CAPITOLUL I PREZENTAREA SOCIETATII COMERCIALE CERBUL CARPATIN IMPEX SRL ZALAU

1.1 PEZENTAREA GENERALA A SOCIETATII COMERCIALE

Societatea Comerciala CERBUL CARPATIN IMPEX SRL cu sediul in Municipiul ZALAU, str. Unirii nr.15, judetul Salaj; telefon 0260/615720, fax 0260/617718;este persoana juridica romana , avand forma juridica de societate cu raspundere limitata. In toate actele, facturile, amanand de la societate denumirea societatii este urmata de inscrisul Societate cu raspundere limitata sau de initialele S.R.L. S.C. CERBUL CARPATIN IMPEX SRL Zalau a fost inregistrata in Registrul Comertului al Judetului Salaj sub nr. J 31/18/28.02.1994 si are codul fiscal R 7662552, avand un capital social de 3.000 lei. Emblema societatii s-a depus la Camera de Comert si Industrie Salaj. Societatea este condusa de Adunarea Generala a Actionarilor. Activitatea salariatilor se desfasoara in baza contractului colectiv de munca, care se incheie anual, intre conducerea societatii si reprezentantii salariatilor societatii. Salariatii au incheiate contracte de munca individuale, salariile sunt platite la zi iar contributia la fondul de pensii, de asigurari sociale si de somaj sunt virate la termen. Obiectul principal de activitate este aprovizionarea si desfacerea cu amanuntul a marfurilor alimentare si nealimentare, produselor complementare. Obiectul de activitate al societatii (conform codificarii CAEN) este urmatorul : H 5211 - Comert cu amanuntul in magazine nespecializate de produse alimentare, bauturi, tutun; H 5212 - Alte tipuri de comert cu amanuntul in magazine nespecializate; H 5221 - Comert cu amanuntul cu legume si fructe;
1

H 5222 - Comert cu amanuntul cu produse lactate, oua; H 5223 - Comert cu amanuntul cu carne si produse din carne; H 5224 - Comert cu amanuntul cu peste, crustacee si moluste; H 5225 - Comert cu amanuntul cu paine, produse de patiserie si zaharoase; H 5226 - Comertul cu amanuntul cu bauturi; H 5227 - Comertul cu amanuntul cu tutun; H 5228 - Alte tipuri de comert cu amanuntul al produselor ; alimentare, bauturilor si tutun; H 5233 - Comert cu amanuntul cu produse cosmetice si de toaleta; H 5241 - Comert cu amanuntul de textile; H 5242 - Comert cu amanuntul cu imbracaminte; H 5243 - Comert cu amanuntul cu incaltaminte si articole din piele; H 5244 - Comert cu amanuntul cu mobila, articole de iluminat si alte articole de uz casnic; H 5245 - Comert cu amanuntul cu articole de uz casnic; H 5246 - Comert cu amanuntul cu articole de fierarie, vopsitorie, sticla si articole din sticla; H 5247 - Comert cu amanuntul cu carti, jurnale si papetarie; H 5262 - Comert cu amanuntul prin standuri in piete; I 5530 - Restaurante I 5541 - Cafenele si baruri fara spectacole; I 5542 - Cafenele si baruri cu spactacole;

1.2 STRUCTURA ORGANIZATORICA

Organigrama de structura a societatii este redata mai jos. In aceasta organigrama este cuprins intregul personal al societatii . In concordanta cu organigrama s-a emis ROF, precum si atributiunile de serviciu pe posturi. Conducerea societatii este realizata de catre administratorul societatii. Numarul de salariati existenti la 30.06.2007 a fost 21, pe diverse calificari, in functie de natura locului de munca. Din cifra totala , 3 reprezinta personal de administratie si 18 personal operativ. Intreaga activitate se desfasoara cu personal angajat prin contract individual de munca incheiat pe o perioada nedeterminata .
2

Ordinea si disciplina la locul de munca sunt stabilite prin Regulamentul de organizare interioara si Fisa postului. Suprafata comerciala totala a spatiilor este de 489 mp. Activitatea de comert cu amanuntul cu produse alimentare si nealimentare se desfasoara prin intermediul celor 5 magazine alimentare specializate. Cifra de afaceri obtinuta din activitatea de comert la data de 31.12.2007 este de 4.570 lei .

1.3 ORGANIZAREA CONTABILITATII LA SC CERBUL CARPATIN IMPEX SRL ZALAU

Activitatea contabila in unitatea S.C. CERBUL CARPATIN IMPEX SRL este organizata in cadrul compartimentului financiarcontabilitate care este impartit pe sectoare astfel: Biroul financiar-contabilitate , prelucrarea automata a datelor; Biroul financiar-contabil are in componenta 4 persoane, din care 1 persoana se ocupa cu contabilitatea marfurilor, ele facnd si confruntarea lunara cu Registrul de gestiune tinut de fiecare gestionar, o persoana se ocupa cu activitatea de productie (receptie materie prima, consum materie prima, obtinute produs finit, vanzare produs finit, facturare si confruntarea lunara cu gestionarii), o alta persoana se ocupa cu contabilitatea imobilizarilor corporale si necorporale si contabilitatea cheltuielilor si veniturilor. Un contabil tine contabilitatea trezoreriei-cas, banc, credite, avansuri de trezorerie, un altul contabilitatea tertilor-datoriile si creantele unitatii in relaiile cu furnizorii, clienii, bugetul statului, iar altul se ocupa cu calculul salariilor, contabilitatea datoriilor si creanelor unitaii in relaiile cu personalul, asigurarile sociale, bugetul statului(impozite preluate de la personal), diveri creditori (retineri rate, garanii, etc.). Directorul economic efectueaza inchiderea lunara a conturilor de venituri si cheltuieli , stabilirea profitului impozabil si analiza economico-financiara a rezultatelor obtinute de societate. Inventarierea marfurilor, ambalajelor din fiecare gestiunese face de catre o comisie de inventariere numita prin decizie de cel putin 2 ori pe an si inventarierea anuala a celorlalte elemente ale patrimoniului societatii.

Pentru inregistrarea operatiilor patrimoniale in contabilitate, unitatea S.C. CERBUL CARPATIN IMPEX S.R.L. foloseste forma de inregistrare pe jurnale. Registrul jurnal este un document contabil obligatoriu in care se inregistreaza prin articole contabile, in mod cronologic, operatiile patrimoniale, prin respectarea succesiunii documentelor dupa data de intocmire sau intrare in unitate. Operatiile de aceeasi natura, privind acelasi loc de activitate, pot fi recapitulate intr-un document centralizator care sta la baza inregistrarii in registrul jurnal. Registrul jurnal poate fi prezentat sub forma unui registru jurnal general sau sub forma unor registre jurnal auxiliare pentru operatii patrimoniale de aceeasi natura. Principalele registre jurnal auxiliare sunt: -Registrul jurnal nr. 1 pentru operatiile de casa -Registrul jurnal nr. 3 pentru operatiile prin banca -Registrul jurnal nr. 4 pentru marfuri si ambalaje -Registrul jurnal nr. 7 pentru cheltuieli cu materiale -Registrul jurnal nr. 8 pentru productie -Registrul jurnal nr. 9 pentru diverse Lunar, totalurile jurnalelor auxiliare se centralizeaza in registrul jurnal general. La sfarsitul lunii se face inchiderea conturilor de cheltuieli si se face balanta sintetica. Un sistem informational contabil integrat, bazat pe prelucrarea automata a datelor, include in structura sa: colectii de date (baze si fisiere de date), proceduri automate de gestionare a colectiilor de date, proceduri automate si de interfata privind dialogul utilizatori-colectii, produse-program de solutionare a problemelor manageriale si de marketing. S.C. CERBUL CARPATIN IMPEX SRL utilizeaza sistemul de prelucrare automata a informatiilor contabile. Potrivit art. 23 din Legea contabilitatii nr. 82/1991 unitatea are obligatia sa asigure respectarea normelor contabile, stocarea, pastrarea sub forma suportilor tehnici si controlul datelor inregistrate in contabilitate. Organizarea sistemului de prelucrare automata a datelor asigura toate informatiile necesare unui eventual control. La sfarsitul fiecarei luni se fac pentru fiecare program salvari pe discheta. Dupa ce toate datele sunt corecte se listeaza si se pastreaza in bibliorafturi. Programele informatice utilizate pentru prelucrarea informatiilor contabile sunt: 1.NIR- intrarea in unitate a materiilor prime, materialelor consumabile
4

si a marfurilor. 2 .FURNIZORI- evidenta facturilor primite de la furnizori 3 .CLIENTI- evidenta livrarii marfurilor 4 .MICRO- evidenta productiei (stoc materii prime si stoc produse finite) 5 .FACT- emiterea facturilor catre clienti pentru marfa livrata 6 .CARTO- evidenta platilor efectuate catre furnizori 7 .CONTAB- pentru evidenta jurnalelor, balantei de verificare si a contului de profit si pierderi 8 .MIFIX- evidenta mijloacelor fixe 9 .SALAR- evidenta salariilor 10 .COSTURI- evidenta cheltuielilor 11 .CASA 12 .BANCA 13 .NIR 14 .NIR CARNE 15 .MONETARE S.C. CERBUL CARPATIN IMPEX SRL ZALAU prelucrarea informatiilor contabile automat in proportie de 95% si manual in proportie de 5%.

