2014 Daip I Sem I PDF

FIŞA DISCIPLINEI
1. Date despre program

1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi
1.2 Facultatea Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației
1.3 Departamentul Științe ale educației
1.4 Domeniul de studii Științe ale educației
1.5 Ciclul de studii Master
1.6 Programul de studii / Calificarea Didactici aplicate în învățământul primar
2. Date despre disciplină

Metode avandate de cercetare în științele educației; aplicații
2.1 Denumirea disciplinei
pentru învățământul primar
2.2 Titularul activităţilor de curs Conf. univ. dr. Nicoleta Laura Popa
2.3 Titularul activităţilor de seminar Conf. univ. dr. Nicoleta Laura Popa
2.4 An de studiu I 2.5 Semestru 1 2.6 Tip de evaluare M 2.7 Regimul discipinei OB
* OB – Obligatoriu / OP – Opţional
3. Timpul total estimat (ore pe semestru şi activităţi didactice)

3.1 Număr de ore pe săptămână 3 din care: 3.2 curs 2 3.3. seminar/laborator 1
3.4 Total ore din planul de învăţământ 42 din care: 3.5. curs 28 3.6. seminar/laborator 14
Distribuţia fondului de timp Ore
Studiu după manual, suport de curs, bibliografie şi altele 30
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 30
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 30
Tutoriat 6
Examinări 6
Alte activităţi -
3.7 Total ore studiu individual 108

3.8 Total ore pe semestru 150
3.9 Număr de credite 5
4. Precondiţii (dacă este cazul)

4.1 De curriculum -
Dezvoltarea şi promovarea practicilor profesionale specifice
4.2 De competenţe
specialistului în științele educației
5. Condiţii (dacă este cazul)

Resurse materiale necesare desfășurării cursului (videoproiector,
5.1 De desfăşurare a cursului
computer conectat la Internet etc.)
Resurse materiale necesare desfășurării activităților de seminar
5.2 De desfăşurare a
(laborator de informatica pentru țileactivită
individuale,
seminarului/laboratorului
videoproiector, conexiune Internet etc.)
6. Competenţe specifice acumulate
profesionale
Competenţe
 Proiectarea, realizareași interpretarea unui demers de cercetare specific, prin raportare

permanentă la nevoile profesionistului din învățământul primar;
 Automonitorizarea propriului parcurs profesional și stabilirea coordonatelor de dezvoltare în
carieră.
transversale
Competenţe
 Utilizarea metodelor, tehnicilorși instrumentelor de cunoaștere stiințifică a educației pentru

vârstele mici;
 Asumarea exigențelor și a rolului social specific profesiunii didactice.
7. Obiectivele disciplinei (din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1. Obiectivul
general
 Creionarea, desfășurarea și raportarea unor demersuri de cercetare specifice educației la vârstele

mici
La finalizarea cu succes a acestei discipline, studenţii vor fi capabili să:
Utilizeze adecvat terminologia specifică metodologiei cercetării în ştiinţele educaţiei;

7.2. Obiectivele

 Delimiteze probleme de cercetare specifice învățământului primar;
specifice
 Elaboreze ipoteze sau întrebări de cercetare plauzibile,

 Construiască planuri de cercetare adecvate cu ipozele sau întrebările;
 Utilizeze corect metode cantitative şi calitative de colectare şi de analiză și interpretare a datelor;
 Redacteze planuri și rapoarte de cercetare;
 Analizeze critic articole de specialitate, descriind tendinţe contemporane în cercetarea educației la
vârstele mici.
8. Conţinut
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
(ore şi referinţe bibliografice)
Problematica generală a metodologiei
cercetării educaţionale: cercetare
ția,
Prelegerea, conversa
1. fundamentală și ap licată; cercetare 2 ore
explicația
evaluativă și cercetare acțiune; cercetare
cantitativă și calitativă.
Etapele de proiectare a unei cercetări ția,
2. 2 ore
educaţionale. explicația
Definirea în termenii unei cercetări a unei
Prelegerea, conversația,
probleme de investigat, formularea
3. demonstrația, explicația, 2 ore
întrebărilor / ipotezelor, definirea şi
problematizarea
operaţionalizarea variabilelor.
Tipologia variabilelor în cercetarea Prelegerea, conversa ția,
4. 2 ore
educațională (măsurare și relații cauzale). demonstrația, explicația
Eșantionarea și problemele asociate (limite
ția,
5. în interpretarea rezultatelor în cazul 2 ore
explicația
eșantioanelor de conveniență).
Metode de culegere a datelorși instrumente
Prelegerea, conversa ția,
6. de cercetare asociate I (observaţia, ancheta, 2 ore
demonstrația, explicația
testul docimologic, experimentul etc.).
Metode de culegere a datelorși instrumente Prelegerea, conversa ția,
7. 2 ore
de cercetare asociate II demonstrația, explicația
Metode de culegere a datelorși instrumente Prelegerea, conversa ția,
8. 2 ore
de cercetare asociate III demonstrația, explicația
Validitate şi fidelitate în cercetarea
9. explicația, exercițiul, 2 ore
educaţională.
problematizarea
Statistică inferențială - testarea ipotezelor şi
10. interpretarea rezultatelor: testele t, Anova 2 ore
explicația, exercițiul
One-way.
11. interpretarea rezultatelor: Anova univariat; 2 ore
regresie lineară.
12. interpretarea rezultatelor: teste 2 ore
neparamentrice
13. Aspecte etice ale cercetării educaţionale. 2 ore
demonstrația, explicația
Raportul de cercetare – particularități în Prelegerea, conversația,
14. 2 ore
funcție de destinație și audiență. demonstrația, explicația
Bibliografie
Referinţe principale:
Antonesei, L., Popa, N.L., Labăr, A. (2009). Ghid pentru cercetarea educaţiei, Iași: Polirom.
Gall, M., Gall., J., Borg, W. R. (2007). Educational research: an introduction (8th ed.), Columbus, Ohio:
Pearson Prentice Hall.
Gay, L. R., Mills., G. E., Airasian, P. (2006). Educational research. Competencies for analysis and
applications (8th ed.), Columbus, Ohio: Pearson Prentice Hall.
Hăvârneanu, C. (2000). Metodologia cercetării în ştiinţele sociale, Iași: Editura Erota.
Johnson, B., Christensen, L. (2004). Educational research: quantitative, qualitative, and mixed approaches
(2nd ed.), Columbus, Ohio: Pearson Prentice Hall.
Mucchielli, A (coord.) (2002). Dicţionar al metodelor calitative în ştiinţele socio-umane şi sociale, Iași:
Polirom.
Rotariu, T., Iluţ, P. (1997). Ancheta sociologică şi sondajul de opinie, Iași: Editura Polirom.
Referinţe suplimentare:
Referințe bibliografice suplimentare pot fi anunțate studenților și pe parcursul semestrului.
8.2 Seminar / Laborator Metode de predare Observaţii
Metode cantitative şi calitative de Conversația, explicația,
1. 2 ore
cercetare; instrumente asociate. problematizarea
Exerciții de analiză a unor articole de
Exercițiul, demonstrația,
2. specialitate din perspectiva metodelor 2 ore
explicația, problematizarea
de cercetare.
Exerciţii de elaborare a unor proiecte de
cercetare şi de construire a unor
Exercițiul, demonstrația,
3. instrumente de cercetare (chestionar, 2 ore
explicația, problematizarea
test, ghid de interviu, ghid de
observaţie).
Aplicații statistice asociate metodelor de Exercițiul, demonstrația,
4. 2 ore
cercetare – posibilități și limite (I). explicația, problematizarea
5. 2 ore
cercetare – posibilități și limite (II). explicația, problematizarea
6. 2 ore
cercetare – posibilități și limite (III). explicația, problematizarea
7. 2 ore
cercetare – posibilități și limite (IV). explicația, problematizarea
Bibliografie
Antonesei, L., Popa, N.L., Labăr, A. (2009). Ghid pentru cercetarea educaţiei, Iași: Polirom.
9. Coroborarea conţinutului disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii, asociaţiilor

profesionale şi angajatorilor reprezentativi din domeniul aferent programului
Formarea competen țelor transversale și profesional e specifice programului de studii presupune

