Prog - ad.LINCA Luca

Descărcați ca docx, pdf sau txt
Descărcați ca docx, pdf sau txt
Sunteți pe pagina 1din 15

ŞCOALA GIMNAZIALĂ ,,NIFON BĂLĂȘESCU”, ŞCOALA GIMNAZIALĂ

TULCEA SPECIALĂ NR.14, TULCEA


Nr…………/………………..

Director, Director,
Prof. GRAMA GINA Prof. BUMBAC CARMEN GABRIELA

PROGRAMĂ ŞCOLARĂ ADAPTATĂ


DISCIPLINA COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ
AN ŞCOLAR 2021-2022

Conf. ord. al ministrului nr. 3418/19.03.2013

Elev-LINCĂ LUCA MARIUS


Clasa a II- aB

Profesor învăţământ primar-MARIN MIHAELA

Învăţător itinerant /de sprijin:Lavrente Tamara


ŞCOALA GIMNAZIALĂ, ,,NIFON BĂLĂȘESCU” ŞCOALA GIMNAZIALĂ
TULCEA SPECIALĂ NR.14, TULCEA
Nr………/…………………..

Director, Director,
Prof. GRAMA GINA Prof. BUMBAC CARMEN GABRIELA

PROGRAMĂ ŞCOLARĂ ADAPTATĂ


DISCIPLINA MATEMATICĂ ȘI EXPLORAREA MEDIULUI
AN ŞCOLAR 2021-2022

Conf. ord. al ministrului nr. 3418/19.03.2013

Elev-LINCĂ LUCA MARIUS


Clasa a II- aB

Profesor învăţământ primar-MARIN MIHAELA

Învăţător itinerant /de sprijin:Lavrente Tamara


PROGRAMA SCOLARA ADAPTATĂ după curriculum clasei I
COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ

Competenţe generale

1. Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute

2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare

3. Receptarea unei varietăţi de mesaje scrise, în contexte de comunicare


cunoscute

4. Redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare


Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare

1. Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute

Competente specifice Exemple de activitati de invatare


Pana la sfarsitul clasei aII-a vor fi exersate Pe parcursul clasei aII-a se recomanda
urmatoarele competente: derularea urmatoarelor activitati de
invatare:
- audierea unor poveşti,
1.1. Identificarea semnificaţiei unui - audierea unor povestiri simple, ilustrate,
mesaj oral, pe teme accesibile, rostit cu despre istoria scrisului
claritate

-identificarea personajelor/ personajului


unui text audiat
- oferirea unor răspunsuri la întrebări de
genul: „Cine? Unde? ”
-formularea unor întrebări şi răspunsuri
referitoare la conţinutul unui mesaj-cu
sprijin

1.2. Identificarea unor informaţii variate - jocuri de tipul: „Recunoaşte povestea şi


dintr-un mesaj rostit cu claritate personajul”

-jocuri de pronunţie a cuvintelor care


încep/ se termină/ conţin un anumit sunet
- „Completează silaba”, „Grupează după
numărul de silabe” etc.
- numărători melodice însoţite de mişcare
- analiza şi sinteza fonetică a cuvintelor şi
silabelor
- despărţirea cuvintelor în silabe,
numărarea silabelor unui cuvânt şi
reprezentarea lor prin simboluri/ semne/
jetoane/ gesturi/ bătăi din palme
1.3. Identificarea unor sunete, silabe, - rostirea cuvintelor pe silabe în
cuvinte în enunţuri rostite cu claritate numărători sau jocuri
- stabilirea poziţiei unui sunet în silabă/
cuvânt
-numărarea cuvintelor din propoziţii de 1-
3 cuvinte
-stabilirea poziţiei şi a ordinii cuvintelor
din propoziţii de 1-3 cuvinte
1.4. Exprimarea interesului pentru - vizionarea unor scurte secvenţe din
receptarea de mesaje orale, în contexte emisiuni şi filme pentru copii şi discutarea
de comunicare cunoscute lor
2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare

