Statul roman modern

Introducere eseu
Prin instaurarea domniilor fanariote in 1711 in Moldova si in 1716 in T.R.,principatele romane
au patruns in lumea orientului.Datorita acestui eveniment a fost posibila ideea de redesteptare
nationala si renastere culturala,ceea ce a dus la modernizare.

Reformismul domnesc
a)reforme politice si sociale
Constantin Mavrocordat,domnitor fanariot care a domnit in Moldova,cat si in T.R.,cu aprobarea
Portii(Imperiul Otoman) a inceput aplicarea unui program de reforme.Ele au fost aplicate succesiv
in cele doua tari si au urmarit realizarea unei monarhii moderne.Reformele sociale si economice au
fost cuprinse intr-un proiect de constitutie care prevedea:
-pe plan administrativ,introducerea lefei(salariului)pentru conducator
-pe plan scal,des intarea darilor multiple si impunerea unor dari xe platite in 4 rate anuale
-pe plan social,a des intat serbia(slugarnicia) in 1746 in T.R. si in 1749 in Moldova,taranii deveneau
clacasi(liberi,dar fara pamant)
Taranii clacasi trebuiau sa presteze claca care reprezenta 12 zile/an in T.R.(munceau gratis) si 24
zile/an in Moldova.
Maria Tereza(1740-1780),imparateasa Imperiului Habsburgic,a adoptat o serie de reforme la
nivelul imperiului care au avut efecte si in Transilvania.
Politica de reforme la nivelul imperiului a fost continuata de ul sau Iosif al II-lea(1780-1790).
b)reforme religioase si culturale
In Transilvania,Maria Tereza,a emis edictul din 1759 prin care a restaurat ortodoxia.
In 1777 a elaborat legea numita “Ratio Educationis” prin care incuraja in intarea de scoli in
mediul rural.
Iosif al II-lea a emis Edictul de Toleranta in 1781 prin care acorda libertate religioasa
ortodoxilor fara sa afecteze importanta religiei catolice si in 1785 a adoptat reforma sociala care
prevedea des ntarea iobagiei in Transilvania.

Reformismul boieresc
a)proiecte politice
In 1769 partida nationala condusa de Gavril Callimachi propunea instaurarea unei republici
aristocratice conduse de 12 mari boieri.
In 1772 o delegatie de boieri din T.R. si M. adreseaza un memoriu marilor puteri prezente la
tratativele de pace de la Focsani prin care cer revenirea la domniile pamantene,respectarea
autonomiei si unirea celor doua tari sub protectia Austriei si Rusiei.
In 1791 cu ocazia tratativelor de pace de la Sistov se redacteaza un memoriu in care se
cere:autonomia si neutralitatea,des ntarea obligatiilor catre poarta cu exceptia tributului,libertatea
comertului,etc.

b)proiecte care vizau aspectul national

In 1791 reprezentantii Scolii Ardelene elaboreaza programul “Supplex Libellus Valahorum” care
cerea:-des intarea denumirii jignitoare de “tolerati” pentru romani
-egalitate in drepturi
-utilizarea limbii romane in administratie si justitie
-utilizarea numelor romanesti pentru localitati
Memoriul este inmanat imparatului Leopold al II-lea,acesta il trimite Dietei de la Cluj care il
respinge sub pretextul ca pune in pericol situatia Transilvaniei.
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fi
 Proiectul politic pasoptist(Revolutia romana de la 1848-1849)
Programele revolutiei romane(secolul 19)
1.”Petitia Proclamatie”-adoptata la Iasi,27 martie 1848.(M)
S-au remarcat revolutionarii V.Alecsandri si A.I.Cuza.Se cerea:
-des intarea cenzurii
-reforma scolilor
-functii acordate dupa merit
-imbunatatirea starii taranilor
2.”Petitia Nationala”-adoptata la Blaj,3-5 mai 1848.(Transilvania)
S-au remarcat Simion Barnutiu,Gheorghe Barit si Avram Iancu.Se cerea:
-des intarea cenzurii
-scoli romanesti
-respingerea anexarii Transilvaniei la Ungaria
-des intarea iobagiei
3.”Printipiile Noastre pentru formarea patriei”-adoptata la Brasov,12 mai 1848.(Transilvania)
Este redactat de revolutionarii moldoveni Costache Negri,V.Alecsandri.Se cerea:
-egalitatea in drepturi
-des intarea privilegiilor boieresti
-unirea Moldovei cu T.R. intr-un singur stat
-improprietarirea taranilor fara despagubire
4.”Proclamatia de la Islaz”-adoptata in T.R.,9 iunie 1848.(T.R.)
Se remarca revolutionarii Ion Heliade Radulescu,Nicolae Balcescu si Nicolae Golescu.Se cerea:
-des ntarea cenzurii
-egalitatea drepturilor
-independenta administrativa si legislativa a T.R.
-emanciparea taranilor si improprietarirea lor prin despagubire
fi
fi
fi
fi
fi
 Statul roman modern
Infaptuire si modernizare

