`

COLEGIUL TEHNIC ION CREANG TG. NEAM

LUCRARE DE SPECIALITATE PENTRU OBINEREA CERTIFICATULUI DE COMPETEN PROFESIONAL DE NIVEL III

SPECIALIZARE : TEHNICIAN,

ELECTRICIAN, ELECTRONIST-AUTO

NDRUMTOR: PROF. ZAM CRISTINEL CANDIDAT: CURC ALEXANDRA

2012

TEMA LUCRARII:

STUDIUL SURSELOR DE ENERGIE EOLIANA

I.Argument II.Continut propriu-zis 2.1.Energii regenerabile 2.2.Energie eoliana 2.3.Energia eoliana ,o solutie in dezvoltare durabila 2.4.Introducere in studiul eolienelor 2.5.Principiul 2.6.Particularitati 2.7.Componentele clasice ale unei eoliene 2.8.Importanta eolienelor 2.9.Doua parcuri eoliene, inaugurate in 2012, la Constanta si Galati III.Bibliografie IV.Anexe 22

3 4 4 6 6 9 11 11 16

27 32 31

I.Argument
Energia eoliana este o sursa de energie regenerabila, este o sursa care se regenereaza de la sine in scurt timp, fata de alte surse de energie neregenerabila cum ar fi combustibilii fosili. Cresterea alarmanta a poluarii cauzate de producerea energiei din arderea combustibililor fosili , devine din ce in ce mai importanta reducerea dependentei de acesti combustibili. Energia eoliana s-a dovedit deja a fi o solutie foarte buna la problema energetica globala. Utilizarea resurselor regenerabile se adreseaza nu numai producerii de energie, dar prin modul particular de generare reformuleaza si modelul de dezvoltare, prin descentralizarea surselor. Energia eolian este o surs de energie regenerabil generat din puterea vntului. Energia cinetic a vntului poate fi folosit pentru a roti nite turbine, care sunt capabile de a genera electricitate. Formarea vnturilor se datoreaz micrii Pmntului, astfel nct Soarele nu nclzete Pmntul uniform, fapt care creeaz micri de aer.

II.Continut propriu-zis
2.1.Energii regenerabile sunt considerate n practic, energiile care provin din surse care fie se regenereaz de la sine n scurt timp, fie sunt surse practice inepuizabile. Termenul de energie regenerabil se refer la forme de energie produse prin transferul energetic al energiei rezultate din procese naturale regenerabile. Astfel, energia luminii solare, a vnturilor, a apelor curgtoare, a proceselor biologice i a cldurii geotermale pot fi captate de ctre oameni utiliznd diferite procedee. Sursele de energie ne-rennoibile includ energia nuclear precum i energia generat prin arderea combustibililor fosili, aa cum ar fi ieiul, crbunele i gazele naturale. Aceste resurse sunt, n chip evident, limitate la existena zcmintelor respective i sunt considerate n general (a se vedea teoria academicianului romn Ludovic Mrazec de formare anorganic a ieiului i a gazelor naturale) ne-regenerabile. Dintre sursele regenerabile de energie fac parte: -energia eolian, uzual exprimat - energie de vnt -energia solar -energia apei -energia hidraulic, energia apelor curgtoare -energia mareelor, energia flux/refluxului mrilor i oceanelor -energie potenial osmotic -energia geotermic, energie ctigat din cldura de adncime a Pmntului -energie de biomas: biodiesel, bioetanol, biogaz Toate aceste forme de energie sunt, n mod tehnic, valorificabile putnd servi la generarea curentului electric, producerea de ap calde, etc. Actualmente ele sunt n mod inegal valorificate, dar exist o tendin cert i concret care arat c se investete insistent n aceast, relativ nou, ramur energetic.

Energie eolian
Energia eolian este generat prin transferul energiei vntului unei turbine eoliene. Vnturile se formeaz datorit nclzirii neuniforme a suprafeei Pmntului de ctre energia radiat de Soare care ajunge la suprafaa planetei noastre. Aceast nclzire variabil a straturilor de aer produce zone de aer de densiti diferite, fapt care creeaz diferite micri ale aerului. Energia cinetic a vntului poate fi folosit la antrenarea elicelor turbinelor, care sunt capabile de a genera electricitate. Unele turbine eoliene sunt capabile de a produce pn la 5 MW de energie electric, dei acestea necesit o vitez constant a vntului de aproximativ 5,5 m/s, sau 20 kilometri pe or. n puine zone ale Pmntului exist vnturi avnd viteze constante de aceast valoare, dei vnturi mai puternice se pot gsi la altitudine mai mare i n zonele oceanice.