și
parcurgerea con ținuturilor vizate de această disciplină. Deschiderea către activitatea de cercetare
educațională în rândul cadrelor didactice răspunde așteptărilor exprimate de către formatori, asociații
profesionale și angajatori.
10. Evaluare
10.3 Pondere în
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare
nota finală (%)
- Acuratețea în rezolvarea
sarcinilor specifice (definire,
10.4 Curs Examen scris 50%
descriere, comparare,
sinteză, evaluare critică etc.)
- Rigoare în elaborarea și
aplicarea unui plan de
cercetare;
- Corectitudine în rezolvarea
10.5 Seminar/ Laborator aplicațiilor statistice; Examen practic 50%
- Reflecție critică în
interpretarea rezultatelor
prin raportare la literatura de
specialitate.
10.6 Standard minim de performanţă: Proiectarea, realizarea și evaluarea unor demersuri de cercetare
educațională specifice vârstelor mici
Data completării Titular de curs Titular de seminar
Data avizării în departament Director de departament

FIŞA DISCIPLINEI

1.1Instituţia de învăţământ superior Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi
1.2 Facultatea Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației
1.3 Departamentul Științe ale Educației
1.4 Domeniul de studii Științe ale Educației
1.5Ciclul de studii Master
1.6Programul de studii / Calificarea Didactici Aplicate pentru Învățământul Primar

2.1Denumirea disciplinei Consiliere curriculară pentru învățământul primar
2.2Titularul activităţilor de curs Lect.dr. Nicoleta Rogoz
2.3Titularul activităţilor de seminar Lect.dr. Nicoleta Rogoz
2.4An de I 2.5Semestru I 2.6Tip de M 2.7Regimul OB
studiu evaluare (P+E) discipinei

3.1Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 1 3.3.seminar/laborator 1
curs
3.4Total ore din planul de 28 din care: 3.5. 14 3.6.seminar/laborator 14
învăţământ curs
Distribuţia fondului de timp ore
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe 50
teren
Tutoriat 10
Examinări 2
Alte activităţi................................... -
3.7Total ore studiu individual 152

3.8Total ore pe semestru 180
3.9Număr de credite 6

Competenţe C1. Valorificarea resurselor teoretice pertinente în documentarea unor teme de
profesionale cercetare în domeniul didacticilor aplicate din învăţământul primar
C2.Gestionarea eficientă a aparatului metodologic în diferite contexte educaţionale
C3.Elaborarea şi implementarea de strategii şi instrumente adecvate componentei

practic-aplicative de la nivelul învăţământului primar
C4.Expertiză/cercetare asupra unor aspecte ale curriculum-ului pentru

învăţământul primar
C5.Evaluarea/acreditarea unor programe educaţionale

C6. Analiza şi aplicarea unor proiecte educaţionale complexe în cadrul unor
instituţii cu activitate în domeniul educaţional.
Competenţe CT1-Aplicarea principiilor şi a normelor de deontologie profesională, fundamentate

transversale pe opţiuni valorice explicite, specifice specialistului în ştiinţele educaţiei
CT2-Cooperarea eficientă în echipe de lucru profesionale, interdisciplinare,

specifice desfăşurării proiectelor şi programelor din domeniul ştiinţelor educaţiei
CT3-Utilizarea metodelor şi tehnicilor eficiente de învăţare pe tot parcursul vieţii, în

vederea formării şi dezvoltării profesionale continue.

7.1. Utilizarea cunoștințelor în analiza, conceperea și evaluarea documentelor legislative
Obiectivul și curriculare din învățământul primar.
general
7.2. La finalizarea cu succes a acestei discipline, studenţii vor fi capabili să:

Obiectivele • Operaţionalizeze aparatul conceptual si metodologic al disciplinei
specifice • Analizeze politici şi practici curriculare specifice educaţiei şcolare (învățământ primar)
dezvoltate la nivel naţional şi internaţional
• Realizeze o analiză multidimensională a mediilor instituţionale de consiliere curriculară
specifice învăţământului primar, la nivel naţional şi internaţional
• Identifice indicatori de bază pentru conceperea şi implementarea prevederilor legislative şi
a documentelor curriculare în învăţământul primar
• Exerseze, individual sau în echipe, metodologii de elaborare, analiză şi evaluare a
programelor şi proiectelor curriculare pentru învăţământul primar
• Dezvolte abilităţii de analiză a mediilor de dezvoltare personală şi profesională, la nivelul
practicii şi cercetării educaţionale.
8. Conţinut
8.1 Curs Metode de Observaţ
predare ii
(ore şi
referinţe
bibliografi
ce)
1. Prelegerea. 2 ore ;
Introducere în problematica educaţiei şi consilierii Conversația [2],[3],[4],
curriculare pentru vârstele mici. euristică. [5],[6],[7],
Diferențieri semantice: educaţie pentru toţi, educaţie timpurie, Exemplul [8],[9],[10
dezvoltare timpurie, curriculum pentru educaţie timpurie, ],[13],[15]
cicluri curriculare, dezvoltare curriculară, consiliere educațională, ,[16]
consiliere curriculară.
Continuitatea grădiniţă-şcoală-factor determinant al reconside
specificul învăţării în învățământul primar.
2. Raportul educaţie cognitivă-educaţia socio-emoţională la Prelegerea. 2 ore ;

şcolarul mic. Specificul proiectării curriculare în acord cu Conversația [2],[3],[4],
paradigme, modele şi teorii contemporane. euristică. [5],[6],[7],
Exemplul. [8],[10],[1
Problematiz 2],[13],[1
area. Studiul 4],[15],[1
de caz 6]
3. Consilierea curriculară în învăţământul primar-o expresie a Prelegerea. 2 ore ;
dezvoltării competenţelor didactice în contextul Conversația [2],[3],[4],
profesionalizării. Rolurile şi abilităţile consilierului curricular. euristică. [5],[6],[7],
Tipuri de probleme educaţionale care fac obiectul consilierii Exemplul. [8],[10],[1
curriculare. Specificul dezvoltării profesionale în domeniul Problematiz 2],[13],[1
consilierii curriculare. Premise de elaborare şi analiză a politicilor area. Studiul 5],[16]
curriculare la nivel național și internațional (I) de caz
4. Consilierea curriculară în învăţământul primar-o expresie a Prelegerea. 2 ore ;

dezvoltării competenţelor didactice în contextul Explicația. [2],[3],[4],
profesionalizării. Rolurile şi abilităţile consilierului curricular. Conversația [5],[6],[7],
Tipuri de probleme educaţionale care fac obiectul consilierii euristică. [8],[10],[1
curriculare. Specificul dezvoltării profesionale în domeniul Exemplul. 2],[13],[1
consilierii curriculare. Premise de elaborare şi analiză a politicilor 5],[16]
curriculare la nivel național și internațional (II)
5. Specificul proiectării curriculare în învăţământul primar. Prelegerea. 2 ore ;