CAPITOLUL 2 BALANTA DE VERIFICARE A CONTURILOR LA S.C. CERBUL CARPATIN IMPEX SRL ZALAU
2.1. NOTIUNEA, CONTINUTUL SI FUNCTIILE BALANTEI DE VERIFICARE
Operatiile economice ce se realizeaza zi de zi intr-o unitate patrimoniala se inregistreza in conturi. In orice moment al activitatii economice, fiecare cont in parte pune in evidenta situatia elementelor patrimoniale: existemtele la inceputul perioadei, cresterile, micsorarile, totalul micsorarilor cumulate de la inceputul anului, existentele finale. Necesitatile de conducere, control si analiza a activitatii unitatilor patrimoniale impugn generalizarea si prezentarea intr-un tablou de ansamblu a intregii activitati desfasurate. Metoda contabilitatii impune ca periodic si in mod obligatoriu cu ocazia elaborarii bilantului, sa se faca verificarea exactitatii inregistrarilor facute in contabilitate. Verificarea se refera ata la respectarea principiului dublei inregistrari a operatiilor economice in contabilitate, cat si a calculelor efectuata cu acazia determinarii rulajelor, sumelor totale si soldurilor conturilor. Balanta de verificare sau balanta cunturilor este un procedeu specific al metodei contabilitatii care asigura verificarea exactitatii inregistrarii operatiilor economice in conturi sintetice si conturi analitice, precum si centralizarea datelor contabilitatii curente. Balanta de verificare se prezinta sub forma unei situatii tabelare, in care se inscriu datele valorice preluate din conturi. In cadrul balantei de verificare se obtin anumite egalitati structurale si globale proprii dublei inregistrari si corespondentei conturilor. Aceste egalitati exprima un echilibru permanent intre aceste date, de unde provine si denumirea de balanta. Balanta de verificare contine toate conturile folosite de o unitate patrimoniala, fiecare cont fiind inscris cu soldul initial, rulajele perioadei curente, totalul sumelor si soldul final de la sfarsitul lunii pentru care se incheie balanta respective.

Legea contabilitatii nr.82/1991 prevede la articolul 22 ca pentru verificarea inregistrarii corecte in contabilitate a operatiunilor se intocmeste lunar balanta de verificare. Functiile balantei de verificare rezulta din definitia prezentata mai sus si anume: a) Functia de verificare a exactitatii inregistrarii operatiilor economice in conturi Aceasta functie consta in controlul si identificarea erorilor de inregistrare in conturi, prin intermediul diferitelor egalitati valorice care trebuie sa existe in cadrul balantei de verificare, precum si prin intermediul unor corelatii valorice stabilite cu ajutorul ei. Inregistrarea gresita a unor operatii econopmice ca urmare a nerespectatrii principiului dublei inregistrari, trecerea eronata a sumelor din Registrul Jurnal in Registrul Cartea Mare si de aici in balanta, efectuatea unor calcule gresite in formulele contabile complexe, stabilirea eronata a rulajelor si a soldurilor conturilor determina inegalitati intre totalurile balantei, care se semnalizeaza cu ajutorul ei, fapt ce ii confera caracterul unui instrument de verificare, de control. Lipsa unei egalitati valorice sau a unor corelatii constituie dovada existentei unor erori, care trebuie sa fie identificate si corectate. Desi in conditiile utilizarii calculatoarelor electronice in munca de contabilitate creste exactitatea calculelor, functia de control a balantei de verificare se mentine, iar corelatiile pe care se bazeaza, servesc la prevederea unor chei de control in programele de lucru ale echipamentelor moderne de prelucrare automata a datelor. b)Functia de legatura dintre conturile sintetice si bilant Balanta de verificare concentreaza informatiile din toate conturile folosite in contabilitatea curenta a unitatii. Aceasta legatura se concretizeaza in faptul ca datele din bilantul annual reprezinta soldurile finale ale conturilor, preluate din balanta de verificare prelucrate si grupate conform necesitatilor de intocmire a bilantului. Soldurile initiale ale conturilor la inceputul anului sunt preluate din bilantul annual, potrivit principiului intangibilitatii bilantului de deschidere a unui exercitiu care trebuie sa corespunda cu bilantul de inchidere a exercitiului precedent. c)Functia de legatura dintre conturile sintetice si cele analitice Aceasta functie consta in intocmirea unor balante de verificare ale conturilor analitice pentru fiecare cont sintetic care se desfasoara pe conturi analitice. Cu ajutorul acestor balante se controleaza concordanta care trebuie sa existe intre datele inregistrate in contul sintetic si conturile sale analitice.
7

d)Functia de centralizare a existentelor, miscarilor si transformarilor elementelor patrimoniale Gruparea si centralizarea datelor inregistrate in conturi cu ajutorul balantei de verificare ofera conducerii unitatilor posibilitatea de a cunoaste totalul modificarilor intervenite in volumul si structura patrimoniului economic, rezultatele financiare obtinute in urma activitatilor desfasurate etc. Cuprinzand, centralizate, toate datele privitoare la existentele si miscarile elementelor patrimoniale inregistrate in conturi sintetice si analitice, pe o anumita perioada de timp, balanta de verificare asigura compararea datelor de la inceputul unei perioade de gestiune cu cele de la sfarsitul ei si cu alte perioade expirate. Astfel se pot stabili schimbarile produse in marimea si structura patrimoniului economic, eficienta plasarii resurselor. e)Functia de analiza a activitatii economice Balanta de verificare are un rol deosebit de important in analiza situatiei economico-financiare pe perioade scurte de timp, si in intervalul dintre doua bilanturi, fiind astfel, singurul instrument care furnizeaza informatiile necesare conducerii operative a unitatilor patrimoniale. Aceasta analiza are anumite limite comparative cu analiza care se poate realize pe baza bilantului contabil, cu ajutorul balantelor de verificare se obtine un grad mai redus de sintetizare a datelor contabile.

2.2.CLASIFICAREA BALANTELOR DE VERIFICARE

Balantele de verificare se clasifica dupa mai multe criterii. a) Dupa natura conturilor pe care le contin pot fi balante de verificare ale conturilor sintetice (generale) si balante de verificare ale conturilor analitice. Balantele de verificare ale conturilor sintetice se intocmesc pe baza datelor preluare din conturile sintetice si cuprind toate conturile sintetice folosite in contabilitatea curenta a unei unitati patrimoniale, intr-o anumita perioada de gestiune. Balantele de verificare ale conturilor analitice se intocmesc inaintea elaborarii balantei conturilor sintetice, pe baza datelor preluate din conturile analitice. Balantele de verificare analitice se intocmesc pentru fiecare cont sintetic care a fost desfasurat pe conturi analitice. Aceste balante se mai numesc si balante de verificare auxiliare sau ssecundare. Spre
8

