, „Circul” (encaustică, fragment, interior Circul de
Pavel Obuh a rezolvat toate problemele plasti-
Stat, Chișinău), 1982. (Foto de Podlesnaia Natalia.)/ Pavel Obukh, ce ale limbajului artistic, precum linie, pată, formă,
Circus, encaustic technique, interior of State Circus, Chișinău, 1982. compoziţie, ritm, măsură, armonie, echilibru, dina-
transparentă prin mărirea temperaturii sau adăugarea mică sau statică, gamă cromatică, dominantă croma-
liantului fierbinte. Paleta ncălzită reprezintă totoda- tică etc., p nă la cele mai mici detalii, ţin nd cont de
tă și o suprafaţă plană pe care se ţin cuţitele, spatu- specificul materialului (culori diluate cu ceară), dеs-
lele și pensulele calde, gata de a fi folosite. Chiar și tinaţia lucrării, locul, spaţiul, iluminarea, cromatica
ncăperea unde se lucrează trebuie să aibă constant o mediului ambiant și multe alte aspecte.
temperatură ridicată6. Astăzi, din cauza condiţiilor pretenţioase de timp
Culoarea preparată se aplică n stare topită, lichi- restr ns de lucru, această tehnică se folosește rar.
dă pe suprafeţe absorbante cu spatule sau pensule, Sensibilă doar la deteriorări mecanice (zg r ieturi,
după care se fuzionează (sau se retopește) pentru a lovituri) și temperaturi foarte ridicate, encaustica are
crea o varietate de efecte artistice. Fuziunea culorilor propriile avantaje definitorii. Pictura encaustică nu
poate fi obţinută prin două procedee direct sau in- are nevoie de grund și nu trebuie vernisată. Deoare-
direct: primul presupune să fie utilizate instrumen- ce nu se folosesc solvenţi mirosul și aspectul infla-
tele ncălzite (pensule, spatule sau fierul electric), iar mabil sunt eliminate. Este cea mai rezistentă n timp
celălalt procedeu se referă la ncălzirea cerii de pe su- vopsea pentru artiști. Aceasta se datorează faptului
prafaţa depusă a picturii cu aer fierbinte (pistolul cu că ceara de albine este rezistentă la agenţii atmosfe-
aer cald, torța pe bază de gaz sau lampa). rici (umezeală, ngheţ, v nt, soare, schimbări bruste
Din punct de vedere al limbajului plastic (al as- de temperatură etc.). Din acest motiv și stratul pictu-
pectului picturii monumentale), pictura în ceară per- ral nu se deteriorează, nu se ngălbenește, nu se nne-
mite at t procedeul a la prima, c t și suprapunerea grește și nici nu crapă. Caracteristica fundamentală a
straturilor de culoare, obţin nd un amestec optic al encausticii constă n luminozitatea, puritatea și pros-
culorilor pe suprafaţa lucrării. peţimea iniţială a culorii, păstrată intact secole de-a
Timpul de executare a picturii este foarte re- r ndul. nalt apreciată este și pentru expresivitatea și
str ns. Spre deosebire de alte tehnici, culoarea apli- picturalitatea sa, cu nimic mai prejoasă dec t fresca
cată nu se usucă, ci se răcește se transformă din sau mozaicul.
stare lichidă n stare solidă n c teva secunde, ceea Dacă este să vorbim despre istoria acestei teh-
ce nseamnă că suprapunerea straturilor succesive se nici, numită pictura al secco în ceară sau encaustica,
realizează imediat. Cu c t culoarea este mai fierbin- constatăm că ea era cunoscută și folosită ncă din
te, cu at t suprafaţa picturii va fi mai netedă. Cu c t Antichitate. Cele mai vechi panouri de picturi n en-
culoarea se răcește, cu at t mai mare este libertatea caustică ce au supraviețuit p nă n prezent sunt por-
de a obţine texturi. Odată ce suprafaţa de pictură s-a tretele funerare din Fayoum (Egiptul roman), datate
răcit, lucrarea capătă forma finală, ce poate fi retu- cu secolul I .Hr. secolul III d.Hr. Portretele repre-
zentau figurile unor onorabili locali și erau aplicate
post-mortem mumiilor respective.

6
В. Черенкова, Энкаустика. История и современность, 7
B. Xвостенко, Техника энкаустики, Mосква, Искусство,
http://diplomba.ru/work/87751 (accesat 11.12.2015). 1985, p. 171.

– 253 –
 Tehnica picturii în ceară a fost descrisă n seco- Interesul pozitivist pentru istoria tehnicilor pic-
lul I de renumitul erudit și scriitor roman Pliniu cel turale determină, ncep nd de la mijlocul secolului
Bătr n n Naturalis Historia. n această enciclopedie al XlX-lea, editarea, traducerea și studiul unei serii
sunt furnizate date despre mijloacele de emulsionare de tratate vechi consacrate tehnicilor artistice, in-
a cerii și tehnici de aplicare a acesteia fie cu pensula, clusiv encausticii. Iar descoperirea n 1887 din regi-
fie cu spatula numită cauterium (lat.). unea Fayoum (Egipt) a portretelor funerare, despre
Mai t rziu, utilizarea acestei tehnici este atesta- care am vorbit mai sus, a impulsionat revalorificarea
tă n perioada Imperiului Bizantin, așa cum ne de- tehnicii encausticii pe plan universal. Printre prin-
monstrează colecţia de icoane păstrate n mănăstirea cipalii protagoniști ai acestui revival tehnic n seco-
Sf nta Ecaterina de pe muntele Sinai. nsă n secolele lul al XX-lea sunt cunoscuţi artiști, precum Diego
următoare, pictura în ceară este din ce n ce mai rar Rivera și Jean Charlot din mișcarea muralismului
utilizată, p nă c nd secretul acestei tehnici este pier- mexican, Paul Klee și Wassily Kandinsky n cadrul
dut. școlii Bauhaus (Germania), Jasper Wilson Johns n
Odată cu săpăturile arheologice ncepute prin se- pop-artul american, soţii Vasili și Tatiana Hvostenko
colul al XVIII-lea și continuate n secolul al XIX-lea n Rusia sovietică et al.
pe teritoriul Italiei, al Greciei și n special al Egiptu- Dificultatea de executare și raritatea utilizării en-
lui, care au oferit un bogat material, reapare interesul causticii, unicitatea n țară, apartenenţa la opera lui
artiștilor și cercetatorilor faţă de cultura și arta anti- Pavel Obuh, artist notoriu, dar și calităţile dimensio-
chităţii grecești și romane. Această nostalgie, născută nale și artistice (luminozitate, puritate și prospeţime
n neoclasicism, este oglindită n primele tentative iniţială a culorii, expresivitate și picturalitate) sunt
de aplicare a acestei tehnici de encaustică pe zid, de- aspecte ce subliniază valoarea artistică a picturii mo-
scrise de Don Vincenzo Requeno n lucrarea sa cu numentale Circul .
caracter enciclopedic Saggi sul ristabilimento de- Sperăm că toate aceste aspecte, enunţate n stu-
ll´antica arte dei Greci e Romani pittori, publicată n diul de faţă, ale picturii monumentale Circul , care
două volume n 17848. reprezintă o parte integrantă a patrimoniului cul-
Se știe că unele ncercări, n prima jumătate a se- tural naţional, vor spori interesul societăţii pentru
colului al XIX-lea, sunt făcute de pictorul francez valorificarea acestei opere artistice, restaurarea și
Eug ne Delacroix, care n general folosea pentru conservarea ei. Și că, mpreună cu alte cercetări, stu-
picturile sale murale tehnica pictura în ulei pe p nză diul nostru va ajuta la ntregirea informaţiilor despre
maruflată, nsă utilizează cu succes și un amestec de valoarea artistică a Circului de Stat din Chișinău.
ulei și ceară aplicat direct pe tencuială n decorul de
la Ch teau Bombon și Saint-Sulpice (Franţa).

