CLASA a VII- a

I. MULŢIMEA NUMERELOR REALE.

L1: Rădăcina pătrată a pătratului unui număr natural; estimarea rădăcinii

pătrate dintr-un număr raţional

Când vrem să aflăm cât este latura unui pătrat de arie A = l 2 => l = √A. Aşa se introduce termenul de
rădăcină pătrată.(radical).

Pentru a estima rădăcina pătrată a unui număr rational îl cuprindem între două pătrate perfecte.
Exemplu:√ 225 <√228 < √256, adică 15 < √228 < 16;
√3,50 = ? √3,24 < √3,50 < √3,61, adică 1,8 < √3,50 < 1,9

13. Estimaţi rădăcina pătrată a numerelor: 1,29; 4,45; 390, 650; 700.

L2: Scoaterea factorilor de sub radical; introducerea factorilor sub radical

1
 ∙ ∙3 ∙ 3 √ 3=¿

L3: Numere iraţionale, exemple; mulţimea numerelor reale; incluziunile ℕ  ℤ

√432 = √24 32 = 22 12√3

 ℚ  ℝ ; modulul unui număr real (definiţie, proprietăţi); compararea şi

2
ordonarea numerelor reale; reprezentarea numerelor reale pe axa numerelor prin
aproximări

Numerele iraţionale sunt radicalii din numere care nu sunt pătrate perfecte (după extragerea
radicalului au un număr infinit de zecimale).
Notăm cu I- mulţimea numerelor iraţionale
Q I = ℝ => I = ℝ-Q
Notăm cu R- mulţimea numerelor reale(cea mai amplă mulţime, conţine toate numerele învăţate).
ℕ ℤ ℚ ℝ
Exemple de nr. iraţionale: √2 = 1,41……..; √3 = 1,73……..
A reprezenta pe axă numere reale înseamnă a reprezenta numere naturale, întregi, raţionale, iraţionale.

Exerciţii:
1 4
1) Fie A= {1; -3; 2; √5; √16; ; - }. Calculaţi: A∩N; A∩Z; A∩Q; A∩(R-Q).
2 7
2) Aproximaţi la ordinal zecimilor numerele: √5; √6; √7; √8; √10
3) Compuneţi un ciorchine cu tema: “NUMERE REALE”
5 5
4) Reprezentaţi pe axă numerele reale: √5; 2; -4; - ; .
8 8
Modulul unui număr real: distanţa de la origine la punctul corespunzător pe axă numărului
respectiv.

De aceea modulul(valoarea absolută) este un număr pozitiv. Dacă a=0 => modulul e 0. Două numere
opuse au acelaşi modul.

3
Calculaţi:

Compararea şi ordonarea numerelor reale:

Aproximări ale numerelor reale

4
Algoritm:

5
 L4: Operaţii cu numere reale (adunare, scădere, înmulţire, împărţire, puteri cu
exponent număr întreg); raţionalizarea numitorului de forma a√ b
Reguli de calcul cu radicali:

L5: Media aritmetică ponderată a n numere reale, n ≥ 2 ; media geometrică a

două numere reale pozitive
6
Am învăţat media aritmetică ponderată la elemente de statistică, în probleme în care aflam media
clasei, în urma notelor primite la un test.
Media geometrică o notăm cu mg şi reprezintă radical din produsul numerelor.

7. Aflaţi media ponderată a numerelor 5 şi 7 cu ponderile 3 şi 9.

L6: Ecuaţia de forma x2 = a , unde aℝ

7
8
 II. ECUAŢII ŞI SISTEME DE ECUAŢII LINIARE

L1: Transformarea unei egalități într-o egalitate echivalentă; identităţi

Identităţi

Avem o identitate matematică atunci când prin calcul membrii unei egalităţi sunt aceeaşi.
Exemplu: (a+b)2 = a2 +2ab + b2
Rezolvare: (a+b)2 = (a+b)(a+b) = aa+ab+ab+bb= a2 +2ab + b2
Exerciţii:
Verificaţi validitatea identităţilor:
1) 3(2-5,6):4 = -8,1:3
2) √256:4-2 = 50 + 20200
3) 1+2+…+29 = 29(32+2+22)

