Laura Herta Analiza Conflictelor Internationale. FISA DISCIPLINEI

Descărcați ca docx, pdf sau txt
Descărcați ca docx, pdf sau txt
Sunteți pe pagina 1din 4

FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program


1.1. Instituţia de învăţământ superior Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj Napoca
1.2. Facultatea Studii Europene
1.3. Departamentul Relații Internaționale și Studii Germane
1.4. Domeniul de studii Relații Internaționale și Studii Europene
1.5. Ciclul de studii Licență
1.6. Programul de studii / Calificarea Relații Internaționale și Studii Europene
1.7. Forma de învăţământ Învățământ la distanță

2. Date despre disciplină


2.1. Denumirea Analiza conflictelor internaționale Codul SLR0220
disciplinei disciplinei
2.2. Titularul activităţilor de curs – Coordonatorul Conf. Dr. Laura Herța
de disciplină
2.3. Titularul activităţilor de seminar / laborator / Conf. Dr. Laura Herța
proiect – tutorele
2.4. Anul de 2.5. Semestrul 2.6. Tipul 2.7. Regimul Conţinut Felul
studiu de evaluare disciplinei disciplinei
DS
III V E
Obligativitate Obligatorie/
opțională
DO

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)


3.1. Număr de ore pe săptămână – forma din care: 3.2.
3 2 3.3. seminar/ laborator/ proiect 1
cu frecvenţă curs
3.4. Total ore pe semestru – forma din care: 3.5. SI 3.6. AT ( nr ore) + TC ( nr ore)
100 28+58 14
Învățământ la distanță + AA ( nr ore)
Distribuţia fondului de timp pentru studiul individual 86
3.5.1. Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 28
3.5.2. Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 27
3.5.3. Pregătire seminare/ laboratoare/ proiecte, teme, referate, portofolii şi eseuri 25
3.5.4.Tutoriat (consiliere profesională) 2
3.5.5.Examinări 2
3.5.6. Alte activităţi 2
3.7. Total ore studiu individual 86
3.8. Total ore pe semestru (număr ECTS 100
x 25 de ore)
3.9. Numărul de credite 4

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)


4.1. de curriculum -
4.2. de competenţe -

5. Condiţii (acolo unde este cazul)


5.1. de desfăşurare a cursului Platforma eLerning a UBB
5.2. de desfăşurare a seminarului/
Videoproiector
laboratorului/ proiectului

6. Competenţe specifice acumulate

1
 Capacitate critică și analitică
profesionale
Competenţe
 Capacitate de a analiza fenomene şi crize internaţionale
 Însuşirea lexicului specific domeniului de studiu Relaţii Internaţionale
 Dezvoltarea şi consolidarea competenţelor în domeniul Relaţii Internaţionale

Corelarea conţinutului acestei discipline cu disciplinele anterioare studiate, anume Istoria relaţiilor
Competenţe
transversale

internaţionale, Teorii ale relaţiilor internaţionale, Organizaţii şi instituţii internaţionale, asigură


 Capacitatea de a analiza, prognostica, problematiza şi teoretiza aspecte ce ţin de evenimente, crize şi
fenomene internaţionale

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)


7.1. Obiectivul general al disciplinei  familiarizarea studentilor cu nivelele de analiza, abordarile conceptuale
diferite si functiile descriptive, explicative si predictive ale unui demers
stiintific in cadrul relatiilor internationale
 familiarizarea studenților cu teme centrale din politica internațională
privind: intervenția umanitară, conflict armat, război civil, misiuni de pace
ale ONU
 furnizarea competentelor relative la metodologia aferenta, in
eventualitatea pregatirii unei lucrari de diploma pe o tema de relatii
internationale.
7.2. Obiectivele specifice  familiarizarea studenţilor cu abordările analitice în studierea şi înţelegerea
politicii globale
 furnizarea de competențe analitice pentru înțelegerea și analiza unor
evenimente și fenomene din politica internațională, precum: conflicte
armate, secesiune, separatism etnic, etică și umanitarism în cadrul
societății de state
 facilitarea unui mediu de studiu bazat pe problematizare, astfel încât
studenţii să însuşească elementele cheie ale disciplinei prin interogare,
discuţii în grup, dialog, abordări analitice de gen problem-oriented

