LEGE nr.

47 din 18 mai 1992*) privind organizarea şi

funcţionarea Curţii Constituţionale - REPUBLICARE
Forma sintetică la data 09-Oct-2019. Acest act a fost creat utilizand tehnologia SintAct®-Acte Sintetice. SintAct® şi
tehnologia Acte Sintetice sunt mărci inregistrate ale Wolters Kluwer.
CAPITOLUL I: Dispoziţii generale
Art. 1
(1)Curtea Constituţională este garantul supremaţiei Constituţiei.
(2)Curtea Constituţională este unica autoritate de jurisdicţie constituţională în
România.
(3)Curtea Constituţională este independentă faţă de orice altă autoritate publică şi
se supune numai Constituţiei şi prezentei legi.
Art. 2
(1)Curtea Constituţională asigură controlul constituţionalităţii legilor, a tratatelor
internaţionale, a regulamentelor Parlamentului şi a ordonanţelor Guvernului.
(2)Sunt neconstituţionale prevederile actelor prevăzute la alin. (1), care încalcă
dispoziţiile sau principiile Constituţiei.
(3)Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu
privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile
supuse controlului.
Art. 3
(1)Atribuţiile Curţii Constituţionale sunt cele stabilite de Constituţie şi de prezenta
lege.
(2)În exercitarea atribuţiilor care îi revin Curtea Constituţională este singura în
drept să hotărască asupra competenţei sale.
(3)Competenţa Curţii Constituţionale, stabilită potrivit alin. (2), nu poate fi
contestată de nicio autoritate publică.
Art. 4
Sediul Curţii Constituţionale este în municipiul Bucureşti.
prevederi din capitolul I (Regulament din 2012) la data 01-Apr-2012 pentru capitolul I

CAPITOLUL I: Dispoziţii generale

Art. 1
Curtea Constituţională este organizată şi funcţionează în baza dispoziţiilor art. 142-147 din Constituţia
României, republicată, ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale,
republicată, şi ale prezentului regulament.
Art. 2
Prezentul regulament stabileşte organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, atribuţiile şi regulile de
procedură specifice activităţii acesteia, precum şi regulile de procedură ce privesc răspunderea disciplinară.
Art. 3
Dispoziţiile prezentului regulament se interpretează şi se aplică în conformitate cu prevederile Legii nr.
47/1992, republicate, ale Legii nr. 124/2000 privind structura personalului Curţii Constituţionale, ale Legii
nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare, şi ale celorlalte dispoziţii legale aplicabile, după caz, judecătorilor şi personalului Curţii
Constituţionale.
CAPITOLUL II: Organizarea Curţii Constituţionale
Art. 5
(1)Curtea Constituţională se compune din 9 judecători numiţi pentru un mandat de
9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit.

1
(2)Trei judecători sunt numiţi de Camera Deputaţilor, trei de Senat şi trei de
Preşedintele României.
(3)Curtea Constituţională se înnoieşte cu o treime din numărul judecătorilor din 3
în 3 ani.
(4)Fiecare Cameră a Parlamentului numeşte, cu votul majorităţii membrilor săi, la
propunerea Biroului permanent şi pe baza recomandării Comisiei juridice, în calitate
de judecător, persoana care a întrunit numărul cel mai mare de voturi.
(4)Fiecare Cameră a Parlamentului numeşte, la propunerea Biroului permanent şi
pe baza recomandării Comisiei juridice, în calitate de judecător, persoana care a
întrunit votul majorităţii membrilor prezenţi.
(la data 19-Mar-2018 Art. 5, alin. (4) din capitolul II modificat de Art. 1 din Legea 66/2018 )
(5)Candidaturile se pot depune la Comisia juridică de grupurile parlamentare, de
deputaţi şi de senatori. Fiecare candidat va depune "curriculum vitae" şi actele
doveditoare că îndeplineşte condiţiile prevăzute de Constituţie. Candidaţii vor fi
audiaţi de comisie şi de plenul Camerei. Raportul Comisiei juridice se va referi,
motivat, la toţi candidaţii.
prevederi din anexa 1 (Regulament din 2012) la data 01-Apr-2012 pentru Art. 5 din capitolul II

ANEXĂ: STRUCTURA ORGANIZATORICĂ a Curţii Constituţionale

[POZA - a se vedea actul care reglementează]

Art. 6
Curtea Constituţională îşi desfăşoară activitatea în plen, în condiţiile prezentei legi şi
ale Regulamentului de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale, iar actele
Curţii se adoptă cu votul majorităţii judecătorilor, dacă prin prezenta lege nu se
prevede altfel.
Art. 7
(1)Curtea Constituţională are un preşedinte ales prin vot secret, pentru o perioadă
de 3 ani, cu majoritatea voturilor judecătorilor, în termen de 5 zile de la înnoirea
Curţii.
(2)Mandatul preşedintelui poate fi reînnoit.
(3)Pentru alegerea preşedintelui, fiecare grupă de judecători numiţi de Camera
Deputaţilor, de Senat şi de Preşedintele României poate propune o singură
candidatură. Dacă la primul tur de scrutin niciun candidat nu întruneşte majoritatea
voturilor, se va proceda la al doilea tur de scrutin între primii doi clasaţi sau traşi la
sorţi, dacă toţi candidaţii obţin acelaşi număr de voturi. Operaţiunile de alegere a
preşedintelui sunt conduse de judecătorul cel mai în vârstă.
(4)Preşedintele numeşte un judecător care îi va ţine locul în timpul absenţei.
Art. 8
(1)În caz de vacanţă a funcţiei, se alege un preşedinte până la încheierea perioadei
de 3 ani prevăzute la art. 7 alin. (1).
(2)Alegerea are loc în termen de 5 zile de la constatarea vacanţei, potrivit
procedurii prevăzute la art. 7 alin. (3).
Art. 9
(1)Preşedintele Curţii Constituţionale are următoarele atribuţii:
a)coordonează activitatea Curţii Constituţionale;
b)convoacă şi prezidează şedinţele Curţii Constituţionale;

2
c)desemnează judecătorul-raportor în cazurile prevăzute de lege şi stabileşte
termenele de judecată;
d)reprezintă Curtea Constituţională în faţa autorităţilor publice şi a altor organizaţii,
române sau străine;
e)constată cazurile de încetare a mandatului judecătorilor, prevăzute în prezenta
lege, şi sesizează autorităţile publice care i-au numit, pentru ocuparea postului
devenit vacant;
f)îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de lege sau de Regulamentul de organizare şi
funcţionare a Curţii Constituţionale.
(2)Preşedintele supraveghează activitatea de ordonator de credite a secretarului
general al Curţii Constituţionale.
(3)În exercitarea atribuţiilor de conducere administrativă, preşedintele emite
ordine.
prevederi din Art. 5 din capitolul II (Regulament din 2012) la data 01-Apr-2012 pentru Art. 9 din
capitolul II

Art. 5
(1) Preşedintele Curţii Constituţionale îndeplineşte atribuţiile prevăzute de Legea nr. 47/1992, republicată,
precum şi următoarele atribuţii:
a) dispune şi semnează comunicarea sesizărilor adresate Curţii Constituţionale către autorităţile publice,
pentru ca acestea să transmită, în cazurile prevăzute de lege, punctele de vedere, precum şi orice alte
documente solicitate de către Curte, potrivit legii;
b) desemnează judecătorul-raportor şi magistratul-asistent în dosarele înregistrate pe rolul Curţii
Constituţionale;
c) sesizează Consiliul Superior al Magistraturii privind neregulile referitoare la trimiterea actelor de sesizare
a Curţii Constituţionale, atunci când este necesar;
d) îl înştiinţează pe Preşedintele României în cazurile prevăzute de Constituţie şi de Legea nr. 47/1992,
republicată;
e) dispune, potrivit legii, publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a actelor Curţii Constituţionale,
precum şi comunicarea acestora autorităţilor publice prevăzute de lege;
f) numeşte prin ordin magistraţii-asistenţi, magistraţii - asistenţi-şefi şi prim-magistratul-asistent şi conduce
activitatea acestora;
g) numeşte prin ordin personalul de specialitate juridică asimilat magistraţilor-asistenţi şi personalul auxiliar
de specialitate;
h) repartizează magistraţii-asistenţi pe lângă judecătorii Curţii Constituţionale, cu acordul judecătorilor;
i) repartizează spre soluţionare, printr-o rezoluţie datată, cererile, petiţiile şi orice alte memorii adresate
Curţii Constituţionale;
j) aprobă eliberarea de copii de pe actele din dosarele Curţii Constituţionale, la cererea motivată a părţilor;
k) aprobă statul de funcţii şi de personal;
l) dispune delegările de atribuţii, în condiţiile legii;
m) încheie şi desface, în condiţiile legii, contractele individuale de muncă;
n) exercită autoritatea disciplinară în condiţiile legii şi ale prezentului regulament;
o) dispune organizarea concursurilor pentru angajarea şi promovarea personalului Curţii Constituţionale;
p) dispune organizarea examenului de capacitate pentru magistraţii-asistenţi stagiari şi personalul de
specialitate juridică asimilat acestora;
q) aprobă efectuarea concediilor de odihnă, în condiţiile legii, de către judecători, magistraţi-asistenţi şi de
către secretarul general şi dispune rechemarea acestora din concediul de odihnă; aprobă concediile fără
plată şi concediile pentru evenimente deosebite, potrivit legii şi Regulamentului privind concediile
judecătorilor Curţii Constituţionale şi ale personalului acesteia;
r) stabileşte răspunderea patrimonială a personalului Curţii Constituţionale, pe baza propunerilor secretarului
general;
s) dispune măsuri privind îndeplinirea de către personalul Curţii Constituţionale a obligaţiilor de serviciu
prevăzute prin lege şi regulament;
t) acordă calificativele anuale magistraţilor-asistenţi, la propunerea prim-magistratului-asistent;
u) face propuneri de decorare a judecătorilor Plenului Curţii Constituţionale şi a personalului acesteia.
(2) În îndeplinirea atribuţiilor stabilite prin prezentul regulament, preşedintele Curţii Constituţionale emite
ordine.
CAPITOLUL III: Competenţa Curţii Constituţionale

3
 SECŢIUNEA 1: Dispoziţii comune
Art. 10
(1)Curtea Constituţională poate fi sesizată în cazurile expres prevăzute de art. 146
din Constituţie, republicată, sau de legea sa organică.
(2)Sesizările trebuie făcute în formă scrisă şi motivate.
Art. 11
(1)Curtea Constituţională pronunţă decizii, hotărâri şi emite avize, după cum
urmează:
A.Decizii, în cazurile în care:
a)se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor, înainte de promulgarea acestora, la
sesizarea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a
Guvernului, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Avocatului Poporului, a unui
număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori, precum şi, din
oficiu, asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei;
b)se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau altor acorduri internaţionale,
înainte de ratificarea acestora de Parlament, la sesizarea unuia dintre preşedinţii
celor două Camere, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de
senatori;
c)se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului, la sesizarea
unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui grup parlamentar sau a unui
număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori;
d)hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele,
ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial, precum şi a celor
ridicate direct de Avocatul Poporului;
e)soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile
publice, la cererea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două
Camere, a primului-ministru sau a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii;
f)hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui partid
politic.
B.Hotărâri, în cazurile în care:
a)veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi
confirmă rezultatele sufragiului;
b)constată existenţa împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcţiei
de Preşedinte al României şi comunică cele constatate Parlamentului şi Guvernului;
c)veghează la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea
referendumului şi confirmă rezultatele acestuia;
d)verifică îndeplinirea condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de către
cetăţeni.
C.Avize consultative pentru propunerea de suspendare din funcţie a Preşedintelui
României.
(2)Deciziile şi hotărârile se pronunţă în numele legii.
(3)Deciziile, hotărârile şi avizele Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial
al României, Partea I. Deciziile şi hotărârile Curţii Constituţionale sunt general
obligatorii şi au putere numai pentru viitor.
Art. 12
(1)Şedinţele de judecată sunt publice, în afară de cazul în care, din motive
întemeiate, Curtea hotărăşte altfel.
(2)Părţile au acces la lucrările dosarului.

4
(3)Actele şi lucrările Curţii Constituţionale, pe baza cărora aceasta pronunţă
deciziile şi hotărârile ori emite avizele prevăzute la art. 11, nu sunt destinate
publicităţii.
Art. 13
Cererile adresate Curţii Constituţionale sunt scutite de taxe de timbru.
Art. 14
Procedura jurisdicţională prevăzută de prezenta lege se completează cu regulile
procedurii civile, în măsura în care ele sunt compatibile cu natura procedurii în faţa
Curţii Constituţionale. Compatibilitatea se hotărăşte exclusiv de Curte.
SECŢIUNEA 2: Procedura jurisdicţională
SUBSECŢIUNEA 1: Controlul constituţionalităţii legilor înainte de
promulgare
Art. 15
(1)Curtea Constituţională se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor înainte de
promulgarea acestora, la sesizarea Preşedintelui României, a unuia dintre
preşedinţii celor două Camere, a Guvernului, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a
Avocatului Poporului, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25
de senatori.
(2)În vederea exercitării dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, cu 5 zile
înainte de a fi trimisă spre promulgare, legea se comunică Guvernului, Înaltei Curţi
de Casaţie şi Justiţie, precum şi Avocatului Poporului şi se depune la secretarul
general al Camerei Deputaţilor şi la cel al Senatului, în cazul în care legea a fost
adoptată cu procedură de urgenţă, termenul este de două zile.
(3)Data la care legea a fost depusă la secretarii generali ai Camerelor se aduce la
cunoştinţă în plenul fiecărei Camere în termen de 24 de ore de la depunere.
Depunerea şi comunicarea se fac numai în zilele în care Camerele Parlamentului
lucrează în plen.
(4)Sesizarea făcută de parlamentari se trimite Curţii Constituţionale în ziua primirii
ei, de către secretarul general al Camerei respective.
Art. 16
(1)În cazul sesizării Curţii Constituţionale de unul dintre preşedinţii celor două
Camere ale Parlamentului, de parlamentari, de Guvern, de Înalta Curte de Casaţie
şi Justiţie sau de Avocatul Poporului, Curtea va comunica Preşedintelui României
sesizarea primită, în ziua înregistrării.
(2)Dacă sesizarea s-a făcut de Preşedintele României, de parlamentari, de Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie sau de Avocatul Poporului, Curtea Constituţională o va
comunica, în termen de 24 de ore de la înregistrare, preşedinţilor celor două
Camere ale Parlamentului şi Guvernului, precizând şi data când vor avea loc
dezbaterile.
(3)Dacă sesizarea s-a făcut de preşedintele uneia dintre Camerele Parlamentului,
Curtea Constituţională o va comunica preşedintelui celeilalte Camere, Guvernului,
precum şi Avocatului Poporului, iar dacă sesizarea s-a făcut de către Guvern, Curtea
o va comunica preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, precum şi
Avocatului Poporului, prevederile alin. (2) aplicându-se în mod corespunzător.
Art. 17
(1)Până la data dezbaterilor, preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului,
Guvernul şi Avocatul Poporului pot prezenta, în scris, punctul lor de vedere.

5
(2)Punctul de vedere al Guvernului se prezintă numai sub semnătura primului-
ministru.
Art. 18
(1)Dezbaterea are loc în plenul Curţii Constituţionale, cu participarea judecătorilor
Curţii, pe baza sesizării, a documentelor şi a punctelor de vedere primite, atât
asupra prevederilor menţionate în sesizare, cât şi asupra celor de care, în mod
necesar şi evident, nu pot fi disociate.
(2)Decizia se pronunţă, în urma deliberării, cu votul majorităţii judecătorilor şi se
comunică Preşedintelui României. Decizia prin care se constată
neconstituţionalitatea legii se comunică preşedinţilor celor două Camere ale
Parlamentului şi primului-ministru.
(3)În cazurile de neconstituţionalitate care privesc legile, înainte de promulgarea
acestora, Parlamentul este obligat să reexamineze dispoziţiile respective pentru
punerea lor de acord cu decizia Curţii Constituţionale.
SUBSECŢIUNEA 2: Verificarea constituţionalităţii iniţiativelor de revizuire
a Constituţiei
Art. 19
Înainte de sesizarea Parlamentului pentru iniţierea procedurii legislative de revizuire
a Constituţiei, proiectul de lege sau propunerea legislativă, însoţită de avizul
Consiliului Legislativ, se depune la Curtea Constituţională, care este obligată ca, în
termen de 10 zile, să se pronunţe asupra respectării dispoziţiilor constituţionale
privind revizuirea.
Art. 20
La primirea proiectului de lege sau a propunerii legislative, preşedintele Curţii
numeşte un judecător-raportor şi stabileşte termenul de judecată.
Art. 21
(1)Curtea Constituţională se pronunţă asupra proiectului de lege sau a propunerii
legislative cu votul a două treimi din numărul judecătorilor.
(2)Decizia Curţii se comunică celor care au iniţiat proiectul de lege sau propunerea
legislativă ori, după caz, reprezentantului acestora.
Art. 22
Proiectul de lege sau propunerea legislativă se prezintă Parlamentului numai
împreună cu decizia Curţii Constituţionale, comunicată potrivit art. 21 alin. (2).
Art. 23
(1)În termen de 5 zile de la adoptarea legii de revizuire a Constituţiei, Curtea
Constituţională se pronunţă, din oficiu, asupra acesteia, prevederile art. 20 şi 21
aplicându-se în mod corespunzător.
(2)Decizia prin care se constată că nu au fost respectate dispoziţiile constituţionale
referitoare la revizuire se trimite Camerei Deputaţilor şi Senatului, în vederea
reexaminării legii de revizuire a Constituţiei, pentru punerea ei de acord cu decizia
Curţii Constituţionale.
SUBSECŢIUNEA 3: Controlul constituţionalităţii tratatelor sau a altor
acorduri internaţionale
Art. 24
(1)Curtea Constituţională se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau a
altor acorduri internaţionale înainte de ratificarea acestora de Parlament, la
sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui număr de cel puţin 50
de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori.