L2: Ecuaţii de forma ax + b = 0 , unde a, bℝ ; mulţimea soluţiilor unei ecuaţii;

ecuaţii echivalente
9
L3: Sisteme de două ecuaţii liniare cu două necunoscute; rezolvare prin metoda
substituţiei şi/sau prin metoda reducerii
10
Metode de rezolvare:

1. Metoda grafică- reprezentăm grafic cele două ecuaţii şi la intersecţia celor două drepte se află
soluţia sistemului. Aflăm coordonatele ducând perpendiculare pe axe.
2. Metoda reducerii- se aplică la coeficienţi mici. Alegem o necunoscută şi prin ȋnmulţiri
convenabile o facem să aibă coeficienţi opuşi. Adunăm membru cu membru cele două ecuaţii,
aflăm necunoscuta rămasă, ne ȋntoarcem ȋn sistem şi o aflăm şi pe cealaltă.
3. Metoda substituţiei- scoatem o necunoscută ȋn funcţie de cealaltă şi o ȋnlocuim ȋn a doua
ecuaţie, care devine cu o necunoscută. Aflăm necunoscuta şi o ȋnlocuim ȋn substituţie. Astfel am
găsit soluţia sistemului.
Exemplu: metoda reducerii

{ =>S={(2; -2)}
x−2 y=6
3 x +2 y=2 ≤¿
4 x /¿ 8
{
2−2 y =6 −2 y=4 {
x=2 ≤¿ x=2 ≤¿ x=2
y=−2 {
metoda substituţiei

¿=> {x=6−4 { x=2 S={(2; -2)}

y=−2 ≤¿ y=−2 =¿

Soluţia sistemului este aceeaşi indiferent de metoda folosită.

Importanţa: ne ajută să rezolvăm probleme, să aflăm o funcţie liniară care trece prin două puncte, să
stabilim coliniaritatea unor puncte.

Exerciţii:

1. Rezolvaţi sistemele următoare folosind metoda substituţiei şi a reducerii:

{ 3 x + y=5
a) 2 x−3 y =−4

b) {3 x −6 y=−9
x +5 y=11

c) {3 x + y =10
5 x− y =6

11
 { x− y=4
d) 3 x − y=−4

2. Rezolvaţi sistemul:
{
7 2
+ =16 ¿ ¿¿¿
x+2y 2x−y

3. Rezolvaţi sistemul:
{3|x−1|+5y=−11 ¿¿¿¿
{x √3−2 √2+y √3+2 √2=6 ¿ ¿¿¿ ¿
4. Rezolvaţi sistemul: ¿

5. Rezolvaţi sistemul:
( S 1)¿ {8 √5x+5 √7y=5 ¿ ¿¿
L4: Probleme care se rezolvă cu ajutorul ecuaţiilor sau a sistemelor de ecuaţii
liniare
Etape de rezolvare:
Identificarea necunoscutelor
Scrierea ecuaţiilor
Rezolvarea ecuaţiilor
Interpretarea rezultatului.

Probleme:

1) Să se afle cinci numere consecutive ce au suma 1230.

2) Să se afle două numere pare consecutive cu suma 766.

3) Să se afle două numere naturale care au diferenţa 621, dacă la ȋmpărţirea lor se obţine câtul 89 şi

restul 5.

4) Geta are cu 39 mai multe alune ca Paul, iar Cristina cu 11 alune mai multe ca Paul. Ȋmpreună au

1241 alune. Câte alune are fiecare?

12
 5) Determinaţi un număr natural, ştiind că dublul său este cu 10 mai mic decât suma dintre un număr

şi 60.

6) Ce sumă de bani a avut la ȋnceput Andrei, dacă după ce mai primeşte de la mama 75 de lei, de la

bunicul său 40 de lei, ȋşi achită o datorie de 80 lei şi ȋi mai rămân 400 lei?

7) Ȋntr-o şcoală sunt 524 elevi. Determinaţi numărul fetelor şi al băieţilor dacă 50% din numărul

fetelor este cu 23 mai mic decât 25% din numărul băieţilor.

8) Suma a două numere este 57. Triplul unuia dintre ele este cu 3 mai mare decât celălalt.Aflaţi

numerele.

