REPERE METODOLOGICE

PRIVIND ORGANIZAREA PROCESULUI EDUCAȚIONAL

LA DISCIPLINA ȘCOLARĂ
CHIMIE
ÎN ANUL DE STUDII 2022-2023
 Chișinău, 2022
ORGANIZAREA PROCESULUI EDUCAŢIONAL
LA DISDCIPLINA ȘCOLARĂ CHIMIE
ÎN ANUL DE STUDII 2022-2023

I. Documente reglatorii ale procesului educațional:

Planul-cadru de învăţământ și curriculumul școlar la chimie

Planul-cadru pentru învățământul primar, gimnazial și liceal, aprobat anual, asigură cadrul
educaţional necesar pentru formarea personalităţii cu spirit de iniţiativă, capabile de autodezvoltare,
care demonstrează independenţă de opinie şi acţiune, este responsabilă, deschisă pentru dialogul
intercultural în contextul valorilor naţionale şi internaţionale. Planul-cadru trebuie să asigure fiecărui
elev/eleve oportunităţi de formare şi dezvoltare a unui sistem de competenţe suficiente pentru a
accede la următoarele niveluri de învăţământ.

Învăţământul gimnazial
Conform planului – cadru pentru învăţământul gimnazial, aprobat prin ordinul Ministerului
Educației şi Cercetării nr. 123 din 28 februarie 2022, în anul şcolar 2022-2023 pentru predarea
chimiei în clasa a VII-a este planificată o oră pe săptămână, iar în clasele a VIII-a şi a IX-a - câte 2
ore pe săptămână.

Învăţământul liceal
Studierea chimiei în licee se va efectua conform planului-cadru de învăţământ pentru anul
şcolar 2022-2023, aprobat prin ordinul Ministerului Educației şi Cercetării nr. 123 din 28 februarie
2022. Numărul de ore prevăzut pentru studierea chimiei este prezentat în Planul cadru pentru fiecare
model de instruire și profil, după cum urmează:

Profil real Profil umanistic Profilurile

Arte și Sport
Clasa a Х-a - 3 ore Clasa a Х-a - 1 oră Clasa a Х-a - 1 oră
Clasa a ХI-a - 2 ore Clasa a ХI-a - 1 oră Clasa a ХI-a - 1 oră
Clasa a ХII-a - 3 ore Clasa a ХII-a - 1 oră Clasa a ХII-a - 1 oră

Notă: Conform Planului cadru menţionat (pag. 8), clasele pot fi divizate în învăţământul liceal
la Chimie (la lucrări practice, profil real: clasa a X-a - 6 ore, clasa a XI-a – 3 ore şi clasa
a XII-a – 9 ore) dacă în clasă sunt 25 şi mai mulţi elevi.
 În scopul asigurării calităţii procesului educaţional la chimie în învăţământul gimnazial şi liceal,
în anul de studii 2022-2023 în clasele a VII-IX și, respectiv, în clasele X-XII se va implementa
Curriculumul la disciplina Chimia, ediția 2019, aprobat prin ordinul MECC nr. 906 din 17 iulie 2019
Cu privire la aprobarea materialelor prezentate la CNC.
În conformitate cu recomandările Ministerului Educaţiei şi Cercetării sunt propuse elevilor
discipline opţionale, luând în considerare interesele elevilor, posibilităţile şi particularităţile instituţiei
de învăţământ şi a localităţii. Disciplinele opţionale contribuie la realizarea potenţialului individual al
elevului/elevei, la participarea lor activă în formarea propriului traseu de învăţare, contribuie la
extinderea şi dezvoltarea capacităţilor sale cognitiv-creative, la ghidarea în cariera profesională.
Pe pagina WEB a Ministerului Educaţiei şi Cercetării https://mecc.gov.md sunt propuse o serie
de discipline opţionale, inclusiv specifice şi chimiei, pentru aria curriculară „Matematică şi ştiinţe”, la
care sunt elaborate şi aprobate curricula respective:

 Chimia şi explorarea mediului (cl. X - XII, profilurile real, umanist, arte şi sport)
http://edu.gov.md/sites/default/files/proceduri_2015-achizitii_0.pdf;