Introducere eseu
Unirea Principatelor a ramas o idee importanta si dupa Revolutia din 1848.In aprilie 1849 se
semneaza Conventia de la Balta-Liman,intre Rusia si Imperiul Otoman.Ea a hotarat:
-revenirea la dominatia efectiva a Rusiei si Imperiului Otoman
-domnii erau numiti pe 7 ani
-domnii erau controlati de Rusia si Imperiul Otoman
Obiectivele conventiei au fost stoparea raspandirii ideilor liberale si mentinerea stabilitatii
politice.In T.R. este numit domn Barbu Stirbei care adopta mai multe reforme si in Moldova
Grigore Ghica,care a permis revolutionarilor intoarcerea in tara.

1.Principatele intre diplomatie si interesele marilor puteri

Pe plan extern are loc o noua etapa a crizei orientale cand s-a desfasurat Razboiul
Crimeii(1853-1856) cand Rusia lupta impotriva Imperiului Otoman,Angliei si Frantei.Rusia va tara
invinsa si in cadrul congresului de pace de la Paris(1856) marile puteri au discutat problema unirii
Principatelor si s-a semnat Tratatul de pace de la Paris care prevedea:
-inlaturarea protectoratului Rusiei
-mentinerea suzeranitatii otomane
-Principatele erau puse sub protectia colectiva a marilor puteri
-libertatea comertului
-dreptul la armata nationala
-convocarea adunarilor ad-hoc
Adunarile ad-hoc aveau un caracter reprezentativ si consultativ,iar hotararile lor erau trimise
marilor puteri intrunite in Conferinta de la Paris.

2.Modalitati de amestec ale marilor puteri in problemele

interne ale Principatelor
Realizarea Tratatului de pace de la Paris a reprezentat o etapa favorabila puterilor care sustineau
unirea,spre exemplu Franta,Anglia si Rusia,acordandu-le un avantaj fata de adversarii unirii,Austria
si Imperiul Otoman.
Pe plan intern,in 1857 se desfasoara alegerea adunarilor ad-hoc.Rezultatele adunarilor ad-hoc au
fost consemnate in “Rezolutiile adunarilor ad-hoc” adoptata in 1857,care hotara:
-respectarea autonomiei(dreptul de a se administra singura) Principatelor
-Unirea Principatelor intr-un singur stat numit Romania
-print strain dintr-o mare familie domnitoare a Europei
Rezolutiile exprimau dorinta de unire a romanilor,un regim democratic si castigarea sprijinului
extern.
fi
 In mai 1858 are loc “Conferinta Marilor Puteri garante” de la Paris care adopta Conventia de la
Paris(august 1858).Aceasta prevedea:
• rol de Constitutie pentru Principate
• constituirea Principatelor Unite ale Moldovei si T.R. sub suzeranitate otomana
• separarea puterilor in stat:
-legislativa(domn si adunare legislativa separat pentru ecare tara)
-executiva(domn si guvern separat pentru ecare tara)
-judecatoreasca(Inalta Curte de Casatie si Justitie de la Focsani,comuna pentru ambele tari)
• domnul era ales pe viata prin vot cenzitar si putea numi ministri,sanctiona legi si dizolva adunarea
• drepturi si libertati cetatenesti
Conventia a reprezentat un pas important spre realizarea Unirii Principatelor si a desemnat
sustinerea Frantei fata de ideea Unirii.
Marile puteri au decis ca Principatele vor conduse pana la alegerea domnilor de 3
caimacani(domn turc).

3.Infaptuirea Unirii Principatelor Romane

A avut loc o campanie electorala agitata pentru constituirea celor 2 adunari care trebuiau sa
aleaga pe domnitori.
La 5 ianuarie 1859 A.I.Cuza este ales domn in Moldova,iar pe 24 ianuarie 1859 in T.R..
Nicolae Iorga a rma ca marile puteri au fost puse in fata faptului implinit.Romanii s-au folosit de
faptul ca in Conventia de la Paris nu se preciza ca aceeasi persoana poate aleasa ca domnitor in
ambele principate,a.i. la 24 ianuarie 1859 s-au pus bazele statului roman modern.