6
(2)Dacă sesizarea s-a făcut de preşedintele uneia dintre Camerele Parlamentului,
Curtea Constituţională o va comunica Preşedintelui României, preşedintelui
celeilalte Camere, precum şi Guvernului.
(3)Sesizarea făcută de parlamentari se înregistrează, după caz, la Senat sau la
Camera Deputaţilor şi se trimite Curţii Constituţionale, în ziua primirii ei, de către
secretarul general al Camerei respective.
(4)Curtea Constituţională comunică sesizarea Preşedintelui României, preşedinţilor
celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului.
Art. 25
Până la data dezbaterilor în plenul Curţii Constituţionale, Preşedintele României,
preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul pot prezenta, în scris,
punctele lor de vedere.
Art. 26
(1)Dezbaterea asupra constituţionalităţii tratatului sau a acordului internaţional are
loc în plenul Curţii Constituţionale, pe baza sesizării, a documentelor şi a punctelor
de vedere primite, atât asupra prevederilor menţionate în sesizare, cât şi asupra
celor de care, în mod necesar şi evident, acestea nu pot fi disociate.
(2)Decizia se pronunţă, în urma deliberării, cu votul majorităţii judecătorilor şi se
comunică Preşedintelui României, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului
şi Guvernului.
(3)În cazul în care constituţionalitatea tratatului sau a acordului internaţional a fost
constatată potrivit art. 146 lit. b) din Constituţie, republicată, acesta nu poate face
obiectul unei excepţii de neconstituţionalitate. Tratatul sau acordul internaţional
constatat ca fiind neconstituţional nu poate fi ratificat.
SUBSECŢIUNEA 4: Controlul constituţionalităţii regulamentelor
Parlamentului
Art. 27
(1)Curtea Constituţională se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor
Parlamentului, a hotărârilor plenului Camerei Deputaţilor, a hotărârilor plenului
Senatului şi a hotărârilor plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului, la
sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui grup parlamentar sau
a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori.
(2)În cazul în care sesizarea se face de parlamentari, ea se trimite Curţii
Constituţionale de către secretarul general al Camerei din care aceştia fac parte, în
ziua depunerii, iar Curtea Constituţională o va comunica, în termen de 24 de ore de
la înregistrare, preşedinţilor celor două Camere, cu precizarea datei când va avea
loc dezbaterea.
(3)Până la data dezbaterii, preşedinţii Camerelor pot comunica punctul de vedere al
birourilor permanente.
Art. 28
(1)Dezbaterea are loc în plenul Curţii Constituţionale, pe baza sesizării şi a
punctelor de vedere primite.
(2)Decizia se pronunţă cu votul majorităţii judecătorilor Curţii şi se aduce la
cunoştinţă Camerei al cărei regulament a fost dezbătut.
(3)Dacă prin decizie se constată neconstituţionalitatea unor dispoziţii ale
regulamentului, Camera sesizată va reexamina, în termen de 45 de zile, aceste
dispoziţii, pentru punerea lor de acord cu prevederile Constituţiei. Pe durata acestui
termen, dispoziţiile din regulament declarate neconstituţionale sunt suspendate. La

7
expirarea termenului de 45 de zile, dispoziţiile regulamentare declarate
neconstituţionale îşi încetează efectele juridice.
SUBSECŢIUNEA 5: Soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate ridicate
în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial
Art. 29
(1)Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor
judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau
ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care
are legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul
acestuia.
(2)Excepţia poate fi ridicată la cererea uneia dintre părţi sau, din oficiu, de către
instanţa de judecată ori de arbitraj comercial. De asemenea, excepţia poate fi
ridicată de procuror în faţa instanţei de judecată, în cauzele la care participă.
(3)Nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale
printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale.
(4)Sesizarea Curţii Constituţionale se dispune de către instanţa în faţa căreia s-a
ridicat excepţia de neconstituţionalitate, printr-o încheiere care va cuprinde
punctele de vedere ale părţilor, opinia instanţei asupra excepţiei, şi va fi însoţită de
dovezile depuse de părţi. Dacă excepţia a fost ridicată din oficiu, încheierea trebuie
motivată, cuprinzând şi susţinerile părţilor, precum şi dovezile necesare. Odată cu
încheierea de sesizare, instanţa de judecată va trimite Curţii Constituţionale şi
numele părţilor din proces cuprinzând datele necesare pentru îndeplinirea procedurii
de citare a acestora.
(5)Dacă excepţia este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3),
instanţa respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curţii
Constituţionale, încheierea poate fi atacată numai cu recurs la instanţa imediat
superioară, în termen de 48 de ore de la pronunţare. Recursul se judecă în termen
de 3 zile.
Art. 30
(1)Primind încheierea prevăzută la art. 29 alin. (4), preşedintele Curţii
Constituţionale va desemna judecătorul-raportor şi va comunica încheierea prin
care a fost sesizată Curtea Constituţională preşedinţilor celor două Camere ale
Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, indicându-le data până la care
pot să trimită punctul lor de vedere. Prevederile art. 17 alin. (2) se aplică în mod
corespunzător.
(2)Judecătorul desemnat ca raportor, potrivit alin. (1), este obligat să ia măsurile
necesare pentru administrarea probelor la data judecăţii.
(3)Judecata are loc la termenul stabilit, pe baza actelor cuprinse în dosar, cu
înştiinţarea părţilor şi a Ministerului Public.
(4)Participarea procurorului la judecată este obligatorie.
(5)Părţile pot fi reprezentate prin avocaţi cu drept de a pleda la Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie.
Art. 31
(1)Decizia prin care se constată neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a
unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare este definitivă şi
obligatorie.

8
(2)În caz de admitere a excepţiei, Curtea se va pronunţa şi asupra
constituţionalităţii altor prevederi din actul atacat, de care, în mod necesar şi
evident, nu pot fi disociate prevederile menţionate în sesizare.
(3)Dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare constatate ca fiind
neconstituţionale îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei
Curţii Constituţionale, dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz,
nu pune de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata
acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de
drept.
(4)Deciziile pronunţate în condiţiile alin. (1) se comunică celor două Camere ale
Parlamentului, Guvernului şi instanţei care a sesizat Curtea Constituţională.
(5)În cazul în care la data comunicării deciziei Curţii Constituţionale potrivit alin.
(4) cauza se află pe rolul altui organ judiciar, instanţa comunică acestuia decizia.
SUBSECŢIUNEA 6: Soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate ridicate
de Avocatul Poporului
Art. 32
Curtea Constituţională hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate
direct de Avocatul Poporului privind constituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori
a unei dispoziţii dintr-o lege sau ordonanţă în vigoare.
Art. 33
La soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile art. 29-31 se aplică în
mod corespunzător.
SUBSECŢIUNEA 7: Soluţionarea conflictelor juridice de natură
constituţională dintre autorităţile publice
Art. 34
(1)Curtea Constituţională soluţionează conflictele juridice de natură constituţională
dintre autorităţile publice, la cererea Preşedintelui României, a unuia dintre
preşedinţii celor două Camere, a primului-ministru sau a preşedintelui Consiliului
Superior al Magistraturii.
(2)Cererea de soluţionare a conflictului va menţiona autorităţile publice aflate în
conflict, textele legale asupra cărora poartă conflictul, prezentarea poziţiei părţilor
şi opinia autorului cererii.
Art. 35
(1)Primind cererea, preşedintele Curţii Constituţionale o va comunica părţilor aflate
în conflict, solicitându-le să îşi exprime, în scris, în termenul stabilit, punctul de
vedere asupra conţinutului conflictului şi a eventualelor căi de soluţionare a
acestuia, şi va desemna judecătorul-raportor.
(2)La data primirii ultimului punct de vedere, dar nu mai târziu de 20 de zile de la
primirea cererii, preşedintele Curţii Constituţionale stabileşte termenul pentru
şedinţa de judecată şi citează părţile implicate în conflict. Dezbaterea va avea loc la
data stabilită de preşedintele Curţii Constituţionale chiar dacă vreuna dintre
autorităţile publice implicate nu respectă termenul stabilit pentru prezentarea
punctului de vedere.
(3)Dezbaterea are loc pe baza raportului prezentat de judecătorul-raportor, a
cererii de sesizare, a punctelor de vedere prezentate potrivit alin. (1), a probelor
administrate şi a susţinerilor părţilor.
Art. 36

9
Decizia prin care se soluţionează conflictul juridic de natură constituţională este
definitivă şi se comunică autorului sesizării, precum şi părţilor aflate în conflict,
înainte de publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I.
SUBSECŢIUNEA 8: Respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui
României
Art. 37
(1)Curtea Constituţională veghează la respectarea procedurii pentru alegerea
Preşedintelui României şi confirmă rezultatele sufragiului.
(2)Rezultatul alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României este validat de
Curtea Constituţională.
Art. 38
Contestaţiile cu privire la înregistrarea sau neînregistrarea candidaturii la funcţia de
Preşedinte al României, precum şi cele cu privire la împiedicarea unui partid sau a
unei formaţiuni politice ori a unui candidat de a-şi desfăşura campania electorală în
condiţiile legii se soluţionează de Curtea Constituţională, cu votul majorităţii
judecătorilor, în termenele prevăzute de legea pentru alegerea Preşedintelui
României.
SUBSECŢIUNEA 9: Judecarea contestaţiilor care au ca obiect
constituţionalitatea unui partid politic
Art. 39
(1)Curtea Constituţională decide asupra contestaţiilor care au ca obiect
constituţionalitatea unui partid politic.
(2)Contestaţia privind constituţionalitatea unui partid politic poate fi formulată de
preşedintele uneia dintre Camerele Parlamentului sau de Guvern. Preşedintele
Camerei poate formula contestaţia numai pe baza unei hotărâri adoptate de
Cameră cu votul majorităţii membrilor săi.
(3)Contestaţia trebuie motivată şi va fi însoţită de dovezile pe care se întemeiază.
Art. 40
(1)Pentru soluţionarea contestaţiei, preşedintele Curţii Constituţionale va desemna
judecătorul-raportor, care este obligat să o comunice, împreună cu actele
doveditoare, partidului politic la care se referă contestaţia, precizându-i data până
la care poate depune un memoriu în apărare, însoţit de dovezile corespunzătoare.
(2)Contestaţia se judecă, pe baza raportului prezentat de judecătorul desemnat în
acest scop şi a probelor administrate, cu citarea contestatorului, a partidului politic
a cărui constituţionalitate este contestată şi a Ministerului Public.
(3)Camera Parlamentului care a depus contestaţia poate fi reprezentată de
persoana desemnată de aceasta, iar Guvernul, de Ministerul Justiţiei. Partidul politic
poate fi reprezentat şi prin avocat cu drept de a pleda în faţa Înaltei Curţi de
Casaţie şi Justiţie.
(4)Decizia Curţii nu este supusă căilor de atac.
Art. 41
(1)Partidele politice pot fi declarate neconstituţionale în cazurile prevăzute de art.
40 alin. (2) din Constituţie, republicată.
(2)Decizia de admitere a contestaţiei se comunică Tribunalului Bucureşti în vederea
radierii partidului politic neconstituţional din Registrul partidelor politice.
SUBSECŢIUNEA 10: Emiterea avizului pentru suspendarea din funcţie a
Preşedintelui României
Art. 42

10
(1)Curtea Constituţională dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din
funcţie a Preşedintelui României.
(2)Propunerea de suspendare din funcţie a Preşedintelui României împreună cu
dovezile pe care se întemeiază se trimit în copie Curţii Constituţionale, de
preşedintele care a condus şedinţa comună a celor două Camere.
(3)Preşedintele Curţii Constituţionale, primind cererea, va desemna judecătorul-
raportor.
Art. 43
(1)Avizul cu privire la suspendarea din funcţie a Preşedintelui României se emite de
Curtea Constituţională în urma dezbaterii propunerii de suspendare şi a dovezilor
prezentate.
(2)Preşedintele României va fi încunoştinţat asupra datei fixate pentru dezbatere şi
poate da explicaţii cu privire la faptele ce i se impută.
(3)Avizul Curţii Constituţionale se comunică preşedinţilor celor două Camere ale
Parlamentului şi Preşedintelui României.
SUBSECŢIUNEA 11: Constatarea existenţei împrejurărilor care justifică
interimatul în exercitarea funcţiei de Preşedinte al României
Art. 44
(1)Curtea Constituţională constată existenţa împrejurărilor care justifică interimatul
în exercitarea funcţiei de Preşedinte al României şi comunică cele constatate
Parlamentului şi Guvernului.
(2)Vacanţa funcţiei de Preşedinte al României se constată la cererea preşedintelui
uneia dintre Camerele Parlamentului sau a preşedintelui interimar care exercită
atribuţiile Preşedintelui României în perioada cât acesta este suspendat din funcţie.
(3)În cazul în care Preşedintele României a fost suspendat din funcţie, cererea
pentru constatarea existenţei împrejurărilor care justifică interimatul se face de
preşedintele care a condus lucrările şedinţei comune a celor două Camere ale
Parlamentului, pe baza hotărârii adoptate în şedinţa comună.
(4)Dacă interimatul funcţiei de Preşedinte al României se datorează imposibilităţii
temporare de a-şi exercita atribuţiile, cererea se face de Preşedintele României sau
de preşedintele uneia dintre Camerele Parlamentului.
Art. 45
Cererea pentru constatarea existenţei împrejurărilor care justifică interimatul
funcţiei de Preşedinte al României va fi însoţită de dovezile necesare, iar
constatarea acestor împrejurări se face de Curtea Constituţională, cu votul
majorităţii judecătorilor.
SUBSECŢIUNEA 12: Exercitarea atribuţiilor privitoare la organizarea şi
desfăşurarea referendumului şi la confirmarea rezultatelor acestuia
Art. 46
(1)Curtea Constituţională veghează la respectarea procedurii pentru organizarea şi
desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia.
(2)Pentru ducerea la îndeplinire a prevederilor alin. (1), Curtea Constituţională
poate cere informaţii de la autorităţile publice.
(3)Biroul Electoral Central este obligat să prezinte, la solicitarea Curţii
Constituţionale, informări asupra fazelor şi operaţiunilor de desfăşurare a
referendumului.
Art. 47

11
(1)Plenul Curţii Constituţionale decide cu o majoritate de două treimi asupra
valabilităţii referendumului.
(2)Hotărârea Curţii Constituţionale stabileşte dacă a fost respectată procedura
pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia.
(3)Înaintea publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, hotărârea Curţii
Constituţionale se prezintă Camerei Deputaţilor şi Senatului, întrunite în şedinţă
comună.
SUBSECŢIUNEA 13: Verificarea îndeplinirii condiţiilor pentru exercitarea
iniţiativei legislative de către cetăţeni
Art. 48
Curtea Constituţională, din oficiu sau pe baza sesizării preşedintelui Camerei
Parlamentului la care s-a înregistrat iniţiativa legislativă a cetăţenilor, se pronunţă
asupra:
a)caracterului constituţional al propunerii legislative ce face obiectul iniţiativei
cetăţenilor;
b)îndeplinirii condiţiilor referitoare la publicarea acestei propuneri şi dacă listele de
susţinători sunt atestate de către primarii unităţilor administrativ-teritoriale ori de
către împuterniciţii acestora;
c)întrunirii numărului minim de susţinători pentru promovarea iniţiativei, prevăzut
la art. 74 alin. (1) sau, după caz, la art. 150 alin. (1) din Constituţie, republicată,
precum şi asupra respectării dispersiei teritoriale în judeţe şi în municipiul
Bucureşti, prevăzută de aceleaşi articole.
Art. 49
La primirea sesizării, preşedintele Curţii Constituţionale desemnează judecătorul-
raportor şi stabileşte termenul pentru întrunirea judecătorilor, în vederea verificării
iniţiativei.
CAPITOLUL IV: Plenul Curţii Constituţionale
Art. 50
Plenul Curţii Constituţionale, alcătuit din judecătorii Curţii, îndeplineşte atribuţiile
acesteia, prevăzute de Constituţie şi de lege. Plenul poate lua orice măsură
necesară pentru buna desfăşurare a activităţii Curţii.
prevederi din Art. 4 din capitolul II (Regulament din 2012) la data 01-Apr-2012 pentru Art. 50
din capitolul IV

Art. 4
(1) Plenul Curţii Constituţionale îndeplineşte atribuţiile prevăzute de Constituţie şi de lege, precum şi
următoarele atribuţii:
a) adoptă reglementări şi normative proprii, în aplicarea dispoziţiilor legale;
b) aprobă proiectul de buget al Curţii Constituţionale şi rectificările aduse bugetului, în condiţiile legii;
c) aprobă programe de dezvoltare pe diferite domenii de activitate, precum şi programul anual privind
achiziţiile publice;
d) aprobă structura organizatorică şi nomenclatorul funcţiilor Curţii Constituţionale, potrivit legii;
e) numeşte şi eliberează din funcţie secretarul general;
f) validează rezultatele concursurilor pentru ocuparea posturilor de magistrat-asistent şi de personal de
specialitate juridică asimilat acestora, precum şi rezultatele examenului de capacitate a magistraţilor-
asistenţi stagiari şi a personalului de specialitate juridică asimilat acestora;
g) aprobă planul de relaţii externe şi participarea la diferitele acţiuni organizate în plan bilateral sau
multilateral, precum şi reprezentarea Curţii Constituţionale în cadrul unor organisme internaţionale;
h) aprobă organizarea de către Curtea Constituţională a unor manifestări ştiinţifice, cu participarea unor
invitaţi din ţară şi din străinătate;
i) hotărăşte programul de lucru al Curţii Constituţionale şi stabileşte zilele în care au loc şedinţele de
judecată;
j) aprobă confecţionarea unor plachete şi medalii pentru a marca unele evenimente din activitatea Curţii