 Educaţie ecologică (cl. I - XII) http://edu.gov.md/sites/default/files/curriculum_educ_ecol._i-xii.pdf;

 Educaţie pentru sănătate (cl. V-XII)

http://edu.gov.md/sites/default/files/curriculum_educ.pt_sanatate_final_redactat_03.09.2015_v.
1.pdf

 Produsele chimice şi securitatea personală (cl. a VIII-a)

https://mecc.gov.md/sites/default/files/cnc14curriculum_produsele_chimice_si_securitatea_per
sonala.pdf

Instituţia de învăţământ poate propune şi alte discipline opţionale din Planul cadru de învăţământ
(http://mecc.gov.md; EDUCAŢIE/Învăţământul general/Acte normative/Curriculum).

II. Aspecte didactice şi de management curricular la disciplină

2.1. Procesul educaţional la chimie va fi orientat în continuare spre formarea la elevi a
competenţelor specifice din cadrul curriculumului la disciplina Chimie, ediția 2019.
În acest context, Comisiile metodice pot selecta pentru cercetare și aplicare una sau mai multe
teme relevante, totodată fiind încurajată selectarea și derivarea unor aspecte ale temelor respective
pentru dezvoltarea acestora în cadrul activității de cercetare/ atestare a cadrelor didactice.
 În vederea asigurării calității demersului didactic a procesului educațional la chimie, în anul
școlar 2022-2023 se recomandă teme orientative de cercetare:
 Managementul implementării calitative a curricula 2019 în clasele VII-IX și X-XII;
 Managementul temelor pentru acasă în învățământul gimnazial și liceal: continuitate și
racordare la curricula 2019;

 Metodologia realizării conexiunilor transdisciplinare în cadrul studierii chimiei;

 Educația STEM și STEAM în procesul educațional la chimie;
 Eficacitatea instrumentelor și strategiilor didactice utilizate în procesul de instruire la chimie
(inclusiv pentru instruirea la distanță/online).
2.2. Proiectele didactice de lungă durată (proiecte didactice anuale) şi proiectele didactice de
scurtă durată (proiecte zilnice ale lecțiilor de chimie) vor fi elaborate de către cadrele didactice în
baza Curriculumului la disciplina Chimie (ediția 2019) și a Ghidurilor de implementare elaborate
pentru gimnaziu și pentru liceu.
Proiectarea didactică de lungă durată va presupune o perspectivă îndelungată asupra
predăriiînvăţării-evaluării disciplinei Chimia, ținând cont de corelarea competenţelor specifice,
unităților de competențe, unităților de conținut și activităților de învățare, precum și a strategiilor
didactice şi a timpului. La proiectarea didactică de lungă durată se va ține cont de următorul algoritm:
a) determinarea/precizarea competenţelor specifice şi unităților de competențe ce se formează
prin unitățile de conținut respective;
b) analiza resurselor;
c) elaborarea strategiilor didactice;
d) evaluarea;
e) alocarea orelor pentru generalizare/repetare/evaluare (inițială, sumativă pe unități de
învățare/semestriale).
Succesiunea unităților de învățare şi numărul orelor indicate în Curriculumul au un caracter
recomandat, prin urmare cadrul didactic poate efectua schimbări în consecutivitatea conținuturilor și
în repartizarea orelor. Cu toate acestea, este necesar de abordat cu atenție și în mod strategic aceste
schimbări pentru a asigura atingerea finalităților principale - formarea eficientă a competențelor
specifice proiectate în corespundere cu relațiile interne, logica științifică a disciplinei Chimie și
conținutul altor discipline corelate.
 Profesorii pot opta pentru diverse modele ale proiectărilor didactice de lungă durată conform
ghidurilor de implementare a Curriculumului la disciplina Chimie. Dar în toate cazurile profesorii de
chimie vor ține cont de anumite rubrici obligatori, după cum urmează:
 Data
 Numărul de ordine a lecției
 Unități de competențe
 Unități de conținuturi  Evaluarea
 Notă/note.
Alte rubrici suplimentare pot fi incluse la discreția profesorului.
Se recomandă a fi dezvoltate elevilor competenţele-cheie/ transversale, precum: respectarea
igienei proprii, asumarea responsabilităților, comunicarea interculturală, respectarea dreptului la
opinie etc. în învățământul gimnazial şi suplimentar pentru liceu, educație pentru calitate, educație
pentru o carieră de succes, activitatea antreprenorială etc.
2.3. Proiectarea didactică de scurtă durată (proiectare zilnică/a lecției) reprezintă o activitate
complexă de elaborare a pașilor de parcurgere a unei lecții/activități și care se realizează în
conformitate cu proiectarea didactică de lungă durată.
Demersul proiectării didactice a unei lecții la nivel de concept constituie un act de creație a
profesorului prin care acesta construiește în detalii toate etapele lecției.
Proiectul lecției moderne la nivel de prezentare are un caracter orientativ, o structură flexibilă,
fiind realizat sub formă de tabel sau oricare altă formă care practic reflectă stilul profesional al
cadrului didactic.
În practica educațională nu există un model unic de proiect de lecție/activitate didactică. Modele
orientative de proiecte didactice de scurtă durată la chimie sunt prezentate în Ghidurile de
implementare a Curriculum-ului la disciplina Chimie [5,6,7,8,9]:
 https://mecc.gov.md/sites/default/files/chimie_gimnaziu_ro.pdf
 https://mecc.gov.md/sites/default/files/chimie_gimnaziu_ro.pdf
 https://pdfcoffee.com/ghid-chimie-gimnaziu-pdf-free.html
 https://www.academia.edu/36176374/Ghid_de_implementare_a_curriculumului_modernizat
_pentru_treapta_liceal%C4%83