deosebire de balanta de verificare a conturilor sintetice care este una singura pe intreprindere numarul balantelor de verificare ale conturilor analitice depinde de numarul conturilor care au fost desfasurate pe conturi analitice. b)Dupa numarul de egalitati pe care le cuprind , balantele de verificare ale conturilor sintetice pot fi: balante de verificare cu o egalitate, balante de verificare cu doua egalitati, balante de verificare cu trei egalitati si balnte de verificare cu patru egalitati. Ele pot fi intocmite intr-o singura varianta sau in doua variante, astfel: Balanta de verificare cu o serie de egalitati se intocmeste grafic sub forma tabelara, si se prezinta din punct de vedere al continutului in doua variante si anume: fie ca balanta de sume, cuprinzand doua coloane de sume debitoare si creditoare, al caror total trebuie sa fie egal; fie ca balanta de solduri, cuprinzand doua coloane de solduri, debitore si creditoare, care, de asemenea trebuie sa fie egale intre ele. Balanta de verificare cu doua serii de egalitati, se intocmeste grafic sub forma tabelara si se prezinta din punct de vedere al continutului intr-o singura varianta; rezultand din combinarea balantei de sume cu balanta de solduri. Ea cuprinde patru coloane, doua de sume, debitoare si creditoare, si doua de solduri, debitoare si creditoare, ceea ce permite stabilirea a doua serii de egalitati intre totalul coloanelor perechi. Balanta de verificare cu trei serii de egalitati, care se prezinta din punct de vedere al continutului intr-o singura varianta, ca balanta de rulaje si solduri initiale si finale, din punct de vedere graphic, ea se prezinta in doua variante, si anume: fie sub forma tabelara cu sase coloane, din care doua pentru solduri initiale, debitoare si creditore, doua pentru rulaje, debitoare si creditoare, si doua, pentru solduri finale, debitoare si creditoare, ceea ce permite stabilirea a trei serii de egalitati intre totalul coloanelor perechi; fie sub forma unui tablou intocmit dupa principiul matriceal, care contine aceleasi egalitati, dar la intretaierea randurilor cu coloanele si in care rulajele din perioada curenta sunt redate prin formule contabile (corespondente de conturi). Aceasta poarta denumirea de balantasah, deoarece, are forma unei table de sah. Balanta de verificare cu patru serii de egalitati se prezinta sub aspectul continutului si a formei grafice de intocmire, intr-o singura varianta sub forma unui table cu opt coloane, din care doua pentru sumele din lunile precedente debitoare si creditoare, doua pentru rulajele lunii curente, debitoare si creditoare, doua pentru sumele totale, debitoare si creditoare si doua de solduri finale, debitoare si creditoare, ceea ce permite stabilirea a patru serii de egalitati intre totalurile coloanelor perechi. In ceea ce priveste balantele de verificare analitice, acestea se clasifica dupa felul soldului pe care il prezinta conturile pentru care se intocmesc la sfarsitul perioadei, in: balante de verificare analitice pentru
9

conturi nonfunctionale si balante de verificare pentru conturi bifunctionale. In continuare, balantele de verificare analitice pentru conturile nonfunctionale se clasifica dupa numarul etaloanelor de evidenta utilizate in: balante de verificare analitice pentru conturi cu un singur etalon de evidenta (banesc) si balante de verificare analitice pentru conturi cu doua etaloane de evidenta (natural si banesc). 2.2.1. Balantele de verificare ale conturilor sintetice 2.2.1.1. Balantele de verificare cu o serie de egalitati a)Balanta de verificare a sumelor cuprinde pe cele doua coloane-pereche, totalul sumelor debitore (T.S.D.) si totalul sumelor creditoare (T.S.C.) ale conturilor din cartea-mare, intre care trebuie sa existe egalitatea: Totalul sumelor debitoare = Totalul sumelor creditoare ( Tsd ) ( Tsc) Daca nu rezulta aceasta corelare inseamna ca exista o eroare de inregistrare a operatiilor economice. Deci, aceasta balanta indeplineste functia de control al exactitatii inregistrarilor effectuate. Totodata, balanta sumelor indeplineste si functia de grupare si centralizare a datelor contabilitatii curente, permitand prin aceaste conducerii intreprinderii sa cunoasca inteaga situatie economico-financiara la data respective. BALANTA DE VERIFICARE A SUMELOR
Simbolul conturilor 1 2 . . . N * Denumiea conturilor Total sume Debitoare Creditoare

TOTAL

T.S.D.

T.S.C.

b)Balanta de verificare a soldurilor este asemanatoare cu balanta de verificare a sumelor, cu deosebirea ca in locul celor doua coloane perechi de sume, cuprinde doua coloane perechi de solduri, una pentru soldurile finale debitoare (S.F.D.) si alta pentru soldurile finale creditoare (S.F.C.); intre care prin totalizare trebuie sa rezulte egalitatea:
10

Totalul sumelor finale debitoare (Sfd)

Totalul sumelor finale creditoare (Sfc)

Prin egalitatea respective, aceasta balanta satisface cerintei functiei de control al exactitatii datelor inregistrate in conturi. Totodata, prezentand situatia economico-financiara a intrprinderii la un moment dat prin soldurile finale debitoare si creditoare ale conturilor, aceasta balanta sta la baza intocmirii bilantului si permite cunoasterea rezultatelor activitatii la scurte perioade de timp, respective, la intervalul dintre doua bilanturi.

BALANTA DE VERIFICARE A SOLDURILOR

Simbolul conturilor 1 2 . . . N * TOTAL T.S.D. T.S.C. Denumirea conturilor Solduri finale Debitoare Creditoare

2.2.1.2. Balanta de verificare cu doua serii de egalitati Denumita si balanta sumelor si a soldurilor rezulta din combinarea balantelor sumelor cu balanta soldurilor. Ea cuprinde patru coloane, doua pentru totalul sumelor debitoare si creditoare si doua coloane pentru soldurile finale, debitoare si creditoare. Egalitatile ei sunt: 1) Totalul sumelor debitoare = Totalul sumelor creditoare (Tsd) (Tsc) 2) Totalul sumelor finale = Totalul sumelor finale debitoare (Sfd) creditoare (Sfc)

11

2.2.1.3. Balanta de verificare cu trei serii de egalitati Se caracterize aza prin separarea soldurilor initiale de rulajele lunii curente. Ea se intocmeste in doua variante: balanta tabelara balanta de verificare sah Balanta de verificare cu trei serii de egalitati a fost conceputa pentru sporirea proprietatilor informative ale balantelor de verificare cu una si cu doua serii de egalitati. Pe baza ei se pot stabili urmatoarele egalitati: 1) Totalul soldurilor initiale = Totalul soldurilor initiale debitoare (Sid) creditoare (Sic) 2) Totalul rulajelor debitoare = Totalul rulajelor creditoare (Rd) (Rc) 3) Totalul soldurilor finale = Totalul soldurilor finale debitoare (Sfd) creditoare (Sfc) In plus, cu ajutorul acestei balante de verificcare se poate stabili si urmatoarea corelatie: totalul rulajelor din balanta de verificare trebuie sa fie egal cu totalul rulajelor din evidenta cronologica (din Registrul Jurnal). Cu toate avantajele pe care le ofera balanta de verificare cu trei serii de egalitati in forma tabelara, fata de balanta cu doua serii de egalitati, ea prezinta si urmatorul neajuns: desi reda volumul valoric al activitatii desfasurate intr-o perioada de gestiune, nu reflecta natura operatiilor efectuate. BALANTA DE VERIFICARE CU TREI SERII DE EGALITATI
Simbolul conturilor Denumirea conturilor Solduri initiale Debitoare 1 2 3 . . . n * TOTAL Sid Sic 12 Rd Rc Sfd Sfc CrediToare Rulaje DebiToare CrediToare Solduri finale DebiToare Creditoare

Pentru inlaturarea acestui neajuns se foloseste balanta de verificare cu trei serii de egalitati in forma sah. Acesta permite si redarea corespondentei conturilor in care s-au inregistrat operatiunile economice in functie de continutul lor economic. Balanta de verificare sah se prezinta sub forma unei table de sah, intocmita dupa principiul matricial.Cu ajutorul ei se obtin aceleasi trei serii de egalitati, cu deosebirea ca aceste egalitati nu se mai obtin intre totalurile coloanelor perechi, ci la intretaierea randurilor cu coloanele, in care rulajele din perioada curenta se inscriu pe conturi corespondente. BALANTA DE VERIFICARE SAH (MODEL)
Conturi debitoare Conturi creditoare Sold initial creditor (Sd.i.C) Contul 1 Contul 2 Contul 3 * * Contul n SOLD Contul1 Contul2 Contul3 * * Contul INITIAL n DEBITOR (Sdi.D) TOTAL Sd. C.1 SOLDURI INITIALE Sd. C1 Sd. C2 Sd. C3 * * Sd. Cn T.R.C. C1 T.Sd.f C.1 T.R.C. C2 T.Sd.f C.2 T.R.C. C3 T.Sd.f C.3 Sd. C.2 Sd. C.3 Sd. C.n TOTAL RULAJ DEBITOR (T.R.D.) * SOLD FINAL DEBITOR (Sd.F.D) *