8
Don Vincenzo Requeno, Saggi sul ristabilimento dell´antica
arte dei Greci e Romani pittori, 2 vol., Parma, 1784, https://
books.google.md/books?id=O0AEE_Gm_EEC&pg=-
PA402&lpg=PA402&dq=Saggi+sul+ristabilimento+-
dell%27antica+arte+dei+Greci+e+Romani+pittori&so-
urce=bl&ots=0IuGKwucHI&sig=iA6CiF7Zaj2HxGz-
mrXxuodDQMYI&hl=ru&sa=X&redir_esc=y#v=onepa-
ge&q&f=false

– 254 –
 UN SEMICENTENAR DE CREATIVITATE (1965-2015).
ARHITECȚI FORMAȚI LA UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI

Aurelia CARPOV

Omul este nconjurat de Pe parcursul anilor au intervenit diverse schim-

arhitectură pretutindeni. De bări de structură, diverse denumiri, iar n funcția de
este specialist n domeniu șef de catedră au activat adevărate personalități.
sau nu, el (omul) se află n- 1964-1965 Victor Smirnov, dr. arh, conf. univ.,
tr-o lume deosebită lumea șef catedră, Catedra de arhitectură și construcții
Arhitecturii. Mai mult de- inginerești.
c t at t, fiecare din noi face 1965-1970 Victor Smirnov, dr. arh., conf. univ.,
parte din această lume, aici șef catedră, Catedra de arhitectură.
se naște, trăiește, activea- 1970-1974 Victor Smirnov, dr. arh., conf. univ.,
ză. Pe parcursul vieții omul șef catedră, Catedra de proiectare de arhitectură și
Fig. 1. Victor Smirnov
vede și i răm n n memorie sistematizare.
numeroase opere de arhitec-
tură. Nu toată lumea nsă cunoaște regulile n baza
cărora sunt create aceste opere de arhitectură. A face
arhitectură nseamnă dorință, talent, muncă și, bine-
nțeles, studii.
n Moldova arhitecții sunt formați la Universita-
tea Tehnică a Moldovei din 1965. Deși Catedra de
arhitectură a UTM a fost creată n anul 1964, oda-
tă cu ntemeierea Institutului Politehnic Serghei
Lazo din orașul Chișinău ( n prezent Universitatea Fig. 2. Extras din dosarul personal al lui Victor Smirnov (Arhiva
Tehnică a Moldovei), prima admitere a fost n sep- UTM)
tembrie 1965.
Organizarea catedrei a fost ncredințată lui Victor n anul 1968 a fost creată Catedra auxiliară de
Smirnov1 (fig. 1), numit prin ordinul nr. 2-8 din 17 istoria și teoria arhitecturii, condusă de dr. arh.,
august 1964, emis de rectoratul Institutului, n cali- conf. univ. Valentin Voițehovski2 .
tate de șef al Catedrei de arhitectură și construc- 1975-1978 Arșavir Toramanean3, dr. arh., conf.
ţii arhitectonice n cadrul Facultății de Inginerie și univ., șef catedră, Catedra proiectare de arhitectu-
Construcții (fig. 2). ră.
n anul 1966, catedra sus-menționată a fost di-
vizată, form nd Catedra elemente de construcții
și Catedra de proiectare de arhitectură, cea din
urmă fiind condusă de Victor Smirnov p nă la sf rși-
tul anului 1974.
2
Valentin Voiţehovski doctor n arhitectură. Teza de
doctorat: Крепость в Сороках (cравнительное исследова-
ние оборонного зодчества Поднестровья на примере Со-
1
Victor Smirnov născut la Tașkent, Rusia, la 13.08.1910. рокской крепости). Институт живописи, скульптуры и
A absolvit Institutul de Construcții din Tașkent, specia- архитектуры им. И. Е. Репина АХ СССР, Ленинград,
litatea Arhitectura. A făcut doctoratul n perioada 1943- 1965.
46, la Institutul de Arhitectură din Moscova. A susținut 3
Arșavir Toramanean născut la București, la 20.06.1927, a
teza de doctor in arhitectură n 1972, Moscova, cu tema făcut studiile liceale n capitala Rom niei. A absolvit Institu-
Градостроительство Молдавии. n calitate de arhitect-șef tul Politehnic din Erevan, specialitatea arhitectura. A făcut
al orașului Chișinău n perioada 1958-1963, a participat la studii de doctorat n perioada 1957-1961, Moscova, deve-
proiectarea magistralelor orașului, a realizat un șir de proiec- nind doctor n arhitectură n 1963. n 1973 a susținut teza
te remarcabile, printre care finisarea Teatrului Mihai Emi- de doctor habilitat, la Moscova, cu tema Influența culturală
nescu . reciprocă a popoarelor din URSS.

– 255 –
 1978-1992 Bronislav Morgun4, dr. arh., conf.
univ., șef catedră, Catedra proiectare de arhitectu-
ră.
n anul 1981 Catedra de istoria și teoria ar-
hitecturii a fost redenumită n Catedra bazele
compoziției, iar șef de catedră a devenit Nicolai Bol-
șakov5.
n anul 1982 a fost nființată Catedra auxiliară
de desen, pictură și sculptură, al cărei șef de cate- Fig. 3. Blocul nr. 9 al UTM (foto anii 1980, arhiva Catedrei de arhi-
tectură, UTM)
dră a fost numit criticul de artă Alexandr Petricen-
ko. Novokreșcenova ș.a. Din 1967 lecțiile se țineau n
n anul 1988, catedrele de proiectare de arhitec- blocul nr. 4 din strada Florilor nr. 4/1, actualul liceu
tură, de istoria și teoria arhitecturii, de desen, pictură Ștefan cel Mare .
și sculptură au fost unite n Catedra de arhitectură. Mare a fost bucuria studenților și a profesorilor
1992-1993 Evgheni Bognibov, dr. arh., conf. c nd, la 1 februarie 1981, au trecut ntr-un bloc nou,
univ., șef catedră, Catedra de arhitectură. proiectat și construit n mod special pentru pregati-
n anul 1993, după implementarea masivă a teh- rea arhitecților. Blocul de studii nr. 9 se află pe bule-
nicii de calcul n activitatea de proiectare, a fost crea- vardul Dacia 39, la intersecție cu strada Cuza Vodă
tă Catedra de sisteme de proiectare automatizată ( n perioada sovietică, prospectul Păcii, intersecție cu
în construcții, șef de catedră a fost numit Mihail strada Alexei Belski) (fig. 3).
Șargorodschi. Conform concepției urbanistice din anii 1980,
1993-1995 Adriana Ianovici, dr. arh., conf. propuse de arhitecții B. Benderski, S. Șoihet și A.
univ., șef catedră, Catedra de arhitectură. Răzlog6, complexul studențesc trebuia să fie compus
1995-1999 Alexandru Zolotuhin, dr. arh., conf. din cinci blocuri de studii, bloc pentru cantină, tere-
univ., șef catedră, Catedra de arhitectură. nuri pentru sport, cămine studențești, spații de agre-
1999-2009 Vladimir Gaidaș, dr. arh., conf. ment. Au fost construite doar două blocuri, iar pe
univ., șef catedră, Catedra de arhitectură. terenul destinat celorlalte blocuri preconizate, astăzi
2010-2014 Valeriu Lupașcu, dr. arh., conf., șef este construit Complexul Sportiv Zimbru (fig. 4).
catedră, Catedra de arhitectură.
2014-2015 Aurelia Carpov, dr. arh., conf. univ.,
șef catedră, Catedra de arhitectură.
n anul 2015 a fost format Departamentul de
Arhitectură prin fuziunea catedrelor de arhitectu-
ră, de design interior, de construcții arhitectonice și Fig. 4. Bulevardul Dacia în concepția arhitecților anilor 80 ai
sculptură, șef de departament fiind numită Aurelia secolului XX
Carpov.
n primii ani studenții făceau studii ntr-un bloc Proiectul blocului de studii nr. 9 al Facultății de
de la Buiucani, iar colectivul pedagogic era format Arhitectură a fost elaborat de un grup de arhitecți
din Victor Smirnov, Valentin Voițehovski, Evgheni din cadrul Institutului ChișinăuProiect: I. Țitrin,
Lvovski, Boris Petuhov, Vasili Lapenko, Liudmila V. Bessonov, A. Rassolov, A. Bognibov. Schema ar-
4
Bronislav Morgun – născut la Voronej, Rusia, la hitectural-planimetrică a clădirii n patru nivele re-
03.03.1933, a obținut studii superioare la Institutul Politeh- prezintă un dreptunghi cu dimensiunile 42x36 m.
nic din Lvov, specialitatea arhitectura. A făcut studii de doc-
Clădirea este secționată n patru pavilioane prin ros-
torat n perioada 1967-1971, la Moscova, devenind doctor
n arhitectură n 1971 cu tema Problemele arhitecturii edifi- turi antiseismice. Trei pavilioane au pasul transversal
ciilor administrative cu planificare flexibilă. A fost repartizat al construcțiilor 6+6+6 m. Planimetria interioară a
să activeze la Institutul Politenic din Moldova din 1971. clădirii a fost elaborată conform caietului de sarcini
5
Nicolai Bolşakov doctor n arhitectură. Teza de doctorat: pentru blocul de studii al Facultății de Arhitectură,
Архитектурно-планировочная организация системы
мест загородного кратковременного отдыха в условиях 6
А.В. Колотовкин, С.М. Шойхет, И.С. Эльтман, Архитек-
Молдавии (18.00.04). Киевский инженерно-строитель- тура Советской Молдавии, Москва, Стройизад, 1987, стр.
ный институт, Киев, 1974. 123.