Analiza evoluției documentelor legislative şi curriculare actuale pe Conversația [1],
dimensiunile concepere-dezvoltare/implementare-evaluare: euristică. [2],[3],[4],
perspectiva policy makers, perspectiva specialistului în Exemplul. [5],[6],[7],
curriculum/cercetătorului, perspectiva educatorului practician. Problematiz [8],[10],[1
Practici curriculare noi dezvoltate la nivel naţional şi internaţional area. Studiul 2],[13],[1
(sudii de caz) (I) de caz 5],[16],[1
7]
6. Specificul proiectării curriculare în învăţământul primar. Prelegerea. 2 ore ;
Analiza evoluției documentelor legislative şi curriculare actuale pe Conversația [1],
dimensiunile concepere-dezvoltare/implementare-evaluare: euristică. [2],[3],[4],
perspectiva policy makers, perspectiva specialistului în Exemplul. [5],[6],[7],
curriculum/cercetătorului, perspectiva educatorului practician. Problematiz [8],[10],[1
Practici curriculare noi dezvoltate la nivel naţional şi internaţional area. Studiul 2],[13],[1
(sudii de caz) (II) de caz 4],[15],[1
6],[17]
7. Cadre referenţiale ale formării personalului didactic din Exemplul. 2 ore ;
învăţământul preuniversitar. Formarea personalului didactic ca Problematiz [2],[3],[4],
proces de dezvoltare profesională. Dezvoltarea programelor de area. Studiul [5],[6],[7],
formare a profesorilor: curriculum de formare a personalului de caz [8],[10],[1
didactic, metode, evaluare şi certificare, standarde profesionale, 1],[12],[1
medii instituţionale ale formării personalului didactic. Direcţii 3],[15],[1
actuale de formare a profesorilor în context european. 6]
Bibliografie
[1] Bocoș, M. (2013), Instruirea interactivă, Iași:Ed. Polirom
[2]Bunescu, Gh. (coord.) (2004), Antologia legilor învățământului din România, București: ISE (pp.5-
72, 187-220, 277-397, 402-490)
[3]Ciolan, L. (2008), Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar, Iași:Ed.
Polirom
[4]Creţu, C., (1997, 2000), Teoria curriculum-ului şi conţinuturile educaţiei, Iaşi: Ed. Univ Al. I.Cuza.
[5]Creţu, C., (2003), Problematica unei teorii a curriculum-ului pentru profesionalizarea meseriei
didactice, în vol. Inovaţie şi schimbare în educaţie, Galaţi: Ed. Fundaţiei Universitare Dunărea de Jos,
pp. 79-86.
[6]Creţu, C., (2006), Global Curriculum. Concepts development and current models, în vol. Current
and Future Challenges in Curriculum and future challanges in Curriculum development: policies,
practices and networking for change, A. Crisşan [ed], Ed. Humanitas educaţional, pp.109-121. ISBN
10-973-1715-04-5.
[7]Creţu, C., Rogoz, N., (2011), Teacher’s representations of constructivist curriculum design în
Revista de ştiinţe ale educaţiei, anul XIII, nr.2 (24), Timişoara: Ed. Universităţii de Vest (pp.9-18).
[8]Rogoz, N. (2013), Proiectarea curriculum-ului constructivist. Noi tendințe și sugestii metodologice,
Iași:Ed. UAIC
[9]*** MECTS, (2012), Metodologie privind cuprinderea copiilor în clasa pregătitoare şi în clasa I
pentru anul şcolar 2012-2013, disponibil online la www.edu.ro.
[10]Husen,T., Postlethwaite, N.T.(Eds.-in chief), Editia II, (1994), The International Encyclopedya of
Education, Pergamon Press (studiile recomandate la curs). Volumele sunt disponibile la biblioteca
facultăţii
[11]Joiţa, E., (2007), Formarea pedagogică a profesorului. Instrumente de învăţare cognitiv-
constructivistă, Bucureşti: EDP.
[12]Joița, E., (2009), Știința educației prin paradigme, Iași:Ed. Institutul european
[13]Jonnaert, Ph., Moussadak, E., Defise, R., (2010), Curriculum şi competenţe. Un cadru
operaţional, Ed. Asociaţia de Ştiinţe Cognitive din România.
[14]Jonnaert, Ph., Borght, C.-V. (coord.) (2009), Creer des conditions d’apprentisage. Un cadre de
reference socioconstructiviste pour une formation didactique des enseignants, Bruxelles:Editions De
Boeck Universite
[15]Negreț-Dobridor, I. (2008), Teoria generală a curriculumului educațional, Iași:Ed.Polirom
[16]Documente şi studii disponibile on-line ale MEC-RO, OECD, CORDEE, World Bank, UNESCO,
Comisia Europeana, USAID, SHARE etc.
[17]Schwab, J.J. (1969, 1983) J.Van Tassel-Baska (1991), The Practical 4: Something for curriculum
professors to do, în Curriculum Inquiry, 13-3.

(ore şi referinţe
bibliografice)
1. Exerciții de operaționalizare a termenilor Exercițiul, explicația, [1],[2],[3],[4],[5],[6]
specifici domeniului studiul de caz
Ciclurile curriculare-un continuum pentru
educaţia timpurie şi pentru educaţia la
vârsta şcolară mică. Caracteristici ale
ciclurilor achiziţiilor fundamentale şi de
dezvoltare. Analiză reflectivă asupra valorilor
şi principiilor de bază promovate de
curriculum-ul pentru învă țământul primar.
Dezbatere: Clasa pregătitoare-o expresie a
coerenței paradigmelor explicative pentru
reformele curriculare sau o provocare pentru
practicienii din domeniul educaţiei?
2. Consilierea curriculară. Abilităţi şi roluri ale Conversația [1],[2],[3],[4],[5],[6]

consilierului curricular. Medii instituţionale de euristică,
consiliere curriculară. Exemple de bună problematizarea,
practică la nivel internaţional studiul de caz,
dezbaterea cu
oponent
3. Documente legislative şi curriculare Conversația [1],[2],[3],[4],[5],[6]
actuale. Analiză comparativă criterială euristică,
(istoric, structură, cadru paradigmatic
și problematizarea,
valoric, practici curriculare propuse pentru studiul de caz,
implementare și evaluare) (I) dezbaterea cu
oponent
4. Documente legislative şi curriculare Studiul de caz, [1],[2],[3],[4],[5],[6]
actuale. Analiză comparativă criterială explicația,
(istoric, structură, cadru paradigmatic
și problematizarea,
valoric, practici curriculare propuse pentru exemplul,
implementare și evaluare) (II) demonstrația,
discuția Panel
5. Practici de proiectare curriculară. Studii Studiul de caz, [1],[2],[3],[4],[5],[6]
de caz naţionale şi internaţionale. Exersarea explicația,
individuală şi pe grupe a unor metodologii de problematizarea,
elaborare, analiză şi evaluare a programelor exemplul,
şi proiectelor curriculare pentru învăţământul demonstrația,
primar (I) discuția Panel
6. Practici de proiectare curriculară. Studii Studiul de caz, [1],[2],[3],[4],[5],[6]

de caz naţionale şi internaţionale. Exersarea explicația,
individuală şi pe grupe a unor metodologii de problematizarea,
elaborare, analiză şi evaluare a programelor exemplul,
şi proiectelor curriculare pentru învăţământul demonstrația,
primar (II) discuția Panel
7. Medii de dezvoltare profesională şi Studiul de caz, [1],[2],[3],[4],[5],[6]

personală în domeniul consilierii explicația,
țe
curriculare. Conferin internaţionale pe problematizarea,
această tematică exemplul,
demonstrația,
discuția Panel
Bibliografie:
[1] Creţu, C., (1998), Curriculum diferenţiat şi personalizat, Iaşi: Ed. Polirom.
[2]Egan, K. (2007, 2008), Predarea ca o poveste. O abordare alternativă a predării şi a curriculum-
ului în şcoala primară, Bucureşti:Didactica Press
[3] Journal of Curriculum Studies, Publishedy: Routledge, Volume Number: 43, ISSN: 0022-0272,
Online ISSN: 1366-5839.
[4]Pacearcă, Șt.., Rey. B., Carette, V. (2013), Competențele școlare. Formare și evaluare,
București:Ed. Aramis
[5]Pârâială, D.D., Pârâială, V., Lupu, C., Costică, L.(coord.), Portofoliul învăţătorului. Clasa a IV-a, ,
Iaşi:Ed. Euristica
[6]Trip, S., (2007), Educaţie raţional-emotivă şi comportamentală: formarea deprinderilor de gândire
raţională la copii şi adolescenţi, Oradea: Ed. Universităţii din Oradea.