T.R.D. C.1 T.R.D. C.2 T.R.D. C.3

TSd.f C.1 TSd.f C.2 TSd.f C.3

TOTAL RULAJ * CREDITOR(T.R.C.) SOLD FINAL CREDITOR Sd.F.C. *

T.R.D. C.n T.R.C. TOTAL Cn RULAJE FINALE T.Sd.f C.n

TSd.f C.n

TOTAL SOLDURI FINALE

2.2.1.4. Balanta de verificare cu patru serii de egalitati

13

Aceasta balanta reprezinta o combinatie a balantei de sume si solduri cu balanta de rulaje lunare cu solduri initiale. De aceea ea mai poarta denumirea de balanta de rulaje lunare cu sume precedente. Cu ajutorul ei se obtin urmatoarele egalitati: 1) Totalul sumelor debitoare = Totalul sumelor creditoare din balanta (perioada) din balanta (perioada) precedenta (Tsdp) precedenta(Tscp) 2) Totalul rulajelor debitoare = Totalul rulajelor creditoare ale lunii curente (Rd) ale lunii curente(Rc) 3) Totalul sumelor debitoare la data = Totalul sumelor creditoare la intocmirii balantei(Tsdf) data intocmirii balantei(Tscf) 4) Totalul soldurilor finale debitoare = Totalul soldurilor finale (Sfd) creditoare(Sfc) Balanta de verificare cu patru serii de egalitati se intocmeste in doua variante, care iau nastere din continutul diferit al primelor coloane, astfel: a) in cazul lunii ianuarie, balanta de verificare cu patru serii de egalitati cuprinde soldurile initiale debitoare si creditoare iar egalitatea se stabileste intre aceste totaluri ale soldurilor initiale debitoare si creditoare. b) La sfarsitul celorlalte luni ale anului, primele doua coloane contin date privind totalul sumelor precedente debitoare si creditoare. Cu toate avantajele pe care le prezinta fata de celelalte balante de verificare, balanta conturilor cu patru serii de egalitati are urmatorul neajuns si anume, nu reflecta rulajele conturilor din lunile precedente. Acestea sunt cumulate cu soldurile lor initiale de la inceputul anului. Inlaturarea acestui neajuns s-ar putea realize prin intocmirea unei balante de verificare cu cinci serii de egalitati.

BALANTA DE VERIFICARE CU PATRU SERII DE EGALITATI

14

Simbolul Denumirea Sume precedente conturilor conturilor DebiCrediToare Toare 1 2 3 . . . n * TOTAL T.Sp.D. T.Sp.C. Egalitati: I

Rulaje DebiToare

CrediToare

Total sume Solduri finale Debi- Credi- DebiCrediToare Toare Toare toare

T.Rc.D. T.Rc.C. T.S.D. T.S.C. T.Sd.D. T.Sd.C. II III IV

2.2.2. Balante de verificare ale conturilor analitice In situatia in care conturile sintetice se desfasoara pe analitice, este necesar sa se intocmeasca si balante de verificare analitice. Se intocmeste cate o balanta analitica pentru fiecare cont sintetic, desfasurat pe analitice. Balantele de verificare analitice sunt un mijloc efficient pentru stabilirea legaturii dintre evidenta analitica si evidenta sintetica, motiv pentru care mai poarta denumirea de balante auxiliare sau secundare. Totodata, balantele de verificare analitice sunt necesare cunoasterii detailate in legatura cu existenta si miscarea elementelor patrimoniale ale intreprinderii. Tehnica de intocmire a acestora consta in preluarea din registrul cartea-mare dezvoltatoare a sumelor totale si a soldurilor tuturor conturilor analitice, deschise pentru un cont sintetic, cu ajutorul lor se stabilesc apoi o serie de corelatii si indicatori care difera de modul de functionare a conturilor si de numarul de etaloane de evidenta utilizate in cadrul conturilor analitice. 2.2.2.1. Balanta de verificare analitica pentru conturi nonfunctionale Conturile nonfunctionale sunt acelea care la sfarsitul perioadelor dr activitate au un singur fel de sold: fie numai debitor, fie numai creditor. Prin urmare si conturile analitice deschise in cadrul lor, vor avea un singur fel de sold, de acelasi fel cu soldul contului sintetic. 2.2.2.1.1. Balanta de verificare analitica pentru conturile nonfuctionale cu un singur etalon de evidenta
15

Acestea se prezinta sub forma unui table cu o singura pereche de coloane pentru sume (debitoare si creditoare) si o singura coloana pentru sold. Spre deosebire de balanta de verificare sintetica, aceasta balanta analitica nu are egalitati in cadrul sau, decat atunci cand conturile analitice sunt soldate, adica atunci cand totalul coloanei sold este zero. Exactitatea inregistrarilor facute in conturile analitice si cel sintetic de care apartin, se verifica prin corelatiile intre datele acestei balante si cel din contul sintetic, astfel: totalul sumelor debitoare al tuturor analiticelor din balanta, trebuie sa fie egal cu totalul sumelor debitoare ale contului sintetic; totalul sumelor creditoare ale tuturor analiticelor din balanta trebuie sa fie egal cu totalul sumelor creditoare ale contului sintetic; totalul soldurilor tuturor conturilor analitice din balanta, trebuie sa fie egal si de acelasi sens cu soldul contului sintetic. BALANTA DE VERIFICARE ANALITICA A CONTULUI CREDITORI
Conturile analitice 1 2 . . . n * * Denumirea analitice conturilor TOTAL SUME Debitoare Creditoare SOLD

TOTAL Contul sintetic creditori

2.2.2.1.2. Balanta de verificare a conturilor nonfunctionale cu doua etaloane de evidenta Acest tip de balanta se prezinta sub forma tabelara si contine in plus fata de cea precedenta, coloane pentru cantitati intrate, cantitati iesite si stoc. Ele sunt utilizate numai in verificarea conturilor de mijloace economice cu continut material, care dupa functia contabila sunt intotdeauna de active si au numai sold debitor. Controlul se efectueaza prin intermediul corelatiilor care trebuie sa existe intre datele din balanta si cele din contul sintetic respective, corelatii care se stabilesc ca si la balnta precedenta.

16

BALANTA DE VERIFICARE ANALITICA A CONTULUI MATERII PRIME

Conturile analitice 1 2 . . . n * * Denumirea conturilor analitice Felul etalonului natural CANTITATI Intrari Iesiri Stoc TOTAL SUME Debitoare Creditoare SOLDURI

* Contul sintetic Materii prime

TOTAL

2.2.2.2. Balanta de verificare analitica pentru conturile bifunctionale Ca mod de prezentare, balanta de verificare analitica a conturilor bifunctionale cuprinde doua perechi de coloane: una pentru sume debitoare si creditoare si alta pentru solduri debitoare si creditoare. Deci, ea se aseamana cu balanta de sume si solduri, cu singura deosebire ca intre totalul coloanelor perechi nu exista egalitati. In ceea ce priveste corelatia dintre soldul contului sintetic si soldurile analiticelor sale, acesta prezinta particularitatea ca in timp ce contul sintetic are in orice moment un singur fel de sold, conturile analitice pot avea, unele sold debitor, iar altele sold creditor. Ca urmare a acestui fapt totalul soldurilor debitoare sau creditoare ale conturilor analitice pot fi egal si de acelasi sens cu soldul contului sintetic respective, numai prin insumarea lor algebrica.

17

BALANTA DE VERIFICARE ANALITICA A CONTULUI SINTETIC DECONTARI INTRE UNITATE SI SUBUNITATI

Simbolul conturilor Denumirea analitice conturilor analitice 1 2 . . n * * TOTAL SUME DebiCreditoare toare SOLDURI DebiCreditoare toare

TOTAL Contul sintet: Decontari intre unitate si subunitati

2.3.INTOCMIREA BALANTEI DE VERIFICARE

Balantele de verificare se intocmesc lunar si ori de cate ori este necesar, in scopul verificarii exactitatii inregistrarii operatiilor economice in conturi si pentru intocmirea bilantului contabil. In vederea intocmirii balantei de verificare se efectueaza urmatoarele lucrari: se trec toate operatiile din evidenta cronologica (Registrul Jurnal) in evidenta sistematica (Registrul Cartea Mare), pana la data cand urmeaza a se intocmi balanta de verificare; se totalizeaza sumele din debitul si creditul conturilor deschise si se determina soldul lor; se transpun datele din conturi in formularul de balanta de verificare; se aduna coloanele balantei conturilor si se verifica egalitatile dintre coloanele perechi. Pentru intelegerea modului de intocmire a balantei de verificare a conturilor sintetice, se porneste de la deschiderea conturilor pe baza bilantului initial, se continua inregistrarea operatiilor economice effectuate intr-o luna in evidenta cronologica si evidenta sistematica si, numai dupa aceea se va realize balanta conturilor.