– 256 –
Fig. 5. Fațada principală a blocului nr. 9 al UTM, arhiva IMP Chișinăuproiect

Fig. 6. Fațada laterală, secțiune, arhiva IMP Chișinăuproiect

Fig. 7. Plan parter și plan etaj, arhiva IMP Chișinăuproiect

aprobat de către ministrul adjunct al nvățăm ntu- архитектуры Советской Молдавии (1940-70 гг.)
lui RSSM și n corespundere cu cerințele normative- на примере общественных зданий (18.00.01). Din
lor pentru instituțiile superioare de nvățăm nt din 1970 p nă n ziua de azi, E. Bognibov lucrează la
URSS (fig. 5, 6, 7). Catedra de arhitectură, parcurg nd toate treptele
n perioada 1965-2015, la Facultatea de Urba- didactice: asistent, lector superior, conferențiar uni-
nism și Arhitectură a UTM au fost formați n jur de versitar. n plan administrativ, a ocupat postul de
2000 de arhitecți. Cea mai mare parte din ei au rea- prodecan n 1980-1983.
lizat și realizează clădiri și construcții n Moldova și
n afara ei. O bună parte au ales calea cercetării și au Absolvenții FUA, deținători ai titlului științi-
susținut teze de doctorat și teze de doctorat habilitat. fic de doctor:
Primul doctor n științe a fost din pleiada pri- Iaroslav Taras doctor n arhitectură.
milor studenți, prima promoție (1970), și anume Mihail Șargorodschi doctor n știinţe tehnice,
Evgheni Bognibov, care a absolvit cu diplomă roșie 1981.
facultatea. n 1976, la Moscova, Bognibov a sus- Ivan Kozlovski doctor n arhitectură.
ținut teza de doctorat cu tema Пути развития Аlexandr Belkin doctor n arhitectură.

– 257 –
Fig. 8. Prima promoție de arhitecți a UTM (foto din arhiva personală a lui Evgheni Bognibov)

Serghei Lebedev doctor n arhitectură. Teza витие городов Молдавии в XIX – начале ХХ вв.,
de doctorat: Формирование архитектурно-про- Москва, 1988.
странственной среды крупного города в условиях Vladimir Gaidaş doctor n arhitectură. Teza
сложного рельефа (на примере города Кишинева). de doctorat: Пути повышения художественной
Ленинград, 1983. выразительности крупного, исторически сложив-
Adriana Ianovici doctor n arhitectură. Teza шегося города (на примере Кишинева). Москва,
de doctorat: Цвет в архитектуре Молдавии, Мо- 1989.
сква, 1984. Alexandr Zolotuhin doctor n arhitectură.
Valentina Benderskaia doctor n arhitectură. Teza de doctorat: Архитектурно-планировочная
Teza de doctorat: Архитектурно-планировочное организация сельских жилых домов в условиях
решение амбулаторно-поликлинических зданий сложного рельефа Молдавской ССР, Киев, 1989.
(с применением ЭВМ) на примере Молдавии, Мо- Serghei Cherdivarenco doctor n studiul
сква, 1986. artelor. Teza de doctorat: Взаимодействие пласти-
Alexandru Cocin doctor n arhitectură. Teza ческих искусств в молдавском фольклорном теа-
de doctorat: Архитектурно-ландшафтное форми- тре. Москва, 1991.
рование сельскохозяйственных территорий. Мо- Tatiana Buimistru doctor n arhitectură. Teza
сква, 1986. de doctorat: Цвет и фактура в формировании ар-
Anatolii Kuzi doctor n arhitectură. Teza de хитектурного облика индустриальных жилых
doctorat: Становление молдавской советской ар- зданий городов Молдовы. Москва, 1992.
хитектуры в 1924-40-е гг., Москва, 1987. Valeriu Lupaşcu doctor n arhitectură. Teza
Vasili Borovski doctor n arhitectură. Teza de doctorat: Научные агропромышленные центры
de doctorat: Архитектурно-планировочное раз-

