Anatomia topografică a porţiunii faciale a capului

Baza scheletică a porţiunii cerebrale o constituie craniul cerebral (cranium cerebrale,

s.neurocranium), iar baza porţiunii faciale - craniul facial sau visceral (cranium viscerale).
Această regiune e situată în porţiunea inferoanterioară a capului.
 Limita superioara: -marginea supraorbitala;
-osul zigomatic;
-arcada zigomatica pana la orificiul auditiv extern.
 Limita inferioara: corespunde cu limita inferioara a capului si trece pe ramura inferioara si
baza mandibulei.
Puncte de reper externe:
-Contururile orbitelor
-Mrg aperturii piriforme
-Dorsum nazi
-Osul zigomatic
-Arcada zigomatica
-Fosa canina a maxilei
-Mrg anterioara a m. maseter
-Contururile mandibulei (corpul, unghiul, ramura) cu articulaţiile ei.
Formele feţei sînt foarte diverse şi depind de vîrstă, sex şi particularităţile individuale.
(Scop: Anestezic, stomatologic)
O impresie mai concretă despre formele variabilităţii feţei putem obţine pe baza indicelui facial
determ inat după formula:

După Bauer deosebim trei tipuri de feţe: cerebrală, respiratorie, digestivă. în cazul tipului cerebral
predomină dezvoltarea părţii superioare a feţei, în cazul celui respirator - a părţii medii (regiunea
nasului şi maxilei). Tipul digestiv al feţei se caracterizează prin dezvoltarea vădită a mandibulei.
Gradul de dezvoltare a maxilei şi mandibulei, a muşchilor şi ţesutului subcutanat determ mină
particularitatea individuală a feţei. Faţa în majoritatea cazurilor este asimetrică (97%).

Straturile şi muşchii feţei

 Pielea- subtire mai ales la pleoape
- aprovizata din abundenta de glande sebacee si sudoripare
- intensitate+rigiditate suficienta
- poseda elasticitate
- usor mobila fata de stratul subiacent
EXCEPTIE: Dorsum nasi acolo tesutul subcutanat aproape ca lipseste intre piele si
planul fibrocartilaginos
 Tesut subcutanat- bine pronuntat -> permite relativ raspandirea hematoamelor si a
procesele purulente
Muşchii feţei după provenienţa lor şi starea anatomotopografică se divizează în două grupe:
mimici şi masticatori.
 Muschii mimici- dispusi superficiali
-reprezinta niste fascicule fine, subtiri, uneori situate in cateva straturi
-incep in diferite puncte osoase si se termina in piele
- Muşchii mimici derivă din arcul II visceral (arcuş hyoideus) şi se
amplasează, îndeosebi, lîngă orificiile naturale ale feţei - ochi, urechi, gură şi
nas.
- Unii din ei se prezintă ca sfinctere ale accstor orificii şi se dispun circular,
alţii - dilatatori şi merg radial
- La contracţia muşchilor mimici se schimbă forma orificiilor naturale
în jurul orbitei e dispus muşchiul orbicular al ochiului (m. orbicularis oculi), care închide fanta palpebrală, adunînd în
jurul ei pliuri convergente. Sub acest muşchi şi, de asemenea, sub venterul frontal al m. occipitofrontalis e dispus
muşchiul ce încruntă sprîncenele (m. corrugator supercilii). El mişcă sprîncenele, formînd între ele pliuri longitudinale.
Cea mai numeroasă grupă de muşchi mimici se dispune în jurul gurii. Aceştia sînt: muşchiul orbicular al gurii (m.
orbicularis), ce inchide orificiul bucal comprimînd strîns şi deplasînd buzele înainte; muşchii ce ridică unghiul gurii şi
buza superioară (m. levator anguli oris et m. levator labii superioris); muşchii ce coboară unghiul gurii şi buza inferioară
(m. depressor anguli oris et m. depressor labii inferioris). Muşchii zigomatici mic şi mare (m. zygomaticus minor et
major) ridică unghiul gurii, adîncesc pliul nazolabial. Toţi muşchii mimici sînt inervaţi de nervul facial. Contractîndu-se,
ei redau sentimente de bucurie, durere, furie, tristeţe, înverşunare, aversiune, în leziunile acestor muşchi sau în caz de
tulburări motorii, poate apărea o mimică impulsivă care în consecinţă trebuie corijată chirurgical. La muşchii feţei se
referă, de asemenea, muşchiul buccinator (m. buccinator), care constituie peretele lateral al vestibulului cavităţii bucale
şi se dispune sub mucoasă în grosimea obrajilor, delimitîndu-se de piele prin corpul adipos.

 Muşchii maseteri- derivaţi ai primului arc visceral (arcuş mandibularis)

- Ei se inserează pe mandibulă, permutînd-o în timpul masticaţiei, parţial
participă în articularea vorbirii.
Clasificare: proprii si auxiliari
Prima grupa: m.temporal+ m.maseter (dispusi superficial)
m. pterigoizi lateral si medial (dispusi profund)
m.temporal