Raportarea la competen țele transversale și profesionale presupune parcurgerea conținuturilor
specifice acestei discipline. Conceperea, proiectarea, evaluarea și diseminarea documentelor
legislative și curriculare au impact asupra deciziilor pe nivele diferite:institu
țional, local/regional,
național și internațional. Competențele profesionale de bazã, specifice acestei discipline, permit
interacțiunea cu mediul mai larg al comunitãții astfel încât, prin aplicarea lor în colaborare cu
reprezentanți ai asociațiilor profesionale, sã faciliteze legãtura directã între mediul academic-mediul
preuniversitar-piața muncii-angajatori. Analizele documentelor legislative și curriculare pot fi
valorificate la toate nivelele de decidențã existente în comunitate.
10. Evaluare
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de 10.3 Pondere
evaluare în nota finală
(%)
10.4Curs
a)Elaborarea unui raport Proiect, studiu de caz 30%
de analiză criterială a unui
document curricular pentru
învăţământul primar din
România-Legea educa ției
naționale, programă
școlară, plan cadru, etc.
b)Analiză reflectivă asupra
componentelor structurale 20%
ale unui proiect curricular
implementat la nivelul unei
școli sau clase școlare.
Analiza va lua în
considerare premisele
paradigmatice
contemporane legate de
proiectarea curriculară (ex.
paradigma constructivistă,
paradigma integrativită ții,
paradigma ției,
reflec
reflexivității și interpretării,
etc.)-program sau proiect
educațional, proiect de
programă CD Ș, proiect
didactic .
10.5Seminar/ a) Prezentarea Proiect 20%

Laborator documentatã a unei teme
(individual sau pe grupe).
Evaluare de parcurs a
temelor de curs şi
seminar-prezentări orale și
colocviu .
b)Dicţionar 20 termeni 20%
specialitate (primii 10
termeni-14 noiembrie
2014)
c)Listă 10 link-uri către 10%
organisme naţionale şi
internaţionale relevante
pentru domeniul de studiu.
10.6Standard minim de performanţă

Realizarea unor analize conceptuale și criteriale a specificului documentelor legislative și curriculare,
elaborate la nivele diferite de decidență.

15 septembrie 2014 Lect.dr.Nicoleta Rogoz Lect.dr. Nicoleta Rogoz
Data avizării in departament Director de departament

1 octombrie 2014 Conf.dr. Mariana Momanu
FIŞA DISCIPLINEI

1.2 Facultatea Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei
1.3 Departamentul Ştiinţe ale Educaţiei
1.4 Domeniul de studii Ştiinţe ale Educaţiei
1.6 Programul de studii / Calificarea Didactici aplicate pentru învăţământul primar

2.1 Denumirea disciplinei Tehnici discursive şi teatrale utilizate în învăţământul primar
2.2 Titularul activităţilor de curs Conf. univ. dr. Angelica Hobjilă
2.3 Titularul activităţilor de seminar Conf. univ. dr. Angelica Hobjilă
*
2.4 An de studiu 1 2.5 Semestru 1 2.6 Tip de evaluare E 2.7 Regimul discipinei OB

3.1 Număr de ore pe săptămână 3 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 1
3.4 Total ore din planul de învăţământ 42 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 14
Tutoriat 2
Examinări 2
Alte activităţi ...................................


4.1 De curriculum
4.2 De competenţe
5.2 De desfăşurare a seminarului/

laboratorului
C1. Analiza nivelului de dezvoltare profesională şi identificarea direcţiilor necesare de intervenţie în
vederea optimizării acestui nivel
profesionale
Competenţe
C2. Proiectarea unor activităţi adaptate direcţiilor de intervenţie identificate şi particularităţilor

diferitelor tipuri de public-ţintă
C3. Realizarea de activităţi specifice învăţământului primar
C4. Evaluarea şi autoevaluarea proceselor de învăţare, a rezultatelor şi a progresului înregistrat de
diferite tipuri de subiecţi
transversale
Competenţe
CT1. Valorificarea tehnicilor eficiente de învăţare în vederea dezvoltării profesionale optime

CT2. Cooperarea eficientă în echipe de lucru, implicând valorificarea experienţei profesionale a
fiecărui membru al echipei

7.1 Obiectivul
general
Dezvoltarea profesională, în domeniul Limbă şi comunicare, a actualilor/viitorilor profesori pentru

La finalizarea cu succes a acestei discipline, studenţii vor fi capabili să:

▪ raporteze funcţiile limbajului la coordonatele comunicării didactice;
▪ nuanţeze dimensiunilor verbale/nonverbale/paraverbale ale comunicării (expresive) prin prisma
7.2 Obiectivele
particularităţilor limbajului copiilor de vârstă şcolară mică;

specifice
▪ identifice/exerseze tehnicile discursive şi de actorie utile în derularea comunicării didactice;