– 258 –
Молдовы (градостроительные аспекты). Мо- tecture in Kishinev. Technion Israel Institute of Te-
сква, 1993. chnology, 2014.
Eleonora Brigalda-Barbas – doctor n studiul Lu nd n considerație numărul absolvenților ar-
artelor. Teza de doctorat: Evoluţia picturii de gen din hitecți, de remarcat este faptul că doar aproximativ
Republica Moldova (1945-2000). Chișinău, 1994. un procent din ei au obținut titlul de doctor și de
Victoria Dormidontova – doctor n arhitectură. doctor habilitat. Acest lucru este explicabil: unele
Teza de doctorat: Усадебные парки Молдавии, Мо- imobile sau ansambluri arhitectonice realizate sunt
сква, 1995. chiar mai valoroase dec t cercetările teoretice, puse
Aurelia Carpov doctor n arhitectură. Teza pe h rtie. Prin proiectele realizate arhitecții Mo-
de doctorat: Arhitectura Art nouveau în Cernăuţi. d rca Vlad, Gordeev Anatolie, Telipiz Gheorghe,
UAUIM, Bucureşti, Rom nia, 2000. Apostolov Igor, Karețki Mihail, Studzinschi Vale-
Sergius Ciocanu doctor n arhitectură. Teza de riu, Kuzi Anatolii, Povar Iurie, Povar Olga, Bulat
doctorat: Biserici tradiţionale de zid din Basarabia. Gheorghe, Isac Vasile, Grișco Valeriu, Gangal Boris,
UAUIM, Bucureşti, 2000. Smolin Victor, Galcinski Valentin, Dubelari Vladi-
Tamara Nesterov – doctor n studiul artelor. mir, Iskimji Nicolai, Carpov Ivan, Eremciuc Mihai,
Teza de doctorat: Monumentele de arhitectură de Eremciuc Vasile, Guzun Nina, Eremciuc Gheorghe,
la Orheiul Vechi – surse istorice în studierea sitului. Borozan Sergiu, Jinkin Ghenadie, Kozlova Irina,
Chișinău, 2002. Garconița Sergiu, Prodan Vladimir, Kirilov Valerii,
Mariana Şlapac doctor habilitat n studiul Ciuprin Serghei, Bosenco Grigorii, Teajco Petru,
artelor. Teza: Arhitectura de apărare din Moldova Kalujak Maxim și mulți alții au contribuit esențial
medievală (mijlocul secolului al XIV-lea – mijlocul la formarea aspectului arhitectonic al orașelor mol-
secolului al XVI-lea). Chişinău, 2004. dovenești și nu numai. Este imposibil să enumerăm
Svetlana Ilviţkaia doctor habilitat n toate succesele arhitecților din Moldova. Putem afir-
arhitectură. Teza de doctorat: Закономерности ma cu certitudine că ei au fost și răm n a fi primii n
формирования архитектуры православных мо- procesul de edificare, transmiț nd ștafeta cunoștin-
настырских комплексов (на примере балканских țelor de la o generație la alta.
стран). Москва, 2005. Pentru lucrări remarcabile, unii arhitecți au obți-
Anastasia Moscaliuc doctor n arhitectură. nut distincții importante:
Teza de doctorat: The Jewish Contribution to Archi-

Fig. 9. Colectivul pedagogic la specialitatea arhitectură, UTM (1 septembrie 2009)

– 259 –
Titlul onorific Om Emerit al Republicii Mol- Actualmente, programa de studii la specialitatea
dova Igor Apostolov, Gheorghii V soțki, arhitectură este organizată conform sistemului inte-
Vlad Mod rcă, Eugen B zgu, Nicon Zaporojan, grat licență și master, profesia de arhitect fiind regle-
Mihai Eremciuc, Mihai Rusu, Vladimir Dube- mentată la nivel european.
lari Absolvenții FUA la specialitatea arhitectură ob-
Medalia Meritul Civic Igor Apostolov, Ni- țin diploma de arhitect, cu titlul de master n arhi-
con Zaporojan, Vladimir Bocaciov, Boris Gri- tectură, iar aceasta le oferă dreptul de a profesa liber,
țunic, Petru Tejco dar n conformitate cu prevederile Legii arhitecturii.
Laureați ai Premiului de Stat al Republicii Arhitectul de astăzi trebuie să fie format n așa mod,
Moldova Anatolii Gordeev, Vasile Eremciuc, nc t să ofere răspuns noilor cerințe, schimbărilor ra-
Ghenadie Jinkin pide ale valorilor culturii contemporane, să facă față
Premiul Guvernului Natalia Moghilevskaia exploziei de materiale și tehnologii noi, să contribuie
(Borovskaia) la mbogățirea contextului urban și rural existent.
Ordinul Gloria Muncii Igor Apostolov, Universitatea Tehnică a Moldovei oferă formare
Gheorghe Bulat, Evghenii Smolin, Iurie Han- profesională complexă a arhitecților, ceea ce le dă po-
gan sibilitatea de a se orienta către diverse domenii cone-
Premiul Național al Republicii Moldova Vla- xe, artistice, tehnice și teoretice. Titlul de master n
dimir Mod rcă arhitectură le permite accesul la studii doctorale și,
Insigna de Onoare Igor Apostolov n acest fel, orientarea către cercetare și carieră uni-
Titlul onorific Arhitect Emerit al Lituaniei versitară. Titlul de ARHITECT permite creație cu
Vasile Lupu multă inspirație și utilitate.
Medalia Mihai Eminescu Ion Pascal

– 260 –
 АРХИТЕКТОР ВИКТОР ФЕДОРОВИЧ СМИРНОВ:
ПРАКТИК, ТЕОРЕТИК, ПЕДАГОГ

Elena PAHOMOVA1

Виктор Федорович Смир- Мать Виктора Федоровича была учитель-

нов1 потомственный архи- ницей. Будущий архитектор появился на свет
тектор. В своем личном деле в Ташкенте 13 августа 1910 года. Вопрос ¬ кем
он писал лаконично: отец стать перед Смирновым не стоял. Только ар-
военный инженер. Федор хитектором! Только как отец! Поступать он
Владимирович Смирнов отправился в ленинградский Политех, где
(1871-1929) окончил Ни- был студентом курсов с 1927 до 1929 год. До-
колаевскую инженерную учиться не получилось. Отец слишком рано
академию. Он вместе с архитектором Фёдором ушел из жизни. Пришлось возвращаться помо-
Вержбицким создал типовой проект для воен- гать болеющей матери. Уже другой институт,
ных храмов Туркестана. По нему построены: Средне-Азиатский, другой город Ташкент,
Собор Святителя Алексия Московско- специальность инженер-архитектор (1929-32).
го, православный собор Ташкентской и Cовсем скоро ушла из жизни и мать. Виктор Фе-
Узбекистанской епархии Среднеазиат- дорович давно уже крепко стоял на ногах. Рабо-
ского митрополичьего округа Русской пра- тать начал сразу после окончания школы, учеба
вославной церкви в Самарканде (1911); шла параллельно. Потом армия, благодаря ко-
Храм Святого Александра Невского, пра- торой увидел Хабаровск, затем Камчатку. По-
вославный храм Девятого Туркестанского работать на гражданке долго не удалось. Война
стрелкового полка святого Алексея в Тер- внесла свои коррективы. Впрочем, на фронт мо-
мезе (1910); лодого архитектора не отправили. Такие головы
Храм Святого Николая Чудотворца, пра- нужны были в тылу. О периоде с 1941 по 1942
вославный храм Ташкентской и Узбе- мало что известно. Лишь скромное: ¬ создал но-
кистанской епархии Среднеазиатского вые конструкции оборонительных сооружений
митрополичьего округа Русской православ- и планы командных пунктов . Это были воен-
ной церкви в Фергане (в 1905 году село ные спецобъекты, потому больше вряд ли узна-
Скобелево Туркестанского края). ем. В 1942-ом был отозван из армии и избран
О таком прошлом предков в советские вре- ответственным секретарем Союза архитекторов
мена не напишешь, и Виктор Федорович не Узбекской ССР. Пришлось переквалифициро-
распространялся на эту тему. Тем более, что в ваться в гражданского архитектора. Ташкент и
1918 году Смирнов-старший присоединился к другие города южной республики переполнены
Красной Армии. Среди его родных еще одного эвакуированными. Людям нужно было жилье,
близкого человека можно причислить к выдаю- школы, экономичные и практичные. Строить
щимся сводного брата Смирнова Александра нужно было быстро и много. Смирнов занялся
Федоровича. Виктор Федорович упомянул о нем этим. Разработанные им проекты школ на 10
лишь однажды в автобиографии при посту-
плении на работу в кишиневский Политех. Брат
стал лауреатом Сталинской премии третьей сте-
пени за 1943-44 гг. Его отметили в числе четы-
рех инженеров-конструкторов завода № 172 за
разработку конструкции новых образцов мор-
ского артиллерийского вооружения.

1
Особая благодарность Департаменту архитектуры Госу-
дарственного технического университета за помощь в
подготовке работы.