În realizarea demersului educațional fiecare cadru didactic este în drept să-şi aleagă tipul
lecțiilor, respectând următoarele cerințe didactice:
  Corespunderea/corelarea clară cu unitățile de competență și cu obiectivele lecției. 
Determinarea conținuturilor optime ale lecției.
 Selectarea celor mai raționale tehnici și metode, mijloace de instruire, stimulare și control în
raport cu natura conținutului. Același conținut poate fi predat diferit: într-o formă de-a gata
construită sau printr-o manieră de solicitare activă.
 Diversificarea metodelor și tehnicilor pentru a evita surmenajul, monotonia și plictiseala.
Contează mult numărul optim de metode utilizate (se recomandă 3-4), accentul fiind pus pe
integrarea lor.
 Coordonarea metodelor, antrenând diferite forme de organizare (frontal, în grup, perechi sau
individual) amplificând caracterul lor formativ.

III. Recomandări de utilizare a manualelor școlare

în procesul de implementare a curriculumului la chimie

Pentru implementarea curriculumului la chimie, treapta gimnazială și liceală, în anul precedent de

studii au fost puse la dispoziție manuale școlare revizuite pentru clasele VII-VIII și X-XI.
În acest an de studii, manualele de chimie pentru clasa a IX-a și a XII-a sunt în proces de revizuire,
de aceea cadrele didactice vor utiliza manualul Chimia a IX-a, ediția 2016, editura ARC, adaptându-l
la Curriculumul la Chimie, ediția 2019, inclusiv, pentru anumite unități de învățare și manualul
Chimia a VIII-a , ediția 2019.
A se vedea recomandări privind utilizarea manualului de clasa IX-a în Repere metodologice din
anul 2021-2022 (https://mecc.gov.md/sites/default/files/13_recom_chimie_ro_2021-22_final.pdf).
Pentru implementarea curriculumului în clasa a XII-a se va utiliza manualul de chimie pentru
clasa a XII-a, editura ARC, cu adaptare la Curriculumul la Chimie, ediția 2019.
Pentru facilitarea procesului de implementare a Curriculumului la Chimie, ediția 2019, se prezintă
modele de proiectare didactică de lungă durată la chimie pentru clasa a XII-a, profilul real și
umanist https://mec.gov.md/sites/default/files/proiectare_xii_real_2022_ro.pdf
https://mec.gov.md/sites/default/files/proiectare_xii_um_2022_ro.pdf

