Costul Productiei-1

Descărcați ca docx, pdf sau txt
Descărcați ca docx, pdf sau txt
Sunteți pe pagina 1din 1

COSTUL PRODUCTIEI

Costul de producţie reprezintă totalitatea cheltuielilor efectuate de un agent economic cu


producerea şi desfacerea unui bun economic sau serviciu.
Costul este expresia valorică a consumului de factori de producţie efectuat de întreprinzător în
fiecare ciclu de producţie. Activitatea economică este eficientă atunci când costurile de producţie sunt mai
mici decât veniturile obţinute din vânzarea producţiei.
Consumul de capital fix se exprimă numai valoric, prin amortizare. Amortizarea se calculează
conform formulei: A = Kf / n
Consumul de capital circulant este pus în evidenţă atât fizic (kg, tone, metri) - prin consum specific
sau tehnologic - cât şi valoric (u.m.). Cheltuielile cu capitalul circulant (Kc) şi amortizarea (A) formează
cheltuielile materiale ale firmei (Cmat) : Cmat = Kc + A
Consumul factorului muncă este pus în evidenţă:
• Fizic - prin numărul de lucrători sau prin timpul lucrat;
• Valoric - prin plăţile făcute pentru salarizarea angajaţilor;
Cheltuielile salariale ale firmei includ salariile lucrătorilor direct productivi (salarii directe - Sd), ale
personalului administrativ (salarii indirecte - Si).
Costul este o parte componentă a preţului (P) de vânzare a produsului, permiţând producătorului să-
şi recupereze cheltuielile suportate şi să obţină un câştig.
Costurile globale reprezintă toate cheltuielile necesare obţinerii unui volum dat al producţiei unui
bun sau serviciu. Costul global (CT) cuprinde costul global fix (CF) şi costul global variabil (CV).
CT = CF + CV
Costul global fix (CF) cuprinde costurile care, pe termen scurt, nu se modifică în funcţie de volumul
producţiei: amortizarea capitalului fix, dobânzile, taxele, impozitele, salariile indirecte, chiria, întreţinerea,
iluminatul şi încălzitul spaţiilor de producţie, asigurările, telefonul. Aceste costuri sunt suportate de firmă,
chiar dacă producţia este zero.
Costul global variabil (CV) cuprinde costurile care se modifică în funcţie de volumul producţiei:
cheltuieli cu materii prime, materiale auxiliare, energia şi combustibilul pentru producţie, apa tehnologică,
salarii directe. Costurile variabile evoluează în acelaşi sens cu producţia, dar nu strict proporţional.
Costurile medii (unitare) reprezintă cheltuielile pe unitate de produs sau serviciu. Costurile medii
(unitare) sunt: fixe, variabile şi totale.
Costul fix mediu (CFM) reprezintă costul fix suportat de fiecare unitate de produs şi se determină ca
un raport între costul fix global (CF) şi volumul producţiei (Q): CFM = CF / Q
Costul variabil mediu (CVM) reprezintă costul variabil suportat pentru fiecare unitate de produs şi
se determină raportând costul variabil global (CV) la volumul producţiei (Q). Mărimea şi dinamica sa
depinde atât de evoluţia costului variabil, cât şi a producţiei. CVM = CV / Q
Costul total mediu (CTM) reprezintă costul total suportat de fiecare unitate de producţie şi se
determină ca un raport între costul total global (CT) şi producţia obţinută. CTM = CT / Q Pe termen scurt,
evoluţia sa depinde de dinamica CV şi Q.
Costul marginal (Cmg) reprezintă sporul de cheltuieli totale determinat de creşterea producţiei cu
o unitate şi se determină ca un raport între variaţia costurilor totale (ΔCT) şi variaţia producţiei (ΔQ).
Cmg = ΔCT / ΔQ
Pe termen scurt, mărimea sa depinde doar de costul variabil global şi mediu: Cmg = ΔCV / ΔQ,
întrucât ΔCF = 0
Cunoaşterea nivelului şi a evoluţiei costului marginal are o importanţă deosebită în fundamentarea
deciziilor producătorului privind stabilirea nivelului optim al producţiei, deci în vederea maximizării
profitului.

APLICAȚIE:
Pentru a obtine 100 de bucati dintr-un anumit produs, un agent economic face cheltuieli totale de
2000 lei ron, din care 800 lei ron sunt costuri fixe.
Sa se calculeze:
a) costurile variabile
b) costul fix si costul variabil pe unitatea de produs
c) costul unitar total.

S-ar putea să vă placă și