18

Trebuie sa avem corelatia: TOTAL RULAJE din balanta de verificare = TOTAL RULAJE din Registrul Jurnal Exemplu: O societate comerciala are la 01.04 urmatoarele sume precedente ( cumulate pe patru luni): Simbol cont ct. 1012 ct. 121 ct. 212 ct. 2812 ct. 301 ct. 401 ct. 4111 ct. 5121 ct. 5311 ct. 601 ct. 6811 ct. 701 SpD 700 2000 300 800 1.000 600 400 200 500 800 TSD = 7.300 SpC 1.200 800 1.500 100 1.500 400 200 100 200 500 800 TSpC = 7.300

In timpul lunii se inregistreaza cronologic urmatoarele operatiuni ( in Registrul Jurnal): - se inregistreaza amortizarea cladirii de 200lei: 6811=2812 200 200 - se inregistreaza incasarea de la clienti a creantei in suma de 300lei, prin cont: 5121 = 4111 300 300 - se inregistreaza plata prin caserie a unei datorii fata de furnizori de 200lei 401 = 5311 200 200 - se inregistreza consum de materii prime de 100lei 601 = 301 100 100 - se inchid conturile de cheltuieli prin contul 121: 121 = % 300 6812 200 601 100 Se preiau sumele din Registrul Jurnal in Cartea Mare ( se inregistreaza sistematic):

19

D 200 RD=200 D 300 RD=300 D 200 RD=200 D 100 RD=100

6811 200 RC=200 5121

2812 200 RC=200

411 300 RC=300

401

5311 200 RC=200 301 100 RC=100

601 100 RC=100

D 300 RD=300

121

Pornind de la aceste date se intocmeste balanta de verificare cu patru serii de egalitati: 1. Sid = Sic 2. Rd = Rc 3. Tsd = Tsc 4. Sfd = Sfc Se preiau in balanta, total sume precedente si rulaj luna, se calculeaza total sume si solduri finale.

20

Simbol cont 1012 121 212 2812 301 401 4111 5121 5311 601 6811 701

Denumire cont Capital social Profit-pierdere Cladiri Amortizare cladiri Materii prime Furnizori Clienti Banca Casa Cheltuieli materii prime Cheltuieli cu amortizarea Venituri vanzari prod. finite TOTAL

Sume precedente D C 700 2000 300 800 1000 600 400 200 500 800 TSpD= 7300 100 800 1500 100 1500 400 200 100 200 500 800 TSpC= 7300

Rulaj luna D 300 200 300 100 200 TRD= 1100

C 200 100 300 200 100 200 TRC= 1100

Total sume D 1000 2000 300 1000 1000 900 400 300 700 800 TSD= 8400

C 1200 800 1700 200 1500 700 200 300 300 700 800 TSC= 8400

Sold final D 200 2000 100 300 700 100 TSfD= 3400

C 1200 1700 500 TSfC= 3400

Se observa respectarea egalitatilor: TSpD = TSpC = 7.300 TRD = TRC = 1.100 TSD = TSC = 8.400( 7.300+1.100) TSfD = TSfC = 3.400 Pentru confruntarea periodica a miscarii si soldului pentru fiecare cont sintetic cu inregistrarile din toate conturile sale analitice se folosesc balante de verificare ale conturilor analitice. Aceste balante indeplinesc functia de verificare a exactitatii inregistrarii operatiilor economice in conturile analitice precum si de legatura intre conturile sintetice si conturile analitice. Spre deosebire de balantele de verificare a conturilor sintetice care se bazeaza pe egalitati valorice intre totalurile coloanelor perechi, balantele de verificare a conturilor analitice asigura controlul exactitatii inregistrarilor prin urmatoarele corelatii valorice: totalul soldurilor initiale ( debitoare sau creditoare, dupa caz ) ale conturilor analitice trebuie sa fie egal cu soldul initial ( debitor sau creditor ) al contului sintetic respective; totalul rulajelor debitoare ale conturilor analitice trebuie sa fie egal cu rulajul debitor al contului sintetic; totalul rulajelor creditoare ale conturilor analitice trebuie sa fie egal cu rulajul creditor al contului sintetic; totalul soldurilor finale ( debitare sau creditoare ) ale conturilor analitice trebuie sa fie egal cu soldul final ( debitor sau creditor ) al contului sintetic respective. In cazul conturilor sintetice bifunctionale pot exista situatii in care conturile analitice desfasurate au unele solduri debitoare iar altele
21

solduri creditoare. Ca urmare a acestei situatii, totalul soldurilor debitoare si creditoare ale conturilor analitice pot fie gal si de acelasi semn cu soldul contului sintetic, respective, numai prin insumarea lor algebrica.

2.4.ERORI DE INREGISTRARE, INDENTIFICABILE CU AJUTORUL BALANTEI DE VERIFICARE

Balantele de verificare servesc si la identificarea erorilor de inregistrare contabila care afecteaza egalitatile ce trebuie sa existe intre coloanele perechi si corelatiile dintre ele. Erorile de inregistrare contabila, dupa posibilitatile de identificare, se impart in doua categorii: a) erori de inregistrare contabila care pot fi identificate prin lipsa unor egalitati valorice din cadrul balantelor de verificare tabelare ale conturilor sintetice; b) erori de inregistrare contabila care pot fi identificate prin lipsa unor corelatii valorice din cadrul balantei de verificare sah a conturilor sintetice si a balantelor de verificare ale conturilor analitice. 2.4.1. Erorile de inregistrare contabila care se pot identifica prin lipsa unor egalitati valorice din cadrul balantelor de verificare tabelare ale conturilor sintetice Din aceasta grupa de erori fac parte: erori de intocmire a balantelor de verificare; erori de stabilire a elementelor valorice ale conturilor; erori de inregistrare in evidenta sistematica; erori de stabilire a sumelor in formulele contabile din evidenta cronologica. Identificare si inlaturarea acestir erori de inregistrare contabila se realizeaza in ordinea inverse celei in care s-au desfasurat lucrarile de intocmire a balantei de verificare. De remarcat faptul ca toate aceste erori pot sa apara in conditiile inregistrarii manuale a operatiilor economice. Folosirea calculatoarelor electronice in munca de contabilitate elimina erorile de inregistrare contabila ce pot fi identificate cu ajutorul balantelor de verificare. Erorile de intocmire a balantei de verificare se grupeaza astfel: erori care se produc cu acozia adunarii coloanelor balantei de verificare si care se identifica prin repetarea calculelor;
22

 erori ce apar cu ocazia transcrierii sumelor, rulajelor si soldurilor

conturilor din Registrul Cartea Mare in formularul de balanta de verificare. Aceste erori se identifica prin puncture, adica prin confruntarea tuturor elementelor valorice transcrise in balanta de verificare cu cele din evidenta sistematica. Erori de stabilire a elementelor valorice ale conturilor se datoreza unor calcule gresite, efectuate cu ocazia stabilirii rulajelor, totalul sumelor si soldurilor conturilor. Identificarea si corectarea acestor erori se face prin repetarea calculelor din cadrul fiecarui cont in parte. Erori de inregistrare in evidenta sistematica se datoreaza transcrierii gresite a unor sume din Registrul Jurnal in Registrul Cartea Mare. Identificarea lor se realizeaza prin punctarea intre cele doua register. Erori de stabilire a sumelor din formulele contabile se datoreaza adunarii gresite a sumelor in cadrul formulelor contabile complexe in evidenta cronologica. Aceste erori se identifica prin refacerea calculelor formulelor contabile complexe si prin punctarea acestor inregistrari cu documente care au stat la baza lor. 2.4.2. Erorile de inregistrare contabila care se pot identifica prin lipsa unor corelatii valorice din cadrul balantei de verificare sah a conturilor sintetice si a balntelor de verificare a conturilor analitice Principalele categorii de erori sunt: omisiunile de inregistrare contabila; erorile de compensatie; erorile de imputatie; erori de inregistrare in evidenta cronologica. Omisiunile de inregistrare contabila constau in faptul ca anumite operatii economice au ramas neinregistrate in contabilitatea curenta. Astfel de erori se identifica prin: punctarea documentelor care au stat la baza inregistrarilor, fie ca urmare a reclamatiilor primite de la corespondentii unitatii in legatura cu operatiile economice respective. Datorita acestor erori, apar anumite anomalii in conturi, cum ar fi: solduri debitoare la conturi de pasiv sau solduri creditoare la conturi de active; drepturi de creanta neincasate sau datorii banesti neachitate in termenele stabilite. Aceste erori pot fi descoperite si prin analiza logica a corelatiilor valorice ce trebuie sa existe in cadrul balantelor de verificare ale conturilor analitice. Erori de compensatie se datoreaza transcrierii gresite a unor sume din documente in Registrul Jurnal sau din acesta in Registrul Cartea
23