– 261 –
и 22 класса стали эталонными. По ним только виде или изменить его облик. Было предложено
в Узбекистане было построено более 100 учеб- два варианта: один более пышный, второй по-
ных заведений. Позже они стали типовыми для скромнее. Зодчие вроде как были за простоту,
Казахстана и РСФСР. Всего за 12 лет работы но вероятность выделения и на нее денег была
архитектором в Узбекистане Виктором Федоро- невелика. Потому и придумали вариант со
вичем было создано 33 проекта. ¬ Жемчужина скульптурной композицией на фасаде, обилием
‒ застройка центральной улицы Навои в Таш- лепнины и стилизованными под старину колон-
кенте. Там он встретился с Алексеем Викторо- нами. Выбрали безусловно вариант поскромнее.
вичем Щусевым. Дружба с мэтром завязалась на Здание было практически полностью восста-
годы. Приезжая в Кишинев, Щусев останавли- новлено, за исключением летней эстрады при
вался у Смирнова. Говорящая о многом деталь. заднем фасаде.
Вероятно, именно прославленный архитектор О личной жизни Смирнов не слишком рас-
порекомендовал направить молодого коллегу пространялся. Его супруга, Таисия Григорьевна,
отстраивать послевоенную Молдавию. В Киши- в 1936 году также окончила Средне-Азиатский
нев Виктор Федорович прибыл в 1945 году, сразу строительный институт, по специальности ар-
же получив должность начальника Управления хитектор. В некоторых проектах, например, в
по делам архитектуры при Совете Народных Бендерах, Виктор Федорович указывал ее в ка-
Комиссаров. С 1959 по 1963 год он главный честве соавтора.
архитектор Кишинева. Руководил корректурой Смирнов существовал в двух измерениях
нового генплана столицы и разработкой схемы, практика и преподавание. Обучать он начал еще
и строительством его первой очереди. План в Узбекистане. Но корифеем стал в Молдавии.
еще одного населенного пункта был разработан Поначалу работал на кафедре гражданского и
Смирновым Кагула. Это в большей мере мо- промышленного строительства Инженерно-
гут оценить профессионалы. Для обывателей го факультета Кишиневского госуниверситета,
куда доступнее характеризуют его творчество но это был не тот размах, не те возможности. В
два здания. Первое построено по его проекту 1964 году при Кишиневском политехническом
санаторий ¬ Молдова в Одессе, во втором институте создается кафедра, сначала называе-
случае была реконструкция это нынешний
Театр ¬ Михай Еминеску в Кишиневе. Для
тираспольчан Смирнов архитектор ¬ здания
с башенкой по улице 25 Октября (адрес ул.
Ленина, 22). С его именем связана одна тирас-
польская легенда. Виктор Федорович входил
в группу архитекторов, отвечавшую за восста-
новление тираспольского театра. Возглавлял ее
Израиль Львович Шмурун. После освобожде-
ния Тирасполя перед архитекторами стала за-
дача: восстанавливать театр в первоначальном

– 262 –
 Смирнов автор научных трудов: Разви-
тие городов в Бессарабии и Молдавской ССР ,
Планировка и реконструкция городов Мол-
давии , История архитектуры МССР для XII
тома Всеобщей истории архитектуры, Градо-
строительство Молдавии , Строительство из
естественных каменных материалов и др.
Среди своих наград он особо отмечал Орден
Трудового Красного Знамени (1949). В 1960 году
Смирнову было присуждено звание заслужен-
ного деятеля искусств МССР.
В Политехе Виктор Федорович и сам препо-
давал, вел предмет ¬ Советская современная и
зарубежная архитектура . Это был сложный
период, советский конструктивизм порекомен-
довали забыть, сталинский ампир заклейми-
ли, нужно было искать что-то новое, но только
чтобы не как на Западе. Молдавские реалии до-
бавили своей ¬ перчинки ‒ это зона повышен-
ной сейсмической опасности. Максимум на что
мая ¬ Инженерных конструкций и архитекту- решались строительство домов с 6 этажами.
ры , затем ¬ Архитектурное проектирование и Смирнов преодолел этот психологический ба-
планировка городов . Здесь проявляется орга- рьер. 10-этажные высотки по бульвару Негруц-
низаторский талант Виктора Федоровича. Необ- ци (1967-72 гг.) сейчас никого не удивляют, да и
ходимо новое помещение обживать, обставлять, небоскребами их уже никто не считает. А в 60-
разрабатывать обучающие планы, набирать кол- ых это был прорыв, новое слово, качественно
лектив. Смирнов предпочитал практиков из иной этап, другие возможности для молдавских
проектных институтов. Он держал дистанцию архитектуры и строительства. Города могли ра-
с учениками и педсоставом. Бывшие ученики сти не только вширь, но и ввысь. Заодно оста-
характеризуют Виктора Федоровича как резко- вили позади проблему эстетического убожества
го и требовательного, но при необходимости за ¬ хрущевок , помогавших решить жилищный
¬ своих заступался, даже перед начальством. С вопрос, но обеднявших, усреднявших облик го-
вышестоящими общался на равных, и его ува- родов.
жали. Пример тому первые учебные планами ¬ Рост технических и материальных возмож-
кафедры. Ими с молдавскими коллегами поде- ностей , ‒ пишет Смирнов, ‒ ¬ позволил осу-
лился Московский архитектурный институт. ществить повышение этажности застройки на
Там Смирнов защищал кандидатскую (1972). базе внедрения современных конструктивных
решений, которые одновременно явились важ-
ным фактором в борьбе с упрощенчеством в
архитектурных решениях, практиковавшихся в
предыдущие годы под предлогом удешевления
строительства .
Эти многоэтажки открывают единственную
в своем роде книгу ¬ Молдавское градострои-
тельство , это был печатный вариант кандидат-
ской диссертации Смирнова. Но книгу он уже
не увидел. На пенсию Виктор Федорович вышел
1 января 1975 года, а 23 июня его не стало. Он
относился к типу людей, которым отдых проти-
вопоказан.

– 263 –
 Библиография: Постановление Совета народных комис-
Беседа с Евгением Антоновичем Богнибо- саров СССР ¬ О присуждении Сталинских
вым, доктор архитектуры. премий: за а) выдающиеся изобретения и б) ко-
Смирнов, В.Ф. ¬ Градостроительство Мол- ренные усовершенствования методов производ-
давии . Издательство ¬ Картя Молдовеняскэ , ственной работы за 1943-1944 годы . Правда,
Кишинев, 1975. 27 января 1946.
Нильсен, В.А. ¬ У истоков современного гра- Босенко, Г. ¬ Памяти архитектора . Эконо-
достроительства Узбекистана (ΧΙΧ ‒ начало мическое обозрение, № 24 (616), 24 июня 2005.
ΧΧ веков) . Издательство литературы и искус- Литвинчук, И. ¬ Когда закончилась война:
ства имени Гафура Гуляма, Ташкент, 1988. 208 с. Тирасполь до и после , 12 апреля 2014, http://
ISBN 5-635-00009-6. river.md/obzor/tiraspol-12-april/