8. Conţinuturi
8.1. SI Metode de predare Observaţii
Analiza intervenției umanitare. Definiție și origini Prelegere, (dublată de 10 % SI
prezentare Powerpoint),
dialog
Tipologia abordărilor asupra intervenției umanitare: Prelegere, (dublată de 20 %SI
suveraniștii, pacifiștii, adepții teoriei războiului just, prezentare Powerpoint),
adepții promovării drepturilor omului dialog
Forme de intervenție externă și ONU: menținerea păcii, Prelegere, (dublată de 10 %SI
impunerea păcii, crearea păcii, construirea păcii post- prezentare Powerpoint),
conflict dialog
Analiza intervenției umanitare: aspecte morale, Prelegere, (dublată de 10 %SI
doctrinare și legale. Argumentele pluraliste prezentare Powerpoint),
dialog
Analiza intervenției umanitare: aspecte morale, Prelegere, (dublată de 10 %SI
doctrinare și legale. Argumentele solidariste prezentare Powerpoint),
dialog
Responsabilitatea de a proteja: o normă emergentă in Prelegere, (dublată de 10 %SI
relațiile internaționale? prezentare Powerpoint),
dialog
Război just și intervenție umanitară Prelegere, (dublată de 10 %SI
prezentare Powerpoint),
dialog
Intervenția umanitară în Kosovo Prelegere, (dublată de 10 %SI
prezentare Powerpoint),

2
dialog
Intervenția umanitară în Libia Prelegere, (dublată de 10 %SI
prezentare Powerpoint),
dialog
Bibliografie:
 Suport de curs Analiza conflictelor internaționale
 Wheeler, Nicolas J./Bellamy, Alex J. (2016), “Humanitarian Intervention and world politics”, in: Baylis,
Jon/Smith, Steve (eds.), The Globalization of World Politics, Oxford, pp. 514-534
 J. L. Holzgrefe (2003), “Introduction”, in J. L. Holzgrefe; Robert O. Keohane, Humanitarian Intervention.
Ethical, Legal, and Political Dilemmas, Cambridge: Cambridge University Press, pp. 15-52
Bibliografie opțională:
 Pashakhanlou, Arash Heydarian (2017), “Air power in humanitarian intervention: Kosovo and Libya in
comparative perspective”, Defence Studies , Volume 18, 2018 - Issue 1, pp. 39-57
 Buchanan, Allen (2003), “Reforming the international law of humanitarian intervention”, in J. L. Holzgrefe;
Robert O. Keohane, Humanitarian Intervention. Ethical, Legal, and Political Dilemmas, Cambridge:
Cambridge University Press, pp. 130-173
 Byers, Michael; Simon Chesterman (2003), “Changing the rules about the rules? Unilateral humanitarian
intervention and the future of international law”, J. L. Holzgrefe; Robert O. Keohane, Humanitarian
Intervention. Ethical, Legal, and Political Dilemmas, Cambridge: Cambridge University Press, pp. 177-203.
 Carey, Henry F. (2001), “U.S. Domestic Politics and the Emerging Humanitarian Intervention Policy: Haiti,
Bosnia, and Kosovo”, World Affairs, vol. 164, 2, Fall 2001, pp. 72-82
 Daalder, Ivo H.; Michael E. O’Hanlon (1999), “Unlearning the Lessons of Kosovo”, Foreign Policy, no. 116,
Fall 1999, pp. 128-140
 Davis, Sara E.; Luke Glanville (2010), Protecting the Displaced. Deepening the Responsibility to Protect,
Leiden, Boston: Martinus Nijhoff Publishers
 De Jonge Oudraat, Chantal (2000), “Humanitarian Intervention: The Lessons Learned”, Current History, Dec.
(00/641), pp. 419-429
 DiPrizio, Robert C. (2002), Armed Humanitarians. U.S. Interventions from Northern Iraq to Kosovo,
Baltimore&London: The Johns Hopkins University Press
 Thomas G. Weiss (2007), Humanitarian Intervention. Ideas in Action, Cambridge UK: Polity Press
 Thomas G. Weiss; Don Hubert (2001), The Responsibility to Protect: Supplementary Volume to the Report of
ICISS, Ottawa: International Development Research Center
 Michael Walzer (2006), Just and Unjust Wars. A Moral Argument with Historical Illustrations, 4th edition, New
York: Basic Books
 Terry Nardin, David R. Mapel, Traditions of International Ethics, Cambridge: Cambridge University Press,
1992
 Mary Kaldor (2011), Securitatea umana, CA Publishing, Cluj-Napoca