Mare, in sensul ca s-a trecut o suma in plus intr-o parte a unui cont sau a mai multor conturi si o alta suma in minus, egala cu aceea trecuta in plus, in aceeasi parte a altui cont sau a altor conturi. Pe total, cele doua categorii de erori se compenseaza reciproc. Identificarea acestor erori este posibila datorita soldurilor nefiresti ce apar la unele conturi analitice, precum si in urma reclamatiilor primite de la terti. Erorile de imputatie se datoreaza transcrierii unor sume exacte ca marime, din evidenta cronologica in evidenta sistematica, atat in debit cat si in credit, insa nu in conturile la care trebuiau sa fie trecute, ci in alte conturi care nu corespund continutului economic al operatiei respective. Aceste erori se identifica ca in cazul precedent. Erorile de inregistrare in evidenta cronologica se produc datorita urmatoarelor cauze: stabilirea gresita a unor conturi corespondente; inregistrarea unei operatii economice de doua ori; inversarea formulei contabile; intocmirea corecta a formulei contabile dar cu alta suma. Aceste erori pot fi indentificate cu ajutorul balantei de verificare sah, care pe langa unele egalitati valorice, reda si corespondenta conturilor. Se pot identifica astfel corespondentele eronate intre anumite conturi, erorile de compensatie si erorile de imputatie.

24

CAPITOLUL 3 MONOGRAFIA CONTABILA LA S.C.CERBUL CARPATIN IMPEX S.R.L.

S.C. CERBUL CARPATIN IMPEX SRL PREZINTA LA 1 Martie 2007 urmatoarea situatie economico-financiara: ACTIV Denumirea posturilor Cheltuieli de constituire Alte imobilizari necorporale Utilaje Mijloace de transport Titluri de participare Materii prime Piese de schimb Marfuri Clienti Conturi la banci Casa in lei TOTAL ACTIV PASIV Denumirea posturilor Sume Capital social subscris 350.00 varsat Rezerve legale 2200 Rezultatul reportat Credite bancare Diferente de pret marfuri Furnizori TVA de plata TVA neexigibil 4500 16000 la 12000 22000 12800 5700

Sume 1200 3000 15000 14000 2800 8000 4500 35700 8200 16000 1800 110200

TOTAL PASIV

110200

In cursul lunii Martie s-au efectuat urmatoarele operatii economico-financiare: 1. S.C. Cerbul Carpatin Impex SRL hotaraste majorarea capitalului social prin cooptarea de noi asociati, cu suma de 14000lei. Aportul este adus astfel: - un echipament tehnologic 6000lei - disponibil in cont 7000 lei - numerar in caserie 1000lei 2. Cheltuielile ocazionate de aceasta operatie au fost de 800lei, TVA 19%; acestea au fost achitate ulterior prin banca.
25

3. Se retrage un asociat care detine un capital in valoare de 2000lei, achitat prin banca. 4. Se achizitioneaza materii prime de la furnizori, cu factura fiscala, valoare la pret de achizitie 4500lei, TVA 19%. Se achita prin banca 3000lei, iar pentru diferenta se emite o fila C.E.C. 5. S-au dat in consum materii prime in valoare de 2500lei pe baza bonului de consum. S-au achizitionat marfuri pentru comertul cu amanuntul in valoare de 9000lei, TVA 19% iar adaosul commercial de 60%. Vanzarile de marfuri in luna martie prin magazine au fost de 11900 lei inclusive TVA. S-a descarcat gestiunea marfurilor vandute. 6. S-a executat o lucrare catre un client in valoare de 25000lei, TVA 19%; incaseaza de la clientul respective prin banca suma de 15000lei. Se depune numerar din caserie in contul de la banca, in valoare de 11500lei. Se achita prin banca furnizorilor suma de 5000lei. De asemenea se achita prin banca furnizorilor cu numerar suma de 500lei. 7. Pe baza listei de avans chenzinal s-au acordat avansuri chenzinare salariatilor in suma de 1200lei. Fondul total de salarii a fost de 3000lei; inregistrati fondul de salarii, retinerile legale (I/s=180) Si celelalte contributii ale firmei la asigurari si protectia sociala. 8. Regularizarea TVA-ului. 9. Se achita suma de 1500lei prin banca reprezentand TVA de plata datorat. 10. Se inchid conturile de venituri si cheltuieli. 11. Calculul si inregistrarea impozitului pe profit, inchiderea contului 691. REGISTRUL JURNAL
Data inregistrarii Documentul Nr.op.ec.

SUME Explicatii CORESPONDENTE CONTURILE

Debitoare Creditoare

1
1

2
01.03 02.03

3
Hot. Aga.1 Hot. Aga.2

4
Subscriere cap. soc. Varsarea aporturilor

5
456Decontari cu asociatii/ actionarii = 1011Capital social subscris nevarsat

6
14000

7
14000 14000

% = 456Decontarii cu 2131Echipamente tehnologice asociatii/actionarii 5121Conturi la banci in lei 5311Casa in lei 1011Capital social = 1012Capital social

6000 7000 1000 14000 14000

02.03

Hot.

Transformare cap.

26

03.03

Aga.1 Ch.4512

Ch. de constituire

03.03 3 03.03 04.03

O.P. 5432 Hot. Aga.2 B.O. 2311

Achitarea facturii Retragerea actionarului Achitarea actionarului

subscris nevarsat subscris varsat % = 404Furnizori de 201Cheltuieli de imobilizari constituire 4426TVA deductibila 404Furnizori de = 5121Conturi la imobilizari banci in lei 1012Capital social subscris = 456Decontari cu varsat asociatii/actionarii 456Decontari cu asociatii/ = 5121Conturi actionarii curente la banci in lei % = 401Furnizori 301Materii prime 4426TVA deductibila 401Furnizori = % 5121Conturi curente la banci in lei 403Efecte de platit 601Cheltuieli cu materiile = 301Materii prime prime % = 401Furnizori 371Marfuri 4426TVA deductibila 371Marfuri = % 378Diferente de pret la marfuri 4428TVA neexigibila 5311Casa in lei = % 707Venituri din vanzarea marfurilor 4427TVA colectata

952 800 152 952 2000 2000 952 2000 2000

04.03

F.F. 45327 O.P. 19788

Achizitionare de materii prime Plata facturii

5355 4500 855 4500 3000 1500 2500 2500 10710 9000 1710 8136 5400 2736 11900 10000 1900 11900 3918 1900 6081 29750 25000 4750 1500 11500 11500 5000 500 1200 1500 11500 11500 5000 500 1200

06.03

06.03 07.03

Bon con. 44 F.F. 33512 N.R. 133

Darea in consum a materiilor prime Achizitionare marfuri Ad. com. si TVA neexigibila

07.03

08.03

M.O.121

Vanzarea materiilor prime

09.03

M.O.122

Scoaterea gestiune

din

09.03

Executarea lucrari

unei

% = 371Marfuri 378Diferente de pret la marfuri 4428TVA neexigibila 607Cheltuieli cu marfurile 4111Clienti = % 704Venituri din lucrari exec. si servicii prestate 4427TVA colectata 5121Conturi la banci in = 4111Clienti lei 581Viramente interne = 5311Casa in lei 5121Conturi la banci = 581Viramente interne in lei 401Furnizori = 5121Conturi la banci in lei 401Furnizori = 5311Casa in lei 425Avansuri acordate = 5311Casa in lei personalului

10.03 10.03

C.H.566 C.H.567

Incasarea creantei Depunerea

11.03 11.03 7 12.03

C.H.568 List. avans

Plata furnizorului Achit. furn. prin cas Acordarea avansului

27

13.03 15.03

Stat sal. Stat sal.