12
Constituţionale;
k) ia în discuţie propunerile formulate de Corpul magistraţilor - asistenţi;
l) aprobă programul de formare profesională a magistraţilor - asistenţi;
m) soluţionează contestaţiile formulate împotriva calificativelor acordate magistraţilor-asistenţi;
n) aplică judecătorilor, în funcţie de gravitatea abaterii, sancţiuni disciplinare;
o) aplică magistraţilor-asistenţi, în funcţie de gravitatea abaterii, sancţiuni disciplinare, în condiţiile
prezentului regulament;
p) stabileşte răspunderea patrimonială a judecătorilor Curţii Constituţionale, la propunerea secretarului
general;
q) adoptă orice alte măsuri necesare pentru aplicarea legii şi pentru buna desfăşurare a activităţii Curţii
Constituţionale.
(2) În îndeplinirea atribuţiilor stabilite prin prezentul regulament, Plenul Curţii Constituţionale adoptă
hotărâri.
Art. 51
(1)Curtea Constituţională lucrează legal în prezenţa a două treimi din numărul
judecătorilor. Plenul decide cu votul majorităţii judecătorilor Curţii, dacă prin lege
nu se prevede altfel.
(2)Soluţiile adoptate de Curtea Constituţională în exercitarea atribuţiilor
jurisdicţionale se înscriu în condica şedinţelor de judecată, iar în materie
administrativă se consemnează, pentru fiecare şedinţă în parte, într-un proces-
verbal pe baza căruia se emite o hotărâre, semnată de preşedintele Curţii şi
contrasemnată de secretarul general.
(3)Pentru exercitarea altor atribuţii decât cele jurisdicţionale, Plenul se convoacă de
preşedintele Curţii Constituţionale, din proprie iniţiativă sau la cererea scrisă a unui
judecător. Convocarea se face cu anunţarea ordinii de zi, care se adoptă în plen, la
începutul şedinţei.
CAPITOLUL V: Reguli procedurale specifice activităţii Curţii
Constituţionale
Art. 52
(1)La şedinţele Plenului participă toţi judecătorii Curţii Constituţionale, în afară de
situaţiile în care unii absentează în mod justificat.
(2)Şedinţele sunt prezidate de preşedintele Curţii Constituţionale. În lipsa
preşedintelui Curţii, şedinţele sunt prezidate de un judecător desemnat de acesta.
La şedinţe participă în mod obligatoriu magistratul-asistent repartizat pe lângă
judecătorul-raportor, iar în cazurile prevăzute de lege, reprezentantul Ministerului
Public şi alte persoane sau autorităţi, înştiinţate în acest scop.
(3)Dezbaterile au loc cu participarea numai a judecătorilor Curţii Constituţionale,
pe baza sesizării şi a celorlalte documente aflate la dosar şi, cu excepţia cazurilor
prevăzute la art. 146 lit. d), e) şi k) din Constituţie, republicată, fără înştiinţarea
părţilor. Preşedintele Curţii poate invita, pentru relaţii, persoanele considerate
necesare.
Art. 53
(1)Accesul publicului este limitat la numărul de locuri din sala de şedinţă.
Secretarul general va lua măsuri pentru asigurarea accesului publicului în sala de
şedinţe.
(2)În scopul asigurării solemnităţii şedinţei, utilizarea în sala de şedinţă a
aparatelor ce permit înregistrarea, fixarea sau transmiterea cuvântului ori a imaginii
este admisă numai înaintea începerii dezbaterilor şi cu autorizarea prealabilă a
preşedintelui Curţii Constituţionale.
(3)Este interzis ca în sala de şedinţă să se facă propagandă de orice fel, prin viu
grai ori prin afişe, pancarte sau alte materiale de acest gen, sub sancţiunea

13
evacuării din sală şi a sesizării organelor de poliţie, dacă preşedintele Curţii
Constituţionale apreciază că fapta are caracter grav.
(4)Dispoziţiile art. 122 şi 123 din Codul de procedură civilă sunt aplicabile.
(5)Conexarea dosarelor aflate pe rolul Curţii Constituţionale se dispune atunci când
obiectul excepţiei este identic.
Art. 54
În timpul şedinţelor publice, judecătorii, magistraţii-asistenţi, procurorii şi avocaţii
poartă robă.
Art. 55
Curtea Constituţională, legal sesizată, procedează la examinarea constituţionalităţii,
nefiind aplicabile dispoziţiile Codului de procedură civilă referitoare la suspendarea,
întreruperea sau stingerea procesului şi nici cele privind recuzarea judecătorilor.
Art. 56
În cursul şedinţei publice, magistratul-asistent va consemna în registrul de note,
numerotat şi sigilat, numărul dosarului, susţinerile orale ale părţilor şi ale
procurorului, măsurile dispuse de Curtea Constituţională, precum şi toate celelalte
aspecte rezultând din desfăşurarea dezbaterilor. Pe baza acestuia, magistratul-
asistent va întocmi încheierea de dezbateri. Registrul de note se păstrează în arhiva
Curţii timp de 5 ani de la data ultimelor note scrise.
Art. 57
În cazul în care Curtea Constituţională rămâne în pronunţare, preşedintele anunţă
ziua stabilită pentru aceasta. Amânarea pronunţării nu va depăşi, de regulă, 30 de
zile. În condica de şedinţă se va trece în momentul pronunţării şi termenul la care
au avut loc dezbaterile.
Art. 58
(1)Deliberarea se face în secret şi la ea vor fi prezenţi numai judecătorii care au
participat la dezbateri.
Magistratul-asistent care a pregătit dezbaterile şi a participat la ele poate fi
consultat.
(2)Judecătorul-raportor votează primul, cel mai tânăr judecător, al doilea, apoi
ceilalţi judecători şi, la sfârşit, preşedintele Curţii Constituţionale.
(3)În situaţia în care un judecător cere să se întrerupă deliberarea pentru o mai
bună studiere a problemelor ce formează obiectul dezbaterii şi preşedintele Curţii
Constituţionale sau cel puţin o treime din numărul judecătorilor Plenului consideră
cererea justificată, se va amâna pronunţarea pentru o altă dată, ţinându-se seama
de urgenţa cauzei.
(4)Dacă în cursul deliberării se constată necesitatea lămuririi suplimentare a unor
aspecte, preşedintele Curţii Constituţionale poate dispune redeschiderea
dezbaterilor, luând măsurile procesuale necesare.
Art. 59
(1)Rezultatul deliberării se înscrie într-o minută, care se semnează de judecătorii
care au participat la şedinţă şi de magistratul-asistent.
(2)Magistratul-asistent va consemna de îndată în condica de şedinţă soluţiile date,
care se semnează de către judecători.
(3)Judecătorul care a votat împotrivă poate formula opinie separată. Cu privire la
motivarea deciziei se poate formula opinie concurentă. Opinia separată şi, după
caz, cea concurentă se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, împreună
cu decizia.

14
 Art. 60
(1)Deciziile, hotărârile şi avizele se redactează în scris de către magistratul-asistent
care a participat la dezbateri, sub îndrumarea judecătorului-raportor. Termenul de
redactare este de cel mult 30 de zile de la pronunţare.
(2)Deciziile, hotărârile şi avizele se certifică de către preşedintele Curţii
Constituţionale şi de magistratul-asistent care a participat la dezbateri. Ele primesc
număr în ordinea înscrierii lor în condica de şedinţă, separat pentru decizii, hotărâri
şi avize.
(3)Curtea Constituţională editează culegeri de decizii şi hotărâri şi organizează
sistematizarea jurisprudenţei sale.
CAPITOLUL VI: Statutul judecătorilor Curţii Constituţionale
Art. 61
(1)Judecătorii Curţii Constituţionale sunt independenţi în exercitarea atribuţiilor lor
şi sunt inamovibili pe durata mandatului.
(2)Judecătorii Curţii Constituţionale nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru
opiniile şi voturile exprimate la adoptarea soluţiilor.
(3)Judecătorii Curţii Constituţionale trebuie să aibă pregătire juridică superioară,
înaltă competenţă profesională şi o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea
juridică sau în învăţământul juridic superior.
(4)Funcţia de judecător este incompatibilă cu oricare altă funcţie publică sau
privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul juridic superior.
Art. 62
Numirea judecătorilor, în condiţiile prezentei legi, se poate face numai cu acordul
prealabil, exprimat în scris, al candidatului. În cazul în care candidatul ocupă o
funcţie incompatibilă cu aceea de judecător al Curţii Constituţionale sau face parte
dintr-un partid politic, acordul trebuie să cuprindă angajamentul candidatului de a
demisiona, la data numirii, din acea funcţie sau din partidul politic al cărui membru
este.
Art. 63
(1)Judecătorii Curţii Constituţionale vor depune, în faţa Preşedintelui României şi
a preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, următorul jurământ:
"Jur să respect şi să apăr Constituţia, îndeplinindu-mi cu bună-credinţă şi fără
părtinire obligaţiile de judecător al Curţii Constituţionale. Aşa să-mi ajute
Dumnezeu!"
(2)Jurământul se depune individual. Judecătorii Curţii îşi vor exercita funcţia de la
data depunerii jurământului.
Art. 64
Judecătorii Curţii Constituţionale sunt obligaţi:
a)să-şi îndeplinească funcţia încredinţată cu imparţialitate şi în respectul
Constituţiei;
b)să păstreze secretul deliberărilor şi al voturilor şi să nu ia poziţie publică sau să
dea consultaţii în probleme de competenţa Curţii Constituţionale;
c)în adoptarea actelor Curţii Constituţionale să-şi exprime votul afirmativ sau
negativ, abţinerea de la vot nefiind permisă;
d)să comunice preşedintelui Curţii Constituţionale orice activitate care ar putea
atrage incompatibilitatea cu mandatul pe care îl exercită;
e)să nu permită folosirea funcţiei pe care o îndeplinesc în scop de reclamă
comercială sau propagandă de orice fel;

15
f)să se abţină de la orice activitate sau manifestări contrare independenţei şi
demnităţii funcţiei lor.
Art. 65
Stabilirea abaterilor disciplinare ale judecătorilor, a sancţiunilor şi a modului de
aplicare a acestora este de competenţa exclusivă a Plenului Curţii Constituţionale.
prevederi din capitolul VIII (Regulament din 2012) la data 01-Apr-2012 pentru Art. 65 din
capitolul VI

CAPITOLUL VIII: Răspunderea disciplinară

Art. 60
Regulile de procedură privind răspunderea disciplinară a judecătorilor şi a personalului Curţii Constituţionale
sunt stabilite prin prezentul regulament.
Art. 61
(1) Abaterea disciplinară este o faptă în legătură cu munca şi care constă într-o acţiune sau inacţiune
săvârşită cu vinovăţie de către judecătorii Curţii Constituţionale şi personalul acesteia, prin care au fost
încălcate normele legale, regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale, hotărârile
Plenului Curţii Constituţionale, regulamentul de ordine interioară, contractul individual de muncă, ordinele
preşedintelui, dispoziţiile conducătorilor ierarhici sau îndatoririle prevăzute în fişa postului, după caz.
(2) Personalul Curţii Constituţionale este obligat să păstreze confidenţialitatea activităţii, cu excepţia
situaţiilor în care, potrivit legii sau prezentului regulament, aceasta are caracter public.
(3) Nerespectarea dispoziţiilor alin. (2) atrage răspunderea disciplinară.
Art. 62
Judecătorii Curţii Constituţionale răspund disciplinar pentru încălcarea, cu vinovăţie, a dispoziţiilor art. 64 din
Legea nr. 47/1992, republicată.
Art. 63
(1) Pornirea acţiunii disciplinare împotriva judecătorilor Curţii Constituţionale se poate face numai pe baza
unei sesizări scrise şi semnate.
(2) Primind sesizarea, preşedintele Curţii Constituţionale numeşte, prin ordin, o comisie de cercetare
disciplinară, formată din 3 judecători, pentru a examina cele sesizate.
(3) Dacă sesizarea îl priveşte pe preşedintele Curţii Constituţionale, desemnarea celor 3 judecători revine
Plenului Curţii şi se face prin tragere la sorţi, care va fi consemnată într-o hotărâre.
(4) Unul dintre cei 3 judecători va fi desemnat ca preşedinte al comisiei de cercetare disciplinară.
(5) Cercetarea disciplinară se efectuează în termen de 30 de zile de la data dispunerii acesteia. Comisia de
cercetare disciplinară poate dispune prelungirea termenului cu cel mult 30 de zile, dacă există motive
întemeiate care justifică această măsură.
(6) în vederea desfăşurării cercetării disciplinare prealabile, judecătorul va fi convocat în scris de comisia de
cercetare disciplinară, precizându-se obiectul, data, ora şi locul întrevederii.
(7) Neprezentarea judecătorului la convocarea făcută în condiţiile prevăzute la alin. (6) fără un motiv
obiectiv ori refuzul acestuia de a face declaraţii se va consemna într-un proces verbal, neîmpiedicând
finalizarea cercetării.
(8) În cursul cercetării disciplinare prealabile judecătorul are dreptul să formuleze şi să susţină toate
apărările în favoarea sa şi să ofere comisiei desemnate să realizeze cercetarea toate probele şi motivaţiile pe
care le consideră necesare.
(9) În situaţia în care comisia de cercetare disciplinară consideră că sesizarea este neîntemeiată, va întocmi
un raport prin care va propune Plenului Curţii Constituţionale clasarea cauzei. Plenul, în termen 20 de zile de
la data luării la cunoştinţă a raportului comisiei de cercetare, se va pronunţa asupra propunerii cuprinse în
raport, printr-o hotărâre, care se va comunica persoanei cercetate.
(10) În cazul în care comisia de cercetare disciplinară consideră că sesizarea este întemeiată, va întocmi un
raport care, împreună cu dosarul, se prezintă Plenului Curţii Constituţionale, Plenul, în termen 20 de zile de
la data luării la cunoştinţă a raportului comisiei de cercetare, va soluţiona acţiunea disciplinară, printr-o
hotărâre, care se va comunica în scris celui sancţionat în termen de 5 zile de la adoptare. Hotărârea produce
efecte de la data comunicării.
(11) Acţiunea disciplinară, iniţiată în condiţiile alin. (2) sau (3), după caz, poate fi exercitată în termenul de
prescripţie de cel mult un an de la data luării la cunoştinţă despre săvârşirea abaterii disciplinare de către
preşedintele sau Plenul Curţii Constituţionale, după caz, dar nu mai târziu de 2 ani de la data săvârşirii
faptei.
Art. 64
(1) Plenul Curţii Constituţionale poate aplica judecătorilor, în funcţie de gravitatea abaterii, următoarele

16
sancţiuni disciplinare:
a) avertisment;
b) diminuarea indemnizaţiei de încadrare lunare brute cu până la 15% pe o perioadă de la o lună la 3 luni;
c) încetarea mandatului de judecător al Curţii Constituţionale.
(2) În cazul aplicării sancţiunii prevăzute la alin. (1) lit. c), dispoziţiile art. 67 şi 68 din Legea nr. 47/1992,
republicată, se vor aplica în mod corespunzător.
Art. 65
(1) Hotărârea prin care se constată abaterea disciplinară şi se aplică sancţiunea se adoptă cu votul
majorităţii judecătorilor.
(2) Hotărârea prin care se dispune sancţionarea va cuprinde următoarele:
a) descrierea faptei supuse cercetării disciplinare şi încadrarea juridică a acesteia;
b) temeiul de drept al aplicării sancţiunii;
c) motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de judecător;
d) sancţiunea aplicată, cu indicarea motivelor care au stat la baza aplicării acesteia;
e) calea de atac, termenul în care hotărârea poate fi atacată şi instanţa competentă să judece calea de atac.
Art. 66
(1) Împotriva hotărârii prevăzute la art. 65 se poate exercita recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Competenţa soluţionării recursului aparţine completului de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(2) Recursul suspendă executarea hotărârii Plenului Curţii Constituţionale de aplicare a sancţiunii
disciplinare.
(3) Hotărârea prin care se soluţionează recursul prevăzut la alin. (1) este irevocabilă.
Art. 67
(1) Stabilirea abaterilor disciplinare săvârşite de secretarul general şi aplicarea sancţiunii sunt de
competenţa Plenului Curţii Constituţionale, care va hotărî pe baza unui raport întocmit de o comisie de
cercetare disciplinară formată din 3 judecători, numită, prin ordin, de preşedintele Curţii.
(2) Dispoziţiile art. 63 se aplică în mod corespunzător.
Art. 68
(1) Plenul Curţii Constituţionale, prin hotărâre adoptată cu votul majorităţii judecătorilor, poate aplica
secretarului general, în funcţie de gravitatea abaterii, următoarele sancţiuni disciplinare:
a) avertisment;
b) diminuarea drepturilor salariale lunare brute cu 5-10%, pe o perioadă de la o lună la 3 luni;
c) revocarea din funcţie.
(2) Dispoziţiile art. 65 se aplică în mod corespunzător.
(3) Împotriva hotărârii Plenului Curţii Constituţionale se pot exercita căile de atac în condiţiile legii.
Art. 69
(1) Magistraţii-asistenţi răspund disciplinar pentru încălcarea cu vinovăţie a dispoziţiilor Legii nr. 47/1992,
republicată, ale Legii nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale prezentului
regulament.
(2) Dispoziţiile art. 63 se aplică în mod corespunzător.
(3) Comisia de cercetare disciplinară va solicita punctul de vedere al Corpului magistraţilor-asistenţi cu
privire la sesizarea care a stat la baza pornirii acţiunii disciplinare.
(4) În urma efectuării cercetării disciplinare prealabile, comisia de cercetare disciplinară întocmeşte un
raport, care va fi înaintat preşedintelui Curţii Constituţionale, în vederea aplicării sancţiunii disciplinare.
Preşedintele Curţii Constituţionale, în termen 20 de zile de la data luării la cunoştinţă despre raportul
comisiei de cercetare, va soluţiona acţiunea disciplinară printr-un ordin sau, după caz, va sesiza Plenul Curţii
Constituţionale, care va soluţiona acţiunea disciplinară în termen de 10 zile, prin hotărâre.
(5) Ordinul prin care se soluţionează acţiunea disciplinară sau se constată sancţiunea disciplinară dispusă se
va comunica, în scris, celui sancţionat în termen de 5 zile de la emitere. Ordinul preşedintelui produce efecte
de la data comunicării.
Art. 70
(1) În funcţie de gravitatea abaterii, magistraţilor - asistenţi li se pot aplica următoarele sancţiuni
disciplinare:
a) avertisment;
b) diminuarea drepturilor salariale cu până la 15% pe o perioadă de 1-3 luni;
c) revocarea din funcţia de conducere;
d) excluderea din magistratură.
(2) Aplicarea sancţiunilor disciplinare prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b) este de competenţa preşedintelui
Curţii Constituţionale, iar pentru cele prevăzute la alin. (1) lit. c) şi d) competenţa aparţine Plenului Curţii
Constituţionale.
(3) Dispoziţiile art. 65 şi 66 se aplică în mod corespunzător.
(4) În cazul în care s-a dispus excluderea din magistratură, preşedintele Curţii Constituţionale emite ordinul
de eliberare din funcţie după expirarea termenului prevăzut la art. 66 alin. (1) sau după comunicarea