– 264 –
 PROFESORI DE LA CATEDRA DE ARHITECTURĂ A UTM –
ARTIȘTI PLASTICI

Angela MUNTEANU

Timp de 50 ani de activitate a Catedrei de ar- tersburg (2006), peisaje lirice cu o bisericuţă n mij-
hitectură a Facultății de Urbanism și Arhitectură locul compoziţiei arhitectonice, cu drumuri ce
(FUA) a UTM, foarte mulţi tineri și-au făcut aici șerpuiesc pe planul secund, pe p nză și carton, n
studiile, apoi s-au afirmat n c mpul profesional, ulei și acuarelă, uimindu-ne prin măiestria tehnicii.
iar pentru mulţi dintre ei pictura a devenit o formă Arhitectul și plasticianul Eugen Bognibov este un
de existenţă, de afirmare. Pentru alţii arta teoretică profesor cu viziuni vaste at t n arhitectură, c t și n
și didactică n arhitectură a avut prioritate, ei pro- arta de a picta. Rafinamentul și talentul său plastic
fes nd la catedră. Arhitecţi și pictori, toţi fiind buni impresionează. Tablourile Pe lacurile din Lituania,
desenatori, ei ghidează studenţii n experimentarea Iarnă în Suzdal (fig. 1, 2) copleșesc printr-un desen
materialelor și tehnicilor n elaborarea proiectelor de exact, arhitectonic, prin dinamica formelor. Repre-
curs. zentarea detaliată și transparentă, caracteristică unui
n 2016, Catedra de arhitectură a Facultății de arhitect, stă la bază lucrării, toată compoziţia este
Urbanism și Arhitectură a Universității Tehnice trecută prin energetica artistică a autorului. Gama
a Moldovei are 50 de ani de existență. Corpul de coloristică este una activă și contrastantă, de la cu-
profesori al Catedrei este unul dintre cele mai nu- lorile calde la culorile reci pentru diminuarea planu-
meroase de la UTM: Aurelia Carpov, conferențiar, rilor ndepărtate, iar pulsaţia intensă se petrece n
doctor n arhitectură, șef de catedră; Tatiana Neste- prim-plan. Acest substrat colorat al lucrării transmi-
rov, conferențiar, doctor n studiul artelor și culto- te mesajul spectatorului.
rologie; Svetlana Oleinic, lector superior, doctorand Peisajul Iarnă în Suzdal este o lucrare ce redă
UTM; Sergiu Borozan, lector superior; Rita Gargo- preferinţele arhitectonice ale pictorului, un tablou
niţa, lector superior; Sergiu Tronciu, lector superior, n care catedrala se nfăţișează monumental, fiind
doctorand UTM; Diana Andronovici, lector superi- dominanta compoziţională, dar și spirituală. Auto-
or, doctorand AȘM; Valeriu Ivanov, lector superior; rul face o divizare ntre cele lumești și divine, prin
Ludmila Ivanov, lector superior; Igor Negruţă, lector culorile accentuat ntunecate ale drumului și culorile
superior; Silvia Trofimov, lector superior; Andrei luminoase ale lăcașului sf nt. Fiecare lucrare a plas-
Șestacovschi, lector superior; Angela Munteanu, lec- ticianului E. Bognibov are o tensiune coloristică și
tor superior, doctorand AȘM; și mulți alții. sufletească proprie.
Lecțiile de arte plastice au fost și sunt ținute de Pentru a face orele mai eficiente, profesorii de
plasticieni cu renume naţional profesori universi- proiectare D. Andronovici și S. Tronciu elaborează
tari, conferențiari, critici de artă, pictori, membri ai indicaţii metodice, care vin n ajutor studenţilor, ele
Uniunii Artiștilor Plastici din Moldova, așa ca Ion fiind completate cu desene grafice. Anturajul, figura
Jumatii, Vitalie Malcoci, Ion Daghi, Nicolae Nedea-
lcov, Ion Chitoroagă, Valeriu Malearenco, Veaceslav
Torpan, Victor Ursu, Nicolae Ţemenco, Victor Dre-
bot și alții. Toți s-au remarcat prin viaţa artistică și
prin educarea generaţiilor de arhitecţi.
n acest studiu dorim să atragem atenția la creaţia
artistică a profesorilor de la Catedra de arhitectură a
FUA Eugen Bognibov, Sergiu Tronciu, Ion Daghi,
Andrei Șestacovschi, Alexandru Rusu ș.a.
E. Bognibov, arhitect și artist plastic, este cu-
noscut prin peisajele sale pătrunse de cercetare și
observaţie, unde prevalează figurativul. Autorul
pictează priveliști panoramice: Drum de la Butor
Fig. 1. E. Bognibov. Pe lacurile din Lituania. Ulei pe pânză.
(2001), Drumurile Rusiei. Suzdal (1985), Sankt Pe- Fig. 2. E. Bognibov. Iarnă în Suzdal. 1987. Ulei pe pânză.

– 265 –
Fig. 3. Mariana Hadji-Bandalac. Peisaj. Pastel/carton. Fig. 4. Angela Munteanu. Peisaj rural. Ulei pe pânză.

umană, edificiile, dar și lumea vegetală sunt stilizate Expoziţia-Concurs Salonul de primăvară , Cen-
și armonizate n compoziţiile proiectelor de curs. trul Expoziţional C. Br ncuși , Chișinău (2014);
T nărul arhitect și profesor la Catedra de arhitec- expoziţia personală Avant , Centrul Expoziţional
tură (actualmente, Departamentul de Arhitectură), ARTIUM (2014) etc. Lucrările sale cuprind teme
Andrei Șestacovschi, manifestă abilităţi temeini- diverse: peisaje arhitectonice, compoziţii figurative și
ce n domeniul desenului architectonic și al graficii. nefigurative, dar și multe portrete.
Monumentele de arhitectură Vederi din Crimeea Foști absolvenți de universități și academii de arte
sunt o temă de studiu pentru profesorul și artistul din țară și de peste hotare, astăzi profesori de desen,
plastic A. Șestacovschi. Portretele arhitectonice grafi- pictură și sculptură, Victor Drebot, Svetlana Melnic,
ce din Crimeea ne demonstrează pasiunea sa pentru Mariana Hadji-Bandalac, Angela Munteanu edu-
motivele arhitectonice clasice. că viitorii arhitecți prin simțul esteticului. Lucrări-
Un alt profesor și, totodată, artist plastic, este le arrtistice ale acestor profesori prezintă un limbaj
Sorina-Nicoleta Grati. A urmat Colegiul de Arte plastic original, ce relevă concepte artistice noi care
Plastice din Chișinău, după care FUA a UTM, speci- transmit un mesaj complex, materializat, știința per-
alitatea arhitectură. T năra și ambiţioasa profesoară spectivei, știința acordurilor cromatice, a desenului,
ghidează studenţii arhitecţi n elaborarea proiectelor suscit nd admirația studenților de ieri și azi. Putem
de curs, prin desen grafic și artistic. N. Grati este pa- urmări diverse expresivităţi n peisaje rustice, urba-
sionată de artă și arhitectură, abordează diferite ge- ne și arhitectonice la Victor Drebot, Schiţe în creion,
nuri: pictură n ulei, grafică mixtă, portret etc. și se Angela Munteanu, Studiu. Peisaj de toamnă, Prive-
poate m ndri cu succesele sale la diverse concursuri și liște din Sângerei. 1989, Plai natal (fig. 5), Svetlana
expoziţii: Concursul de Măști Rube Goldberg, orga- Melnic, Peisaj rural (fig. 4), Mariana Hadji-Banda-
nizat de UTM și BEST Chișinău, Premiul I (2013); lac, Peisaj în pastel (fig. 3) etc.