Manualele de bază în anul de studii 2022-2023,

recomandate de Ministerul Educației și Cercetării
Clasa Numele autorilor, denumirea manualului
VII Dragalina G., Velişco N. Chimia: manual pentru clasa a 7-a. Chişinău: ARC, 2020
 Velişco N. Ghidul profesorului de chimie, clasa a 7-a. Chişinău: Editura ARC, 2012
VIII Dragalina G., Velişco N., Kudriţkaia S., Pasecinic B. Chimia: manual pentru clasa a
8-a. Chişinău: Editura ARC, 2020.
Ghidul profesorului de chimie, clasa a 8-a. Chişinău: Editura ARC, 2019.
IX Dragalina G., Velişco N., Kudriţkaia S., Pasecinic B. Chimia: manual pentru clasa a
9-a. Chişinău: Editura ARC, 2016.
Dragalina G., Velişco N., Kudriţkaia S., Pasecinic B. Chimia: manual pentru clasa a
8-a. Chişinău: Editura ARC, 2019. (pentru unitatea de învățare „Soluțiile și disocierea
electrolitică”)
X Velişco N., Kudriţkaia S., Chimie: manual pentru clasa a X-a de liceu profil real,
profil umanist. Chişinău: Editura Arc, 2020.
XI Botnaru M., Roman M. Chimia organică, cl.11. – Chişinău: Editura Lumina, 2020.
XII Dragalina G., Velisco N., Bulmaga P., Revenco M. Chimia. Manual pentru clasa a 12-
a. Editura „ARC”, 2017.

Manualele școlare la disciplina Chimia sunt disponibile în format electronic la link-urile:

http://ctice.gov.md/manuale-scolare și http://profesor.md/manuale-scolare-online-clasa-i-xii/.

IV. Recomandări privind evaluarea și notarea rezultatelor învățării

Evaluarea rezultatelor învățării reprezintă o activitate educativă complexă de colectare sistemică

a informațiilor despre calitatea și dinamica rezultatelor școlare, de prelucrare și interpretare
contextuală a acestora în vederea adoptării unor decizii semnificative conform finalităților
educaționale și scopului acțiunilor evaluative. Evaluarea bazată pe competenţe implică evaluarea
cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor pe care eleva/elevul le transferă în rezolvarea problemelor
concrete cu care se confruntă în diferite situaţii. Profesorul va proiecta activitatea de evaluare
concomitent cu proiectarea demersului de predare-învăţare și în funcţie de momentul unui act
evaluativ, va utiliza următoarele tipuri de evaluare: inițială, formativă (continuă), sumativă.
4.1 Evaluarea iniţială (predictivă) se recomandă a fi realizată pentru fiecare clasă la început de an
școlar/ program de instruire, în formă scrisă/orală, pentru stabilirea nivelului inițial de pregătire a
elevilor, reactualizarea sistemelor de noțiuni, legități, algoritmi necesari pentru asigurarea succesului
elevilor în noul parcurs de învățare. Evaluarea inițială se raportează la finalitățile curriculare însușite
anterior care constituie fundamentul necesar pentru realizarea eficientă a conexiunilor
intradisciplinare ulterioare. Cadrul didactic are libertatea de a stabili timpul, durata și forma de
realizare a evaluării inițiale, rezervând pentru aceasta o lecție sau o etapă a acesteia.

Ținând cont că pentru clasa a VII-a Chimia este o disciplină nouă, în clasa a X-a conform
Curriculumului disciplinar cursul liceal începe cu abordarea sistemică a noțiunilor și legilor
fundamentale ale chimiei, iar pentru clasa a XI-a cursul de chimie organică este axat pe formarea unui
sistem diferit de noțiuni și legități, evaluarea inițială la aceste clase va fi realizată la discreția
profesorului.
! Rezultatele obținute la evaluarea inițială nu se trec în catalog și servesc ca repere pentru
determinarea nivelului elevilor la etapa iniţială de instruire. (pct. 23., Regulamentul privind
evaluarea și notarea rezultatelor învățării, promovarea și absolvirea învățământului primar și
secundar, ordinul MECC nr.70/2020).