Competente specifice Exemple de activitati de invatare


Pana la sfarsitul clasei a II-a vor fi exersate
Pe parcursul clasei a II-a se recomanda
urmatoarele competente: derularea urmatoarelor activitati de
invatare:
2.1. Formularea unor enunţuri proprii în - utilizarea formulelor specifice în situaţii
diverse situaţii de comunicare concrete de tipul: urare, solicitare,
prezentarea unor scuze etc.
- oferirea unor informaţii despre sine,
despre familie, colegi, despre activităţile
preferate etc., folosind enunţuri simple
- formularea unor întrebări şi răspunsuri
prin care se solicită lămuriri sau informaţii
referitoare la diverse teme din sfera de
interes a copiilor
- exersarea unor formule de adresare, de
solicitare, de mulţumire, adaptate
interlocutorului
- relatarea unor evenimente semnificative
din viaţa proprie sau din activitatea
şcolară/ a clasei
- exersarea exprimării, clare şi corecte, şi
conştientizarea importanţei acesteia în
reuşita comunicării

- formularea unor enunţuri simple, corecte,


coerente, referitoare la activităţi
2.2. Transmiterea unor informaţii prin desfăşurate –cu sprijin
intermediul mesajelor simple -

- scurte descrieri (cel puţin trei trăsături)


referitoare la personaje de desene
2.3. Participarea cu interes la dialoguri animate/ benzi desenate/ persoane
simple, în diferite contexte de cunoscute (părinţi, fraţi, surori, colegi)-cu
comunicare sprijin

2.4. Exprimarea propriilor idei - concentrarea atenţiei pe subiectul


referitoare la contexte familiare, discuţiei şi menţinerea unei conversaţii pe
manifestând interes şi încredere în sine diferite teme de interes
- exerciţii de primire sau de oferire a unor
complimente

3.Receptarea unei varietăţi de mesaje scrise, în contexte de comunicare cunoscute


Competente specifice Exemple de activitati de invatare
Pe parcursul clasei a II-a se recomanda
Pana la sfarsitul clasei a II-a vor fi exersate derularea urmatoarelor activitati de
urmatoarele competente: invatare:

- recunoaşterea literelor mari şi mici, de


3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii tipar şi de mână
scurte, scrise cu litere de mână - compunerea, la alfabetarul mobil, a unor
silabe, cuvinte, propoziţii din 3-5 cuvinte
- marcarea prin colorare, subliniere,
decupare, încercuire, a unor cuvinte din
propoziţii solicitate de cadrul didactic sau
de elevi
- completarea unor silabe date pentru a
obţine cuvinte
- citirea pe silabe/ integrală a cuvintelor
scrise cu litere de tipar sau de mână
- citirea în ritm propriu a unor enunţuri
sau texte scurte care conţin cuvinte cu
structură fonetică simplă, scrise cu litere
de tipar sau de mână
- citirea în perechi, citirea în lanţ, citirea
ştafetă, citirea ghidată şi/ sau selectivă a
unor cuvinte şi propoziţii

- identificarea personajelor în textul citit


3.2. Identificarea mesajului unui scurt - recunoaşterea în ilustraţii a personajelor
text care prezintă întâmplări, fenomene, - asocierea unor cuvinte/ enunţuri, scrise
evenimente familiare cu litere de tipar şi de mână, cu imaginile
potrivite
- citirea selectivă a unor cuvinte şi
enunţuri dintr-un text scurt

3.3. Identificarea semnificaţiei unor - recunoaşterea unor simboluri întâlnite în


simboluri din universul familiar, care situaţii cotidiene: M – metrou, P- parcare,
transmit mesaje simple I - informaţii, intrare, ieşire, farmacie,
trecere de pietoni, semafor etc.
- punerea în corespondenţă a imaginilor cu
mesajele orale/ scrise indicate

- citirea individuală şi din proprie


iniţiativă a unor poveşti, povestiri etc.
3.4. Exprimarea interesului pentru - memorare unor poezii şi ghicitori
lectura unor texte simple, susţinute de - activităţi în biblioteca şcolii
suport imagistic - observarea intuitivă a cărţilor de diverse
forme, dimensiuni, grosimi, cu sau fără
imagini