Energie solar
Conceptul de "energie solar" se refer la energia care este direct produs prin transferul energiei luminoase radiat de Soare. Aceasta poate fi folosit ca s genereze energie electric sau s nclzeasc aerul din interiorul unor cldiri. Dei energia solar este rennoibil i uor de produs, problema principal este c soarele nu ofer energie constant n nici un loc de pe Pmnt. n plus, datorit rotaiei Pmntului n jurul axei sale, i deci a alternanei zi-noapte, lumina solar nu poate fi folosit la generarea electricitii dect pentru un timp limitat n fiecare zi. O alt limitare a folosirii acestui tip de energie o reprezint existena zilelor noroase, cnd potenialul de captare al energiei solare scade sensibil datorit ecranrii Soarelui, limitnd aplicaiile acestei forme de energie rennoibil.Nu exist nici un dezavantaj deoarece instalaiile solare aduc beneficii din toate punctele de vedere. Panourile solare produc energie electric 9h/zi (calculul se face pe minim; iarna ziua are 9 ore) Ziua timp de 9 ore aceste panouri solare produc energie electric i n acelai timp nmagazineaz energie n baterii pentru a fi folosit noaptea. Instalaiile solare sunt de 2 tipuri: termice i fotovoltaice. Cele fotovoltaice produc energie electric gratis. Cele termice ajut la economisirea gazului n proporie de 75% pe an. O cas care are la dispoziie ambele instalaii solare (cu panouri fotovoltaice i termice n vid) este considerat "FARA FACTURI" deoarece energia acumulat ziua n baterii este trimis n reea). Instalaiile solare funcioneaz chiar i atunci cnd cerul este nnorat. De asemenea sunt rezistente la grindin (n cazul celor mai bune panouri).

Energia regenerabil n lume

Investiiile globale anuale n energia regenerabil au crescut n ultimii ani de la 39 de miliarde de dolari n 2005 la 55 de miliarde de dolari n 2006. Pentru anul 2007 investiiile vor atinge un nivel de 100 miliarde dolari. Directiva european din anul 2005, cunoscut sub sintagma 20/20/20 stabilete c pn n 2020, UE trebuie s-i reduc cu 20% emisiile de noxe i s produc 20% din totalul energiei din surse regenerabile De asemenea statele Uniunii Europene trebuie s amestece treptat combustibilul tradiional utilizat n transport cu biocombustibil, astfel nct, pn n 2010, biodieselul s reprezinte 5,75% din motorina de pe pia, urmnd ca, n 2020, ponderea s creasc la 20%.

2.2.Energia eoliana
Istoria energiei eoliene
Energia eolian este energia vntului, o form de energie regenerabil. La nceput energia vntului era transformat n energie mecanic. Ea a fost folosit de la nceputurile umanitii ca mijloc de propulsie pe ap pentru diverse ambarcaiuni iar ceva mai trziu ca energie pentru morile de vnt. Morile de vnt au fost folosite ncepnd cu sec al 7-lea .Hr de peri pentru mcinarea grunelor. Morile de vnt europene, construite ncepnd cu sec al 12-lea n Anglia i Frana, au fost folosite att pentru mcinarea de boabe ct i pentru tierea butenilor, mrunirea tutunului, confecionarea hrtiei, presarea seminelor de in pentru ulei i mcinarea de piatr pentru vopselele de pictat. Ele au evoluat ca putere de la 25-30 KW la nceput pn la 1500 KW (anul 1988), devenind n acelai timp i loc de depozitare a materialelor prelucrate.Morile de vnt americane pentru ferme erau ideale pentru pomparea de ap de la mare adncime. Turbinele eoliene moderne transform energia vntului n energie electric producnd ntre 50-60 KW (diametre de elice ncepnd cu 1m)-2-3MW putere (diametre de 60-100m), cele mai multe genernd ntre 500-1500 KW. Puterea vntului este folosit i n activiti recreative precum windsurfing-ul. La sfritul anului 2010, capacitatea mondial a generatoarelor eoliene era de 194 400 MW. Toate turbinele de pe glob pot genera 430 Terawaior/an, echivalentul a 2,5% din consumul mondial de energie. Industria vntului implic o circulaie a mrfurilor de 40 miliarde euro i lucreaz n ea 670 000 persoane n ntreaga lume.rile cu cea mai mare capacitate instalat n ferme eoliene sunt China, Statele Unite, Germania i Spania. La nceputul anului 2011, ponderea energiei eoliene, n totalul consumului intern era de 24% n Danemarca, 14% n Spania i Portugalia, circa 10% n Irlanda i Germania, 5,3% la nivelul UE; procentul este de 3% n Romnia la nceputul anului 2012. La aceeai dat n Romnia existau peste o mie de turbine eoliene, jumtate dintre ele fiind n Dobrogea.