▪ redimensioneze, pentru etapa contemporană, valenţele comunicării orale/scrise în activităţile
desfăşurate cu elevii;
▪ valorifice nuanţat/contextualizat unele tehnici şi instrumente ale comunicării orale şi scrise;
▪ identifice modalităţi de optimizare a comunicării expresive (verbale, nonverbale şi paraverbale) a
copiilor/cu copiii, apelând la elemente specifice artei actoriceşti.
8. Conţinut
8.1 Curs
Metode de Observaţii
predare (ore şi referinţe bibliografice)
2 ore
▪ Hobjilă, A. (2012). Comunicare, discurs,
teatru. Delimitări teoretice şi deschideri
Comunicare – discurs – teatru:
aplicative. Iaşi: Editura Junimea.
concepte operaţionale. Comunicare
▪ De Peretti, A., Legrand, J.-A., &
interpersonală şi intrapersonală. Dezbaterea,
Boniface, J. (2001). Tehnici de
1. Rol – mască în relaţionarea şi prelegerea
comunicare. Traducere de Gabriela
comunicarea interumană/ didactică.
Sandu. Iaşi: Polirom.
Comunicarea didactică – valenţe
▪ Goffman, E. (2003). Viaţa cotidiană ca
specifice la nivelul ciclului primar
spectacol. Traducere de Simona Drăgan
şi Laura Albulescu. Bucureşti:
comunicare.ro.
2 ore
Dezbaterea, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri
Maximele comunicării (didactice) prelegerea, aplicative. Iaşi: Editura Junimea.
2.
eficiente. Stiluri de comunicare studiul de caz ▪ Abric, J.-C. (2002). Psihologia
comunicării: teorii şi metode. Traducere de
Luminiţa şi Florin Botoşineanu. Iaşi:
Polirom.
2 ore
Coordonate ale comunicării Prelegerea, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri
(profesor – elev, elev – elev, elev – studiul de caz, aplicative. Iaşi: Editura Junimea.
3.
părinte, profesor – părinte etc.) din problematizarea, ▪ Abric, J.-C. (2002). Psihologia
perspectiva analizei tranzacţionale jocul de rol comunicării: teorii şi metode. Traducere
de Luminiţa şi Florin Botoşineanu. Iaşi:
Polirom.
2 ore
▪ De Peretti, A., Legrand, J.-A., & Boniface,
J. (2001). Tehnici de comunicare.
Comunicare – discurs – schema Dezbaterea,
Traducere de Gabriela Sandu. Iaşi:
cubului rubik; particularizare – în prelegerea,
4. Polirom.
sala de clasă, în comunicarea cu studiul de caz
▪ Abric, J.-C. (2002). Psihologia
elevii, părinţii, colegii etc.
Polirom.
2 ore
Prelegerea, jocul
Comunicare – discurs azi: social ▪ Hobjilă, A. (2012). Comunicare, discurs,
5. de rol,
media teatru. Delimitări teoretice şi deschideri
problematizarea
2 ore
▪ Abric, J.-C. (2002). Psihologia
Ascultarea; tipuri de auditoriu; Prelegerea,
comportamente verbale şi dezbaterea,
6. Polirom.
nonverbale manifestate în studiul de caz,
▪ Collett, P. (2005). Cartea gesturilor:
comunicarea didactică (1) Puzzle
Cum putem citi gândurile oamenilor din
acţiunile lor. Traducere de Alexandra
Borş. Bucureşti: Editura Trei.
2 ore
▪ Collett, P. (2005). Cartea gesturilor: Cum
Prelegerea, putem citi gândurile oamenilor din
Ascultarea; tipuri de auditoriu;
predarea- acţiunile lor. Traducere de Alexandra
comportamente verbale şi
7. învăţarea Borş. Bucureşti: Editura Trei.
nonverbale manifestate în
reciprocă, ▪ Ekman, P. (2011). Emoţii date pe faţă:
comunicarea didactică (2)
dezbaterea cum să citim sentimentele de pe chipul
uman. Traducere de Mihaela Costea şi
Silviu Gherman. Bucureşti: Editura Trei.
2 ore
▪ Dănăilă, N. (2003). Magia lumii de
Jocul de rol,
Cadrul didactic – actor, regizor, spectacol. Iaşi: Editura Junimea.
8. prelegerea,
spectator al actului comunicării ▪ Hobjilă, A. (2012). Comunicare, discurs,
dezbaterea
Strategii discursive actualizate în Dezbaterea, 2 ore
9. ciclul primar: tehnici discursive, expunerea, ▪ Hobjilă, A. (2012). Comunicare, discurs,
mijloace, forme tehnica Lotus teatru. Delimitări teoretice şi deschideri
▪ De Peretti, A., Legrand, J.-A., & Boniface,
J. (2001). Tehnici de comunicare.
Traducere de Gabriela Sandu. Iaşi:
Polirom.
2 ore
▪ Ekman, P. (2011). Emoţii date pe faţă:
cum să citim sentimentele de pe chipul
Dezbaterea,
Politeţea pozitivă/negativă în uman. Traducere de Mihaela Costea şi
10. studiul de caz,
comunicarea didactică Silviu Gherman. Bucureşti: Editura Trei.
jocul de rol
2 ore
▪ Dănăilă, N. (2003). Magia lumii de
„Spectacolul” comunicării didactice spectacol. Iaşi: Editura Junimea.
Prelegerea,
11. – perspective de analiză. ▪ Ekman, P. (2011). Emoţii date pe faţă:
jocul de rol
Comunicare expresivă – teatru cum să citim sentimentele de pe chipul
uman. Traducere de Mihaela Costea şi
Silviu Gherman. Bucureşti: Editura Trei.
2 ore
▪ Banham, M. (ed.). (1990). The
Cambridge Guide to World Theatre.
Comunicare teatrală intrascenică/
Prelegerea, Cambridge: Cambridge University Press.
12. extrascenică (teatru „clasic”, teatru
jocul de rol ▪ Bălăiţă, A. (2007a). Arta teatrului de
de animaţie etc.)
umbre. Iaşi: Editura Artes.
▪ Bălăiţă, A. (2007b). Incursiune în teatrul
de animaţie. Iaşi: Editura Artes.
2 ore
Tehnici ale artei actoriceşti
Prelegerea, ▪ Hobjilă, A. (2012). Comunicare, discurs,
valorificabile în comunicarea
predarea- teatru. Delimitări teoretice şi deschideri
curentă, în comunicarea didactică,
13. învăţarea aplicative. Iaşi: Editura Junimea.
în abordarea unui text literar şi în
reciprocă, jocul ▪ Chubbuck, I. (2007). Puterea actorului.
activităţile de teatru propriu-zise (în
de rol Traducere de Irina Margareta Nistor.
ciclul primar)
Bucureşti: Quality Books.
2 ore
▪ Grigore, G. V. (2008). Tăcere – negrăire
şi vorbire – rostuire. Exerciţii practice
pentru românii care vorbesc mult: actori,
avocaţi, politicieni, psihologi, persoane din
public-relations, purtători de cuvânt şi
Formarea şi dezvoltarea limbajului mass-media. Bucureşti: Editura Proxima.
teatral prin exerciţii de comunicare Prelegerea, ▪ Loghin, G.D., Popescu-Neveanu, P.,
(preponderent) verbală, exerciţii predarea- Neacşu, G., Marcus, S., Dimiu, M., &
14. centrate comunicarea paraverbală învăţarea Moisescu, V. (1970). Arta actorului.
şi nonverbală, exerciţii de mişcare reciprocă, jocul Manual pentru uzul studenţilor din anul I,
scenică şi expresie corporală, de rol Secţia de artă dramatică. Bucureşti:
exerciţii de improvizaţie Editura Didactică şi Pedagogică.
▪ Prutianu, Ş. (2004). Antrenamentul
abilităţilor de comunicare. Iaşi: Polirom.
▪ Stanislavski, K. S. (1951). Munca
actorului cu sine însuşi. Însemnările zilnice
ale unui elev. Bucureşti: Editura de Stat
pentru Literatură şi Artă.
Bibliografie
▪ Hobjilă, A. (2012). Comunicare, discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative. Iaşi: Institutul
European.
▪ Abric, J.-C. (2002). Psihologia comunicării: teorii şi metode. Traducere de Luminiţa şi Florin Botoşineanu.
Iaşi: Polirom.
▪ Banham, M. (ed.). (1990). The Cambridge Guide to World Theatre. Cambridge: Cambridge University
Press.
▪ Bălăiţă, A. (2007a). Arta teatrului de umbre. Iaşi: Editura Artes.
▪ Bălăiţă, A. (2007b). Incursiune în teatrul de animaţie. Iaşi: Editura Artes.
▪ Chubbuck, I. (2007). Puterea actorului. Traducere de Irina Margareta Nistor. Bucureşti: Quality Books.
▪ Collett, P. (2005). Cartea gesturilor: Cum putem citi gândurile oamenilor din acţiunile lor. Traducere de
Alexandra Borş. Bucureşti: Editura Trei.
▪ De Peretti, A., Legrand, J.-A., & Boniface, J. (2001). Tehnici de comunicare. Traducere de Gabriela Sandu.
Iaşi: Polirom.
▪ Dănăilă, N. (2003). Magia lumii de spectacol. Iaşi: Editura Junimea.
▪ Ekman, P. (2011). Emoţii date pe faţă: cum să citim sentimentele de pe chipul uman. Traducere de
Mihaela Costea şi Silviu Gherman. Bucureşti: Editura Trei.
▪ Goffman, E. (2003). Viaţa cotidiană ca spectacol. Traducere de Simona Drăgan şi Laura Albulescu.
Bucureşti: comunicare.ro.
▪ Grigore, G. V. (2008). Tăcere – negrăire şi vorbire – rostuire. Exerciţii practice pentru românii care vorbesc
mult: actori, avocaţi, politicieni, psihologi, persoane din public-relations, purtători de cuvânt şi mass-media.
Bucureşti: Editura Proxima.
▪ Loghin, G.D., Popescu-Neveanu, P., Neacşu, G., Marcus, S., Dimiu, M., & Moisescu, V. (1970). Arta
actorului. Manual pentru uzul studenţilor din anul I, Secţia de artă dramatică. Bucureşti: Editura Didactică şi
Pedagogică.
▪ Prutianu, Ş. (2004). Antrenamentul abilităţilor de comunicare. Iaşi: Polirom.
▪ Stanislavski, K. S. (1951). Munca actorului cu sine însuşi. Însemnările zilnice ale unui elev. Bucureşti:
Editura de Stat pentru Literatură şi Artă.
8.2 Seminar / Laborator