9) Dacă micşorăm un număr cu √ 5 se obţine un număr de 3 ori mai mic decât cel iniţial. Care este

numărul?

10) Jumătatea unui număr micşorată cu 3 este egală cu treimea numărului mărită cu 3.Care este

numărul?

11) Doi copii au ȋmpreună 350 lei. Dacă primul ar primi de la celălalt 35 lei, atunci ar avea sume egale.

Câti lei are primul copil?

12) Doi copii au ȋmpreună 450 lei. După ce primul cheltuieşte 10% din banii lui, ei au ȋmpreună 432

lei. Câţi lei a avut primul copil?

13) Doi copii au ȋmpreună 250 lei. După ce primul cheltuieşte 10% din banii lui, iar al doilea 40% din

banii lui, au acum sume egale. Câti lei a avut fiecare?

14) Ȋntr-o fermă sunt găini şi iepuri: 159 capete şi 452 picioare. Câţi iepuri sunt la fermă?

15) Să se afle suma a 12 numere naturale consecutive ştiind că produsul primelor două numere este

132.

16) Să se afle media aritmetică a trei numere naturale consecutive dacă suma pătratelor lor este 3677.

17) Suma de 105 lei s-a plătit cu 14 bancnote de 10 lei şi 5 lei. Câte bancnote de 5 lei s-au dat?

18) Cu 732 lei s-au cumpărat 46 caiete de 8 lei/bucata lei şi 22 lei/bucata. Câte caiete de 22 lei/bucata

s-au cumpărat?

13
19) Ȋn două cutii sunt bile. Ȋn a doua cutie sunt cu 50 bile mai multe ca ȋn prima cutie. Dacă ȋn prima

cutie se pun 10 bile, iar din a doua luăm 1/2 din numărul bilelor, atunci ȋn prima cutie sunt cu 60

bile mai multe decât ȋn a doua cutie. Cate bile erau la început ȋn prima cutie?

20) Doi muncitori trebuie să realizeze pe lună, împreună, 1170 piese. Ȋntr-o lună, primul depăşeste

norma cu 10%, dar al doilea realizează numai 90% din normă, astfel ei realizând un total de 1157

piese. Care era norma primului muncitor?

III. ELEMENTE DE ORGANIZARE A DATELOR

L1: Produsul cartezian a două mulţimi nevide; sistem de axe ortogonale în plan;
reprezentarea într-un sistem de axe ortogonale a unor perechi de numere reale;
reprezentarea punctelor într-un sistem de axe ortogonale; distanţa dintre două
puncte din plan

14
Exemplu:

Exerciţii:
1) Reprezentaţi în sistemul ortogonal de axe punctele:
1 3
A(2; -5); B(-3; 4); C(0; 0); D(0; 2); E( ; ) Şi calculaţi distanţele AB, AC, AD, AE, BC, BD, CD,
2 2
CE, DE.

15
 L2: Reprezentarea şi interpretarea unor dependenţe funcţionale prin tabele,
diagrame şi grafice; poligonul frecvenţelor
Din activitatea online cu elevii

16
 Poligon
ul frecvenţelor este un grafic care reprezintă frecvenţele absolute dintr-un tabel de frecvenţă printr-o
linie frântă(la graficul cu bare unim mijloacele din partea superioară a barelor).

Probleme:

17
 1) Un profesor îşi ia din catalogul unei clase mediile la matematică pe semestrul trecut în vederea
unor prelucrări statistice. Acestea sunt: 6, 7, 7, 5, 9, 8, 4, 10, 7, 5, 6, 6, 7, 8, 4, 4, 6, 5, 8, 6, 7, 5, 6, 9, 7.
a) Reprezentaţi datele prin tabel şi grafic şi realizaţi poligonul frecvenţelor
b) Câti elevi au note mai mici decat 5? Indicaţi procentul lor.
c) Câti elevi au note între 5 şi 7? Indicaţi procentul lor.
d) Câti elevi au note între 7 şi 10? Indicaţi procentul lor.
e) Determinaţi media clasei.
2) La testul de limba română elevii clasei a V-a au obţinut următoarele rezultate:
Nota 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Nr.elev 0 0 0 5 4 2 5 3 2 3
i

