Laura Herta Analiza Conflictelor Internationale. FISA DISCIPLINEI
Laura Herta Analiza Conflictelor Internationale. FISA DISCIPLINEI
Laura Herta Analiza Conflictelor Internationale. FISA DISCIPLINEI
1
Capacitate critică și analitică
profesionale
Competenţe
Capacitate de a analiza fenomene şi crize internaţionale
Însuşirea lexicului specific domeniului de studiu Relaţii Internaţionale
Dezvoltarea şi consolidarea competenţelor în domeniul Relaţii Internaţionale
Corelarea conţinutului acestei discipline cu disciplinele anterioare studiate, anume Istoria relaţiilor
Competenţe
transversale
8. Conţinuturi
8.1. SI Metode de predare Observaţii
Analiza intervenției umanitare. Definiție și origini Prelegere, (dublată de 10 % SI
prezentare Powerpoint),
dialog
Tipologia abordărilor asupra intervenției umanitare: Prelegere, (dublată de 20 %SI
suveraniștii, pacifiștii, adepții teoriei războiului just, prezentare Powerpoint),
adepții promovării drepturilor omului dialog
Forme de intervenție externă și ONU: menținerea păcii, Prelegere, (dublată de 10 %SI
impunerea păcii, crearea păcii, construirea păcii post- prezentare Powerpoint),
conflict dialog
Analiza intervenției umanitare: aspecte morale, Prelegere, (dublată de 10 %SI
doctrinare și legale. Argumentele pluraliste prezentare Powerpoint),
dialog
Analiza intervenției umanitare: aspecte morale, Prelegere, (dublată de 10 %SI
doctrinare și legale. Argumentele solidariste prezentare Powerpoint),
dialog
Responsabilitatea de a proteja: o normă emergentă in Prelegere, (dublată de 10 %SI
relațiile internaționale? prezentare Powerpoint),
dialog
Război just și intervenție umanitară Prelegere, (dublată de 10 %SI
prezentare Powerpoint),
dialog
Intervenția umanitară în Kosovo Prelegere, (dublată de 10 %SI
prezentare Powerpoint),
2
dialog
Intervenția umanitară în Libia Prelegere, (dublată de 10 %SI
prezentare Powerpoint),
dialog
Bibliografie:
Suport de curs Analiza conflictelor internaționale
Wheeler, Nicolas J./Bellamy, Alex J. (2016), “Humanitarian Intervention and world politics”, in: Baylis,
Jon/Smith, Steve (eds.), The Globalization of World Politics, Oxford, pp. 514-534
J. L. Holzgrefe (2003), “Introduction”, in J. L. Holzgrefe; Robert O. Keohane, Humanitarian Intervention.
Ethical, Legal, and Political Dilemmas, Cambridge: Cambridge University Press, pp. 15-52
Bibliografie opțională:
Pashakhanlou, Arash Heydarian (2017), “Air power in humanitarian intervention: Kosovo and Libya in
comparative perspective”, Defence Studies , Volume 18, 2018 - Issue 1, pp. 39-57
Buchanan, Allen (2003), “Reforming the international law of humanitarian intervention”, in J. L. Holzgrefe;
Robert O. Keohane, Humanitarian Intervention. Ethical, Legal, and Political Dilemmas, Cambridge:
Cambridge University Press, pp. 130-173
Byers, Michael; Simon Chesterman (2003), “Changing the rules about the rules? Unilateral humanitarian
intervention and the future of international law”, J. L. Holzgrefe; Robert O. Keohane, Humanitarian
Intervention. Ethical, Legal, and Political Dilemmas, Cambridge: Cambridge University Press, pp. 177-203.
Carey, Henry F. (2001), “U.S. Domestic Politics and the Emerging Humanitarian Intervention Policy: Haiti,
Bosnia, and Kosovo”, World Affairs, vol. 164, 2, Fall 2001, pp. 72-82
Daalder, Ivo H.; Michael E. O’Hanlon (1999), “Unlearning the Lessons of Kosovo”, Foreign Policy, no. 116,
Fall 1999, pp. 128-140
Davis, Sara E.; Luke Glanville (2010), Protecting the Displaced. Deepening the Responsibility to Protect,
Leiden, Boston: Martinus Nijhoff Publishers
De Jonge Oudraat, Chantal (2000), “Humanitarian Intervention: The Lessons Learned”, Current History, Dec.
(00/641), pp. 419-429
DiPrizio, Robert C. (2002), Armed Humanitarians. U.S. Interventions from Northern Iraq to Kosovo,
Baltimore&London: The Johns Hopkins University Press
Thomas G. Weiss (2007), Humanitarian Intervention. Ideas in Action, Cambridge UK: Polity Press
Thomas G. Weiss; Don Hubert (2001), The Responsibility to Protect: Supplementary Volume to the Report of
ICISS, Ottawa: International Development Research Center
Michael Walzer (2006), Just and Unjust Wars. A Moral Argument with Historical Illustrations, 4th edition, New
York: Basic Books
Terry Nardin, David R. Mapel, Traditions of International Ethics, Cambridge: Cambridge University Press,
1992
Mary Kaldor (2011), Securitatea umana, CA Publishing, Cluj-Napoca
Bibliografie:
Suport de curs Analiza conflictelor internaționale
Laura M. Herta, “Jus in Bello and the Solidarist Case for Humanitarian Intervention. From Theory to Practice”,
Studia UBB Europaea, LVIII, 1, 2013, pp. 5‐48
3
8.4. AA Metode de predare-învăţare Observaţii
-
Bibliografie:
Suport de curs Analiza conflictelor internaționale
Laura M. Herta, “Jus in Bello and the Solidarist Case for Humanitarian Intervention. From Theory to Practice”,
Studia UBB Europaea, LVIII, 1, 2013, pp. 5‐48
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţilor epistemice,
asociaţilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Disciplina Analiza conflictelor internaţionale pregăteşte studenţii pentru activităţile specifice unor instituţii sau ONG-uri
preocupate cu problematica drepturilor omului, cu instituţii care se ocupă cu analiza politicilor externe ale statelor, cu
instituţii locale sau centrale care se ocupă cu drepturile minorităţilor, cu ONG preocupate de pace, separatism și
soluționarea conflictelor inter-etnice sau disputelor majoritate-minorități, cu reconcilierea post-conflict, Ministerul
Afacerilor Externe.
10. Evaluare
10.3.
Tip activitate 10.1. Criterii de evaluare 10.2. Metode de evaluare Pondere din
nota finală
10.4. SI (curs) 6 puncte Examen scris final 60%
10.5. TC / AA 4 puncte Evaluare continuă formativă 40%
din care (observaţie sistematică a
2 puncte (TC1) parcurgerii bibliografiei, a
2 puncte (TC2) modului de rezolvare a
sarcinilor în sală, individual
şi în grup)
10.6. Standard minim de performanţă
obţinerea notei 5 la examenul scris
minim 2 prezenţe active la seminar (parcurgere bibliografie, participare la analiza textului, implicare
în dezbatere, rezolvarea studiilor de caz etc.)
obținerea notei 5 (minim) la examenul scris
re-examinarea (restanță sau mărire de notă) se centrează exclusiv pe examenul scris final (punctajul
la seminar nu se ia în calcul), însă re-examinarea cuprinde materialele de curs și seminar