4.Redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare

Competente specifice Exemple de activitati de invatare


Pe parcursul clasei a II-a se recomanda Pe parcursul clasei a II-a se recomanda
derularea urmatoarelor activitati de derularea urmatoarelor activitati de
invatare: invatare:

4.1. Scrierea literelor de mana - exerciţii de dezvoltare a musculaturii fine


a mâinii
- modelarea din plastilină a contururilor
unor litere;
- trasarea în duct continuu a literelor de
mână (începând prin unirea punctelor care
le compun)
- executarea conturului unor litere, silabe,
cuvinte cu degetul pe blatul mesei, în aer, ,
cu creta pe tablă, cu markerul pe coli mari
- scrierea literelor de mână, folosind
diverse instrumente de scris (creion,
carioca, stilou, pensulă, cretă) pe variate
suporturi (foaie velină, foaie liniată, tablă
etc.)
- copierea, transcrierea literelor, silabelor,
cuvintelor, enunţurilor din 3-5 cuvinte
menţinând distanţa dintre elementele
grafice, dintre litere şi dintre cuvinte
- completarea după model, cu litere de
mână, a unor enunţuri din cuprinsul unor
bilete, invitaţii, felicitări, scurte scrisori
- exerciţii de aşezare în pagină a datei, a
4.2. Redactarea unor mesaje scurte, titlului, a alineatelor, de păstrare a
formate din cuvinte scrise cu litere de distanţei dintre cuvinte
mână, folosind materiale diverse - scrierea după dictare a literelor,
silabelor, cuvintelor, propoziţiilor din 1-3
cuvinte;

-alcătuirea şi scrierea unor enunţuri


4.3. Exprimarea unor idei şi sentimente scurte, având suport vizual
prin intermediul limbajelor - scrierea unor cuvinte, propoziţii cu
convenţionale şi neconvenţionale ajutorul computerului
CONȚINUTURI

Acte de vorbire: a se prezenta, a identifica un obiect/ o persoană/ un loc, a cere,


a formula o solicitare
Cuvântul. Propoziţia/ Enunţul
Introducerea cuvintelor noi în vocabularul propriu
Dialogul
Menţinerea unui dialog despre: şcoală, familie şi locuinţă, prieteni, colegi,
mediul înconjurător, igiena clasei şi a locuinţei, conduita în mijloacele de
transport în comun, în sala de spectacol
Reguli de vorbire eficientă: elemente de politeţe verbală asociate actelor de
limbaj utilizate (salutul, prezentarea, formularea unei cereri, ascultarea şi
respectarea opiniei celuilalt)
Forme ale discursului oral
Povestirea unor întâmplări trăite sau observate
Descrierea unui obiect, fenomen sau a unei persoane
Reguli ale discursului oral
Pronunţie clară şi corectă
Acord de număr şi gen, fără terminologie
Intonaţie adecvată
Cartea
Numerotarea paginilor, direcţii de orientare în pagină
Literele mici şi mari de tipar şi de mână
Grupurile de litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi
Alfabetul limbii române
Citirea cuvintelor mono şi plurisilabice
introduse progresiv)
Cuvinte care conţin diftongii: oa, ea, ia, ie, ua, uă (fără terminologie)
Citirea propoziţiilor/ enunţurilor
Citirea textelor scurte (de maxim 75 de cuvinte, introduse progresiv)
Aşezarea textului în pagină
Titlu. Autor. Alineate
Alfabetul limbii române
Literele mici şi mari de mână
Grupurile de litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi
Ortografia
Scrierea ortografică a cuvintelor
Scrierea cu majusculă la începutul propoziţiei şi al titlului
Scrierea cu majusculă a substantivelor proprii (fără terminologie)
Scrierea corectă a cuvintelor care conţin grupurile de litere ce, ci, ge, gi, che,
chi, ghe, ghi
Punctuaţia
Punctul
Semnul întrebării
Linia de dialog
Organizarea textului scris
Scrierea caligrafică pe liniatură tip I
Plasarea datei, a titlului, folosirea alineatelor
Scrierea funcţională
Copieri. Transcrieri (litere, silabe, cuvinte, propoziţii, texte de maxim 30 de
cuvinte). Dictări
Biletul
Invitaţia. Felicitarea
Scrisoarea. Jurnalul (text şi desene
Vocabular
Cuvântul– grup de sunete asociat cu un înţeles
Cuvinte cu sens asemănător
Cuvinte cu sens opus
Fonetică
Sunetele limbii române. Articularea vocalelor şi consoanelor (fără denumire)
Silaba
Cuvântul
Despărţirea cuvintelor în silabe intuitiv, fără cunoaşterea regulilor
Propoziţia/ enunţul (fără teoretizări )
PROGRAMA SCOLARA ADAPTATĂ –după curriculum clasei I
MATEMATICĂ ȘI EXPLORAREA MEDIULUI