a) Reprezentaţi datele prin grafic cu bare şi realizaţi poligonul frecvenţelor

b) Câti elevi au note mai mici decat 5? Indicaţi procentul lor.
c) Câti elevi au note între 5 şi 7? Indicaţi procentul lor.
d) Câti elevi au note între 7 şi 10? Indicaţi procentul lor.
e) Determinaţi media clasei.
3) Clasa a VI-a are 24 de elevi. La Testarea Naţională elevii au obţinut următoarele rezultate:
3 note de 4, 2 note de 5, 6 note de 7, 5 note de 8, 4 note de 9 şi 4 note de 10.
a) Realizaţi un tabel o diagramă cu bare şi o diagramă circulară cu datele problemei.
b) Calculaţi media clasei.
c) Reprezentaţi poligonul frecvenţelor.

18
 IV. PATRULATERUL
L1: Patrulaterul convex; suma măsurilor unghiurilor unui patrulater convex
 Reuniunea a patru segmente astfel încât dacă ducem dreapta prin două vârfuri alăturate,
celelalte două vârfuri sunt în acelaşi semiplan determinat de ea.
 Elemente: 4 vârfuri, 4 laturi, 4 unghiuri, 2 diagonale(segmentele ce unesc două vârfuri opuse).
 Clasificare: patrulater convex(cel pe care-l studiem noi) şi patrulater concav.

Teoremă: Suma unghiurilor în patrulaterul convex este 360o

19
20
L2: Paralelogramul: proprietăţi; aplicaţii în geometria triunghiului: linie mijlocie
în triunghi, centrul de greutate al unui triunghi

Definiţie: este patrulaterul convex cu laturile opuse paralele.

Proprietăţi:
P1: Într-un paralelogram laturile opuse sunt congruente.
P2: Într-un paralelogram unghiurile opuse sunt congruente, iar cele alăturate sunt suplementare.
P3: Într-un paralelogram diagonalele se înjumătăţesc în punctul O.
Paralelograme particulare: dreptunghiul, rombul, pătratul.
PABCD = 2(AB + BC)

21
 P1: AB≡CD şi AD≡BC
P2: ∢ A ≡∢ C şi ∢ B ≡ ∢ D
∢ A + ∢ B = 180O şi
∢ D + ∢ D = 180O….
P3: AO = OC şi BO = OD

1) Aflaţi unghiurile B, C, D ale unui paralelogram dacă ∢ A = 400.

Probleme:

2) Perimetrul unui paralelogram este 52 cm şi AB = BC + 2. Aflaţi laturile.

3) Demonstraţi că ∆ AOB ≡ ∆ COD.
4) Demonstraţi că ∆ DAB ≡ ∆ CAB
5) Scrieţi condiţiile pentru care un patrulater convex poate fi paralelogram.

22
Aplicaţii în geometria triunghiului: linie mijlocie în triunghi, centrul de greutate al
unui triunghi

L3: Paralelograme particulare: dreptunghi, romb, pătrat; proprietăţi

DREPTUNGHIUL
Definiţie: este paralelogramul cu un unghi drept.
Proprietăţi: P1+P2+P3 şi în plus: D1: Într-un dreptunghi toate unghiurile sunt drepte.
D2: Într-un dreptunghi diagonalele sunt congruente.
D1: ∢A=∢B=∢C=∢D=90O
D2: AC ≡BD
PABCD = 2(L + l)

Probleme:
1) Demonstraţi D1 şi D2, folosind proprietăţile paralelogramului.

23
2) Dacă lungimea unui dreptunghi este 10 cm şi lăţimea jumătate din lungime, aflaţi perimetrul
dreptunghiului,
3) Ştim că perimetrul unui dreptunghi este 36 cm şi lungimea este dublul lăţimii. Aflaţi dimensiunile
dreptunghiului.
4) Dacă ∢COB=600 şi lăţimea este 4 cm, aflaţi diagonalele dreptunghiului.
5) Dacă ∢COB=300 şi lăţimea este 5cm, aflaţi diagonalele dreptunghiului.
6) Aflaţi perimetrul unui dreptunghi dacă lungimea este triplul lăţimii.