17
hotărârii irevocabile pronunţate în cauză, după caz.
Art. 71
(1) Personalul auxiliar de specialitate al Curţii Constituţionale răspunde disciplinar pentru încălcarea cu
vinovăţie a dispoziţiilor Legii nr. 47/1992, republicată, ale Legii nr. 567/2004, cu modificările şi
completările ulterioare, precum şi a dispoziţiilor prezentului regulament.
(2) Pornirea acţiunii disciplinare împotriva personalului auxiliar de specialitate al Curţii Constituţionale se
poate face numai pe baza unei sesizări scrise şi semnate.
(3) Primind sesizarea, preşedintele Curţii Constituţionale numeşte, prin ordin, o comisie de cercetare
disciplinară, formată din 3 membri, pentru a examina cele sesizate.
(4) Dispoziţiile art. 63 alin. (5), (6), (7) şi (8), precum şi cele ale art. 88 din Legea nr. 567/2004, cu
modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.
(5) În urma efectuării cercetării disciplinare prealabile, comisia de cercetare disciplinară întocmeşte un
raport, care va fi înaintat preşedintelui Curţii Constituţionale, în vederea aplicării sancţiunii disciplinare.
Art. 72
(1) Preşedintele Curţii Constituţionale poate aplica personalului auxiliar de specialitate al Curţii, în funcţie de
gravitatea abaterii, următoarele sancţiuni disciplinare:
a) avertisment;
b) reducerea cu 5-15% a salariului şi/sau a indemnizaţiei de conducere, pe o durată de 1-3 luni;
c) retrogradarea în gradul profesional sau treapta profesională în cadrul aceleiaşi funcţii, pe o durată de 1-3
luni;
d) revocarea din funcţia de conducere;
e) excluderea din profesie.
(2) Sancţiunile disciplinare se aplică în termen de 30 de zile de la data luării la cunoştinţă despre săvârşirea
abaterii disciplinare de către preşedinte, dar nu mai târziu de un an de la data săvârşirii acesteia.
(3) Sancţiunea disciplinară se dispune prin ordin, dispoziţiile art. 89 alin. (2), (3), (4) şi (5) din Legea nr.
567/2004, cu modificările şi completările ulterioare, aplicându-se în mod corespunzător.
Art. 73
(1) Personalul contractual din cadrul Curţii Constituţionale răspunde disciplinar pentru încălcarea cu
vinovăţie a dispoziţiilor prezentului regulament şi ale regulamentului de ordine interioară.
(2) Pornirea acţiunii disciplinare împotriva personalului contractual al Curţii Constituţionale se poate face
numai pe baza unei sesizări scrise şi semnate.
(3) Primind sesizarea, preşedintele Curţii Constituţionale numeşte, prin ordin, o comisie de cercetare
disciplinară, formată din 3 membri, pentru a examina cele sesizate.
(4) Dispoziţiile art. 250-252 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, se aplică în mod
corespunzător.
(5) Preşedintele Curţii Constituţionale poate aplica personalului contractual al Curţii, în funcţie de gravitatea
abaterii, următoarele sancţiuni disciplinare:
a) avertismentul scris;
b) retrogradarea din funcţie, cu acordarea salariului corespunzător funcţiei în care s-a dispus retrogradarea,
pentru o durată ce nu poate depăşi 60 de zile;
c) reducerea salariului de bază pe o durată de 1-3 luni cu 5-10%;
d) reducerea salariului de bază şi/sau, după caz, a indemnizaţiei de conducere pe o perioadă de 1-3 luni cu
5 - 10%;
e) desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă.
(6) Sancţiunea disciplinară se dispune prin ordin, dispoziţiile art. 249 din Legea nr. 53/2003, republicată,
aplicându-se în mod corespunzător.
Art. 74
(1) Personalul de specialitate juridică asimilat magistraţilor-asistenţi din cadrul Curţii Constituţionale
răspunde disciplinar pentru încălcarea cu vinovăţie a dispoziţiilor prezentului regulament şi ale
regulamentului de ordine interioară.
(2) Dispoziţiile art. 73 se aplică în mod corespunzător.
Art. 75
Hotărârile Plenului Curţii Constituţionale sau ordinele preşedintelui prin care s-a constatat săvârşirea
abaterilor disciplinare se comunică, sub semnătură, persoanelor care au fost cercetate şi sancţionate ori, în
caz de refuz al primirii, prin scrisoare recomandată, la domiciliul sau reşedinţa acestora.
Art. 76
Pentru toate categoriile de personal, sancţiunea disciplinară se radiază de drept în termen de 12 luni de la
aplicare, dacă celui în cauză nu i s-a aplicat o nouă sancţiune disciplinară în acest termen. Radierea
sancţiunilor disciplinare se constată prin ordin al preşedintelui Curţii Constituţionale.
Art. 66

18
(1)Judecătorii Curţii Constituţionale nu pot fi arestaţi sau trimişi în judecată penală
decât cu aprobarea Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, al Senatului sau a
Preşedintelui României, după caz, la cererea procurorului general al Parchetului de
pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(2)Competenţa de judecată pentru infracţiunile săvârşite de judecătorii Curţii
Constituţionale aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(3)De la data trimiterii în judecată penală, judecătorul Curţii Constituţionale este
suspendat de drept din funcţia sa. În caz de condamnare definitivă, el este exclus
de drept, iar în caz de achitare, suspendarea încetează.
Art. 66
(1)Judecătorii Curţii Constituţionale nu pot fi reţinuţi, arestaţi, percheziţionaţi sau
trimişi în judecată penală decât cu încuviinţarea plenului Curţii Constituţionale, la
cererea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie.
(2)Încuviinţarea prevăzută la alin. (1) se dă cu votul a două treimi din numărul
judecătorilor Curţii Constituţionale, după ascultarea judecătorului în cauză.
(3)Pentru infracţiuni săvârşite de judecătorii Curţii Constituţionale, urmărirea
penală şi trimiterea în judecată se fac numai de către Parchetul de pe lângă Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie, iar competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de
Casaţie şi Justiţie.
(4)În caz de infracţiune flagrantă, judecătorii Curţii Constituţionale pot fi reţinuţi şi
supuşi percheziţiei, procurorul general informându-l de îndată pe preşedintele Curţii
Constituţionale.
(5)Judecătorul trimis în judecată penală poate fi suspendat prin decizia plenului
Curţii Constituţionale adoptată cu votul a două treimi din membrii Curţii
Constituţionale. În cazul unei decizii de achitare, suspendarea încetează, iar în cazul
unei decizii definitive de condamnare, mandatul de judecător al Curţii
Constituţionale încetează de drept.
(la data 15-Jul-2018 Art. 66 din capitolul VI modificat de Art. 1, punctul 1. din Legea 168/2018 )
Art. 67
(1)Mandatul de judecător al Curţii Constituţionale încetează:
a)la expirarea termenului pentru care a fost numit sau în caz de demisie, de
pierdere a drepturilor electorale, de excludere de drept ori de deces;
b)în situaţiile de incompatibilitate sau de imposibilitate a exercitării funcţiei de
judecător mai mult de 6 luni;
c)în caz de încălcare a prevederilor art. 16 alin. (3) sau ale art. 40 alin. (3) din
Constituţie, republicată, sau pentru încălcarea gravă a obligaţiilor prevăzute la art.
64.
(2)Constatarea încetării mandatului, potrivit alin. (1) lit. a), se face de preşedintele
Curţii Constituţionale, iar în celelalte cazuri, încetarea mandatului se hotărăşte în
plen, cu votul majorităţii judecătorilor Curţii.
Art. 68
(1)Cu 3 luni înainte de expirarea mandatului fiecărui judecător, preşedintele Curţii
sesizează pe preşedintele Camerei Parlamentului care a numit judecătorul sau,
după caz, pe Preşedintele României, solicitându-l să numească un altul în locul lui;
numirea trebuie efectuată cu cel puţin o lună înainte de încetarea mandatului
judecătorului predecesor.

19
(2)În cazul în care mandatul a încetat înainte de expirarea duratei pentru care
judecătorul a fost numit, iar perioada rămasă depăşeşte 6 luni, preşedintele va
sesiza autoritatea publică prevăzută la alin. (1), în termen de cel mult 3 zile de la
data încetării mandatului, în vederea numirii unui nou judecător. Mandatul
judecătorului astfel numit încetează la expirarea duratei^mandatului pe care l-a
avut judecătorul înlocuit.
(3)În cazul în care perioada pentru care a fost numit noul judecător, potrivit alin.
(2), este mai mică de 3 ani, acesta va putea fi numit, la reînnoirea Curţii
Constituţionale, pentru un mandat complet de 9 ani.
(la data 15-Jul-2018 Art. 68, alin. (3) din capitolul VI abrogat de Art. 1, punctul 2. din Legea
168/2018 )
Art. 69
(1)După încetarea mandatului ca urmare a expirării perioadei pentru care el a fost
acordat, judecătorul are dreptul să revină în postul ocupat anterior, dacă numirea
sa la Curtea Constituţională s-a făcut cu condiţia rezervării acestuia.
(2)În cazul în care judecătorul ocupa un post de magistrat, rezervarea postului
este obligatorie.
(3)În perioada cât este rezervat, postul prevăzut la alin. (1) şi (2) poate fi ocupat
numai prin contract de muncă pe durată determinată.
(4)După încetarea mandatului ca urmare a expirării termenului pentru care a fost
numit, judecătorul Curţii Constituţionale poate opta pentru intrarea în avocatură
sau notariat, fără examen.
(la data 15-Jul-2018 Art. 69, alin. (3) din capitolul VI completat de Art. 1, punctul 3. din Legea
168/2018 )
Art. 70
Judecătorii care nu au domiciliul în municipiul Bucureşti beneficiază de cazare
gratuită, de transport săptămânal la şi de la localitatea de domiciliu, precum şi de
diurnă pentru zilele în care participă la lucrările Curţii Constituţionale, în condiţiile
prevăzute de lege pentru deputaţi şi senatori.
Art. 71
(1)La încetarea mandatului, ca urmare a expirării termenului acestuia sau a
imposibilităţii exercitării sale din motive de sănătate, judecătorii Curţii
Constituţionale beneficiază de o sumă egală cu indemnizaţia netă pe 6 luni de
activitate.
(2)Judecătorii Curţii Constituţionale, la data pensionării sau recalculării pensiilor
anterior stabilite, beneficiază de pensie de serviciu egală cu 80% din indemnizaţia
lor brută lunară. Pensia astfel stabilită se actualizează în raport cu indemnizaţia
judecătorilor Curţii Constituţionale şi se impozitează potrivit legii.
(3)Judecătorii Curţii Constituţionale au dreptul la paşaport diplomatic, în condiţiile
legii.
Art. 71
(1)Judecătorii Curţii Constituţionale cu o vechime în activitatea juridică sau în
învăţământul juridic superior de cel puţin 25 de ani, indiferent de vârstă şi de data
pensionării, beneficiază, la cerere, de pensie de serviciu egală cu 80% din baza de
calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară şi sporurile avute.
Pentru fiecare an care depăşeşte vechimea menţionată, la cuantumul pensiei se
adaugă câte 1% din baza de calcul, fără a o putea depăşi. Pensia astfel stabilită se
actualizează în raport cu indemnizaţia de încadrare brută lunară şi sporurile
aferente ale judecătorilor Curţii Constituţionale. Pensia de serviciu se recalculează,

20
la cerere, prin adăugarea vechimii dobândite în funcţia de judecător după data
stabilirii acesteia.
(2)În ipoteza în care calitatea de pensionar a fost dobândită înainte de intrarea în
exerciţiul mandatului, pensia aflată în plată se recalculează potrivit prevederilor
alin. (1).
(3)Pensia de serviciu poate fi cumulată cu orice venituri realizate.
(4)Beneficiarii pensiilor aflate în plată pot opta pentru pensia de serviciu potrivit
prevederilor prevăzute la alin. (1).
(5)La încetarea mandatului, ca urmare a expirării termenului acestuia sau a
imposibilităţii exercitării sale din motive de sănătate, judecătorii Curţii
Constituţionale beneficiază de o sumă egală cu indemnizaţia netă de 6 luni de
activitate.
(6)Judecătorii Curţii Constituţionale au dreptul la paşaport diplomatic, în condiţiile
legii.
(la data 15-Jul-2018 Art. 71 din capitolul VI modificat de Art. 1, punctul 4. din Legea 168/2018 )
CAPITOLUL VII: Personalul Curţii Constituţionale
Art. 72
(1)Personalul Curţii Constituţionale este constituit din corpul magistraţilor-asistenţi
şi din personalul Secretariatului General, care este condus de un secretar general.
(2)Secretarul general este asimilat magistraţilor, beneficiind în mod corespunzător
de drepturile acestora. Perioada de îndeplinire a funcţiei de secretar general al
Curţii Constituţionale constituie vechime în magistratură.
(3)Secretarul general este ordonator de credite, în condiţiile art. 9 alin. (2).
Art. 73
Statutul personalului Curţii Constituţionale se reglementează prin lege specială.
prevederi din capitolul III (Regulament din 2012) la data 01-Apr-2012 pentru capitolul VII

CAPITOLUL III: Corpul magistraţilor-asistenţi

Art. 6
(1) În cadrul Curţii Constituţionale funcţionează Corpul magistraţilor-asistenţi, din care fac parte prim -
magistratul-asistent, magistraţii-asistenţi-şefi, magistraţii - asistenţi şi magistraţii-asistenţi stagiari, numiţi
în funcţie potrivit legii şi dispoziţiilor prezentului regulament.
(2) Corpul magistraţilor-asistenţi îşi desfăşoară activitatea sub conducerea preşedintelui Curţii
Constituţionale.
(3) Repartizarea magistraţilor-asistenţi pe secţii se face prin ordin al preşedintelui Curţii Constituţionale.
Art. 7
(1) Corpul magistraţilor-asistenţi are următoarele atribuţii:
a) dezbate şi propune Plenului Curţii Constituţionale măsurile necesare pentru buna desfăşurare a activităţii
jurisdicţionale;
b) formulează puncte de vedere la solicitarea preşedintelui sau a Plenului Curţii Constituţionale;
c) dezbate probleme de drept;
d) dezbate şi prezintă Plenului Curţii Constituţionale alte aspecte rezultate din activitatea acesteia.
(2) Corpul magistraţilor-asistenţi se întruneşte în şedinţe de lucru la convocarea prim-magistratului-asistent
sau la cererea scrisă şi motivată a cel puţin 2 magistraţi-asistenţi-şefi sau a cel puţin 1/3 din numărul
magistraţilor-asistenţi aflaţi în activitate.
(3) Şedinţele de lucru ale Corpului magistraţilor-asistenţi sunt conduse de prim-magistratul-asistent, iar în
absenţa acestuia de unul dintre magistraţii-asistenţi-şefi, prin rotaţie.
(4) Corpul magistraţilor-asistenţi întrunit în şedinţe de lucru adoptă hotărâri cu votul majorităţii
magistraţilor-asistenţi aflaţi în activitate.
Art. 8
(1) Prim-magistratul-asistent şi magistraţii-asistenţi - şefi sunt promovaţi dintre magistraţii-asistenţi ai
Curţii Constituţionale, prin concurs organizat în condiţiile legii speciale privind statutul personalului Curţii