Domnia lui A.I.Cuza(1859-1866)

Consolidarea unirii
Dupa unire,situatia Principatelor este complexa pentru ca unirea nu era recunoscuta de Marile
Puteri si functionau 2 guverne si 2 adunari.Cuza demareaza procesul prin care trebuie sa se
recunoasca dubla alegere a lui si sa se realizeze unirea administrativa si politica.
Dubla alegere a lui Cuza a fost recunoscuta in toamna anului 1859,Cuza urmand sa uni ce
sistemul telegra c si vamal,agentiile diplomatice si uni ca armata.
Ulterior,in decembrie 1861, sultanul recunoaste unirea,dar numai pe timpul domniei lui Cuza.
Reformele
Au loc alegeri pentru Adunarea Legislativa Unica,castigate de Conservator,iar primul guvern
unic va condus de conservatorul Barbu Catargiu.
Viata politica era dominata de conservatori si liberali,iar Cuza ii simpatiza pe liberalii
moderati,intrucat conservatorii refuzau sa accepte reformele moderne propuse de Cuza.
In primavara anului 1862,conservatorii au prezentat un proiect de lege rurala prin care
taranii erau improprietariti cu loturi mici de pamant,iar liberalii,reprezentati de Mihail Kogalniceanu,
prezinta un proiect prin care improprietarirea taranilor se va face in mod diferentiat.Cuza sustine
proiectul liberal si il refuza pe cel conservator, iar in iunie 1862 Barbu Catargiu este asasinat,
Kogalniceanu devenind prim-ministru.

In primavara anului 1864 se reiau discutiile legate de problema rurala(agrara),iar in cele din
urma Cuza dizolva adunarea si este adoptata prin plebiscit(consultarea populatiei) constitutia
numita Statutul Dezvoltator al Conventiei de la Paris si se impune o domnie autoritara,iar
executivul controleaza legislativul.
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fi
fi
 In urma acestor evenimente,la 14 august 1864 adopta legea rurala care prevedea:
-emanciparea clacasilor prin despagubire
-taranii erau improprietariti in functie de numarul de vite
-pentru pamantul primit se platea o rascumparare 15 ani
-pamantul nu putea vandut 30 de ani
Importanta legii:
-au primit pamant 460.000 de familii
-se dezvolta agricultura
-s-a schimbat statutul taranilor
-proprietatea taraneasca a ajuns la 30% din suprafata arabila
-pamantul putea lasat mostenire
Limitele reformei:
-intinderea mica a loturilor primite de tarani
-un numar mare de tarani nu au primit pamant

Cuza a mai adoptat legi in urmatoarele domenii:

-juridic(Codul Penal,Codul Civil)
-economic(Legea pentru seculizarea averilor manastiresti in 1863,au fost con scate pamanturile
manastirilor si au trecut sub controlul statului)
-invatamantului(in 1864,prin care invatamantul primar devine obligatoriu si gratuit si se in inteaza
Universitatea din Iasi si Bucuresti)
-politica externa(se in inteaza Ministerul de Externe si se semneaza conventii vamale cu alte tari)

In ianuarie 1865 relatiile dintre Cuza si Kogalniceanu devin tensionate,Kogalniceanu isi prezinta
demisia si Cuza o accepta.Impotriva lui Cuza s-a format “monstruasa” cualitie care-l obliga pe Cuza
sa abdice la 11 februarie 1866.
In concluzie,domnia lui Cuza a fost importanta pentru ca s-au pus bazele institutiilor statului
modern si Romania se a rma intre statele europene.
fi
fi
fi
fi
fi
fi
 Unirea din 1918
Realizarea Romaniei Mari a avut loc in 1918 in urma unirii Basarabiei,Bucovinei si
Transilvaniei cu Romania.A fost rezultatul actiunii romanilor care au pro tat de faptul ca la sfarsitul
Primului Razboi Mondial au disparut Imperiul Tarist si Imperiul Austroungar.In realizarea unirii
distingem 3 etape:
-autonomia
-independenta
-unirea

1.Unirea Basarabiei cu Romania

In martie 1917 s-a format Partidul National Moldovenesc care a condus miscarea pentru
autonomie.
Situatia Basarabiei se agraveaza si se cere ajutorul armatei romane care obliga armata rusa
sa se retraga si restabileste ordinea.In luna ianuarie 1918 Rusia Sovietica intrerupe relatiile
diplomatice cu Romania si se proclama independenta,urmand ca la 27 martie 1918 Basarabia sa se
uneasca cu Romania.

2.Unirea Transilvaniei cu Romania

In toamna anului 1918 si-au reluat activitatea PNR-ul si PSD-ul.In aceasta perioada se
adopta Declaratia de la Oradea care cerea libertatea natiunii romane si separarea politica de
Ungaria si se constituie Consiliul National Roman Central(CNRC) care va coordona actiunea
pentru realizarea unirii cu Romania.
In noiembrie 1918 CNRC adreseaza o nota guvernului ungar prin care ii cere puterea in
stat,dar fara succes.
In ciuda acestui fapt s-a lansat documentul “Catre popoarele lumii” in care se spunea ca
unirea Transilvaniei cu Romania este dorinta poporului roman,urmand ca la 1 decembrie 1918 sa
aiba loc unirea Transilvaniei cu Romania.
fi