24
Rombul
Definiţie: este paralelogramul cu laturile alăturate(consecutive) congruente.

Proprietăţi: P1+P2+P3 + R1: într-un romb toate laturile sunt congruente

R2: într-un romb diagonalele sunt perpendiculare şi sunt bisectoarele
unghiurilor rombului

Într-un romb care are

unghiul ascuţit de 600,
diagonala mică este egală
cu latura.
R1: AB=BC=CD=AD
R2: AC ┴ BD şi
∢A1 ≡∢ A2…….

Probleme:
1) Calculaţi perimetrul unui romb cu latura de 2,5 cm.
2) Dacă perimetrul unui romb este 96 cm, aflaţi latura lui.
3) Dacă unghiul ABD are 300 aflaţi celelalte unghiuri ale rombului.
4) Dacă ∢ B = 600 şi latura rombului este 4cm, aflaţi AC.
5) Dacă ∢ A = 1200 şi AC = 8 cm, aflaţi perimetrul rombului.
6) Rezolvaţi rebusul:

25
Pătratul:

26
L4: Trapezul, clasificare, proprietăţi; linia mijlocie în trapez; trapezul isoscel,
proprietăţi

27
28
 Aplicaţie: linia mijlocie în trapez
Într-un trapez linia mijlocie este segmentul care uneşte mijloacele laturilor neparalele.
T: într-un trapez linia mijlocie paralelă cu bazele şi este semisuma bazelor.
MN ║AB║CD
B+ b
MN = = l.m.
2

L5: Perimetre și arii: paralelogram, paralelograme particulare, triunghi, trapez

Aria triunghiului

29
Aria patrulaterelor:

30
 V. CERCUL
L1: Unghi înscris în cerc; coarde şi arce în cerc, proprietăţi: la arce congruente corespund
coarde congruente şi reciproc, diametrul perpendicular pe o coardă, arce cuprinse între coarde
paralele, coarde egal depărtate de centru; tangente dintr-un punct exterior la un cerc

Am învăţat în clasa a VI-a definiţia cercului, elementele sale. Să ne amintim!

Vom continua cu alte informaţii despre cerc.
Unghiul înscris în cerc este unghiul ale cărui laturi sunt coarde(coarda este segmentul care uneşte
două puncta de pe cerc).
Teoremă: măsura unghiului înscris în cerc este jumătate din măsura arcului cuprins între laturi(a
unghiului la centru corespunzător).
Unghiul înscris în semicerc este unghi drept(900)

∢ACB = =
AB ∢ AO B
2 2

Teoreme referitoare la coarde şi arce în cerc

1) În acelaşi cerc, sau în cercuri congruente la arce congruente corespund coarde congruente şi
reciproc
2) Diametrul perpendicular pe coardă împarte coarda şi arcul corespunzător în două părţi congruente.
3) Arcele cuprinse între coarde paralele şunt congruente.
4) Două coarde sunt congruente, dacă sunt egal depărtate de centru.
5) Tangentele duse dintr-un punct exterior la un cerc sunt congruente.

31
32
L2: Poligoane regulate înscrise într-un cerc (construcție, măsuri de unghiuri)

33
Dacă triunghiul este înscris în cerc atunci cercul este circumscris triunghiului(centrul I se află la

intersecţia bisectoarelor.

Pentru a înscrie un pătrat într-un cerc construim pătratul şi luăm raza jumătate din diagonala pătratului.

Pentru a înscrie un hexagon într-un cerc construim cercul, luăm raza în compas şi o aşezăm de 6 ori pe

cerc, apoi unim punctele.(ap-apotema, distanţa de la centrul O la o latură)

34
35
 L3: Lungimea cercului şi aria discului

Notăm cu п – pi, constanta cercului, ce reprezintă raportul dintre lungimea cercului şi diametru.
Lcerc
П = 2 r => Lcerc = 2пr, п este un număr irational ≅ 3,14…..
2
П ru ° Пr u°
Adisc = Пr2, Larc = 180° , Asector =
360 °