Metode de Observaţii
predare (ore şi referinţe bibliografice)
2 ore
▪ Cabin, P., & Dortier, J.-F. (coord.).
(2010). Comunicarea: perspective actuale.
Iaşi: Polirom.
Tematica seminariilor. teatru. Delimitări teoretice şi deschideri
Dezbaterea,
Comunicarea la nivelul aplicative. Iaşi: Editura Junimea.
1. problematizarea,
învăţământului primar – între ▪ Corvin, M. (1991). Dictionnaire
studiul de caz
datum, tehnică şi artă encyclopédique du théâtre. Paris: Bordas.
▪ O’Sullivan, T., Hartley, J., Saunders, D.,
Montgomery, M., & Fiske, J. (2001).
Concepte fundamentale din ştiinţele
comunicării şi studiile culturale. Traducere
de Monica Mitarcă. Iaşi: Polirom.
Limbaj – comunicare didactică – 2 ore
discurs – expresivitate. Tehnici de ▪ Birkenbihl, V. F. (1998). Antrenamentul
Dezbaterea,
comunicare inter- şi intrapersonală comunicării sau arta de a înţelege.
studiul de caz,
2. valorificabile în învăţământul primar Stabilirea unor relaţii interumane eficiente.
problematizarea,
– avantaje/ dezavantaje, în funcţie Traducere de Aurelia Mihalache. Gemma
Puzzle
de context. Comunicarea şcolarilor Pres.
mici, cu şcolarii mici, cu părinţii ▪ Hobjilă, A. (2012). Comunicare, discurs,
acestora etc. (perspectivă teatru. Delimitări teoretice şi deschideri
diagnostică şi prognostică) aplicative. Iaşi: Editura Junimea.
2 ore
▪ Birkenbihl, V. F. (1998). Antrenamentul
comunicării sau arta de a înţelege.
Influenţele societăţii contemporane Stabilirea unor relaţii interumane eficiente.
Jocul de rol,
asupra comunicării elevilor din Traducere de Aurelia Mihalache. Gemma
3. dezbaterea,
ciclul primar, cu şcolarii mici, cu Pres.
studiul de caz
părinţii acestora etc. ▪ Faber, A., & Mazlish, E. (2002).
Comunicarea eficientă cu copiii. Acasă şi
la şcoală. Traducere de Irina Negrea.
Bucureşti: Curtea Veche Publishing.
2 ore
▪ Birkenbihl, V. F. (1998). Antrenamentul
comunicării sau arta de a înţelege.
Stabilirea unor relaţii interumane eficiente.
Traducere de Aurelia Mihalache. Gemma
Dezbaterea,
Pres.
studiul de caz,
Discurs – comunicare expresivă – ▪ Hobjilă, A. (2012). Comunicare, discurs,
jocul de rol,
4. tehnici discursive: elemente teatru. Delimitări teoretice şi deschideri
predarea-
verbale/nonverbale/paraverbale aplicative. Iaşi: Editura Junimea.
învăţarea
▪ Cabin, P., & Dortier, J.-F. (coord.).
reciprocă
(2010). Comunicarea: perspective actuale.
Iaşi: Polirom.
▪ Ferréol, G., & Flageul, N. (1998). Metode
şi tehnici de exprimare scrisă şi orală. Iaşi:
Polirom.
2 ore
▪ Faber, A., & Mazlish, E. (2002).
Comunicarea eficientă cu copiii. Acasă şi
Exerciţii de dicţie. Modalităţi de
la şcoală. Traducere de Irina Negrea.
optimizare a procesului comunicativ Dezbaterea,
Bucureşti: Curtea Veche Publishing.
5. (prin prisma tehnicilor şi a exerciţiul, studiul
▪ Nofri, C. (2010). Ghidul metodei
instrumentelor de comunicare alese de caz
Glottodrama: învăţarea limbilor străine prin
într-un anumit context)
metode teatrale. Traducere de Maria
Mirona Rotar. Bucureşti: Editura
Universităţii din Bucureşti.
2 ore
▪ Ciobotaru, A. D., & Mihailovici, E. (2002).
„Spectacolul” comunicării didactice:
Teatrul şi comunicarea didactică. Iaşi:
tehnici ale artei actoriceşti Dezbaterea,
6. Editura Spiru Haret.
valorificabile în comunicarea problematizarea
▪ Ciobotaru, A. D., & Mihailovici, E. (2003).
didactică (în ciclul primar)
Valenţe formative şi terapeutice ale
teatrului. Iaşi: Editura Spiru Haret.
2 ore
▪ Bujoreanu, R. (2008). Autonomia
Adaptarea tehnicilor discursive şi
limbajului păpuşăresc. Iaşi: Artes.
de actorie la situaţii de comunicare
▪ Ciobotaru, A. D. (2006). Teatrul de
date şi/ sau (re)create Puzzle,
7. animaţie între magie şi artă. Iaşi: Editura
Teatrul şcolar ieri şi azi (teatru/ conversaţia
Princeps Edit.
teatru de umbre/ teatru de păpuşi
▪ Sîrbu, G.M. (coord.). (2007). Gest Stop!
etc.)
Teatru-forum. Ghid pentru cadre didactice.
Editura Nagard.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
Bibliografie
▪ Hobjilă, A. (2012). Comunicare, discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative. Iaşi: Institutul
European.
▪ Birkenbihl, V. F. (1998). Antrenamentul comunicării sau arta de a înţelege. Stabilirea unor relaţii interumane
eficiente. Traducere de Aurelia Mihalache. Gemma Pres.
▪ Bujoreanu, R. (2008). Autonomia limbajului păpuşăresc. Iaşi: Artes.
▪ Cabin, P., & Dortier, J.-F. (coord.). (2010). Comunicarea: perspective actuale. Iaşi: Polirom.
▪ Ciobotaru, A. D. (2006). Teatrul de animaţie între magie şi artă. Iaşi: Editura Princeps Edit.
▪ Ciobotaru, A. D., & Mihailovici, E. (2002). Teatrul şi comunicarea didactică. Iaşi: Editura Spiru Haret.
▪ Ciobotaru, A. D., & Mihailovici, E. (2003). Valenţe formative şi terapeutice ale teatrului. Iaşi: Editura Spiru
Haret.
▪ Corvin, M. (1991). Dictionnaire encyclopédique du théâtre. Paris: Bordas.
▪ Faber, A., & Mazlish, E. (2002). Comunicarea eficientă cu copiii. Acasă şi la şcoală. Traducere de Irina
Negrea. Bucureşti: Curtea Veche Publishing.
▪ Ferréol, G., & Flageul, N. (1998). Metode şi tehnici de exprimare scrisă şi orală. Iaşi: Polirom.
▪ Nofri, C. (2010). Ghidul metodei Glottodrama: învăţarea limbilor străine prin metode teatrale. Traducere de
Maria Mirona Rotar. Bucureşti: Editura Universităţii din Bucureşti.
▪ O’Sullivan, T., Hartley, J., Saunders, D., Montgomery, M., & Fiske, J. (2001). Concepte fundamentale din
ştiinţele comunicării şi studiile culturale. Traducere de Monica Mitarcă. Iaşi: Polirom.
▪ Sîrbu, G.M. (coord.). (2007). Gest Stop! Teatru-forum. Ghid pentru cadre didactice. Editura Nagard.