4.2. Evaluarea formativă (continuă) se realizează pe întreg parcursul procesului didactic, vizează
stabilirea relației dintre rezultatele învățării și cerințele curriculumului la disciplină și are ca scop
ajustarea procesului de instruire în vederea îmbunătățirii rezultatelor învățării.
Se recomandă utilizarea diferitelor forme de evaluare, autoevaluare, evaluare de grup și colectivă;
- instrumentele moderne de evaluare (fișe de lucru, teste grilă pentru înregistrarea progresului
elevilor, lucrări creative pentru identificarea unor elemente de performanță ale elevilor, teste
docimologice de generație nouă cu sarcini complexe, cu răspuns deschis, itemi nestructurați şi
structurați care vizează anumite competenţe-sinteză etc;
- metode alternative/ suplimentare - studiu de caz, evaluare asistată de calculator, cercetare, proiecte,
portofolii etc.
Evaluarea formativă va fi raportată la o unitate de competenţă sau câteva unităţi de competenţe,
care trebuie să asigure pregătirea elevilor pentru evaluarea sumativă la finele respectivului parcurs de
învăţare.
! Rezultatele obținute la evaluarea formativă/continuă se notează și se înregistrează în catalogul
școlar și servesc ca repere pentru măsurarea progresului elevilor.
! Pentru elevii cu CES se va folosi același sistem/criterii de evaluare, dar aplicat în baza PEI.
(pct. 24 din Regulamentul privind evaluarea și notarea rezultatelor învățării, promovarea și
absolvirea învățământului primar și secundar, ordinul MECC nr.70/2020).
 Evaluarea activităților experimentale reprezintă o componentă importantă a învăţării disciplinei
Chimia şi o forma experimentala de control şi apreciere a cunoștințelor chimice, a deprinderilor
speciale.
Modalitățile prin care un profesor de chimie poate evalua astfel de activităţi sunt:
a) observarea activității elevilor în timpul realizării sarcinii şi notarea fiecărui elev;
b) compararea activității elevilor cu algoritmului acţional realizat de profesor înaintea
lucrării;
c) analiza raportului întocmit/scris de elev în urma activității practice;
d) evaluarea activității experimentale.
În acest context, profesorul are dreptul de a nu introduce pentru toți elevii, în catalog, rezultatele
evaluării lucrărilor practice, ci doar grupelor de elevi, care au fost monitorizate, în așa fel ca în
rezultatul a câteva lucrări practice toți elevi din clasă să fie apreciați cu note.

4.3. Evaluarea sumativă se realizează la finele unei/unor unităţi de învăţare, având funcţia de
constatare a nivelului de formare a unităţilor de competenţe şi a competenţelor specifice.
Tehnologia evaluării sumative se bazează pe respectarea corelațiilor optime dintre:
• competenţă, standardul care urmează a fi evaluat, obiectivul de evaluare;
• forma de evaluare, formatul probei de evaluare;
• tipul, varietatea, dificultatea, compatibilitatea sarcinilor;
• baremul analitic de apreciere/ grila de evaluare;
• convertirea punctajului în notă.

! Rezultatele obținute la evaluarea sumativă se notează și se înregistrează în catalogul școlar, în

data susținerii acesteia, iar nota obținută este o notă curentă. (pct.83, alineat b din
Regulamentul privind evaluarea și notarea rezultatelor învățării, promovarea și absolvirea
învățământului primar și secundar, ordinul MECC nr.70/2020).
! Pentru elevii cu CES se vor utiliza același criterii de evaluare, dar aplicate în baza PEI. (pct.
24 din Regulamentul privind evaluarea și notarea rezultatelor învățării, promovarea și absolvirea
învățământului primar și secundar (ordinul MECC nr.70/2020).
Cadrul didactic are libertatea de a stabili numărul de evaluări sumative pentru fiecare clasă,
corelând optim frecvența probelor de evaluare cu numărul de ore la disciplină, profilul clasei, nivelul
grupului de elevi etc.
 Pentru a evita suprasolicitarea elevilor e necesar de ținut cont de următoarele aspecte:
 tezele semestriale în clasele liceale reprezintă probe de evaluare sumative, de aceea acestea
nu vor fi dublate cu evaluari sumative suplimentare;
 în cazul în care evaluarea sumativă proiectată pentru ultima unitate de învățare din semestru se
va suprapune temporal cu teza semestrială, evaluarea conținuturilor respective se va realiza
prin teză; decizia privind realizarea acestei probe de către elevii care nu au solicitat teza la
chimie va fi la discreția cadrului didactic;
 proiectarea evaluărilor sumative pe unități de învățare/module nu necesită realizarea
evaluărilor sumative semestriale/anuale suplimentare;
 reieșind din specificul Curriculum-ului la chimie, conform căruia ultima unitate de conținut
este axată preponderent pe formarea de atitudini, concluzii personale privind utilizarea
inofensivă a substanțelor/materialelor, influența chimiei asupra calității vieții, prin elaborare
și prezentare de proiecte, produse creative, evaluarea sumativă a acestei unități va fi la
latitudinea cadrului didactic.