Compuneţi un ciorchine cu elementele cercului

36
 VI. ASEMĂNAREA TRIUNGHIURILOR
L1: Segmente proporţionale; teorema paralelelor echidistante (fără demonstraţie);
împărţirea unui segment în părţi proporţionale cu numere (segmente) date

37
L2: Teorema lui Thales (fără demonstraţie); reciproca teoremei lui Thales

38
Reciproca T. Thales

39
 L3: Triunghiuri asemenea; criterii de asemănare a triunghiurilor; teorema
fundamentală a asemănării, aplicații: raportul ariilor a două triunghiuri
asemenea, aproximarea în situații practice a distanţelor folosind asemănarea

Definiţie: două triunghiuri sunt asemenea dacă au unghiurile respectiv congruente şi laturile respectiv
proporţionale.
∆ABC
∆DEF 
∢A≡∢D
∢B≡∢E
∢C≡∢F
AB BC AC
= =
DE EF DF

Criterii de asemănare: derivă din criteriile de congruenţă

40
Raportul ariilor a două triunghiuri asemenea este egal cu pătratul raportului de asemănare.

41
RTFA: Dacă într-un triunghi se verifică şirul de rapoarte egale determinat de MN pe laturi atunci
MN║BC.

VII. RELAŢII METRICE ÎN TRIUNGHIUL DREPTUNGHIC.

42
 L1: Proiecţii ortogonale pe o dreaptă; teorema înălţimii; teorema catetei

Proiecţia ortogonală a unei figuri geometrice F pe o dreaptă se realizează ducând perpendiculare din
fiecare punct al figurii F pe dreaptă.

prd AB = A’B’ prd CD = CD’ prd E,F =E’

Problemă:
1) Construiţi proiecţia unui segment AB=3cm pe o dreaptă a.
2) Construiţi proiecţiile catetelor AB şi AC pe ipotenuza BC.

TEOREMA ÎNĂLŢIMII-T.Î.

TEOREMA CATETEI-T.C.

43
L2: Teorema lui Pitagora; reciproca teoremei lui Pitagora
44
45
46
 L3: Noţiuni de trigonometrie în triunghiul dreptunghic: sinusul, cosinusul,
tangenta şi cotangenta unui unghi ascuţit

Probleme:
1) În triunghiul ABC, m(A)=90o, AB=12 m, AC=5 sin cos tg ctg
m.
Unghiul B
Calculați BC și completaţi tabelul alăturat.

C
Unghiul C

12 B
A

2) Triunghiul ABC este isoscel de bază BC = 16 cm şi are perimetrul de 36 cm. Completaţi tabelul:
A

sin B cos B tg B ctg B

B C

3) Completaţi: a) sin 40o = cos ...... o, pentru că ...................................

b) cos 10o = sin ...... o, pentru că ...................................
c) tg 35o = ctg ...... o, pentru că ...................................
d) ctg 27o = tg ...... o, pentru că ...................................
4) Calculaţi: a) cos 10o + cos 70o – sin 80o – sin 20o =
b) sin 65o + tg 34o – cos 25o – ctg 56o =
c) tg 77o ctg 77o + tg 1o tg 89o =
D C
5) În figura alăturată avem un trapez isoscel ABCD.
Distanţa dintre bazele trapezului este de 7 cm,
baza mare are 10 cm şi baza mică are 4 cm. A B

Calculaţi tg A + ctg B.

47
Tabele trigonometrice

1) Un avion urcă sub un unghi de 30o. La ce altitudine ajunge,

după ce a parcurs 2000 m?
2000 m

30o

2) Calculaţi sin, cos, tg și ctg pentru 45o, 30o și 60o.

30o 45o 60o

sin

45 x
x
cos

x 30
tg

ctg

3) Calculaţi: sin 45o cos 30o – tg 60o ctg 45o =

4) Într-un triunghi ABC avem: m(A)=90o şi BC=2AC.

Demonstraţi că:

5) Folosiți tabele matematice(pagina următoare) pentru a calcula valorile cerute.

sin 20o ≈ cos 70o ≈ tg 50o ≈ ctg 80o ≈
sin 73o ≈ cos 16o ≈ tg 52o ≈ ctg 29o ≈
sin 38o ≈ cos 85o ≈ tg 63o ≈ ctg 74o ≈

6) Folosiţi datele din figura de mai jos pentru a afla înălţimea h.

h=?