Inregistrarea fondului de salarii Inregistrarea retinerilor

641Cheltuieli cu salariile = 421Personal-salarii personalului datorate 421Personal-salarii = % datorate 4312Contributia personalului la asigurarile sociale 4372Contributia personalului la fondul de somaj 4314Contributia angajatilor pentru asigurarile sociale de sanatate 444Impozitul pe venituri de natura salariilor 425Avansuri acordate personalului 6451Contributia unitatii la asigurarile sociale 6453Contributia angajapentru asigurarile sociale de sanatate 6452Contributia unitatii pentru ajutorul de somaj 6451Contributia unitatii la asigurarile sociale = 4311Contributia unitatii la asigurarile sociale = 4313Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate = 4371Contributia unitatii la fondul de somaj = 4311Contributia unitatii la asigurarile sociale

3000 1890

3000 285 30 195 180 1200

15.03 16.03 18.03 20.03 21.03

Stat sal. Stat sal. Stat sal. Stat sal. Stat sal.

Inregistrarea CAS angajator Inregistrarea CASS angajator Inregistrarea somaj angajator C.M. Boli profesionale

660 210 90 15 22

660 210 90 15 22

635Cheltuieli cu alte = 446Alte impozite, taxe impozite,taxe si varsaminte si varsaminte asimilate asimilate

8 9 10

22.03 23.03 24.03

List. TVA

Regularizare TVA Plata TVA Inchiderea conturilor venituri

4427TVA colectata

de

% 4426TVA deductibila 4423TVA de plata 4423TVA de plata = 5121Conturi la banci in lei % = 121Profit si pierdere 704Venituri din lucrari exec. si servicii prestate 707Venituri din vanzarea marfurilor 121Profit si pierdere = % 601Cheltuieli cu materiile prime 607Cheltuieli privind marfurile 641Cheltuieli cu salariile personalului 6453Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate 6452Contributia unitatii pentru ajutorul de somaj 635Cheltuieli cu alte impozite,taxe si varsaminte asimilate 6451Contributia unitatii la asigurarile sociale

6650 1500 25000 10000 12578 2500 6081 3000 210 90 22 675 2717 3933 1500 35000

26.03

Inchiderea conturilor cheltuieli

de

28

11

27.03 27.03

Decl. I/P

Inregistrarea I/P Inchiderea contului 691

691Cheltuieli cu impozitul = 441Impozitul pe profit/ pe profit venit 121Profit si pierdere = 691Cheltuieli cu impozitul pe profit

5605 5605

5605 5605

REGISTRU CARTEA MARE

D 201Cheltuieli de constituire C SID=120 800 RD=800 RC=0 TSD=2000 TSC=0 SFD=2000 D 2131Utilaje C SID=15000 6000 RD=6000 RC=0 TSD=21000 TSC=0 SFD=21000 D 301Materii prime SID=8000 4500 2500 RD=4500 RC= 2500 TSD=12500 TSC=2500 SFD=10000 D D 208 Alte imob. necorp. C SID=3000 RD=0 TSD=3000 RC=0 TSC=0 SFD=3000

2133Mijloace de transport C SID=14000 RD=0 TSD=14000 RC=0 TSC=0 SFD=14000 C

D 261Titluri de participare SID=2800 RD=0 RC=0 TSD=2800 TSC=0 SFD=2800

D 4111Clienti SID=8200 29750 15000 RD=29750 RC=15000 TSD=37950 TSC=15000 SFD=22950

5121Conturi la banci C SID=16000 952 7000 10000 26500 RD=33500 RC=12452 TSD=49500 TSC=12452 SFD=37048

29

D 1012Capital subscris varsat C SIC=35000 2000 14000 RD=2000 RC=14000 TSD=2000 TSC=49000 SFC=47000

1061Rezerva legala SIC=2200 RC=0 TSC=2200

RD=0 TSD=0 SFC=2200

D 3024Piese de schimb SID=4500 RD=0 RC=0 TSD=4500 TSC=0 SFC=4500

D 1621Credite bancare C SIC=16000 RD=0 RC=0 TSD=0 TSC=16000 SFC=16000

401Furnizori C SIC=22000 4500 5355 5000 10710 500 RD=10000 RC=16065 TSD=10000 TSC=38065 SFC=28065 D 421Personal-salarii 1890 RD=1890 TSD=1890 SFC=1110 C D

D SID=35700 9000 8136 RD=17136 TSD=52836

371Marfuri 11900 RC=11900 TSC=11900 SFD=40936

1011Capital subscris C 14000 RD=14000 TSD=14000 = 14000 RC=14000 TSC=14000

3000 RC=3000 TSC=3000

D 456Decontari cu act C 14000 14000 2000 2000 RD=16000 RC=16000 TSD=16000 TSC=16000 = 30

117Rezultatul reportat C SIC=4500 RC=0 TSC=4500

RD=0 TSD=0 SFC=4500

D 5311Casa in lei C SID=1800 1000 11500 11900 500 1200 RD=12900 RC=13200 TSD=14700 TSC=13200 SFD=1500

D 1500

4423TVA de plata SIC=12800 3933 RC=3933 TSC=16733

RD=1500 TSD=1500 SFC=15233

D 6081

607 Ch cu marfurile 6081 RC=6081 TSC=6081 =

404Furnizori de imobilizari RC=952 TSC=952 =

RD=6081 TSD=6081

RD=952 TSD=952

D 4426TVA deductibila C 1710 152 2717 855 RD=2717 RC=2717 TSD=2717 TSC=2717 = D RD=0 TSD=0 403Efecte de platit 1500 RC=1500 TSC=1500 SFC=1500 C D

D 2500

601Ch cu materiile prime 2500 RC=2500 TSC=2500 = C

RD=2500 TSD=2500

4428TVA neexigibila SIC=5700 1900 2736 RD=1900 RC=1053 TSD=1900 TSC=8436 SFC=6536

D 707Venituri din vanz C 10000 RD=10000 TSD=10000 10000 RC=10000 TSC=10000

D 4427TVA colectata C SIC=0 6650 1900 4750 RD=6650 RC=6650 TSD=6650 TSC=6650 31

= D 704V. din lucrari exe. SID=0 25000 25000 RD=25000 TSD=25000 RC=25000 TSC=25000 = C C D 11500 RD=11500 TSD=11500

= 581Viramente interne 11500 RC=11500 TSC=11500 = C

D RD=0 TSD=0

4371Contributia. 90 RC=90 TSC=90

D 542Avansuri de trezorerie C SID=0 800 800 RD=800 RC=800 TSD=800 TSC=800

D RD=0 TSD=0

4313Contributia. 210 RC=210 TSC=210

D 6022Cheltuieli cu combustC 210 RD=210 TSD=210 210 RC=210 TSC=210

D RD=0 TSD=0

4311Contributia. 15 660 RC=675 TSC=675

C D 6451Contributia. SID=0 675 675 RD=675 RC=675 TSD=675 TSC=675 =

D RD=0 TSD=0 SFC=30

4372Contributia. SIC=0 30 RC=30 TSC=30

444Impozitul pe salarii SIC=0 180 RD=0 RC=180 TSD=0 TSC=180

32

D SID=0 RD=0 TSD=0 SFC=285

4312Contrib. 285 RC=285 TSC=285

4314Contributia SIC=0 195 RC=195 TSC=195

RD=0 TSD=0 SFC=195

641Ch cu salariile 3000 RC=3000 TSC=3000 =

3000 RD=3000 TSD=3000

D 425Avansuri acordate SID=0 1200 1200 RD=1200 RC=1200 TSD=1200 TSC=1200 =

D 641Cheltuieli cu salariile C SID=0 6000 6000 RD=6000 RC=6000 TSD=6000 TSC=6000 =

D 4312Contributia C SIC=0 570 RD=0 RC=570 TSD=0 TSC=570 SFC=570

4314Contributia C SIC=0 390 RD=0 RC=390 TSD=0 TSC=390 SFC=390

4372Contributia C SIC=0 60 RD=0 RC=60 TSD=0 TSC=60 SFC=60

444Impozitul pe venituri C SIC=0 1350 1320 RC=1350

D 6451Contributia

C 960 30

RD=1350

RD=0 33

RC=960

TSD=1350

TSC=1350 = D

TSD=0 SFC=960

TSC=960

4311Contributia C SIC=0 652 1320 30 RD=652 RC=1350 TSD=652 TSC=1350 SFC=697 D 4313Contributia C SIC=0 420 RD=0 RC=420 TSD=0 TSC=420 SFC=420 D 4371Contributia C SIC=0 180 RD=0 RC=180 TSD=0 TSC=180 SFC=180 D 446Alte impozite,taxe C SIC=0 45 RD=0 RC=45 TSD=0 TSC=45 SFC=450000