În acest an de studii Planul-cadru prevede în învățământul liceal diferite modele de organizare a

tezelor semestriale și termenii de realizare a acestora (a se vedea pag. 34-39 din Planul-cadru).

! În atenția cadrelor didactice

Conform prevederilor Regulamentului privind evaluarea și notarea rezultatelor învățării, promovarea

și absolvirea învățământului primar și secundar, ordinul MECC nr. 70/2020):
 la elaborarea proiectului de lungă durată cadrul didactic va eșalona/repartiza uniform
evaluările sumative pe durata ambelor semestre;
 numărul de evaluări sumative obligatorii pe perioada unui semestru la o disciplină școlară
este egal cu numărul unităților de învățare/unităților de conținut, dar nu mai mic de doi;
 rezultatele evaluării sumative se consemnează în catalogul școlar, în data susținerii
acesteia, iar nota obținută este o notă curentă;
 pentru tezele semestriale cadrul didactic elaborează un set complet de instrumente de
evaluare (matricea de specificații, testul docimologic, baremul analitic de verificare,
schema de convertire a punctajului în note), rezultatele obținute fiind notate în registru
conform regulamentului respectiv.
4.4. Evaluarea/notarea produselor învățării/produselor școlare (produs evaluabil)

Produsul învățării/produsul școlar reprezintă rezultatul obținut de elev/elevă prin realizarea

sarcinilor/activităților proiectate de către cadrul didactic/organele de resort cu scopul de a determina
nivelul de formare a competențelor (a cunoștințelor, capacităților și deprinderilor) cu materializarea
gradului de performanță obținut în formă de note.
O competență/unitate de competență poate fi evaluată prin mai multe produse, și invers: același
produs poate permite evaluarea mai multor competențe/ unități de competență. Acest fapt oferă
libertate fiecărui cadru didactic în alegerea produselor în conformitate cu posibilitățile, condițiile și
resursele disponibile.
Lista produselor şcolare recomandate este indicată pentru fiecare clasă în Curriculum-ul la
disciplină, are un caracter deschis şi poate fi completată continuu. Produsele școlare au un caracter
complex și pot fi diferențiate după formatul prezentării (orale, scrise, praxiologice, combinate, în
format electronic); după tipul realizării (individuale, colective); după principiul de realizare
(algoritmice, creative); după nivelul competențelor vizate și tipul lor (cunoaștere și înțelegere,
aplicare, analiză și sinteză; intra-, inter-, transdisciplinare) etc. (Anexa 1)
Pentru a asigura o evaluare obiectivă și transparentă, produsul școlar trebuie racordat la un sistem
aferent de criterii și descriptori de notare măsurabili (numerici sau criteriali) care ar permite corelarea
acestora cu sistemul de notare existent (de la nota 1 la nota 10).
Se recomandă ca cadrul didactic să asigure cunoașterea și înțelegerea de către elevi a
criteriilor și descriptorilor de notare a produselor propuse pentru realizare; să le prezente într-o formă
clară, succintă, accesibilă. În cazul produselor nestandarde, creative criteriile și descriptorii de notare
pot elaborate de comun acord cu elevii.
Pentru a asigura accesibilitatea corespunzătoare vârstei elevilor, criteriile și descriptorii de
notare pot fi reinterpretate/reformulate în funcţie de nivelul experienţei relevate, dar şi de perioada
anului şcolar.
E necesar de menționat că valoarea aceluiași produs școlar poate varia în dependență de o
multitudine de factori: complexitatea produsului, nivelele cognitive vizate, specificul situației de
învățare în care a fost realizat, la ce etapă de formare a competenței vizate a fost aplicat, calitatea
prezentării produsului realizat, particularitățile de vârstă și de caracter ale elevilor etc, de aceea nu pot
fi aplicate modele unice, strict determinate de cuantificare și notare pentru toată varietatea de produse
școlare (Anexa 1).
 Ca suport pentru cadrele didactice se propun reperele orientative și modele de evaluare/notare a
unor produse școlare: problemă de calcul, situaţie-problemă, lucrare practică, investigaţie
experimentală ( Anexa 2).
Este necesar de menționat că scala de notare a produselor școlare trebuie adaptată la specificul
probei de evaluare/complexitatea probei/nivelele cognitive vizate. Pentru probele sumative
complexe/tezele semestriale la convertirea punctajului obținut în note poate fi aplicată în calitate de
reper schema de notare prezentată în ,,Regulamentul cu privire la examenul naţional de bacalaureat”.
În cazul probelor formative, orientate la fixarea/consolidarea cunoștințelor, în care se vizează
preponderent nivelul de aplicare, se recomandă modificarea acestei scheme prin lărgirea intervalului
pentru notele de mijloc (5 - 6) și îngustarea intervalelor pe eșantionul notelor superioare.