21
Constituţionale.
(2) Magistratul-asistent-şef director al Cabinetului preşedintelui Curţii Constituţionale se numeşte de către
preşedinte dintre magistraţii-asistenţi ai Curţii Constituţionale, pe perioada exercitării mandatului acestuia.
(3) Perioada în care magistratul-asistent a exercitat o funcţie de conducere este luată în considerare la
acordarea gradului.
Art. 9
Prim-magistratul-asistent are următoarele atribuţii principale:
a) coordonează activitatea magistraţilor-asistenţi şi supraveghează ca aceasta să se desfăşoare în
conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 47/1992, republicată, şi ale prezentului regulament;
b) prezintă preşedintelui actele de sesizare a Curţii Constituţionale, în vederea desemnării judecătorului-
raportor şi a magistratului-asistent şi a stabilirii termenului de judecată, după caz;
c) ia măsuri pentru înlocuirea magistratului-asistent care lipseşte;
d) exercită atribuţiile de magistrat-asistent în dosarele în care este desemnat în această calitate;
e) prelucrează datele introduse de magistraţii-asistenţi în fişierul de jurisprudenţă în vederea întocmirii
culegerilor anuale de jurisprudenţă a Curţii Constituţionale;
f) confirmă exactitatea datelor şi informaţiilor privind activitatea jurisdicţională a Curţii Constituţionale, la
solicitarea Plenului sau a preşedintelui Curţii;
g) urmăreşte publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a actelor Curţii Constituţionale;
h) asigură programarea magistraţilor-asistenţi pentru efectuarea concediului de odihnă şi a serviciului de
permanenţă, atunci când este cazul;
i) aprobă învoirile şi propune spre aprobare preşedintelui Curţii Constituţionale efectuarea concediilor de
odihnă ale magistraţilor-asistenţi;
j) asigură pregătirea magistraţilor-asistenţi în perioada de stagiu şi ia măsuri pentru organizarea şi
desfăşurarea examenului de capacitate;
k) întocmeşte şi semnează certificatele care se eliberează în baza rezoluţiei preşedintelui Curţii
Constituţionale;
l) întocmeşte şi semnează, în baza rezoluţiei preşedintelui Curţii Constituţionale, răspunsuri la cererile
formulate în dosarele Curţii după pronunţarea deciziei, a hotărârii sau a avizului consultativ;
m) supune aprobării preşedintelui Curţii Constituţionale, pe baza propunerilor magistraţilor-asistenţi-şefi,
calificativele pentru activitatea profesională desfăşurată de magistraţii-asistenţi;
n) supune anual aprobării Plenului Curţii Constituţionale programul de formare profesională a magistraţilor-
asistenţi, întocmit pe baza propunerilor acestora;
o) coordonează activitatea personalului din cadrul Compartimentului grefă, registratură şi arhivă;
p) verifică, prin sondaj, regularitatea citărilor şi a celorlalte comunicări dispuse a se efectua în dosarele
Curţii Constituţionale;
q) conduce activitatea personalului din cadrul Compartimentului cercetare, documentare şi bibliotecă;
r) acordă calificativele personalului Compartimentului grefă, registratură şi arhivă şi al Compartimentului
cercetare, documentare şi bibliotecă;
s) aprobă învoirile şi efectuarea concediilor de odihnă pentru personalul Compartimentului grefă,
registratură şi arhivă şi al Compartimentului cercetare, documentare şi bibliotecă;
t) propune preşedintelui Curţii Constituţionale compensarea cu timp liber corespunzător a orelor prestate
peste programul normal de lucru pentru personalul din cadrul Compartimentului grefă, registratură şi arhivă
şi al Compartimentului cercetare, documentare şi bibliotecă;
u) participă la şedinţele Plenului în materie administrativă şi contrasemnează hotărârile adoptate;
v) informează magistraţii-asistenţi cu privire la hotărârile Plenului Curţii Constituţionale care vizează
activitatea acestora;
w) aduce la cunoştinţă preşedintelui Curţii Constituţionale deficienţele constatate în activitatea profesională
a magistraţilor - asistenţi, precum şi abaterile disciplinare ale acestora;
x) îndeplineşte orice altă sarcină dispusă de preşedintele sau de Plenul Curţii Constituţionale.
Art. 10
Magistraţii-asistenţi-şefi îndeplinesc, în secţiile pe care le conduc, următoarele atribuţii principale:
a) coordonează şi urmăresc activitatea magistraţilor-asistenţi din secţie, conform dispoziţiilor Legii nr.
47/1992, republicată, şi ale prezentului regulament;
b) exercită atribuţiile de magistrat-asistent în dosarele în care sunt desemnaţi în această calitate;
c) verifică proiectele actelor Curţii Constituţionale întocmite de magistraţii-asistenţi din secţie înainte de
prezentarea acestora judecătorilor-raportori desemnaţi în cauză sau preşedintelui Curţii;
d) verifică fişele cuprinzând cheile de jurisprudenţă care însoţesc proiectele actelor Curţii Constituţionale
întocmite de magistraţii-asistenţi;
e) verifică periodic actualizarea fişierului de jurisprudenţă;
f) în cazul absenţei prim-magistratului-asistent, îndeplinesc atribuţiile acestuia, potrivit ordinului
preşedintelui;
g) îndeplinesc orice altă sarcină dispusă de preşedintele Curţii Constituţionale.

22
Art. 11
Magistratul-asistent-şef director al Cabinetului preşedintelui Curţii Constituţionale îndeplineşte următoarele
atribuţii principale:
a) analizează documentele intrate la Cabinetul preşedintelui Curţii Constituţionale, face propuneri de
repartizare a acestora şi supraveghează respectarea termenelor şi a modului de soluţionare a cererilor
adresate preşedintelui, după caz;
b) exercită atribuţiile de magistrat-asistent în dosarele în care este desemnat în această calitate;
c) supraveghează comunicarea actelor Curţii Constituţionale către autorităţile publice prevăzute de lege;
d) analizează actele care fundamentează emiterea ordinelor preşedintelui, precum şi proiectele ordinelor
acestuia şi dispune înregistrarea lor în registrul ordinelor preşedintelui Curţii Constituţionale;
e) coordonează Compartimentul relaţii externe, relaţii cu presa şi protocol, aflat în subordinea preşedintelui;
f) întocmeşte, împreună cu secretarul general, proiectul planului de relaţii externe al Curţii Constituţionale
şi, după aprobarea de către Plenul Curţii Constituţionale, urmăreşte realizarea acestuia;
g) verifică materialele documentare necesare bunei desfăşurări a activităţii de relaţii externe a Curţii
Constituţionale;
h) acordă calificativele personalului Compartimentului relaţii externe, relaţii cu presa şi protocol;
i) aprobă învoirile şi efectuarea concediilor de odihnă pentru personalul Compartimentului relaţii externe,
relaţii cu presa şi protocol;
j) propune preşedintelui Curţii Constituţionale compensarea cu timp liber corespunzător a orelor prestate
peste programul normal de lucru pentru personalul din cadrul Compartimentului relaţii externe, relaţii cu
presa şi protocol;
k) participă la şedinţele Plenului în materie administrativă care vizează probleme referitoare la activitatea de
relaţii externe a Curţii Constituţionale;
l) acordă, fără discriminare, în termen de cel mult două zile de la înregistrare, acreditarea ziariştilor şi a
celorlalţi reprezentanţi ai mijloacelor de comunicare în masă;
m) îndeplineşte şi alte atribuţii, la cererea preşedintelui Curţii Constituţionale.
Art. 12
Magistraţii-asistenţi au următoarele atribuţii principale:
a) preiau dosarele jurisdicţionale în care au fost desemnaţi;
b) redactează corespondenţa în legătură cu soluţionarea cauzei la solicitarea judecătorului-raportor;
c) asigură documentaţia necesară judecătorului-raportor, cu privire la soluţiile din jurisprudenţă şi doctrina
română şi străină, în dosarele repartizate şi întocmesc proiectul de raport;
d) verifică legalitatea îndeplinirii procedurilor de citare sau de comunicare în dosarele la a căror soluţionare
participă;
e) redactează deciziile, hotărârile şi avizele, sub controlul judecătorului-raportor;
f) redactează încheierile pronunţate;
g) întocmesc fişele cuprinzând cheile de jurisprudenţă care însoţesc actele Curţii Constituţionale şi introduc
în fişierul electronic de jurisprudenţă datele necesare;
h) întocmesc, în baza rezoluţiei preşedintelui Curţii Constituţionale, răspunsuri la cererile formulate în
dosarele Curţii înainte de pronunţarea deciziei, a hotărârii sau a avizului consultativ;
i) efectuează serviciul de permanenţă, atunci când este cazul;
j) îndeplinesc şi alte atribuţii, la solicitarea judecătorului pe lângă care sunt repartizaţi sau a judecătorului-
raportor, referitoare la activitatea jurisdicţională a Curţii Constituţionale sau la cererea preşedintelui.
prevederi din capitolul IV (Regulament din 2012) la data 01-Apr-2012 pentru capitolul VII

CAPITOLUL IV: Compartimentele din structura Curţii Constituţionale

aflate în subordinea preşedintelui

Art. 13
Compartimentele din structura Curţii Constituţionale aflate în subordinea preşedintelui sunt Cabinetul
preşedintelui Curţii Constituţionale, Compartimentul relaţii externe, relaţii cu presa şi protocol, precum şi
Compartimentul audit public intern.
Art. 14
(1) Compartimentul relaţii externe, relaţii cu presa şi protocol îşi desfăşoară activitatea în coordonarea
magistratului-asistent-şef director al Cabinetului preşedintelui Curţii Constituţionale şi are următoarele
atribuţii principale:
A. cu privire la activitatea de relaţii externe:
a) realizează lucrările ce privesc domeniul relaţiilor externe ale Curţii Constituţionale;
b) pregăteşte materialele documentare şi orice alte lucrări necesare delegaţiilor Curţii Constituţionale care
participă la acţiuni organizate în ţară sau în străinătate, respectiv primirii delegaţiilor străine şi din ţară;

23
c) întocmeşte şi asigură expedierea corespondenţei referitoare la relaţiile externe ale Curţii Constituţionale;
d) asigură traducerea actelor jurisdicţionale ale Curţii Constituţionale;
e) asigură traducerea în limba română a hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului, ale Curţii de
Justiţie a Uniunii Europene, ale rapoartelor primite de la organizaţiile internaţionale, precum şi ale oricăror
materiale care prezintă interes pentru activitatea Curţii Constituţionale;
B. cu privire la activitatea de relaţii cu presa:
a) furnizează ziariştilor orice informaţie de interes public care priveşte activitatea jurisdicţională a Curţii
Constituţionale;
b) asigură, periodic sau de fiecare dată când activitatea Curţii Constituţionale prezintă un interes public
imediat, difuzarea de comunicate, informări de presă, organizarea de conferinţe de presă sau interviuri;
c) întocmeşte şi difuzează la cabinetele judecătorilor revista presei cu privire la activitatea Curţii
Constituţionale;
d) realizează periodic informări referitoare la principalele evenimente ştiinţifice şi culturale din ţară;
C. cu privire la activitatea de protocol:
a) organizează acţiunile de protocol ale Curţii Constituţionale;
b) urmăreşte respectarea normelor specifice de protocol şi ceremonial cu prilejul acţiunilor organizate de
Curtea Constituţională;
c) colaborează cu instituţiile abilitate în vederea organizării ceremonialului la acţiunile la care participă
judecătorii Curţii Constituţionale;
d) organizează protocolul plecărilor şi sosirilor pentru preşedintele şi judecătorii Curţii Constituţionale,
magistraţii - asistenţi, secretarul general şi pentru delegaţiile oficiale care vizitează România la invitaţia
Curţii Constituţionale;
e) asigură obţinerea paşapoartelor şi a vizelor pentru deplasări în străinătate;
f) asigură primirea şi însoţirea delegaţiilor străine şi din ţară;
g) face propuneri privind achiziţionarea şi oferirea unor cadouri simbolice cu prilejul acţiunilor organizate de
Curtea Constituţională;
h) propune transmiterea de mesaje sau felicitări cu prilejul unor evenimente externe ori interne şi realizarea
unor tipărituri cu caracter protocolar.
(2) Personalul încadrat la Compartimentul relaţii externe, relaţii cu presa şi protocol este compus din
personalul de specialitate juridică asimilat magistraţilor-asistenţi şi personalul contractual, atribuţiile
acestora fiind detaliate prin fişa postului.
Art. 15
Compartimentul audit public intern funcţionează în subordinea preşedintelui Curţii Constituţionale şi
îndeplineşte atribuţiile prevăzute de legislaţia în domeniu, precum şi sarcinile dispuse de preşedinte privind
activitatea din cadrul Secretariatului general, Compartimentului relaţii externe, relaţii cu presa şi protocol,
precum şi din cadrul Compartimentului cercetare, documentare şi bibliotecă.
Art. 16
Compartimentul audit public intern are următoarele atribuţii:
a) elaborează norme metodologice de exercitare a activităţii de audit public intern specifice Curţii
Constituţionale, cu avizul Unităţii centrale de armonizare pentru auditul public intern din cadrul Ministerului
Finanţelor Publice;
b) elaborează proiectul planului anual de audit public intern;
c) efectuează activităţi de audit public intern pentru a evalua dacă sistemele de management financiar şi
control ale Curţii Constituţionale sunt transparente şi conforme cu normele de legalitate, regularitate,
economicitate, eficienţă şi eficacitate;
d) elaborează raportul anual al activităţii de audit public intern, care cuprinde principalele constatări,
concluzii şi recomandări rezultate din activitatea de auditare, precum şi eventualele iregularităţi sau
prejudicii constatate;
e) în cazul identificării unor iregularităţi sau posibile prejudicii, raportează imediat preşedintelui Curţii
Constituţionale şi Unităţii centrale de armonizare a auditului public intern;
f) exercită alte îndatoriri prevăzute de lege şi efectuează orice alte lucrări dispuse de preşedintele Curţii
Constituţionale.
Art. 17
Compartimentul audit public intern auditează, cel puţin o dată la 3 ani, fără a se limita la acestea,
următoarele:
a) angajamentele bugetare şi legale din care derivă direct sau indirect obligaţii de plată, inclusiv din
fondurile comunitare;
b) plăţile asumate prin angajamente bugetare şi legale;
c) vânzarea, gajarea, concesionarea sau închirierea de bunuri din patrimoniul Curţii Constituţionale;
d) constituirea veniturilor publice, respectiv modul de autorizare şi stabilire a titlurilor de creanţă, precum şi
a facilităţilor acordate la încasarea acestora;
e) alocarea creditelor bugetare;

24
f) sistemul contabil şi fiabilitatea acestuia;
g) sistemele de conducere şi control, precum şi riscurile asociate unor astfel de sisteme;
h) sistemele informatice;
i) alte obiective prevăzute de lege.

CAPITOLUL V: Compartimentele din structura Curţii Constituţionale

aflate în subordinea sau în coordonarea prim-magistratului-asistent

Art. 18
În subordinea prim-magistratului-asistent îşi desfăşoară activitatea Compartimentul de cercetare,
documentare şi bibliotecă, care este compus din personalul de specialitate juridică asimilat magistraţilor-
asistenţi, personalul cu studii superioare filologice şi personalul încadrat la bibliotecă.
Art. 19
Personalul de specialitate juridică asimilat magistraţilor-asistenţi are următoarele atribuţii:
a) întocmeşte fişa de legislaţie internă şi de jurisprudenţă a Curţii Constituţionale, precum şi fişa
reactualizată a acestora în dosarele repartizate judecătorilor la ale căror cabinete nu există personal încadrat
cu studii superioare juridice;
b) întocmeşte fişa de legislaţie şi jurisprudenţă internaţională, precum şi alte documentări, la solicitarea
magistratului-asistent desemnat în dosar;
c) întocmeşte informări periodice cu privire la soluţiile pronunţate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului
şi de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, care au relevanţă asupra activităţii Curţii Constituţionale;
d) întocmeşte periodic fişe cu privire la activitatea jurisdicţională a altor curţi constituţionale;
e) îndeplineşte şi orice alte atribuţii legate de activitatea de cercetare şi documentare, la solicitarea
judecătorilor şi a preşedintelui Curţii Constituţionale.
Art. 20
Personalul încadrat cu studii superioare filologice are următoarele atribuţii:
a) verifică tehnoredactarea actelor Curţii Constituţionale întocmite de către magistraţii-asistenţi;
b) realizează analize de text, la solicitarea motivată a judecătorilor Curţii Constituţionale sau a magistraţilor-
asistenţi;
c) îndeplineşte şi orice alte atribuţii care necesită cunoştinţe lingvistice.
Art. 21
(1) Personalul care îşi desfăşoară activitatea în cadrul bibliotecii Curţii Constituţionale are următoarele
atribuţii:
a) gestionează fondul de carte;
b) înregistrează în registrul de inventar cărţile şi periodicele aflate în gestiune;
c) înscrie în registrul şi în fişele de împrumut cărţile şi revistele împrumutate;
d) urmăreşte permanent ca toate publicaţiile periodice la care Curtea Constituţională este abonată să fie
primite cu regularitate;
e) întocmeşte şi actualizează baza electronică de date a bibliotecii;
f) informează preşedintele, judecătorii, magistraţii-asistenţi şi personalul de specialitate juridică asimilat
acestora despre noutăţile editoriale cu caracter juridic;
g) face propuneri pentru achiziţiile de carte şi abonarea la periodice;
h) întocmeşte anual o dare de seamă statistică asupra activităţii bibliotecii;
i) orice alte atribuţii stabilite de prim-magistratul-asistent.
(2) Biblioteca este gestionată de un bibliotecar sau, în lipsa acestuia, de grefierul documentarist.
Art. 22
În coordonarea prim-magistratului-asistent îşi desfăşoară activitatea Compartimentul grefă, registratură şi
arhivă.

CAPITOLUL VI: Secretariatul general al Curţii Constituţionale

SECŢIUNEA 1: Organizarea Secretariatului general

Art. 23
(1) Secretariatul general al Curţii Constituţionale răspunde de organizarea şi desfăşurarea activităţilor
funcţionale şi tehnice ale acesteia, pentru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin în conformitate cu prevederile
Legii nr. 47/1992, republicată, şi ale prezentului regulament.
(2) Din structura Secretariatului general al Curţii Constituţionale fac parte:
a) Compartimentul grefă, registratură şi arhivă;

25
b) Direcţia economică;
c) Biroul resurse umane şi salarizare;
d) Biroul statistică şi informatică;
e) Compartimentul registratură şi arhivă generală;
f) Cabinetul secretarului general.
(3) În cadrul Secretariatului general îşi desfăşoară activitatea şi consilierul juridic, precum şi personalul de la
cabinetele judecătorilor.
(4) Atribuţiile compartimentelor prevăzute la alin. (2) sunt cele stabilite de prezentul regulament.
(5) Atribuţiile personalului Secretariatului general al Curţii Constituţionale se detaliază prin fişa fiecărui post.