Competenţe generale

1. Utilizarea numerelor în calcule elementare


2. Evidenţierea caracteristicilor geometrice ale unor obiecte localizate în
spaţiul înconjurător
3. Identificarea unor fenomene/relaţii/ regularităţi/structuri din mediul
apropiat
4. Generarea unor explicaţii simple prin folosirea unor elemente de logică
5. Rezolvarea de probleme pornind de la sortarea şi reprezentarea unor
date
6. Utilizarea unor etaloane convenţionale pentru măsurări şi estimări
Competențe specifice și exemple de activități de învățare

1.Utilizarea numerelor în calcule elementare

Competențe specifice Exemple de activități de învățare


Pe parcursul clasei a II-a se Pe parcursul clasei a II-a se recomanda derularea
recomanda derularea urmatoarelor activitati de invatare:
urmatoarelor activitati de
invatare:

1.1. Scrierea, citirea şi - reprezentarea numerelor de două cifre cu ajutorul


formarea numerelor până la 50 numărătorii de poziţionare;
- reprezentarea prin obiecte (beţişoare, bile etc) a numerelor
din intervalul 0 -50;
- reprezentarea zecilor prin mănunchiuri de câte 10
beţişoare;
- citirea numerelor de la 0 la 50;
- scrierea numerelor de la 0 la 50, pe reţeaua caietului de
matematică;
- evidenţierea cifrei unităţilor/zecilor dintr-un număr;
- numărarea obiectelor/fiinţelor din mediul apropiat
- numărare din 1 în 1, din 2 în 2, din 10 în 10 etc., în ordine
crescătoare şi descrescătoare, cu precizarea limitelor
intervalului (de la ...până la)
- evidenţierea cifrei unităţilor sau a zecilor dintr-un număr
(ex.: Coloraţi cifra zecilor cu roşu; Scrieţi cu verde cifra
unităţilor);

- compararea unor grupuri de obiecte prin punerea


1.2. Compararea numerelor în elementelor unele sub altele, încercuirea părţilor comune,
concentrul 0-50 punerea în corespondenţă;
- scrierea rezultatelor obţinute prin comparare, utilizând
semnele <, >, =;
- compararea a două numere naturale mai mici decât 50,
atunci când acestea au acelaşi număr de zeci/de unităţi, cu
ajutorul mulţimilor de obiecte sau al numărătorii de
poziţionare;
- identificarea numerelor pare şi impare dintr-un şir (ex.:
numerotarea clădirilor pe o stradă);
- identificarea „vecinilor” unui număr de la 0 la 50;
- identificarea numerelor pare/impare dintr-un şir dat;
- identificarea numărului mai mic/mai mare pe baza
algoritmului de comparare a două numere mai mici decât 50;

1.3. Ordonarea numerelor în - ordonarea crescătoare/descrescătoare a unor numere


concentrul 0 -50, folosind naturale prin compararea acestora două câte două;
poziţionarea pe axa numerelor, - scrierea unui şir de numere pare/impare, având date limitele
estimari,aproximari intervalului;
- poziţionarea pe axă a unor numere date;