Victor Drebot, arhitect, sculptor, artist plastic

Victor Drebot (13 octombrie 1951, s. Șireuţi, r-nul
Briceni), arhitect, sculptor, profesor de arte plastice,
membru titular, din 1985, al Uniunii Arhitecţilor
din Moldova.
După absolvirea școlii n localitatea natală, este
admis la Școala Profesională din Cernăuţi, specialita-
tea sculptor n lemn (1967-1970). Este angajat la Fa-
brica de Suvenire Bucovinca , Cernăuţi. Continuă
studiile la Institutul Politehnic din Chișinău (actual-
mente, Universitatea Tehnică a Moldovei) și absolvă
Fig. 5. Angela Munteanu. Plai natal. Ulei pe pânză n 1978, specialitatea arhitectură. Face studii de doc-

– 266 –
Fig. 6. Victor Drebot. Monumentul lui Fig. 7. Victor Drebot și Dumitru Gorșcovschi. Monumentul lui
M. Eminescu. Bronz. 1992. Orașul Fălești. M. Eminescu. Bronz. 2000. Or. Cernăuţi, Ucraina.

torat la Moscova, nsă nu a susținut teza. n anii stu- ţii: maternitatea femeia, arborele familia, me-
denţiei și face prieteni de facultate, cu care va lucra rele copiii, urmașii și viitorul neamului. n satul
la aceeași catedră, facultate, universitate: Vladimir Prepeliţa din raionul S ngerei, la grădiniţa de copii
Gaidaș, Alexandru Cocin, Petru Dumitrașcu și alţii. găsim o altă lucrare a maestrului Andrieș , parte
Mulţi dintre colegii și prietenii săi au plecat n lumea componentă a havuzului din curte, montată n 1971.
celor drepţi, nsă fapta și amintirea lor răm n vii. Compoziţia l prezintă pe Andrieș, un t năr curajos
Pentru un arhitect, un pictor, un sculptor viziu- care se luptă cu balaurul, și are elemente stilizate prin
nile creative sunt multilaterale și implică domenii forme bionice plastice, care bucură privirea copiilor.
diverse. Maestrul Victor Drebot elaborează proiec- Victor Drebot a mbinat permanent activitatea
te, pictează, experiment nd tehnici și materiale mo- de creaţie cu cea didactică, fiind profesor de arte
derne, participă la concursuri de sculptură pentru plastice la Catedra de arhitectură a FUA a UTM,
amenajarea spaţiilor urbane. Dacă Ion Daghi, artist din anul 1978 p nă n prezent. A educat generaţii
plastic, a pictat peste 35 de lucrări dedicate temati- de arhitecţi, form ndu-le deprinderi de desen, pic-
cii eminesciene, atunci arhitectul și sculptorul Vic- tură, sculptură. A avut totdeauna relaţii prietenești
tor Drebot a executat statui și busturi ale marelui
poet pentru diverse localităţi din Moldova, Ucraina,
Rom nia. Multe din proiectele sale de sculptură V.
Drebot le execută mpreună cu fostul său profesor
Dumitru Gorșcovschi:
1. Mihai Eminescu. Bronz. 1992. Orașul Fălești
(fig. 6).
2. Mihai Eminescu. 2000. Orașul Cernăuţi,
Ucraina (fig. 7).
3. Feciori căzuţi n Afganistan . 2003. Orașul
Cernăuţi, Ucraina. Această lucrare (bronz,
12 m) este un complex arhitectonic, cu numele
militarilor căzuți gravate pe plăci de granit.
V. Drebot este preocupat și de teme mai păm n-
tești, unde se mbină armonia și fericirea, plinătatea
vieţii fericite. n perioada sovietică a realizat diverse
comenzi de stat, de exemplu a elaborat, la 50 de ani
ai RSSM, sculptura Fertilitate (beton) (fig. 8), in-
stalată n Parcul Valea Trandafirilor din Chișinău.
Fig. 8. Victor Drebot, Robert Derbenţev. Fertilitate. 1976.
Compoziţia simbolică reprezintă continuitatea vie- Parcul Valea Trandafirilor, Chișinău.

– 267 –
Fig. 9. Victor Drebot pe fundalul unei expoziţii anuale.

Fig. 10. Profesorii Catedrei de arhitectură la deschiderea expoziţiei din anul 2013.

cu studenţii, care și peste ani comunică cu dascălul Republicii Moldova, a Ministerului Dezvoltării Re-
lor. Organizează și participă cu discipolii săi la diver- gionale și Construcțiilor.
se expoziţii și proiecte, postează lucrările acestora pe
pagina sa de internet, ele fiind vizualizate de mii de Ieri studentă, azi arhitect și artist plastic –
iubitori de artă. Nicoleta Vacaru
Activitatea zilnică decurge n atelierul de scul- Nicoleta Vacaru este o personalitate deja cu re-
ptură, care este vizitat de oaspeţi din alte instituţii, nume n r ndul arhitecţilor și artiștilor plastici din
de colegi de breaslă (fig. 9-11). Pentru activitate n- Moldova, dar și din străinătate (Rom nia, Franţa),
delungată și prodigioasă n domeniul arhitecturii, unde lucrările sale au fost găzduite de galerii n re-
pentru meritele sale n formarea viitorilor arhitecţi, petate r nduri. ncă ieri, studentă a FUA, care se
n 2011, la jubileul de 60 de ani, V. Drebot a fost de- deosebea prin ideile proiectelor sale la proiectare, iar
corat cu diplome de onoare din partea Guvernului la orele de desen și pictură plină de curiozitate n

– 268 –
 Fig. 11. Victor Drebot în atelierul de sculptură, alături de Fig. 12. Deschiderea expoziţiei personale a pictoriţei
discipoli (grupa ARH-111). Nicoleta Vacaru. Printre oaspeți, ambasadorul Franţei în
Republica Moldova, Excelența Sa, Domnul Pascal Vagogne.

Fig. 13. Nicoleta Vacaru la o expoziţie din Franţa.

Fig. 14. Nicoleta Vacaru. Carmen. Pictură în cafea pe hârtie. Fig. 16. Nicoleta Vacaru. Etichete pictate pentru
Fig. 15. Nicoleta Vacaru. Dr. Watson. Tehnica string art. sticle de vin.

explorarea materialelor și tehnicilor de lucru (guaș, Astăzi, Nicoleta Vacaru, arhitect și artist plastic,
acuarelă, pictură n ulei, acril, batic etc.), mpreună se av ntă n diverse proiecte. mpreună cu soţul Nico-
cu prietena sa Victoria Baluţel. Grupa academică lae, a fondat Atelierul de Creaţie NicolArt, unde rea-
ARH-073 a fost una cu persoane neordinare, care lizează proiecte particulare n republică și nu numai.
s-au manifestat printr-un deosebit interes față de n pictură are deja și discipoli, cărora, cu mare dra-
frumos, materiale și experimentarea acestora. Pictura goste, le transmite cunoștinţele și deprinderile sale.
n guaș, acuarelă, tehnica vitraliului, baticul și altele Este un artist inovator, pentru care experimentul
au fost interesante pentru Nicoleta Vacaru, Victoria este la ordinea zilei, iar tehnicile de lucru sunt diverse
Baluţel, Nadejda Lungu, Nicolae Stepanov, Dumitru și neordinare: pictură n acril, cafea, tablouri realiza-
Eremciuc, Victor Botezatu, Cojocaru Cristina, Cori- te din boabe de cafea, batic, string art, dar și crearea
na Burghelea, Emma Godoroja și alţii. de bijuterii (fig. 14-15). Lucrările Nicoletei transmit

– 269 –
sentimente puternice, ce simbolizează emanciparea și Lucrări de curs ale studenţilor de la Arhitectură
libertatea. Studenţii care studiază la Catedra de arhitectură
n ianuarie 2015, t năra artistă a prezentat o serie sunt receptivi la experimente, iar explorarea mate-
de expoziții n Franța, cu susținerea Alianței Fran- rialelelor și tehnicilor de lucru diverse este tema lor

Fig. 17. Elena Cheibaș, gr. ARH-122. Orașul în toamnă. Ulei pe pânză. Fig. 19. Bujorean Radion, gr. ARH-132. Natură statică cu flori – 3.
Ulei pe pânză. Fig. 20. Bujorean Radion, gr. ARH-132. Natură
statică cu pasăre. Ulei pe pânză.