Conţinutul disciplinei răspunde necesităţilor vizând perfecţionarea pregătirii în domeniul Limbă şi

comunicare şi în didactica acestuia a actualilor/viitorilor profesori pentru învăţământul primar.
10. Evaluare
10.3 Pondere în
nota finală (%)
Cunoaşterea şi prezentarea
10.4 Curs Probă scrisă 50%
avizată a elementelor
teoretice şi aplicative din
domeniul Limbă şi
comunicare – cu accent pe
tehnicile discursive şi
teatrale utilizate în
Cunoaşterea şi prezentarea
avizată (individuală sau în
echipă, oral şi în scris) a
aspectelor importante
asociate temei fiecărui
seminar; prezentarea orală,
de către fiecare student, a
10.5 Seminar/ Laborator unei publicaţii relevante Probă orală, probă practică 50%
pentru tematica seminarului;
probă practică: ilustrarea
(individuală) a unei tehnici
discursive/teatrale dintr-o
situaţie de comunicare
didactică (ciclul primar), la
alegere
10.6 Standarde minime de performanţă
Elaborarea unor proiecte de activităţi pentru învăţământul primar, implicând raportarea funcţiilor limbajului la
coordonatele comunicării didactice şi nuanţarea dimensiunilor verbale/nonverbale/paraverbale ale
comunicării (expresive) prin prisma particularităţilor limbajului copiilor de vârstă şcolară mică şi ale celorlalte
tipuri de subiecţi
Derularea unor (secvenţe de) activităţi presupunând utilizarea a diferite tipuri de tehnici discursive şi teatrale,
adaptate specificului fiecărui context comunicativ reperabil la nivelul învăţământului primar
Elaborarea, aplicarea şi argumentarea alegerii anumitor metode şi instrumente de evaluare/autoevaluare
valorificabile, pentru componenta „comunicare”, în învăţământul primar
Rezolvarea sarcinilor specifice lucrului în echipă
Manifestarea deschiderii, a empatiei, a respectului în comunicarea şi relaţionarea cu diferitele tipuri de
subiecţi implicaţi în derularea activităţilor specifice învăţământului primar
Elaborarea unui plan de dezvoltare personală şi profesională, pe termen mediu şi lung, în domeniul
comunicării (inter)personale, în general, şi al comunicării didactice, în special

Conf. univ. dr. Angelica Hobjilă Conf. univ. dr. Angelica Hobjilă
Data avizării în departament Director de departament

Conf. univ. dr. Mariana Momanu
FIŞA DISCIPLINEI

1.2 Facultatea Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei
1.3 Departamentul Ştiinţe ale Educaţiei
1.4 Domeniul de studii Ştiinţe ale Educaţiei
1.6 Programul de studii / Calificarea Didactici Aplicate pentru Învățământul Primar

2.1 Denumirea disciplinei STRATEGII DIDACTICE INTERACTIVE
2.2 Titularul activităţilor de curs Conf. univ. dr. Gianina-Ana MASSARI
2.3 Titularul activităţilor de seminar Conf. univ. dr. Gianina-Ana MASSARI
2.4 An de studiu I 2.5 Semestrul 1 2.6 Tip de evaluare E 2.7 Regimul discipinei OB

3.1 Număr de ore pe săptămână 3 din care: 3.2 curs 2 3.3. seminar/laborator 1
3.4 Total ore din planul de învăţământ 42 din care: 3.5. curs 28 3.6. seminar/laborator 14
Tutoriat 0
Examinări 2
Alte activităţi...................................


4.1 De curriculum
4.2 De competenţe

Resurse materiale necesare desfăşurării cursului (tabla/flipchart,
videoproiector, computer conectat la Internet etc.)
5.2 De desfăşurare a Resurse materiale necesare desfăşurării activităţilor de seminar
seminarului/laboratorului (tabla/flipchart, videoproiector, computer conectat la Internet etc.)
C1. Valorificarea resurselor teoretice pertinente în documentarea unor teme de cercetare în domeniul
didacticilor aplicate din învăţământul primar;
C2. Gestionarea eficientă a aparatului metodologic în diferite contexte educaţionale;
profesionale
Competenţe
C3. Elaborarea şi implementarea de strategii şi instrumente adecvate componentei practic-aplicative

de la nivelul învăţământului primar;
C4. Expertiză/cercetare asupra unor aspecte ale curriculum-ului pentru învăţământul primar;
C5. Evaluarea/acreditarea unor programe educaţionale;
C6. Analiza şi aplicarea unor proiecte educaţionale complexe în cadrul unor instituţii cu activitate în
domeniul educaţional.
CT1: Aplicarea principiilor şi a normelor de deontologie profesională, fundamentate pe opţiuni

transversale
Competenţe
valorice explicite, specifice specialistului în ştiinţele educaţiei

CT2: Cooperarea eficientă în echipe de lucru profesionale, interdisciplinare, specifice desfăşurării
proiectelor şi programelor din domeniul ştiinţelor educaţiei
CT3: Utilizarea metodelor şi tehnicilor eficiente de învăţare pe tot parcursul vieţii, în vederea formării
şi dezvoltării profesionale continue

7.1. Obiectivul
dezvoltarea competențelor de proiectare a unor programe interactive de instruire sau educaţionale,

general
adaptate pentru diverse niveluri de vârstă/pregătire şi diverse grupuri ţintă, de realizare interactivă a
activităţilor specifice procesului instructiv-educativ din învăţământul primar și de evaluare a
proceselor de învăţare, a rezultatelor şi a progresului înregistrat de şcolarii mici
La finalizarea cu succes a acestei discipline, studenţii vor fi capabili:

• să argumenteze interacţiunea strategiilor didactice în practica instructiv-educativă prin recunoaşterea
7.2. Obiectivele
acestora în diferite contexte educaţionale;

specifice
• să analizeze comparativ esenţa, variantele şi modul de utilizare a metodelor, tehnicilorși mijloacelor

didactice interactive;
• să analizeze sistemic formele de organizare interactivă a procesului de învăţământ;
• să exerseze actul proiectării didactice prin elaborarea unor strategii de predare-învăţare prin cooperare
sau experienţiale prin raportare la stilul de predare.
8. Conţinut
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
Prelegerea intensificată,
Strategii didactice interactive în contextul 2 ore
1. conversaţia euristică,
didacticii moderne și postmoderne. problematizarea
Varietatea strategiilor de predare-învățare-
2. conversaţia euristică, 2 ore
evaluare exercițiul, problematizarea
Relația dintre strategiile didactice și stilurile
de învățare exercițiul, problematizarea
2 ore
4. Strategii de optimizare a învăţării conversaţia euristică,
exercițiul,
problematizarea
5. Strategii de optimizare a învăţării conversaţia euristică, 2 ore
problematizarea
6. Învăţarea experienţială conversaţia euristică, 2 ore
exercițiul, problematizarea
7. Învăţarea experienţială conversaţia euristică, 2 ore
Strategii didactice interactive bazate pe conversaţia euristică,
8. 2 ore
învățarea prin colaborare și cooperare exercițiul,
problematizarea
Strategii didactice de învățare interactiv-
creativă problematizarea
Strategii didactice de învățare interactiv-
creativă exercițiul, problematizarea
Metode și tehnici interactive intra și inter-
grupale problematizarea
Metode și tehnici interactive intra și inter-
grupale exercițiul, problematizarea
13. Strategii interactive de evaluare conversaţia euristică, 2 ore
conversaţia euristică,
14. Strategii interactive de evaluare problematizarea
2 ore
Bibliografie
• Cerghit, I. (2006). Metode de învăţământ. EDP. Bucureşti.

• Gagné,R. (1977). Principii de design al instruirii. EDP. Bucureşti.
• K. Egan (2007). Predarea ca o poveste. Didactica Press. București.
• Kagan, L., Kagan, M., Kagan, S. (1997). Cooperative learning structures for teambuilding. San
Clemente, CA: Kagan Cooperative Learning.
• Iucu, R. (2008). Instruirea școlară. Perspective teoretice și aplicative. Editura Polirom. Iași
• Oprea, C.L. (2008). Strategii didactice interactive. Editura Didactică și Pedagogică”.R.A. Bucuresti.
• Pânişoară, O. (2009). Profesorul de succes. 59 de principii de pedagogie practică. Editura Polirom.
Iaşi.
• Walker, D. (1996). Integrative Education. Eugene OR: ERIC Clearinghouse on Educational
Management.
Relația dintre strategiile didactice și stilurile 2 ore
1. conversația euristică
de învățare
conversația euristică,
2. Strategii de optimizare a învăţării exercițiul, problematizarea
2 ore
3. Învăţarea experienţială exercițiul, problematizarea
2 ore
Strategii didactice interactive bazate pe conversația euristică, 2 ore

4.
învățarea prin colaborare și cooperare exercițiul, problematizarea
Strategii didactice de învățare interactiv- conversația euristică,
5. 2 ore
creativă exercițiul, problematizarea
Metode și tehnici interactive intra și inter- conversația euristică,
6. 2 ore
grupale exercițiul, problematizarea
7. Strategii interactive de evaluare exercițiul, problematizarea
2 ore
Bibliografie
• Cerghit, I. (2006). Metode de învăţământ. EDP. Bucureşti.