-numărare cu pas dat ( ex. din 2 în 2, din 10 în 10), folosind


ca suport intuitiv obiecte sau desene;
- compunerea şi descompunerea numerelor în concentrul 0 –
50, folosind obiecte, desene şi numere;
- jocuri de rol care solicită compunerea/ descompunerea
numerelor din concentrul 0-50 (ex.: La piaţă, Facem ordine în
bibliotecă etc.);
- adăugarea/extragerea de elemente dintr-o mulţime de
obiecte, fiecare operaţie fiind însoţită de numărarea
1.4. Efectuarea de adunări şi obiectelor;
scăderi, mental şi în scris, în - adăugarea/extragerea de elemente dintr-o mulţime dată,
concentrul 0-50, recurgând pentru a obţine mulţimi „cu tot atâtea elemente”;
frecvent la numărare - efectuarea de adunări şi scăderi şi verificarea cu obiecte
- rezolvarea de adunări şi scăderi, mental şi în scris, cu şi
fără trecere peste ordin, respectând algoritmul şi aşezarea
corectă a unităţilor şi zecilor

- adunarea cardinalelor unor mulţimi care au acelaşi număr


de elemente;
- jocuri de extragere repetată a unui anumit număr de
elemente dintr-o mulţime dată (ex.: „De câte ori pot extrage
1.5.Efectuarea de adunări câte 3 bile dintr-un grup de 9 bile”; „Un băieţel împarte în
repetate/ scăderi repetate prin mod egal 10 bomboane celor 5 colegi ai săi. Câte bomboane
numărare şi reprezentări primeşte fiecare coleg?”);
obiectuale în concentrul 0-50
-aflarea sumei/diferenţei a două numere mai mici decât 50;
- identificarea numărului mai mic/mai mare pe baza
comparării a două numere mai mici decât 50 şi scrierea
relaţiei;
1.6. Utilizarea unor denumiri şi -rezolvarea unor probleme ILUSTRATE
simboluri matematice (termen,
sumă, total, diferenţă, <, >, =,
+. -) în rezolvarea de probleme

2.Evidentierea caracteristicilor geometrice ale unor obiecte localizate in spatiul


inconjurator

- jocuri de poziţionare a obiectelor în spaţiu, în


2.1. Orientarea şi mişcarea în spaţiu în raport cu alte obiecte precizate (ex.: aşază
raport cu repere/direcţii date folosind creionul galben în stânga creionului roşu);
sintagme de tipul: în, pe, deasupra, - identificarea poziţiei verticală, orizontală sau
dedesubt, lângă, în faţă, în spate, stânga, oblică a unor obiecte din realitatea imediată
dreapta, orizontal, vertical, oblic , interior, sau în cadrul unor desene (ex.: încercuieşte
exterior, obiectele desenate în poziţie orizontală;
colorează obiectele desenate în poziţie oblică;)
- scrierea pe reţeaua de pătrăţele a caietului de
matematică a liniuţelor orizontale, verticale,
oblice;
- identificarea interiorului şi exteriorului unei
figuri;
-

2.2. Recunoaşterea unor figuri geometrice -conturarea pe foaie velină a unor forme
în mediul apropiat şi în reprezentări plane geometrice plane (pătrat, triunghi, dreptunghi,
accesibile (incluzând desene, reproduceri cerc), cu ajutorul unor şabloanelor;
de artă, reprezentări schematice ) - desenarea formelor geometrice (pătrat,
triunghi, dreptunghi, cerc), pe reţeaua de
pătrate din caietul de matematică;
- decuparea pe contur a formelor geometrice
plane de diferite dimensiuni, realizate pe
diverse suporturi (hârtie glasată, carton);

3.Identificarea unor fenomene/ relatii /regularitati/structuri din mediul apropiat

3.1. Rezolvarea de probleme prin -completarea de şiruri de numere/obiecte


observarea unor regularităţi din mediul ordonate mai mici decât 50, respectând reguli
apropiat precizate;
- realizarea/transcrierea unor modele repetitive
- înşirarea mărgelelor, jucăriilor etc. respectând
o anumită regulă;
- identificarea unei zile/luni care lipseşte dintr-o
serie dată (ex.: ianuarie,...., martie;
joi,...sâmbătă);
- recunoaşterea organelor şi localizarea
acestora folosind imagini din atlase sau mulaje;
- identificarea pe propriul corp a zonelor unde
sunt amplasate anumite organe;
- utilizarea unor unelte şi materiale de curăţare
3.2. Manifestarea grijii pentru comportarea a mediului (greblă, mănuşi de protecţie etc.);
corectă în relaţie cu mediul natural - identificarea propriilor greşeli de
comportament faţă de mediul înconjurător