15 40

30 m x

48
 TABEL cu valorile lui sin x cuprins între 0o şi 90o

sin 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

0 0,017 0,035 0,052 0,070 0,087 0,105 0,122 0,139 0,156

10 0,174 0,191 0,208 0,225 0,242 0,259 0,276 0,292 0,309 0,326

20 0,342 0,358 0,375 0,391 0,407 0,423 0,438 0,454 0,469 0,485

30 0,500 0,515 0,530 0,545 0,559 0,574 0,588 0,602 0,616 0,629

40 0,643 0,656 0,669 0,682 0,695 0,707 0,719 0,731 0,743 0,755

50 0,766 0,777 0,788 0,799 0,809 0,819 0,829 0,839 0,848 0,857

60 0,866 0,875 0,883 0,891 0,899 0,906 0,914 0,921 0,927 0,934

70 0,940 0,946 0,951 0,956 0,961 0,966 0,970 0,974 0,978 0,982

80 0,985 0,988 0,990 0,993 0,995 0,996 0,998 0,999 0,999 0,999

TABEL cu valorile lui tg x cuprins între 0o şi 90o

tg 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

0 0,017 0,035 0,052 0,070 0,087 0,105 0,123 0,141 0,158

10 0,176 0,194 0,213 0,231 0,249 0,268 0,287 0,306 0,325 0,344

20 0,364 0,384 0,404 0,424 0,445 0,466 0,488 0,510 0,532 0,554

30 0,577 0,601 0,625 0,649 0,675 0,700 0,727 0,754 0,781 0,810

40 0,839 0,869 0,900 0,933 0,966 1,000 1,036 1,072 1,111 1,150

50 1,192 1,235 1,280 1,327 1,376 1,428 1,483 1,540 1,600 1,664

60 1,732 1,804 1,881 1,963 2,050 2,145 2,246 2,356 2,475 2,605

70 2,747 2,904 3,078 3,271 3,487 3,732 4,011 4,331 4,705 5,145

11,43 14,43 19,08 28,68 57,29

80 5,671 6,314 7,115 8,144 9,514
0 1 1 6 0

Exemple de folosire a tabelelor:

sin 70o ≈ 0,940; sin 48o ≈ 0,743; tg 20o ≈ 0,364; tg 53o ≈ 1,327;
Pentru calculul cosinusului şi cotangentei nu avem nevoie de alte tabele. Folosim tabele date
şi formulele: cos xo = sin (90o  xo), ctg xo = tg (90o  xo).
cos 40o = sin (90o  40o) = sin 50o ≈ 0,766;

49
 ctg 20o = tg (90o  20o) = tg 70o ≈ 2,747.

L4: Rezolvarea triunghiului dreptunghic; aplicaţii

A rezolva un triunghi dreptunghic înseamnă a-i afla toate laturile, unghiurile,

perimetrul şi aria. Ne ajutăm în rezolvare de teoremele triunghiului dreptunghic şi de
elementele de trigonometrie.

1) Triunghiul ABC este dreptunghic în A.

a) BC=12 cm şi sin B= . Calculaţi: AB şi AC.

b) BC=25 cm şi cos B= . Calculaţi: AB şi AC.

c) AC=8 cm şi sin B=0,4. Calculaţi: AB şi BC.

d) AC=6 cm şi ctg B=0,75. Calculaţi: AB şi BC.

D C
2) În dreptunghiul ABCD, AB = 10 cm
În ∆ABC, ∢A = 300, AB =
şi O
5)
ctg CBO= . Aflaţi sin BAO. 2cm şi AC = 4 cm. Rezolvaţi
triunghiul.
A
10 cm
B

3) În rombul ABCD, DC = 10 cm şi
D

tgBAC= . Aflaţi AC şi BD. 10

A C
O

B
4) Triunghiul ABC este isoscel şi
AB=AC=25 cm, BC=14 cm. Calculaţi
sinusul unghiului A.

50
Calculul elementelor în poligoanele regulate; aproximarea în situații practice a distanţelor
folosind relaţii metrice

51
52