• Gagné,R. (1977). Principii de design al instruirii. EDP. Bucureşti.
• K. Egan (2007). Predarea ca o poveste. Didactica Press. București.
• Kagan, L., Kagan, M., Kagan, S. (1997). Cooperative learning structures for teambuilding. San
Clemente, CA: Kagan Cooperative Learning.
• Iucu, R. (2008). Instruirea școlară. Perspective teoretice și aplicative. Editura Polirom. Iași
• Oprea, C.L. (2008). Strategii didactice interactive. Editura Didactica si Pedagogica”.R.A. Bucuresti.
• Pânişoară, O. (2009). Profesorul de succes. 59 de principii de pedagogie practică. Editura Polirom.
Iaşi.
• Walker, D. (1996). Integrative Education. Eugene OR: ERIC Clearinghouse on Educational
Management.

Conţinutul disciplinei răspunde necesităţilor vizând perfecţionarea pregătirii în domeniul utilizării strategiilor
didactice interactive a actualilor/viitorilor specialiști în Științe ale Educației.
10. Evaluare
10.3 Pondere în
nota finală (%)
 calitatea și intervențiile
pertinente asupra
elementelor teoretice şi
observarea sistematică,
aplicative specifice tematicii
10.4 Curs evaluare orală și acțional- 40%
activităților;
practică
 calitatea interacţiunii cu
membrii grupului de lucru, în
cadrul sarcinilor aplicative;
 calitatea și intervențiile
pertinente asupra observarea sistematică,
10.5 Seminar/ Laborator elementelor teoretice şi evaluare orală și acțional- 60%
aplicative specifice tematicii practică, portofoliul.
activităților;
 calitatea interacţiunii cu
membrii grupului de lucru, în
cadrul sarcinilor aplicative;
 calitatea surselor
bibliografice utilizate în
fundamentarea teoretică a
portofoliului;
 utilizarea de argumentări
ştiinţifice fundamentate pe
parcurgerea bibliografiei
indicate;
 elaborarea sarcinilor în acord
cu obiectivele temei
10.6 Standard minim de performanţă
 Utilizarea limbajului specific în situa ții de a naliză a unor concepte din problematica disciplinei prin
participarea la 80% din activitățile de seminar și de elaborare a portofoliului;
 Prezentarea orală și acțional-practică (în echipă și individual) în cadrul seminariilor a unui subiect din
tematica propusă;
 Obținerea notei minim 7 (șapte) la prezentarea în echipă și individuală a temei;
 Elaborarea unui portofoliu ce va conține:
 fundamentarea teoretică a unei teme, la alegere, din problematica disciplinei Strategii didactice
interactive (minim 5 surse bibliografice în lb. română și minim 5 surse bibliografice într -o lb.
străină);
 elaborarea a minim trei design-uri instrucționale specifice învățământului primar utilizând
conceptele, teoriile, paradigmele, principiile şi metodologiile specifice disciplinei Strategii
didactice interactive;
 realizarea unei micro-cercetări cu accent pe tema aleasă în cadrul abordării teoretice.
 Se va pune accent pe dilemele și problemele teoretice și practice ale temei abordate.
 Predarea portofoliului la data stabilită conform standardelor indicate;
 Obținerea notei minim 5 (cinci) la evaluarea finală scrisă și orală.
Data completării, Titular de curs, Titular de seminar,

Conf. univ. dr. Gianina-Ana MASSARI Conf. univ. dr. Gianina-Ana MASSARI
Data avizării în departament, Director de departament,

Conf. univ. dr. Mariana MOMANU

2014 Daip I Sem I PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

2014 Daip I Sem I PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

2014 Daip I Sem I PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

2. Date despre disciplină

3. Timpul total estimat (ore pe semestru şi activităţi didactice)

3.7 Total ore studiu individual 108

4. Precondiţii (dacă este cazul)

5. Condiţii (dacă este cazul)

 Proiectarea, realizareași interpretarea unui demers de cercetare specific, prin raportare

 Utilizarea metodelor, tehnicilorși instrumentelor de cunoaștere stiințifică a educației pentru

7. Obiectivele disciplinei (din grila competenţelor specifice acumulate)

 Creionarea, desfășurarea și raportarea unor demersuri de cercetare specifice educației la vârstele

La finalizarea cu succes a acestei discipline, studenţii vor fi capabili să:

Utilizeze adecvat terminologia specifică metodologiei cercetării în ştiinţele educaţiei;

 Elaboreze ipoteze sau întrebări de cercetare plauzibile,

9. Coroborarea conţinutului disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii, asociaţiilor

Formarea competen țelor transversale și profesional e specifice programului de studii presupune

Data completării Titular de curs Titular de seminar

Data avizării în departament Director de departament

1. Date despre program

2. Date despre disciplină

3. Timpul total estimat (ore pe semestru şi activităţi didactice)

3.7Total ore studiu individual 152

6. Competenţe specifice acumulate

C2.Gestionarea eficientă a aparatului metodologic în diferite contexte educaţionale

C3.Elaborarea şi implementarea de strategii şi instrumente adecvate componentei

C4.Expertiză/cercetare asupra unor aspecte ale curriculum-ului pentru

C5.Evaluarea/acreditarea unor programe educaţionale

Competenţe CT1-Aplicarea principiilor şi a normelor de deontologie profesională, fundamentate

CT2-Cooperarea eficientă în echipe de lucru profesionale, interdisciplinare,

CT3-Utilizarea metodelor şi tehnicilor eficiente de învăţare pe tot parcursul vieţii, în

7. Obiectivele disciplinei (din grila competenţelor specifice acumulate)

7.2. La finalizarea cu succes a acestei discipline, studenţii vor fi capabili să:

2. Raportul educaţie cognitivă-educaţia socio-emoţională la Prelegerea. 2 ore ;

4. Consilierea curriculară în învăţământul primar-o expresie a Prelegerea. 2 ore ;

5. Specificul proiectării curriculare în învăţământul primar. Prelegerea. 2 ore ;

8.2 Seminar / Laborator Metode de predare Observaţii

2. Consilierea curriculară. Abilităţi şi roluri ale Conversația [1],[2],[3],[4],[5],[6]

6. Practici de proiectare curriculară. Studii Studiul de caz, [1],[2],[3],[4],[5],[6]

7. Medii de dezvoltare profesională şi Studiul de caz, [1],[2],[3],[4],[5],[6]

9. Coroborarea conţinutului disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii, asociaţiilor

10.5Seminar/ a) Prezentarea Proiect 20%

10.6Standard minim de performanţă

Data completării Titular de curs Titular de seminar

Data avizării in departament Director de departament

1. Date despre program

2. Date despre disciplină

3. Timpul total estimat (ore pe semestru şi activităţi didactice)

3.7 Total ore studiu individual 108

4. Precondiţii (dacă este cazul)

5. Condiţii (dacă este cazul)

5.1 De desfăşurare a cursului

5.2 De desfăşurare a seminarului/

C2. Proiectarea unor activităţi adaptate direcţiilor de intervenţie identificate şi particularităţilor

CT1. Valorificarea tehnicilor eficiente de învăţare în vederea dezvoltării profesionale optime

7. Obiectivele disciplinei (din grila competenţelor specifice acumulate)

Dezvoltarea profesională, în domeniul Limbă şi comunicare, a actualilor/viitorilor profesori pentru

La finalizarea cu succes a acestei discipline, studenţii vor fi capabili să:

particularităţilor limbajului copiilor de vârstă şcolară mică;

▪ identifice/exerseze tehnicile discursive şi de actorie utile în derularea comunicării didactice;