ceze din Moldova și a CCI France Moldavie. Aceste de cercetare la orele de desen și pictură. Lucrările de
evenimente, organizate la Messac (Cave des bateliers), curs demonstrează profesionalismul și capacitatea vi-
Ancenis (La Maison des Vins d Ancenis) și Nantes itorului arhitect n executarea unui desen construc-
(hotelul Radisson Blu), au combinat plăcut operele tiv, tonal și transparent, i ajută la dezvoltarea unei
artistei cu degustația de vinuri moldovenești pentru imaginaţii tridimensionale. Pentru dezvoltarea unei
care Nicoleta Vacaru a creat etichetele (fig. 13, 16). personalităţi multilaterale, arhitecţii exersează cu di-
La 18 septembrie 2015 N. Vacaru a vernisat prima verse materiale și tehnici: acuarelă, guașă, ulei, acril,
expoziție personală de pictură n Moldova, n incinta temperă, vitraliu, batic etc. (fig. 17).
Alianţei Franceze. Vizitatorii au avut ocazia să admi-
re 17 lucrări noi (fig. 16). Radion Bujorean – un viitor arhitect
Radion Bujorean (n. 1993) vine din localitatea
pitorească Ștefănești, raionul Ștefan-Vodă. După ab-
solvirea școlii medii, și continuă studiile la Colegiul
de Arte Plastice Alexandru Plămădeală , clasa lui
Ghenadie Jalbă. Pasiunea pentru arhitectură l con-
duce la Universitatea Tehnică din Moldova, Faculta-
tea de Urbanism și Arhitectură.
Este o fire deosebită, cu un spirit analitic și obiec-
tiv, dob ndit de-a lungul anilor de studiu, ce mar-
chează proiectele sale de curs, picturile și lucrările
grafice expuse (fig. 18-20).

Fig. 18. Bujorean Radion, gr. ARH-132. Baștina. Fragment. Ulei pe

pânză.

– 270 –
 IN MEMORIAM…
Cu regret ne amintim astăzi de mulţi colegi de catedră care au plecat n nefiinţă Mihai Traci, Torpan
Veaceslav, Valeriu Malearenco și alţii.

Fig. 21. Mihai Traci (dreapta) împreună cu prietenul și colegul său Fig. 23. Mihai Traci. Dinamica mișcării în spaţiu. Ulei pe pânză.
Radu Andronic.

Mihai Traci, arhitect, profesor, artist plastic arhitectonice, rustice și urbane, de vară sau toamnă,
Un profesor de valoare, un coleg și prieten ade- putem citi lumea lăuntrică a pictorului, romantic și
vărat, Mihai Traci (fig. 21) a educat mai multe ge- iubitor de frumos și viaţă. Dacă de la natură a selec-
neraţii de arhitecţi și pe parcursul anilor a c știgat tat forme figurative, de la arhitectură a cules imensul
un respect profund din partea studenţilor. Profeso- formelor profunde, labirintul g ndului și plinătatea
rul Traci a fost pentru mulţi studenţi ca un părin- lucrării. Din aceste lucrări citim imaginaţia arhitec-
te, deseori ajut ndu-i n situaţii foarte complicate. turală a plasticianului și arhitectului Mihai Traci:
Dumnealui va răm ne pentru noi o lumină vie n Dinamica mișcării în spaţiu (fig. 23), Mișcare eternă,
amintire. Labirint, Spaţiul și timpul.
Pe l ngă ocupaţia sa de bază arhitectura, Mihai Fiind copil, visa să devină pictor, dar sora mai
Traci avea o predilecţie deosebită pentru pictură. A mare l-a ndrumat să devină arhitect. nsă pasiunea
creat lucrări de un nivel foarte nalt, peisaje lirice cu pentru artă nu l-a părăsit niciodată, el pict nd tot
diverse stări ale zilei și fenomene ale naturii, pe p n- timpul. Culorile și formele din p nzele sale sunt file
ză și carton, n ulei și acuarelă, lucrări ce se află n din viața sa personală și de creație, cu succese și re-
colecții particulare: Peisaj de toamnă, Peisaj cu biseri- grete.
că, Peisaj cu râu (fig. 22) etc. n peisajele forestiere și
Veaceslav Torpan, profesor, artist plastic
n luna septembrie 2014, n drum spre Facultate,
moare subit profesorul Veaceslav Torpan, lector su-
perior și plastician. A lucrat zeci de ani la Catedra de
arhitectură, a educat generații de studenți (fotografii
din timpul orelor n atelier, n cadrul expoziţiilor
fig. 24).
A participat la elaborarea unor picturi monumen-
tale, vitralii, sculpturi n multe edificii din Chișinău.
Astfel, la Universitatea Liberă Internațională din
Moldova ( n anul 2002) au fost realizate lucrări fi-
Fig. 22. Mihai Traci. Peisaj cu râu. Ulei pe pânză. losofice cu un profund conținut, pe suprafețe mari

– 271 –
Fig. 24. Profesorul V. Torpan la masa de lucru, în atelierul de desen și pictură.

(sala de lectură, sala de computere, Sala Senatului etc.). Lu-

crări similare au fost ndeplinite la Biserica Catolică din
Orhei (anii 1988-1990), Muzeul Armatei (anii 1995-2000),
Ministerul de Interne (2005-2006), Liceul Teoretic Ginta
Latină (anii 2011-2012), restaurantul Vatra Neamului ș.a.
Ansamblurile de picturi murale realizate n incinta ULIM-
ului impresionează prin splendoarea acordurilor cromatice
și, totodată, prin nalta știință a compoziției și a racursiuri-
lor personajelor.

Fig. 25. Decorarea lui Veaceslav Torpan pentru organizarea

expoziţiei, de către decanul FUA, conf. univ. dr. Sergiu Calos.

– 272 –
 Valeriu Malearenco, profesor, artist
plastic
n vara anului 2015, a plecat n lumea
celor drepţi plasticianul Valeriu Malearen-
co (10 noiembrie 1945 28 iunie 2015).
n anii 1970 s-a stabilit cu traiul la Chiși-
nău. A excelat n grafica de carte și pictu-
ra de șevalet. Din 1984, membru titular al
Uniunii Artiștilor Plastici. Profesor de arte
plastice la Catedra de arhitectură a Univer-
sităţii Tehnice din Moldova (fig. 26).
A fost apreciat pentru grafica de car-
te cu diplome de onoare (a se vedea
Fig. 26. Valeriu Malearenco (al doilea din stânga) cu colegii de breaslă la verni- Р. Акулова, Книжная графика Молда-
sarea expoziției personale în 2013. вии, 1986). Valeriu Malearenco a parti-
cipat la numeroase expoziţii naţionale și
internaţionale, organizate de Uniunea Ar-
hitecţilor din Moldova, de Centrul Expo-
ziţional C. Br ncuși etc., ultima a avut
loc n 2013. Lucrările Ritmuri și Întoarce-
rea fiului risipitor, expuse atunci, sunt com-
poziţii cromatice de o profundă imaginaţie
artistică.
Lucrările (pictură și grafică) lui V. Ma-
learenco fac parte din colecții de muzee,
dar și din colecţii particulare din străină-
tate. Pictura lui V. Malearenco este deose-
bită, energică și impulsivă, uneori se șterge
limita formei și culoarea pulsează la supra-
Fig. 27. Secvenţă de la vernisajul expoziţiei personale a lui V. Malearenco faţă. G ndirea filosofică și profundă a eu-
(2013).
lui propriu din p nzele lui Malearenco l
face original.

– 273 –
Tiparul executat la Casa Editorial-Poligrafică Bons Offices

str. Feredeului nr. 4/6, tel.: 0-22-50-08-95

www.bons.md, e-mail: [email protected]