V. ASPECTE SPECIFICE PRIVIND ORGANIZAREA PROCESULUI EDUCAȚIONAL LA

CHIMIE ÎN ANUL DE STUDII 2022-2023

Realizarea procesului educațional în anul de studii 2021 – 2022 a fost marcat, în continuare, de
situația de criză provocată de pandemia Covid -19 care a generat în regim de urgență o reorientare a
întregului sistem educațional de la instruirea tradițională la cea la distanță/online, dar și în sistem mixt
și cu prezență fizică, solicitând competențe și instrumentarii noi, implicând
elaborări/modificări/adaptări atât a strategiilor de transmitere a conținuturilor, cât și a celor de
organizare/monitorizare/evaluare a procesului de învățare, impunând necesitatea sporirii esențiale a
gradului de implicare a tuturor actorilor educaționali: elevilor, profesorilor, părinților. E necesar de
menționat că aceste schimbări au un caracter ireversibil, dependent de o multitudine de factori
obiectivi și subiectivi, dar în același timp și flexibil în raport cu modalitățile de implementare ce țin
de diminuarea consecințelor posibile în cazurile accesului limitat la sursele de instruire și de
asigurarea șanselor egale pentru toți elevii. Practic, este solicitată o revizuire/adaptare a fiecărui
element al procesului didactic la situația de învățare în instituția/clasa concretă, începând cu
proiectarea didactică și finalizând cu realizarea, validarea și ajustarea acestuia.
În scopul asigurării continuității și eficienței procesului de instruire, odată cu punerea în aplicare
a oricărui model de instruire se recomandă o abordare integrată a următoarelor acțiuni
complementare:
- de revenire în termeni optimi la conținuturile curriculare studiate în anul precedent în
contextul aplicării diferitelor modele de învățare pentru o consolidare, sistematizare sau o
 recuperare a acestora (pentru elevii care nu s-au putut adapta la un mediu nou de învățare sau
au avut acces limitat la sursele de instruire);
- de elaborare a modalităților/strategiilor de reorganizare/comasare a conținuturilor preconizate
pentru noul an de studii: pentru a asigura o rezervă de ore necesare pentru recuperare;
pentru a ajusta unitățile noi de conținut la situațiile de învățare raportate la un număr mai mic
de ore datorită includerii conținuturilor pentru recuperare și la o durată mai mică a lecției în
comparație cu lecția tradițională;
- de proiectare/realizare a situațiilor de învățare interactivă atât pe dimensiunea cognitivă cât și
pe cea acțională, care vizează exersarea diferitor tehnici de învățare
individuală/independentă pentru a asigura formarea/dezvoltarea competențelor de învățare
conștientă și de sine stătătoare.