SECŢIUNEA 2: Conducerea Secretariatului general

Art. 24
(1) Secretariatul general al Curţii Constituţionale este condus de un secretar general care are următoarele
atribuţii principale:
a) răspunde de pregătirea, organizarea şi coordonarea lucrărilor de competenţa structurilor Secretariatului
general al Curţii Constituţionale, astfel încât acestea să fie realizate în conformitate cu dispoziţiile Legii nr.
47/1992, republicată, şi ale prezentului regulament;
b) informează, în scris, preşedintele Curţii Constituţionale asupra modului de exercitare a atribuţiilor de
ordonator de credite, trimestrial sau ori de câte ori solicită acesta;
c) duce la îndeplinire, în condiţiile legii, hotărârile Plenului Curţii Constituţionale şi dispoziţiile preşedintelui
referitoare la atribuţiile ce îi revin;
d) prezintă şi asigură fundamentarea actelor ce se supun aprobării Plenului Curţii Constituţionale sau a
preşedintelui acesteia;
e) consemnează soluţiile adoptate de Plenul Curţii Constituţionale în materie administrativă într-un proces-
verbal, în baza căruia se emite o hotărâre, pentru fiecare şedinţă;
f) contrasemnează hotărârile adoptate de Plenul Curţii Constituţionale în materie administrativă şi dispune
înregistrarea acestora în registrul hotărârilor Plenului administrativ al Curţii Constituţionale;
g) soluţionează petiţiile adresate de cetăţeni şi organizaţii, potrivit rezoluţiei preşedintelui Curţii
Constituţionale;
h) coordonează activitatea de rezolvare a solicitărilor de acces la informaţiile de interes public, în condiţiile
legii;
i) organizează şi coordonează actualizarea paginii de internet şi a bazei de date aparţinând Curţii
Constituţionale;
j) întocmeşte, împreună cu coordonatorul Compartimentului de relaţii externe, relaţii cu presa şi protocol,
proiectul planului de relaţii externe ai Curţii Constituţionale şi, după aprobarea de către Plenul Curţii
Constituţionale, colaborează la realizarea acestuia;
k) asigură elaborarea proiectului bugetului de venituri şi cheltuieli al Curţii Constituţionale, îl supune spre
aprobare Plenului şi îl înaintează Guvernului, sub semnătura preşedintelui Curţii Constituţionale, în condiţiile
legii;
l) angajează şi utilizează creditele bugetare, în limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate, pentru cheltuieli
din sumele repartizate prin bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat, în condiţiile legii;
m) aprobă fişele cuprinzând atribuţiile fiecărui post din structura Secretariatului general al Curţii
Constituţionale, în condiţiile prezentului regulament;
n) aprobă deplasările în ţară ale personalului Secretariatului general al Curţii Constituţionale;
o) aprobă învoirile şi efectuarea concediilor de odihnă pentru personalul din Secretariatul general al Curţii
Constituţionale, în condiţiile prezentului regulament;
p) aprobă compensarea cu timp liber corespunzător a orelor prestate peste programul normal de lucru
pentru personalul din Secretariatul general al Curţii Constituţionale, în condiţiile prezentului regulament;
q) face propuneri pentru stabilirea răspunderii patrimoniale a judecătorilor Curţii Constituţionale şi a
personalului acesteia, în condiţiile prezentului regulament;
r) ia măsuri organizatorice cu privire la concursurile şi examenele dispuse, prin ordin, de preşedintele Curţii
Constituţionale;
s) organizează inventarierea patrimoniului Curţii Constituţionale, aprobă şi valorifică rezultatele acestei
acţiuni, în condiţiile legii;
t) îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite de Plenul Curţii Constituţionale sau de preşedintele acesteia.
(2) În îndeplinirea atribuţiilor stabilite prin prezentul regulament, secretarul general emite dispoziţii.

SECŢIUNEA 3: Atribuţiile compartimentelor din structura Secretariatului

general

26
SUBSECŢIUNEA 1: Compartimentul grefă, registratură şi arhivă

Art. 25
(1) Compartimentul grefă, registratură şi arhivă este compartimentul auxiliar de specialitate al Curţii
Constituţionale, organizat potrivit dispoziţiilor art. 116-118 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea
judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Compartimentul grefă, registratură şi arhivă efectuează operaţiunile privind primirea, înregistrarea,
distribuirea, expedierea şi arhivarea corespondenţei de natură jurisdicţională, îndosarierea actelor de
sesizare a Curţii Constituţionale şi a corespondenţei menţionate, precum şi alte lucrări cu caracter auxiliar,
necesare bunei desfăşurări a activităţii Curţii.
Art. 26
(1) Compartimentul grefă, registratură şi arhivă este compus din personalul auxiliar de specialitate, în
sensul dispoziţiilor Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor
judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului
Naţional de Expertize Criminalistice, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi din curieri.
(2) Personalul auxiliar de specialitate este format din grefieri, grefieri documentarişti, grefieri arhivari şi
grefieri registratori.
Art. 27
(1) Compartimentul este condus de un grefier-şef promovat din cadrul personalului auxiliar de specialitate,
prin concurs organizat în condiţiile legii speciale privind statutul personalului Curţii Constituţionale.
(2) Grefierul-şef are următoarele atribuţii:
a) coordonează, îndrumă şi controlează activitatea personalului din subordine, în conformitate cu dispoziţiile
din prezentul regulament şi din fişa postului;
b) asigură organizarea şi desfăşurarea şedinţelor de judecată, luând măsuri pentru înregistrarea şi
constituirea corespunzătoare a dosarelor aflate pe rolul Curţii Constituţionale, pentru întocmirea şi
transmiterea citaţiilor;
c) asigură, la cerere, consultarea dosarelor de către judecătorii Curţii Constituţionale;
d) verifică şi semnează lista dosarelor care urmează a fi dezbătute în şedinţa publică, respectiv a celor aflate
în pronunţare;
e) asigură realizarea corespunzătoare a activităţilor de grefă, registratură şi arhivă, precum şi a celei de
curierat şi de expediere a corespondenţei jurisdicţionale a Curţii Constituţionale;
f) întocmeşte adresa de comunicare şi, sub semnătura secretarului general al Curţii Constituţionale, trimite
actele adoptate de Curte pentru a fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I;
g) asigură comunicarea răspunsurilor la cererile formulate de părţi şi a copiilor de pe actele din dosarele
Curţii Constituţionale, precum şi restituirea înscrisurilor originale depuse la dosarele Curţii, în condiţiile
prezentului regulament;
h) primeşte cererile pentru eliberarea certificatelor şi le prezintă, împreună cu dosarul cauzei, prim-
magistratului - asistent;
i) semnează adresele întocmite de către personalul de la cabinetele judecătorilor, potrivit art. 41 alin. (1) lit.
c);
j) restituie documentele cu caracter jurisdicţional înaintate Curţii Constituţionale din eroare;
k) propune prim-magistratului - asistent, spre a fi supus aprobării Plenului Curţii Constituţionale, programul
de lucru cu publicul al compartimentului;
l) întocmeşte şi semnează referatele de necesitate, notele de fundamentare şi alte documente privind
activitatea compartimentului;
m) certifică realitatea facturilor de plată care privesc compartimentul;
n) întocmeşte planificarea serviciului de permanenţă a personalului din subordine, cu avizul prim-
magistratului - asistent, şi o supune spre aprobare preşedintelui Curţii Constituţionale;
o) propune prim-magistratului-asistent calificativele pentru activitatea profesională desfăşurată de către
personalul compartimentului;
p) îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite de Plenul Curţii Constituţionale, de preşedinte sau de prim-
magistratul-asistent.
Art. 28
Grefierii au următoarele atribuţii:
a) întocmesc conceptele de citare şi citaţiile şi le predau grefierului registrator spre expediere către părţi;
b) completează registrul de termene;
c) ţin legătura, prin poştă electronică, telefon, fax sau telegrame, cu părţile, cu instanţele judecătoreşti sau
cu alte autorităţi în vederea completării actelor procedurale, întocmind notele doveditoare ale
corespondenţei;
d) informează de îndată magistraţii-asistenţi despre orice acte sosite la dosarele aflate pe rol;
e) completează condica şedinţelor de judecată şi o aduc, împreună cu dosarele aflate pe rol, la şedinţele de
judecată, la care asistă obligatoriu un grefier, desemnat de grefierul-şef;

27
f) redactează lista dosarelor care urmează a fi dezbătute în şedinţa publică, pe care o afişează la avizier, o
multiplică şi o predau curierului spre difuzare la cabinetele judecătorilor, la magistraţii-asistenţi în mod
corespunzător, precum şi la magistraţii-asistenţi-şefi şi la prim-magistratul-asistent;
g) redactează lista cu dosarele rămase în pronunţare, pe care o multiplică şi o predau curierului spre
difuzare la cabinetele judecătorilor, la magistraţii-asistenţi în mod corespunzător, precum şi la magistraţii-
asistenţi-şefi şi la prim-magistratul-asistent;
h) completează datele în registrul de evidenţă a redactării actelor Curţii Constituţionale;
i) îndeplinesc şi alte atribuţii stabilite de grefierul-şef.
Art. 29
Grefierii documentarişti şi grefierii arhivari au următoarele atribuţii:
a) scanează şi multiplică actele de sesizare a Curţii Constituţionale, precum şi orice alte materiale ce
alcătuiesc dosarele Curţii, după consultarea magistratului-asistent desemnat în cauză;
b) actualizează pe suport electronic evidenţele din registrul general de dosare;
c) întocmesc şi păstrează la zi evidenţa sesizărilor neconforme cu dispoziţiile art. 29 alin. (4) din Legea nr.
47/1992, republicată;
d) preiau dosarele jurisdicţionale soluţionate, în vederea arhivării acestora;
e) asigură arhivarea, în condiţii corespunzătoare, a registrelor şi dosarelor;
f) întocmesc inventarul dosarelor şi registrelor arhivate, în vederea predării acestora Compartimentului
registratură şi arhivă generală;
g) predau anual dosarele arhivate, la expirarea termenului de păstrare, pe bază de inventar şi proces-verbal
de predare - primire, Compartimentului registratură şi arhivă generală;
h) îndeplinesc şi alte atribuţii stabilite de grefierul-şef.
Art. 30
Grefierii registratori au următoarele atribuţii:
a) primesc şi înregistrează documentele cu caracter jurisdicţional înaintate Curţii Constituţionale şi ţin
evidenţa acestora la zi;
b) completează zilnic datele în registrele Curţii Constituţionale prevăzute la art. 43 alin. (1) lit. a) şi b);
c) formează dosarele pentru sesizările nou-intrate şi le completează cu documentele sosite ulterior,
numerotându-le şi certificând în scris pe coperta interioară a dosarului;
d) organizează păstrarea dosarelor în arhiva curentă;
e) asigură şi supraveghează consultarea dosarelor de către părţi sau de către reprezentanţii acestora în
incinta serviciului şi în timpul programului de lucru cu publicul;
f) asigură transferul dosarelor la cabinetele judecătorilor şi la magistraţii-asistenţi;
g) realizează multiplicarea şi asigură distribuirea la cabinetele judecătorilor şi la magistraţii-asistenţi, prin
intermediul curierului, a materialelor ce alcătuiesc dosarele, după consultarea magistratului-asistent
desemnat în dosar;
h) expediază prin poştă/curier actele cu caracter jurisdicţional ale Curţii Constituţionale şi restituie, după
caz, dosarele instanţelor;
i) asigură multiplicarea actelor adoptate de Curtea Constituţională şi le comunica persoanelor sau
autorităţilor prevăzute de lege;
j) îndeplinesc şi alte atribuţii stabilite de grefierul-şef.
Art. 31
Curierii au următoarele atribuţii:
a) recepţionează corespondenţa sosită pe adresa Curţii Constituţionale;
b) realizează transmiterea actelor în interiorul Curţii Constituţionale către cabinetele judecătorilor,
magistraţii-asistenţi, compartimentele Secretariatului general, precum şi, când este cazul, către alte
autorităţi;
c) predau la poşta militară citaţiile întocmite de grefieri pentru Ministerul Public şi, atunci când este cazul,
duc personal citaţiile Ministerului Public ori altor autorităţi;
d) predau la poştă citaţiile şi întreaga corespondenţă trecută pe borderou, predată de grefierii registratori;
e) îndeplinesc şi alte atribuţii stabilite de grefierul-şef.
Art. 32
(1) Personalul auxiliar de specialitate din cadrul Compartimentului grefă, registratură şi arhivă completează
şi ţine registrele şi borderourile necesare desfăşurării activităţii compartimentului.
(2) Atribuţiile personalului sunt stabilite şi detaliate în fişele postului, întocmite de grefierul-şef şi aprobate
de prim-magistratul-asistent. Pentru grefierul-şef, fişa postului se întocmeşte de prim-magistratul-asistent.

SUBSECŢIUNEA 2: Direcţia economică

Art. 33
Direcţia economică este condusă de un director şi are în structura sa:

28
a) Serviciul financiar-contabil;
b) Serviciul administrativ şi pentru achiziţii publice.
Art. 34
(1) Directorul are următoarele atribuţii principale:
a) coordonează compartimentele din structura direcţiei economice;
b) răspunde pentru gestiunea activităţii economico-financiare a Curţii Constituţionale;
c) asigură fundamentarea şi elaborarea proiectului de buget al Curţii Constituţionale;
d) răspunde de efectuarea controlului financiar preventiv;
e) asigură utilizarea resurselor financiare în limita bugetului aprobat;
f) organizează ţinerea la zi a contabilităţii Curţii Constituţionale şi controlează efectuarea corectă a tuturor
operaţiunilor financiar-contabile în documentele specifice, precum şi întocmirea şi prezentarea la termenele
stabilite a Situaţiilor financiare solicitate de Plenul Curţii sau de preşedintele acesteia;
g) asigură administrarea patrimoniului Curţii Constituţionale;
h) asigură, supraveghează şi răspunde de buna derulare a contractelor încheiate de Curtea Constituţională;
i) asigură mijloacele logistice şi serviciile necesare bunei desfăşurări a activităţii Curţii Constituţionale;
j) asigură plata drepturilor salariale şi virarea obligaţiilor financiare aferente acestora;
k) asigură realizarea programului de dotare în domeniul informaticii şi comunicaţiilor pentru serviciile Curţii
Constituţionale;
l) asigură suportul logistic necesar realizării activităţii de relaţii externe, relaţii cu presa şi protocol a Curţii
Constituţionale;
m) ia măsuri pentru asigurarea ordinii şi curăţeniei sediului Curţii Constituţionale;
n) îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite de Plen, de preşedinte sau de secretarul general al Curţii
Constituţionale.
(2) În lipsa secretarului general, directorul îndeplineşte şi atribuţiile acestuia, potrivit însărcinărilor stabilite
prin ordin al preşedintelui Curţii Constituţionale.
Art. 35
Serviciul financiar-contabil are următoarele atribuţii principale:
A. cu privire la activitatea financiară:
a) fundamentează şi elaborează proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli, în baza recomandărilor Plenului
şi având în vedere propunerile centralizate de la compartimentele Curţii Constituţionale;
b) urmăreşte execuţia bugetului şi întocmeşte rapoarte periodice cu privire la acesta;
c) ţine evidenţa angajamentelor legale şi bugetare şi execută plăţile ordonanţate, în vederea onorării tuturor
obligaţiilor asumate de Curtea Constituţională în raport cu terţii;
d) întocmeşte instrumentele de plată şi le depune la termenele legale pentru efectuarea plăţii;
e) solicită lunar deschiderea creditelor bugetare necesare;
f) urmăreşte încadrarea strictă a cheltuielilor în limitele stabilite prin buget şi consumarea fondurilor pe
destinaţia prestabilită;
g) efectuează la termen şi în cuantumul stabilit de lege vărsămintele către bugetul de stat şi bugetul
asigurărilor sociale de stat;
B. cu privire la activitatea contabilă:
a) înregistrează operaţiunile patrimoniale în evidenţa contabilă sintetică şi analitică privind cheltuielile
curente şi activele nefinanciare în funcţie de subdiviziunile clasificaţiei bugetare;
b) întocmeşte notele contabile pentru operaţiunile patrimoniale, precum şi balanţele de verificare sintetice şi
analitice;
c) întocmeşte bilanţul contabil şi situaţia privind principalii indicatori economico-financiari în vederea
raportării acestora, precum şi diverse raportări lunare, conform prevederilor legale în vigoare;
d) urmăreşte reflectarea în contabilitate a debitelor create şi provenite din drepturi de personal, bunuri şi
servicii, active nefinanciare;
e) organizează inventarierea patrimoniului, efectuează evaluarea rezultatelor acestei operaţiuni şi
completează registrul de inventar conform posturilor din bilanţul contabil;
f) organizează arhiva cu documentele contabile aferente execuţiei bugetare, clasează, îndosariază şi
păstrează, potrivit legii, toate actele justificative privind plăţile efectuate;
g) organizează şi derulează controlul privind respectarea disciplinei de casă, precum şi gestionarea şi
transportul numerarului;
C. cu privire la activitatea de control financiar preventiv propriu:
a) verifică şi avizează toate operaţiunile financiare, urmărind respectarea legalităţii, regularităţii şi a
încadrării în limitele angajamentelor bugetare stabilite potrivit legii;
b) execută controlul financiar de gestiune asupra gospodăririi mijloacelor materiale şi băneşti şi avizează
documentele în care sunt consemnate operaţiuni patrimoniale;
c) întocmeşte evidenţa tuturor operaţiunilor financiare angajate, lichidate, ordonanţate la plată şi achitate;
d) colaborează cu controlorul financiar delegat şi cu auditorul intern pentru soluţionarea în timp util a
operaţiunilor financiare cu grad sporit de dificultate;