8.2. AT Metode de predare-învăţare Observaţii


Argumentele restricționiste cu privire la intervenția Analiză de text, dezbatere,
umanitară problematizare
Argumentele solidariste cu privire la intervenția
umanitară
Intervenția umanitară și jus in bello. De la Kosovo la Analiză de text, dezbatere,
Libia. problematizare
Bibliografie:
 Suport de curs Analiza conflictelor internaționale
 Laura M. Herta, “Jus in Bello and the Solidarist Case for Humanitarian Intervention. From Theory to Practice”,
Studia UBB Europaea, LVIII, 1, 2013, pp. 5‐48
Metode de transmitere a
8.3. TC Observaţii
informaţiei
Intervenția în Kosovo: legitimitate, legalitate, succes? Comunicare on-line
Intervenția în Libia: legitimitate, legalitate, succes? Comunicare on-line

Bibliografie:
 Suport de curs Analiza conflictelor internaționale
 Laura M. Herta, “Jus in Bello and the Solidarist Case for Humanitarian Intervention. From Theory to Practice”,
Studia UBB Europaea, LVIII, 1, 2013, pp. 5‐48

3
8.4. AA Metode de predare-învăţare Observaţii
-

Bibliografie:
 Suport de curs Analiza conflictelor internaționale
 Laura M. Herta, “Jus in Bello and the Solidarist Case for Humanitarian Intervention. From Theory to Practice”,
Studia UBB Europaea, LVIII, 1, 2013, pp. 5‐48
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţilor epistemice,
asociaţilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Disciplina Analiza conflictelor internaţionale pregăteşte studenţii pentru activităţile specifice unor instituţii sau ONG-uri
preocupate cu problematica drepturilor omului, cu instituţii care se ocupă cu analiza politicilor externe ale statelor, cu
instituţii locale sau centrale care se ocupă cu drepturile minorităţilor, cu ONG preocupate de pace, separatism și
soluționarea conflictelor inter-etnice sau disputelor majoritate-minorități, cu reconcilierea post-conflict, Ministerul
Afacerilor Externe.

10. Evaluare
10.3.
Tip activitate 10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare Pondere din
nota finală
10.4. SI (curs) 6 puncte Examen scris final 60%
10.5. TC / AA 4 puncte Evaluare continuă formativă 40%
din care (observaţie sistematică a
2 puncte (TC1) parcurgerii bibliografiei, a
2 puncte (TC2) modului de rezolvare a
sarcinilor în sală, individual
şi în grup)
10.6. Standard minim de performanţă
 obţinerea notei 5 la examenul scris
 minim 2 prezenţe active la seminar (parcurgere bibliografie, participare la analiza textului, implicare
în dezbatere, rezolvarea studiilor de caz etc.)
 obținerea notei 5 (minim) la examenul scris
 re-examinarea (restanță sau mărire de notă) se centrează exclusiv pe examenul scris final (punctajul
la seminar nu se ia în calcul), însă re-examinarea cuprinde materialele de curs și seminar

Coordonator de disciplină Tutore de disciplină/


conf. dr. Laura Herța conf. dr. Laura Herța

Data Responsabil de studii ID/IFR,


Octombrie 2022 ...............................................................

S-ar putea să vă placă și