Din perspectiva pragmatică, cadrul didactic realizează șirul de acțiuni raportându-l la situația
concretă pentru fiecare clasă/grup de elevi:

• analizează lista noțiunilor/conceptelor/teoriilor fundamentale care au fost proiectate pentru

etapa de instruire anterioară;
• determină noțiunile/conceptele/teoriile esențiale pentru realizarea unităților de învățare
prevăzute pentru noul an de studii;
• proiectează consolidarea/sistematizarea/recuperarea acestora la început de an școlar,
prioritară fiind organizarea lor pe axe cognitive determinate, orientate preponderent pe
unitățile de competență proiectate în curriculumul disciplinar;
• stabilește conexiunile posibile dintre noțiunile/conceptele/teoriile respective și conținuturile
noi;
• identifică conținuturile ce pot fi integrate în unități-bloc de instruire sau pot fi transpuse în
activități de învățare independentă;
• operează cu numărul de ore proiectate în curriculumul 2019 la decizia profesorului și/sau
cu cele rezervate în rezultatul comasării conținuturilor noi pentru a realiza activitățile de
recuperare;
• prioritizează o serie de conținuturi curriculare care reprezintă cheia disciplinei Chimie din
clasa concretă, în special în clasele gimnaziale.
 Modalitățile de realizare eficientă a procesului educațional la chimie în cazul aplicării
modelului instruirii la distanță în anul de studii 2022 – 2023 și exemplele de resurse electronice
corespunzătoare sunt prezentate în Reperele metodologice din anii precedenți:
https://mecc.gov.md/sites/default/files/_13_chimie_repere_metodologice_2020 -2021_ro_final.pdf

VI. Asigurarea didactică

1. Curriculum Național. Aria curriculară Matematică și Științe. Disciplina Chimie, clasele VII-IX,
ediția 2019
2. Curriculum Național. Aria curriculară Matematică și Științe. Disciplina Chimie, clasele X- XII,
ediția 2019
3. Planul–cadru pentru învățământul primar, gimnazial și liceal anul de studii 2022-2023, editura
Lyceum, Chișinău, 2022
4. Standarde de învăţare eficientă. Chişinău: Editura Lyceum, 2012
5. Ghid de implementare a curiculumului la disciplina Chimie în clasele X-XII, ediția 2019
6. Ghid de implementare a curiculumului la disciplina Chimie în clasele VII-IX, ediția 2019
7. Mihailov E., Velişco N., Cherdivara M. ş. a. Chimia. Ghid de implementare a curriculumului
modernizat la chimie pentru treapta liceală. Chisinau, Editura „Cartier”, 2010
8. Velişco N., Mihailov E. Chimia. Ghid de implementare a curriculumului modernizat pentru
treapta gimnazială. Chisinau, Editura „Lyceum”, 2011
9. Dragalina G. (coord.), Druţă V., Cupcinenco V., Ţapcov V. Chimie. Ghid metodologic de
implementare a curriculumului modernizat în învăţămîntul liceal.- Chişinău, Editura Ştiinţa, 2007
10. Cadrul de referinţă al Curriculumului Naţional, aprobat prin ordinul ministrului Educaţiei nr. 432
din 29 mai 2017.
11. Pâslaru Vl., Achiri I., Cabac V., Bolboceanu A., Raileanu A., Spinei I. Concepţia evaluării
rezultatelor şcolare. Ministerul Educaţiei şi Tineretului, 2006, www.edu.md
12. Managementul temelor pentru acasă, în învățământul primar, gimnazial și liceal.
Instrucțiune. Anexă la Ordinul MECC nr. 1249 din 22.08.2018.
https://mecc.gov.md/sites/default/files/instructiune_teme_pentru_acasa.pdf
13. Regulamentul privind evaluarea și notarea rezultatelor școlare, promovarea și absolvirea în
învățământul primar și secundar. Aprobat prin Ordinul MEСС Nr. 70 din 30.01. 2020
https://mecc.gov.md/sites/default/files/regulamentul_privind_evaluarea_si_notarea_rezultatelor
_invatarii_promovarea_si_absolvirea_in_invatamantul_primar_si_secundar.pdf
14. Standarde de dotare minimă a cabinetelor la disciplinele școlare în instituţiile de învăţământ
secundar general, aprobate prin Ordinul nr.193 din 26.02.2019.
 Nadejda Velişco, dr. conf.,
Ministerul Educației şi Cercetării

Mariana Goraş, şef adjunct, Direcţia învăţământ general,

Ministerul Educaţiei şi Cercetării

Elena Mihailov, profesor, grad didactic superior,

LT „Academician C. Sibirschi”, mun. Chișinău

Maia Cherdivara, profesor, grad didactic superior,

LT „Ion Vatamanu”, or. Strășeni