4.Generarea unor explicatii simple prin folosirea unor elemente de logica

4.1. Formularea rezultatelor unor observaţii, - jocuri logico-matematice referitoare la


folosind câţiva termeni ştiinţifici, reuniunea a două mulţimi disjuncte;
reprezentări prin desene şi operatorii logici
„şi”, „sau”, „nu”
- recunoaşterea cauzei care a determinat
uscarea unei plante verzi ca urmare a
explorării fenomenului (lipsa de apă, lipsa
luminii etc.);
4.2. Identificarea unor consecinţe ale unor - recunoaşterea efectului forţei gravitaţionale
acţiuni, fenomene, procese simple asupra corpurilor de pe Pământ – căderea
liberă;
- prezentarea rolului Soarelui ca sursă de
lumină şi căldură şi importanţa acestuia în
menţinerea vieţii;
- prezentarea efectelor pozitive/negative ale
Soarelui asupra Pământului;
- prezentarea efectelor pozitive şi negative
produse de precipitaţii;

5.Rezolvarea de probleme pornind de la sortarea si reprezentarea unor date

- identificarea dintr-un şir de imagini a celor


care întrunesc simultan două condiţii
5.1. Sortarea şi clasificarea unor date din (ex.:animale cu schelet intern şi cu două
mediul apropiat pe baza a două criterii picioare; cu patru picioare şi se hrănesc doar
cu iarbă etc.);
- gruparea fotografiilor elevilor clasei după luna
în care s-au născut şi zodie, gen etc. şi
realizarea unui grafic cu bare pe baza datelor
colectate;

5.2. Rezolvarea de probleme simple în care - rezolvarea de probleme folosind obiecte


intervin operaţii de adunare sau scădere în concrete sau reprezentări simbolice
concentrul 0-100, cu sprijin în obiecte, - rezolvarea unor probleme după imagini date
imagini sau reprezentări schematice

CONȚINUTURILE ÎNVĂȚĂRII

NUMERE
Numere naturale 0 -50:
recunoaştere, formare, citire, scriere (cu cifre), comparare, ordonare, numere pare/impare:
- de la 0 la 31
- de la 31 la 50
Adunarea şi scăderea în concentrul 0 – 10 Evidenţierea proprietăţilor adunării
(comutativitate, asociativitate, element neutru - fără precizarea terminologiei) Adunarea şi
scăderea în concentrul 0 – 50, fără TRECERE peste ordin
Proba adunării. Proba scăderii
Probleme care se rezolvă printr-o operaţie
Probleme care se rezolvă prin două operaţii de adunare şi/sau scădere
Orientare spaţială şi localizări în spaţiu
Poziţii ale unui obiect: verticală, orizontală, oblică; interior, exterior
Figuri plane / 2D
Pătrat, dreptunghi, triunghi, cerc:
reprezentare grafică
Corpuri/ 3D
Cub, cuboid, cilindru, sferă: descriere (feţe – formă, număr
Timp
Ora (ora fixă, jumătatea de oră),
Ziua, săptămâna, luna, anul: durată
Anotimpurile: durată
Bani
Leul (1 leu = 100 de bani); monede şi bancnote (maxim 100 lei)
Schimburi echivalente valoric în concentrul 0-100
Corpul omenesc
Scheletul şi organe majore ale corpului (creier, inimă, plămâni, stomac, rinichi); localizare şi
roluri
Plante şi animale
Rolul structurilor de bază la plante
Scheletul şi organele majore la animale (creier, inimă, plămâni, stomac, rinichi); localizare şi
roluri
Elemente intuitive privind:
Pământul
Transformări ale apei: solidificare, topire, evaporare, fierbere, condensare
Universul
Soarele, sursă de căldură şi lumină

Forţe şi mişcare
Căderea liberă a corpurilor
Forme şi transfer de energie
Forme de energie (lumina, căldura electricitatea), surse de energie (soarele, apa, vântul,
cărbunii, petrolul) şi utilizări în practică
Unde şi vibraţii: producerea şi propagarea sunetelor

S-ar putea să vă placă și