29
D. cu privire la activitatea de gestionare a operaţiunilor cu monetar:
a) efectuează, potrivit legii, toate operaţiunile cu numerar care au fost ordonanţate;
b) gestionează bunurile aflate în casierie;
c) întocmeşte documentele privind gestiunea monetarului şi pe cele referitoare la depunerea/retragerea
în/din trezorerie a sumelor ordonanţate;
d) asigură securitatea transporturilor de valori de la trezorerie/bancă la sediul Curţii Constituţionale şi retur.
Art. 36
Serviciul administrativ şi pentru achiziţii publice are următoarele atribuţii principale:
A. cu privire la activitatea administrativă:
(1) activitatea de transport
a) gestionează parcul auto şi inventarul din dotarea acestuia; asigură efectuarea curselor necesare bunei
desfăşurări a activităţii Curţii Constituţionale, în baza solicitărilor;
b) face propuneri pentru includerea în programul anual al achiziţiilor publice a serviciilor şi materialelor
necesare întreţinerii autoturismelor;
c) urmăreşte din punct de vedere tehnic modul de exploatare, întreţinere şi reparaţie a autoturismelor Curţii
Constituţionale, precum şi consumurile de carburanţi şi lubrifianţi şi încadrarea în normativele stabilite de
Plen;
d) elaborează caietele de sarcini aferente contractelor de revizii, reparaţii şi asigurări;
e) iniţiază şi derulează contractele de service; asigură efectuarea reviziilor tehnice periodice;
f) ţine evidenţa activităţii şoferilor şi autoturismelor, pe baza foilor de parcurs;
g) iniţiază şi derulează contractele de asigurări pentru autoturismele din dotarea Curţii Constituţionale;
(2) activitatea de evidenţă tehnico-operativă a gestiunii
a) ţine evidenţa tehnico-operativă a bunurilor achiziţionate pentru activitatea Curţii Constituţionale;
b) răspunde de recepţionarea, gestionarea, depozitarea şi păstrarea bunurilor din magazie;
c) asigură distribuirea bunurilor achiziţionate pentru activitatea Curţii Constituţionale; controlează
integritatea acestora;
d) fundamentează necesarul anual de rechizite şi materiale de papetărie, pe care îl cuprinde în cadrul
programului anual privind achiziţiile publice;
e) întocmeşte referatele de necesitate pentru achiziţia de rechizite şi materiale de papetărie;
f) asigură situaţii/liste ale bunurilor aflate în patrimoniu ce urmează a fi inventariate şi întocmeşte situaţii
referitoare la: degradarea, scoaterea din uz, casarea, valorificarea unor bunuri existente în gestiune sau în
folosinţă, precum şi a stocurilor fără mişcare, cu mişcare lentă ori neutilizabile;
g) asigură funcţionarea bufetului de protocol, aprovizionarea curentă a gestiunii, precum şi dotarea
cabinetelor judecătorilor cu produse de protocol, potrivit solicitărilor;
(3) activitatea administrativă curentă
a) realizează toate prestaţiile administrative necesare pentru funcţionarea adecvată a compartimentelor
Curţii Constituţionale;
b) organizează activitatea de curăţenie şi întreţinere a spaţiilor destinate Curţii Constituţionale;
c) asigură transferul, preluarea, efectuarea formalităţilor administrative la plecarea/sosirea la/de la aeroport
a judecătorilor Curţii Constituţionale şi a personalului acesteia, după caz;
d) asigură întreţinerile periodice şi reparaţiile curente pentru toate categoriile de dotări;
e) asigură derularea convenţiei cu Camera Deputaţilor şi colaborează cu serviciile de specialitate ale
acesteia;
f) asigură şi organizează dispozitivul privind prevenirea şi stingerea incendiilor; instruieşte periodic
personalul Curţii Constituţionale privind normele de prevenire şi stingere a incendiilor conform
reglementărilor în vigoare;
g) asigură aplicarea corespunzătoare a dispoziţiilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006;
B. cu privire la activitatea de achiziţii publice:
a) întocmeşte, modifică şi actualizează programul anual privind achiziţiile publice, în baza solicitărilor
fundamentate ale compartimentelor utilizatoare;
b) derulează, în baza programului anual privind achiziţiile publice, procedurile de achiziţie publică pentru
achiziţiile de bunuri, servicii şi lucrări, potrivit legii;
c) întocmeşte proiectele de contracte privind achiziţionarea de bunuri, servicii şi lucrări; derulează
contractele de bunuri, urmărind executarea lor, sesizează partenerii contractuali asupra nerespectării
termenelor sau a altor obligaţii contractuale şi propune măsuri pentru recuperarea eventualelor prejudicii;
transmite contractele de servicii şi lucrări utilizatorilor, pentru derulare şi executare;
d) asigură aprovizionarea cu carburanţi, materiale, piese de schimb şi celelalte consumabile necesare
funcţionării corespunzătoare a autoturismelor din dotare;
e) recepţionează bunurile, serviciile şi lucrările achiziţionate şi certifică conformitatea din punctul de vedere
al cantităţii, calităţii şi valorii cu prevederile contractuale sau cu comenzile emise, după caz;
f) asigură şi răspunde de derularea corespunzătoare a contractelor aferente serviciilor de cazare şi transport
intern aerian al judecătorilor care nu au domiciliul în Bucureşti.

30
SUBSECŢIUNEA 3: Biroul resurse umane şi salarizare

Art. 37
Biroul resurse umane şi salarizare îşi desfăşoară activitatea în subordinea secretarului general şi îndeplineşte
următoarele atribuţii principale:
A. cu privire la activitatea de resurse umane:
a) întocmeşte nomenclatorul funcţiilor Curţii Constituţionale, precum şi statul de funcţii şi statul de personal;
b) asigură organizarea şi desfăşurarea concursurilor de ocupare a posturilor vacante;
c) întocmeşte formalităţile privind angajarea, modificarea, suspendarea şi încetarea raporturilor de muncă,
după caz;
d) gestionează dosarele profesionale ale angajaţilor Curţii Constituţionale;
e) înfiinţează, completează şi transmite inspectoratului teritorial de muncă registrul general de evidenţă a
salariaţilor în format electronic;
f) gestionează concediile de odihnă şi concediile medicale;
g) întocmeşte dosarele de pensionare;
h) întocmeşte programul anual de perfecţionare pe baza propunerilor şefilor de compartiment şi organizează
procesul de evaluare a performanţelor profesionale individuale;
i) întocmeşte şi/sau verifică, după caz, foile colective de prezenţă;
B. cu privire la activitatea de salarizare:
a) fundamentează fondul de salarii aferent indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi salariilor de bază,
precum şi cheltuielile totale cu salariile pentru anul de referinţă;
b) determină drepturile salariale cuvenite judecătorilor, magistraţilor-asistenţi, personalului de specialitate
juridică asimilat acestora, personalului auxiliar de specialitate şi personalului contractual, precum şi
necesarul lunar de fonduri pentru cheltuielile cu salariile;
c) întocmeşte statele de plată în vederea acordării drepturilor salariale cuvenite pentru toate categoriile de
personal din cadrul Curţii Constituţionale;
d) determină şi reţine contribuţiile individuale, precum şi pe cele suportate de angajator la bugetul general
consolidat;
e) întocmeşte fişele fiscale;
f) întocmeşte documentele aferente acordării ajutoarelor umanitare din fondul aflat la dispoziţia
preşedintelui Curţii Constituţionale;
g) întocmeşte şi transmite Institutului Naţional de Statistică chestionare statistice lunare, semestriale şi
anuale privind fondul de salarii şi structura personalului.

SUBSECŢIUNEA 4: Biroul statistică şi informatică

Art. 38
Biroul statistică şi informatică are următoarele atribuţii principale:
A. cu privire la activitatea de întreţinere a reţelei:
a) organizează, coordonează şi implementează măsurile pentru dezvoltarea infrastructurii tehnologice şi de
comunicaţii;
b) instalează, configurează şi întreţine reţeaua de calculatoare a instituţiei;
c) administrează serverul de intranet/internet al reţelei;
d) propune şi realizează interconectarea cu baze de date externe;
e) fundamentează şi întocmeşte proiectul programului de dotare în domeniul informaticii şi comunicaţiilor
pentru serviciile Curţii Constituţionale;
f) participă la elaborarea documentaţiei de achiziţii şi la evaluarea ofertelor în procedurile de achiziţii de
produse şi servicii informatice pentru sistemul informatic al Curţii Constituţionale;
g) participă la recepţionarea produselor şi a serviciilor achiziţionate şi la derularea contractelor de achiziţii
ale produselor şi serviciilor informatice pentru sistemul informatic al Curţii Constituţionale;
h) asigură asistenţa tehnică de specialitate pentru eficienta exploatare a produselor şi serviciilor informatice
la Curtea Constituţională;
i) urmăreşte derularea contractelor de servicii din domeniul său de activitate şi efectuează recepţia acestora;
j) asigură efectuarea copiilor de siguranţă pentru datele gestionate;
B. cu privire la activitatea de gestionare a aplicaţiilor de baze de date:
a) proiectează şi implementează aplicaţii de baze de date şi coordonează întreţinerea acestora în sistemul
informatic al Curţii Constituţionale;
b) administrează serverul de baze de date;
c) întocmeşte instrucţiuni de utilizare a aplicaţiilor software modificate;
d) asigură actualizarea zilnică a bazelor de date referitoare la dosarele aflate pe rolul Curţii Constituţionale;
e) elaborează statistici şi rapoarte privind activitatea jurisdicţională a Curţii Constituţionale;

31
f) asigură asistenţa tehnică de specialitate pentru eficienta exploatare a bazelor de date juridice existente în
cadrul Curţii Constituţionale;
C. cu privire la activitatea de administrare a paginii de internet/intranet:
a) asigură crearea, actualizarea paginii de internet a Curţii Constituţionale şi publicarea informaţiilor privind
activitatea Curţii şi a informaţiilor de interes public;
b) administrează serverul de web;
c) asigură publicarea pe intranetul Curţii Constituţionale a informaţiilor preluate de la Compartimentul grefă,
registratură şi arhivă, în vederea difuzării eficiente a acestora;
d) publică conţinutul actelor Curţii Constituţionale pe pagina de intranet;
e) administrează serverul poştei electronice;
D. cu privire la activitatea de editare a diferitelor materiale documentare:
a) administrează serverul de stocare electronică a publicaţiilor existente;
b) editează broşuri, cărţi şi alte publicaţii ale Curţii Constituţionale;
c) asigură scanarea sau multiplicarea materialelor necesare activităţii Curţii Constituţionale.

SUBSECŢIUNEA 5: Compartimentul registratură şi arhivă generală

Art. 39
Compartimentul registratură şi arhivă generală îşi desfăşoară activitatea în subordinea secretarului general
şi are următoarele atribuţii principale:
a) primeşte şi înregistrează scrisorile, adresele oficiale şi petiţiile şi le distribuie în funcţie de rezoluţia
preşedintelui Curţii Constituţionale;
b) expediază corespondenţa cu caracter administrativ;
c) înregistrează în registrele speciale, prevăzute în prezentul regulament, ordinele preşedintelui, hotărârile
Plenului administrativ, dispoziţiile secretarului general, precum şi corespondenţa cu caracter administrativ;
d) iniţiază şi organizează activitatea de întocmire a nomenclatorului dosarelor în cadrul instituţiei;
e) verifică şi preia pe bază de inventar şi proces-verbal de predare-primire dosarele constituite de
compartimentele creatoare de documente;
f) organizează depozitul de arhivă conform legislaţiei în vigoare;
g) întocmeşte inventare pentru toate documentele aflate în depozitul de arhivă al Curţii Constituţionale;
h) ţine evidenţa în registrul de evidenţă a intrărilor şi ieşirilor unităţilor arhivistice a documentelor din
depozitul de arhivă, a celor propuse pentru selecţionare, a celor propuse pentru predare-preluare la Arhivele
Naţionale şi a celor complet deteriorate;
i) pune la dispoziţia delegatului Arhivelor Naţionale toate documentele solicitate cu prilejul efectuării
activităţii de control;
j) completează şi ţine borderourile specifice activităţii compartimentului.

SUBSECŢIUNEA 6: Consilierul juridic

Art. 40
Personalul contractual care îndeplineşte atribuţiile de consilier juridic îşi desfăşoară activitatea în subordinea
secretarului general şi are următoarele atribuţii principale:
a) avizează din punctul de vedere al legalităţii orice măsură de natură să angajeze răspunderea patrimonială
a secretarului general în calitate de ordonator principal de credite;
b) îndeplineşte activităţile de natură juridică, reprezentând instituţia în litigiile cu terţii, atunci când este
cazul, în faţa instanţelor judecătoreşti sau a altor organe de jurisdicţie;
c) analizează, avizează şi contrasemnează contractele privind achiziţionarea de bunuri, servicii şi lucrări
încheiate de Curtea Constituţională;
d) analizează, avizează şi contrasemnează angajamentele financiare încheiate de Curtea Constituţională;
e) avizează şi contrasemnează dispoziţiile secretarului general al Curţii Constituţionale;
f) avizează şi contrasemnează documentaţia pentru organizarea procedurilor de achiziţii publice;
g) avizează şi contrasemnează contractele individuale de muncă;
h) primeşte, înregistrează şi transmite, potrivit legii, declaraţiile de avere şi de interese depuse de către
judecătorii Curţii Constituţionale, magistraţii-asistenţi, personalul auxiliar de specialitate, precum şi de către
personalul cu funcţii de conducere şi control din cadrul Curţii Constituţionale şi eliberează dovezile de
depunere;
i) răspunde la sesizările şi cererile formulate în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile
de interes public, cu modificările şi completările ulterioare, şi elaborează anual raportul Curţii Constituţionale
privind accesul la informaţiile de interes public;
j) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de preşedintele Curţii Constituţionale sau de secretarul general.

32
SUBSECŢIUNEA 7: Personalul de la cabinetele judecătorilor

Art. 41
(1) Personalul de la cabinetele judecătorilor îndeplineşte următoarele atribuţii:
a) realizează lucrările de secretariat pentru cabinetele judecătorilor;
b) întocmeşte adresele necesare obţinerii punctelor de vedere prevăzute de art. 30 alin. (1) din Legea nr.
47/1992, republicată;
c) întocmeşte adresele către instanţele judecătoreşti şi de arbitraj comercial sau către Avocatul Poporului,
după caz, privind restituirea dosarelor sau comunicarea deciziilor Curţii Constituţionale pronunţate în temeiul
art. 146 lit. d) din Constituţia României, republicată;
d) orice alte sarcini stabilite de judecători.
(2) Pe lângă atribuţiile prevăzute la alin. (1), personalul de la cabinetele judecătorilor încadrat cu studii
superioare juridice întocmeşte atât fişa de legislaţie internă şi de jurisprudenţă a Curţii Constituţionale, cât şi
fişa reactualizată a acestora.
(3) Pentru persoanele prevăzute la alin. (1), programarea concediilor şi acordarea învoirilor sunt de
competenţa judecătorilor.
(4) Dispoziţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi d) şi ale alin. (3) se aplică, în mod corespunzător, şi în cazul
personalului de la cabinetul secretarului general.
(5) Perioada în care personalul de la cabinetele judecătorilor încadrat cu studii superioare juridice
îndeplineşte atribuţiile prevăzute la alin. (1) şi (2) constituie vechime în specialitate juridică.

CAPITOLUL VII: Funcţionarea Curţii Constituţionale

SECŢIUNEA 1: Registrele Curţii Constituţionale

Art. 42
(1) În cadrul Curţii Constituţionale se întocmesc şi se păstrează următoarele registre:
a) registrul de evidenţă a intrărilor şi ieşirilor corespondenţei cu caracter administrativ;
b) registrul de evidenţă a intrărilor şi ieşirilor dosarelor;
c) registrul general de dosare;
d) condica şedinţelor de judecată;
e) registrul de termene;
f) registrul de evidenţă a redactării actelor Curţii Constituţionale;
g) registrul hotărârilor Plenului administrativ al Curţii Constituţionale;
h) registrul ordinelor preşedintelui Curţii Constituţionale;
i) registrul dispoziţiilor secretarului general;
j) registrul de evidenţă a registrelor de note de şedinţă;
k) registrul de corespondenţă secretă;
l) registrul de evidenţă a intrărilor şi ieşirilor unităţilor arhivistice;
m) registrul de depozit.
(2) La propunerea prim-magistratului-asistent sau a secretarului general, preşedintele Curţii Constituţionale
poate aproba şi ţinerea altor registre în afara celor prevăzute la alin. (1), dacă sunt necesare activităţii Curţii
Constituţionale.
(3) Modelul registrelor se aprobă de Plenul Curţii Constituţionale.
Art. 43
(1) Registrele Curţii Constituţionale întocmite şi păstrate de Compartimentul grefă, registratură şi arhivă
sunt următoarele:
a) registrul de evidenţă a intrărilor şi ieşirilor dosarelor, în care se trec de către grefierii registratori, în
ordine cronologică, toate actele de sesizare a Curţii Constituţionale;
b) registrul general de dosare, în care se trec de către grefierii registratori, în ordinea intrării, toate actele de
sesizare a Curţii Constituţionale, precum şi toată corespondenţa în legătură cu acestea; numărul de
înregistrare din acest registru reprezintă numărul de dosar, la care se adaugă litera corespunzătoare
încadrării sesizării în categoria de atribuţii prevăzută la art. 146 din Constituţia României, republicată; în
dreptul fiecărui dosar astfel înregistrat se vor trece, după caz: instanţa şi numărul dosarului de la instanţă,
autorul sesizării, obiectul, judecătorul - raportor şi magistratul-asistent desemnaţi în cauză, data solicitării şi
transmiterii punctelor de vedere, cereri/puncte de vedere/dovezi de citare înregistrate la dosar, data
depunerii raportului, termenele de judecată, soluţia pronunţată, data restituirii dosarului la instanţă sau a
comunicării actului, părţile care solicită studierea dosarului;
c) condica şedinţelor de judecată, în care se înscriu de către grefier toate dosarele din fiecare şedinţă, în
ordinea din lista dosarelor, numele judecătorilor şi ale magistraţilor-asistenţi desemnaţi în dosare;

33
d) registrul de termene, în care se înscriu de către grefier dosarele pe termene de judecată;
e) registrul de evidenţă a redactării actelor Curţii Constituţionale, în care se trec de către grefier, în ordine şi
separat, în funcţie de distincţia făcută la art. 11 alin. (1) din Legea nr 47/1992, republicată, toate deciziile
şi hotărârile pronunţate, precum şi avizele emise; data redactării se consideră data depunerii deciziei,
hotărârii sau avizului de către magistratul-asistent la mapa preşedintelui; se înregistrează, de asemenea,
data transmiterii actului la Regia Autonomă "Monitorul Oficial", precum şi numărul şi data Monitorului Oficial
al României, Partea I, în care se publică actul;
f) registrul de evidenţă a registrelor de note de şedinţă, care se ţine cu respectarea art. 56 din Legea nr.
47/1992, republicată.
(2) La sfârşitul fiecărui an, după ultima operaţiune din fiecare registru se va întocmi un proces-verbal de
închidere, care va fi semnat de grefierul-şef şi de prim-magistratul-asistent, aplicându-se sigiliul. Dacă este
cazul, înscrierile se vor face în aceleaşi registre, reîncepându-se cu o nouă numerotare.
(3) Evidenţa din registrul general de dosare se ţine, simultan, şi pe suport electronic.
Art. 44
(1) Registrele Curţii Constituţionale întocmite şi păstrate de Compartimentul registratură şi arhivă generală
sunt următoarele:
a) registrul de evidenţă a intrărilor şi ieşirilor corespondenţei cu caracter administrativ, în care se trec de
către personalul cu atribuţii de registrator, în ordine cronologică, toate cererile şi actele care nu privesc
activitatea jurisdicţională a Curţii Constituţionale, toate scrisorile, petiţiile şi adresele cu caracter
administrativ;
b) registrul hotărârilor Plenului administrativ al Curţii Constituţionale;
c) registrul ordinelor preşedintelui Curţii Constituţionale;
d) registrul dispoziţiilor secretarului general;
e) registrul de corespondenţă secretă;
f) registrul de evidenţă a intrărilor şi ieşirilor unităţilor arhivistice;
g) registrul de depozit.
(2) Corespondenţa cu caracter secret de stat se prezintă nedesfăcută direct preşedintelui Curţii
Constituţionale, fiind evidenţiată într-un registru special.
(3) Registrul de corespondenţă secretă conţine evidenţa documentelor ce intră sub incidenţa Legii nr.
182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, cu modificările şi completările ulterioare.
(4) Registrul de corespondenţă secretă este întocmit şi păstrat de persoana desemnată şi autorizată potrivit
legii.
(5) Corespondenţa care poartă menţiunea "confidenţial" sau "personal" se înregistrează numai cu această
menţiune, fără a fi desfăcută, după care se predă destinatarului.