6453Contributia C SID=0 420 420 RD=420 TSD=420 RC=420 TSC=420 =

6452Contributia C SID=0 180 180 RD=180 RC=180 TSD=180 TSC=180 = D 635Cheltuieli cu alte C SID=0 45 45 RD=45 RC=45 TSD=45 TSC=45 = D 423Personal-ajutoare C SIC=0 652 652 RD=652 RC=652 TSD=652 TSC=652 =

704Venituri din lucr C SIC=0 12000 12000 RD=12000 RC=12000 TSD=12000 TSC=12000

D 667Cheltuieli privind C SID=0 126 126 RD=126 RC=126 TSD=126 TSC=126

34

D 90 RD=90 TSD=90

6452Contributia . 90 RC=90 TSC=90

121Profit si pierdere

5605 RD=5605 TSD=5605

RC=0 TSC=0 SFD=5605

D 691Cheltuieli cu imp C SID=0 5605 5605 RD=5605 RC=5605 TSD=5605 TSC=5605 =

D 441Impozitul pe profit C SIC=0 5605 RD=0 RC=5605 TSD=0 TSC=5605 SFC=5605

446Alte imp. 22 RD=0 RC=22 TSD=0 TSC=22 SFC=22

D 635Cheltuieli.. 22 22 RD=22 RC=22 TSD=22 TSC=22

BALANTA DE VERIFICARE LA 31 MARTIE 2008

Simb. conturiDenumirea conturilor Solduri initiale Debitoare Creditoare Rulaje luna curenta Debitoare Creditoare Total sume Debitoare Creditoare Solduri finale Debitoare Creditoare

35

lor 1011 1012 1061 117 121 1621 201 208 2131 2133 261 301 3024 371 378 401 403 404 4111 421 425 4311 4312 4313 4314 4371 4372 441 4423 4426 4427 4428 444 446 456 5121 5311 581 601 607 635 641 6451 6452 6453 691 704 707 Capital sub. nevarsat Capital sub. varsat Rezerve legale Rezultatul reportat Profit si pierdere Credite bancare pe termen... Cheltuieli de cons. Alte imob. necorp. Echipamente tehnologice Mijloace de transport Titluri de participare .. Materii prime Piese de schimb Marfuri Dif. de pret la marfuri Furnizori Efecte de platit Furnizori de imobilizari Clienti Personal-salarii datorate Avansuri acordate person. Contrib. unit. la asig. soc. Contrib. pers. la asig. soc. Contrib. angaj. pt. asig. Contrib. angaj. pt. asig. Contrib. unit. la fondul Contrib. pers. la fondul Impozitul pe profit/venit TVA de plata TVA deductibila TVA colectata TVA neexigibila Imp. pe venit de nat. sal. Alte imp. taxe si varsam Decont. cu asoc./actionari Conturi la banci in lei Casa in lei Viramente interne Ch. cu materiile prime Ch. privind marfurile Ch. cu alte imp. taxe Ch. cu sal. personalului Ch. privind C.A.S. Ch. privind somajul Ch. privind C.A.S.S. Ch. cu imp. pe profit V. din lucrari executate V. din vanzarea marfurilor Total 1200 3000 15000 14000 2800 8000 4500 35700 8200 16000 1800 110200 35000 2200 4500 16000 12000 22000 12800 5700 110200 14000 2000 5605 800 6000 4500 4500 17136 10000 952 29750 1890 1200 15000 2717 6650 1900 16000 33500 12900 11500 2500 6081 22 3000 675 90 210 5605 25000 10000 251037 14000 140000 2200 4500 16000 2500 11900 5400 16065 1500 952 15000 3000 1200 675 285 210 195 90 30 5605 3933 2717 6650 2736 180 22 16000 12452 13200 11500 2500 6081 22 3000 675 90 210 5605 25000 10000 251037 14000 2000 5605 2000 3000 21000 14000 2800 12500 4500 52836 10000 952 37950 1890 1200 1500 2717 6650 1900 16000 49500 14700 11500 2500 6081 22 3000 675 90 210 5605 25000 10000 351237 14000 49000 2200 4500 16000 2500 11900 17400 38065 1500 952 15000 3000 1200 675 285 210 195 90 30 5605 16773 2717 6650 8436 180 22 16000 12452 13200 11500 2500 6081 22 3000 675 90 210 5605 25000 10000 351237 5605 2000 3000 21000 14000 2800 10000 4500 40936 22950 37048 1500 149738 47000 2200 4500 16000 17400 28065 1500 1110 675 285 210 195 90 30 5605 15233 6536 180 22 149738

CAPITOLUL 4
36

Concluzii si propuneri
In lucrarea de fata am prezentat Balanta de verificare ca procedeu al metodei contabilitatii. Dupa cum stim, contabilitatea inregistreaza cronologic si sistematic operatiunile economice care afecteaza patrimoniul societatii comerciale. Pentru acestea, foloseste o serie de documente de evidenta. Unele documente au caracter primar, ele consemnand pentru prima data fenomenul la data si la locul de producere. Acestea sunt documente justificative ( Nota de receptie, Factura fiscala, Bon consum, Stat de salarii etc.). Dar, pentru a sintetiza informatiile pana la raportarea lor in documente de sinteza (in bilantul contabil), documentele primare sunt insuficiente. Sunt necesare documente cu caracter complex, care sa permita intocmirea situatiilor centralizate privind situatia patrimoniului. Acestea sunt registrele contabile. Dupa inregistrarea operatiunilor in conturi, apare necesitatea unui instrument care sa asigure preluarea rapida si centralizata a informatiilor, pentru a le transpune in bilantul contabil. Acest instrument este Balanta de verificare. Deci, balanta de verificare asigura legatura dintre cont si bilant. In capitolul 1 am prezentat societatea comerciala Cerbul Carpatin Impex S.R.L. Obiectul de activitate principal al acestei firme este aprovizionarea si desfacerea cu amanuntul a marfurilor alimentare si nealimentare a produselor complementare. In capitolul 2 am prezentat Balanta de verificare ca metoda a contabilitatii din punct de vedere teoretic. Balanta de verificare este procedeul contabil ce asigura preluarea sumelor din conturi in bilantul contabil. Ea indeplineste functia de control a corectitudinii dublei inregistrari. Totusi, exista si tipuri de erori ce nu se pot identifica cu ajutorul balantei, necesitand verificari suplimentare. Balantele de verificare se pot clasifica dupa natura conturilor si dupa numarul de egalitati pe care le contin. Acestea se intocmesc lunar, oferind informatii centralizate asupra surselor, mijloacelor si procedeelor economice inregistrate in conturi.
37

In capitolul 3 am incercat sa prezint pe scurt esentialele operatiuni care au avut loc in cursul unei luni la S.C.Cerbul Carpatin Impex S.R.L. In concluzie si mai ales in opinia mea contabilitatea zilelor noastre are multe erori, din foarte multe puncte de vedere. Din punctul meu de vedere ii lipsesc aspecte foarte importante aferente planului de conturi sau a inregistrarii unor operatiuni, are multe lucruri care ii lipsesc, dar cum eu sunt doar o eleva nu prea am ce comenta in aceasta privinta; cu toate ca unii experti contabili mi-ar da dreptate.

BIBLIOGRAFIE
38

1. *** 2. Ministerul Finantelor 3. Octavian Bojian 4. Octavian Bojian 5. Mihai Epuran, Valeria Babaita 6. Violeta Isai 7. Violeta Isai 8. Violeta Isai, Gheorghe Negoescu 9. Mihai Ristea 10. Dumitru Visan

Legea contabilitatii, nr. 82/1991 Sistemul contabil al agentilor economici, Editura Economica, Bucuresti, 1994 Bazele contabilitatii, Editura Eficient, Bucuresti, 1997 Contabilitatea intreprinderilor, Editura Economica, Bucuresti, 1999 Bazele contabilitatii, Editura de Vest, Timisoara, 1994 Contabilitatea financiara, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2000 Aplicatii de contabilitate financiara, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2000 Contabilitate manual pentru clasa a X-a, Editura All Educational, Bucuresti, 2000 Contabilitatea intreprinderii, vol.I, Editura Margaritar, Bucuresti, 1997 Contabilitatea in comertul exterior, Editura Economica, Bucuresti, 1999

39