SECŢIUNEA 2: Activitatea premergătoare şedinţei de dezbateri

Art. 45
(1) Actele de sesizare a Curţii Constituţionale sunt cele stabilite de lege şi se primesc prin poştă sau prin
curier. Ele se depun la Compartimentul grefă, registratură şi arhivă, unde, în aceeaşi zi, primesc data certă,
după care se prezintă de către prim-magistratul-asistent preşedintelui Curţii Constituţionale, având ataşate
şi plicurile.
(2) Celelalte cereri şi acte de natură jurisdicţională sosite prin poştă sau prin curier ori depuse personal,
precum şi cele transmise prin telegraf, telefax sau prin poşta electronică se înregistrează, iar apoi se
prezintă preşedintelui.
(3) Expedierea corespondenţei cu caracter jurisdicţional se va realiza prin poştă, curier, prin fax ori e-mail
sau prin orice alt mijloc de comunicare ce poate fi identificat şi supravegheat şi care asigură caracterul oficial
al acesteia.
Art. 46
(1) Preşedintele Curţii Constituţionale, primind actul de sesizare, desemnează, printr-o rezoluţie datată,
judecătorul-raportor şi magistratul-asistent şi, după caz, stabileşte termenul de judecată.
(2)Actul de sesizare se restituie de prim-magistratul-asistent Compartimentului grefă, registratură şi arhivă,
unde, în aceeaşi zi, primeşte numărul din registrul de evidenţă a intrărilor şi ieşirilor dosarelor şi se înscrie în
registrul general de dosare.
(3) Formarea, multiplicarea şi distribuirea dosarului către cabinetele judecătorilor Curţii Constituţionale şi
magistratul - asistent se realizează imediat după repartizarea acestuia de către preşedintele Curţii.
(4) La formarea dosarului, pe coperta acestuia se vor menţiona; denumirea Curţii Constituţionale, numărul
dosarului, autorii sesizării, obiectul sesizării şi termenul de judecată, după stabilirea acestuia.
(5) Dosarul trebuie să aibă toate filele cusute şi numerotate; după soluţionarea dosarului se va proceda la
şnuruire şi la aplicarea sigiliului, iar pe faţa interioară a ultimei coperţi grefierul registrator va certifica
numărul filelor, în cifre şi în litere.

34
Art. 47
(1) Dacă actul de sesizare vizează atribuţia Curţii Constituţionale prevăzută de art. 146 lit. d) din
Constituţia României, republicată, judecătorul-raportor verifică dacă sunt îndeplinite cerinţele prevăzute la
art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, republicată, şi, dacă este cazul, va solicita completarea actului de
sesizare, stabilind şi termenul în care instanţa să răspundă.
(2) Personalul de la cabinetele judecătorilor va redacta adresele necesare obţinerii punctelor de vedere
prevăzute de art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, precum şi fişa de legislaţie internă şi de
jurisprudenţă a Curţii Constituţionale în condiţiile prezentului regulament.
(3) Dacă judecătorul-raportor sau, ulterior, Plenul Curţii Constituţionale apreciază că este necesar, se va
solicita instanţei trimiterea dosarului în care s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate sau a oricărui act, în
copie certificată, din dosarul în care s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate.
(4) Judecătorul-raportor poate solicita consultaţii de specialitate unor personalităţi sau unor instituţii, cu
aprobarea prealabilă a preşedintelui Curţii Constituţionale.
(5) Judecătorul-raportor, analizând proiectul de raport, punctele de vedere şi relaţiile cerute, soluţiile din
doctrina şi jurisprudenţă română şi străină, precum şi oricare alt element necesar dezbaterilor, întocmeşte
un raport scris asupra cauzei.
(6) În cazurile prevăzute la art. 146 lit. a) teza întâi, lit. b), c), d) şi k) din Constituţia României,
republicată, termenul de depunere a raportului nu poate depăşi, de regulă, 90 de zile de la data înregistrării
sesizării.
(7) În celelalte cazuri, termenul de depunere a raportului se stabileşte ţinându-se seama de termenele
prevăzute de lege.
(8) În situaţii excepţionale, când urgenţa o impune, preşedintele Curţii Constituţionale poate dispune, după
consultarea judecătorului-raportor, ca termenul prevăzut la alin. (6) să fie mai scurt.
(9) Magistratul-asistent desemnat în dosar pregăteşte lucrările în vederea dezbaterilor.
Art. 48
(1) Termenul de judecată se stabileşte de preşedintele Curţii Constituţionale, potrivit legii.
(2) În cazul soluţionării excepţiilor de neconstituţionalitate, termenul de judecată se stabileşte la data
depunerii raportului şi nu poate fi fixat într-un interval mai scurt de 30 de zile.
(3) Grefierul-şef ia măsuri de multiplicare, pentru fiecare dintre judecători şi magistratul-asistent, a
raportului întocmit în cauză, a punctelor de vedere legal primite în vederea soluţionării cauzei, precum şi a
celorlalte documente existente la dosarul cauzei, dacă este cazul.
Art. 49
(1) Sub îndrumarea magistratului-asistent, grefierul întocmeşte concepta de citare, citaţiile şi adresele
referitoare la alte modalităţi operative de chemare în faţa Curţii Constituţionale,
(2) Întocmirea conceptelor de citare şi emiterea procedurilor de chemare în faţa Curţii Constituţionale se fac
imediat după fixarea termenului de judecată, pentru cauzele de natură urgentă, sau cel mai târziu a doua zi
lucrătoare, în celelalte cauze. Grefierii care îndeplinesc procedurile de citare vor face menţiune, pe concepta
de citare, despre data emiterii acestora.
(3) În cauzele privind soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate, înştiinţarea părţilor se poate face prin
citaţie, precum şi prin alte modalităţi operative, respectiv telefonic, telegrafic, prin fax, poştă electronică sau
prin orice alt mijloc de comunicare ce asigură, după caz, transmiterea textului actului supus comunicării ori
înştiinţarea pentru prezentarea la termen, precum şi confirmarea primirii actului, respectiv a înştiinţării, dacă
părţile au indicat instanţei datele corespunzătoare în acest scop. Dacă încunoştinţarea s-a făcut telefonic,
grefierul va întocmi un referat în care va arăta modalitatea de încunoştinţare şi obiectul acesteia.
(4) Pe formularul de citaţie se menţionează expres că prezentarea părţii în faţa Curţii Constituţionale nu este
obligatorie.
(5) În cazul persoanelor care au domiciliul sau sediul în străinătate, citarea se face în limba română.
(6) În cauzele care, potrivit legii, se soluţionează cu participarea procurorului, acestuia i se comunică, odată
cu înştiinţarea, şi actul de sesizare a Curţii Constituţionale.
(7) Magistratul-asistent urmăreşte comunicarea copiilor de pe actele de sesizare, precum şi primirea
punctelor de vedere prevăzute de lege şi asigură ducerea la îndeplinire a tuturor lucrărilor dispuse de
preşedinte sau de judecătorul-raportor, după caz.
Art. 50
(1) Dovezile de comunicare a procedurii de citare se primesc direct la Compartimentul grefă, registratură şi
arhivă, sub semnătură, după care se ataşează la dosar, grefierul registrator atestând despre aceasta pe
concepta de citare.
(2) Cu cel puţin 10 zile înaintea şedinţei, magistratul-asistent verifică legalitatea îndeplinirii procedurilor de
citare sau de comunicare ataşate la dosar şi dispune măsurile necesare, după caz.
(3) În ziua premergătoare şedinţei de judecată se întocmeşte şi se ataşează la dosar fişa reactualizată de
legislaţie internă şi de jurisprudenţă a Curţii Constituţionale.
(4) Cu cel puţin 24 de ore înaintea şedinţei, magistratul - asistent verifică dacă s-au depus la dosar memorii
formulate în apărare, puncte de vedere, actele şi relaţiile solicitate potrivit legii.

35
(5) În cazul în care constată nereguli procedurale, magistratul-asistent îl informează pe preşedintele Curţii
Constituţionale.
(6) Verificările menţionate la alin. (2) şi (4) se fac şi înaintea începerii dezbaterilor.
Art. 51
(1) Scoaterea dosarelor din incinta Curţii Constituţionale este interzisă.
(2) Dosarele vor fi puse la dispoziţia părţilor sau a reprezentanţilor legali ai acestora pentru studiu în incinta
Compartimentului grefă, registratură şi arhivă în timpul programului de lucru cu publicul, după identificarea
şi notarea prenumelui şi numelui persoanelor care le solicită, verificându-se actele de identitate, procurile
sau delegaţiile, precum şi integralitatea dosarului la restituire. Grefierul registrator supraveghează studiul
dosarelor.
(3) La solicitarea părţilor sau a reprezentanţilor legali ai acestora, preşedintele poate dispune eliberarea de
copii de pe actele din dosarul Curţii Constituţionale.

SECŢIUNEA 3: Activitatea în timpul şedinţei de dezbateri

Art. 52
Magistratul-asistent care a pregătit dezbaterile intră în sala de şedinţă înainte de începerea dezbaterilor,
preluând dosarele în care a fost desemnat.
Art. 53
(1) După deschiderea şedinţei, preşedintele Curţii Constituţionale dispune strigarea dosarelor de către
magistraţii - asistenţi în ordinea stabilită în lista de şedinţă. Preşedintele, la cererea părţilor sau din oficiu,
poate dispune strigarea unor dosare peste rând sau lăsarea mai la urmă.
(2) În fiecare cauză, magistratul-asistent face apelul părţilor, după care referă asupra modului în care s-au
îndeplinit procedura de citare şi măsurile dispuse de Curtea Constituţionale, precum şi asupra obiectului
cauzei şi stadiului în care se află judecata acesteia.
(3) Magistratul-asistent duce la îndeplinire, în fiecare dosar, prevederile art. 56 din Legea nr. 47/1992,
republicată.
Art. 54
(1) În cazul în care s-a dispus amânarea dezbaterilor sau a pronunţării asupra cauzei, magistratul - asistent
va trece în condica şedinţelor de judecată termenul fixat, iar în termen de 24 de ore va întocmi încheierea
de amânare, cu indicarea motivului care a determinat această măsură.
(2) După redactarea încheierii, magistratul-asistent predă dosarul grefierului, în vederea îndeplinirii
procedurii de citare, după caz, şi va asigura îndeplinirea celorlalte măsuri dispuse de Curtea Constituţională.
Art. 55
Personalul auxiliar de specialitate desemnat să asiste la şedinţa de judecată anunţă publicului din sală
intrarea şi retragerea Plenului Curţii Constituţionale. La intrarea şi la retragerea Plenului Curţii
Constituţionale, publicul se ridică în picioare.

SECŢIUNEA 4: Activitatea în timpul şedinţei de deliberare

Art. 56
(1) Deliberarea se face în secret şi la ea vor fi prezenţi numai judecătorii care au participat la dezbateri şi
magistratul-asistent desemnat în dosar.
(2) În cazul în care nu sunt prezenţi toţi judecătorii care au participat la dezbateri sau în situaţia în care sunt
îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată, pronunţarea asupra
cauzei va fi amânată pentru o dată ulterioară. Amânarea va fi consemnată într-o încheiere redactată de
magistratul-asistent, cu indicarea motivului care a determinat această măsură.
(3) Dacă în cursul deliberării se constată necesitatea lămuririi suplimentare a unor aspecte sau nu se
întruneşte majoritatea prevăzută la art. 51 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 47/1992, republicată,
preşedintele Curţii Constituţionale poate dispune redeschiderea dezbaterilor, stabilind noul termen de
judecată. Magistratul-asistent va redacta încheierea, cu indicarea motivului care a determinat această
măsură. Dispoziţiile art. 54 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.
(4) În cazurile prevăzute la alin. (2) şi (3), încheierile se redactează în termen de 24 de ore, iar termenele
fixate se consemnează în condica şedinţelor de judecată.
Art. 57
Magistratul-asistent asigură ducerea la îndeplinire a prevederilor art. 59 din Legea nr. 47/1992,
republicată.

SECŢIUNEA 5: Activitatea ulterioară şedinţei de pronunţare

36
Art. 58
(1) Actele Curţii Constituţionale se redactează în numărul de exemplare necesar spre a asigura păstrarea lor
la dosar, comunicarea acestora, în cazurile prevăzute de lege, şi trimiterea spre publicare în Monitorul Oficial
al României, Partea I.
(2) În cazurile de neconstituţionalitate constatate potrivit art. 31 din Legea nr. 47/1992, republicată,
decizia Curţii Constituţionale se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi
autorităţilor publice implicate.
(3) Deciziile pronunţate în cadrul controlului de constituţionalitate prevăzut la art. 146 lit. d) din Constituţia
României, republicată, se vor comunica instanţei care a sesizat Curtea Constituţională sau Avocatului
Poporului, după caz.
(4) După redactarea deciziei, hotărârii, avizului sau a încheierii, magistratul-asistent restituie dosarul
Compartimentului grefă, registratură şi arhivă.
Art. 59
Restituirea înscrisurilor originale depuse la dosarele Curţii Constituţionale se încuviinţează de preşedintele
Curţii, pe baza unei cereri motivate, formulate de petiţionar, şi numai dacă actul poate fi păstrat în copie,
fără ca prin aceasta să se producă o vătămare părţilor din proces Copia de pe act se va certifica pentru
conformitate de grefierul-şef, care va aplica ştampila Curţii Constituţionale pe fiecare filă.
CAPITOLUL VIII: Dispoziţii tranzitorii şi finale
Art. 74
(1)Curtea Constituţională are un buget propriu, care face parte integrantă din
bugetul de stat.
(2)Proiectul de buget se aprobă de către Plenul Curţii Constituţionale şi se
înaintează Guvernului pentru a fi inclus distinct în proiectul bugetului de stat supus
legiferării.
Art. 75
(1)Prima Curte Constituţională se constituie în cel mult 10 zile de la data publicării
prezentei legi în Monitorul Oficial al României*).
_____
*
) Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale a
fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 101 din 22 mai 1992.
(2)În acest scop, fiecare Cameră a Parlamentului numeşte câte 3 judecători, pentru
o perioadă de 3, 6 şi 9 ani, cu respectarea prevederilor art. 5 alin. (4). Judecătorii
vor fi numiţi în ordinea numărului de voturi exprimate pentru fiecare candidat. De
asemenea, Preşedintele României numeşte 3 judecători pentru aceleaşi perioade.
(3)În termen de 3 zile de la constituire, Curtea îşi alege preşedintele, iar în
termen de 10 zile adoptă regulamentul**) de organizare şi funcţionare.
_____
**
) A se vedea Hotărârea Plenului Curţii Constituţionale nr. 2/2005 pentru
adoptarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Curţii
Constituţionale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 4
februarie 2005, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 76
Autorităţile publice, instituţiile, regiile autonome, societăţile comerciale şi orice alte
organizaţii sunt obligate să comunice informaţiile, documentele şi actele pe care le
deţin, cerute de Curtea Constituţională pentru realizarea atribuţiilor sale.
Art. 77
Pentru anul 1992, sumele necesare funcţionării Curţii Constituţionale se asigură de
Guvern, din rezerva bugetară aflată la dispoziţia acestuia.
prevederi din capitolul IX (Regulament din 2012) la data 01-Apr-2012 pentru capitolul VIII

CAPITOLUL IX: Dispoziţii finale

37
Art. 77
Structura organizatorică a Curţii Constituţionale este stabilită potrivit anexei care face parte integrantă din
prezentul regulament.
Art. 78
Curtea Constituţională stabileşte relaţii de cooperare cu autorităţi similare din străinătate şi poate deveni
membră a unor organizaţii internaţionale din domeniul justiţiei constituţionale.
Art. 79
Agenţii autorităţilor de ordine publică nu pot intra în sediul Curţii Constituţionale decât cu aprobarea
preşedintelui acesteia.
Art. 80
Modelul robei şi al insignelor judecătorilor şi ale magistraţilor-asistenţi se aprobă de Plenul Curţii
Constituţionale. Costul confecţionării robelor şi al insignelor se suportă din bugetul Curţii Constituţionale,
potrivit legii.
Art. 81
Celelalte regulamente privind activitatea Curţii Constituţionale se aprobă de Plen, cu votul majorităţii
judecătorilor.
Art. 82
În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului regulament se va elabora procedura
referitoare la eliberarea de copii de pe actele din dosarele Curţii Constituţionale.
Art. 83
În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament se va elabora regulamentul de ordine
interioară al Curţii Constituţionale.
Art. 84
În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului regulament se va realiza inventarul tuturor
bunurilor aflate în gestiunea bibliotecii Curţii Constituţionale pentru ca, pe baza unui proces-verbal de
predare-primire, aceasta să fie predată de Serviciul administrativ şi achiziţii publice şi preluată de
Compartimentul cercetare, documentare şi bibliotecă.
-****-
_____
*
) Republicată în temeiul dispoziţiilor art. V din Legea nr. 177/2010 pentru
modificarea şi completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea
Curţii Constituţionale, a Codului de procedură civilă şi a Codului de procedură
penală al României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672 din
4 octombrie 2010, dându-se textelor o nouă numerotare.
Legea nr. 47/1992 a mai fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 643 din 16 iulie 2004, iar ulterior a mai fost modificată prin Legea-cadru nr.
330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 762 din 9 noiembrie 2009.
Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 807 din data de 3 decembrie 2010

Forma sintetică la data 09-Oct-2019. Acest act a fost creat utilizand tehnologia SintAct®-Acte Sintetice. SintAct® şi
tehnologia Acte Sintetice sunt mărci inregistrate ale Wolters Kluwer.

38