2.4.Energia eoliana, o solutie in dezvoltarea durabila

Conceptul de dezvoltare durabila desemneaza totalitatea formelor si metodelor de dezvoltare socio-economica, al caror fundament il reprezinta in primul rand asigurarea unui echilibru intre aceste sisteme socio-economice si elementele capitalului natural. Cea mai cunoscuta definitie a dezvoltarii durabile este cu siguranta cea data de Comisia Mondiala pentru Mediu si Dezvoltare (WCED) in raportul 'Viitorul nostru comun',cunoscut si sub numele de Raportul Brundtland: 'dezvoltarea durabila este dezvoltarea care urmareste satisfacerea nevoile prezentului, fara a compromite posibilitatea generatiilor viitoare de a-si satisface propriile nevoi'. Dezvoltarea durabila urmareste si incearca sa gaseasca un cadru teoretic stabil pentru luarea deciziilor in orice situatie in care se regaseste un raport de tipul om/mediu, fie ca e vorba de mediu inconjurator, economic sau social.

Desi initial dezvoltarea durabila s-a vrut a fi o solutie la criza ecologica determinata de intensa exploatare industriala a resurselor si degradarea continua a mediului si cauta in primul rand prezervarea calitatii mediului inconjurator, in prezent conceptul s-a extins asupra calitatii vietii in complexitatea sa, si sub aspect economic si social. Obiect al dezvoltarii durabile este acum si preocuparea pentru dreptate si echitate intre state, nu numai intre generatii. Una dintre directiile sugerate de organismele internationale pentru a instaura o dezvoltare durabila este acordarea unei atentii deosebite asupra producerii si utilizarii de energie pe cale neconventionala. Cea mai buna modalitate de a realiza acest obiective este utilizarea energiilor regenerabile. Raportul Grupului de Experti Interguvernamental asupra Evolutiei Climei (GIEC) publicat in Februarie 2007, readuce in discutie dezvoltarea surselor de energie naturala regenerabila, printre care cea eoliana, daca se doreste pastrarea unui nivel rezonabil de confort in tarile dezvoltate si cresterea considerabila a celui din tarile sarace. Hermann Scheer (Presedinte EUROSOLAR; Director General al Consiliului International pentru Energia Regenerabil -"WCRE"; Presedintele Forului Parlamentar International pentru Energiile Regenerabile) tine sa precizeze in cadrul unei pledoarii urmatoarele: "In materie de aprovizionari cu energie la nivel mondial, exista vesti bune si vesti rele. Cele rele? Petrolul se termina. Cele bune? Petrolul se termina. Si nu numai el: mai devreme sau mai tarziu, toate energiile fosile vor avea aceeasi soarta, chiar si uraniul care alimenteaza centralele nucleare. Disponibil sub forma lichida, usor de utilizat, petrolul a devenit energia cea mai curenta, "aurul negru" al secolului al XX-lea. Dar a fost dintotdeauna clar ca intr-o zi se va termina. Cum nimeni nu stia exact cand, problema a fost pusa deoparte. Dispozitia alarmista care domneste astazi printre sefii de stat arata ca acestia administrau problema de pe o zi pe alta, pe cand continua sa creasca dependenta noastra de aceasta resursa in declin. De fapt, problema de a sti cat timp vor mai dura rezervele nu ajunge decat pe locul trei in randul preocuparilor, caci, inainte de a fi epuizat resursele disponibile, lumea "civilizata" va fi atins un nivel insuportabil de distrugeri ale mediului inconjurator. Daca e sa credem rezultatele cercetarilor Grupului de Experti Interguvernamental asupra Evolutiei Climei (GIEC), va trebui sa se fi redus cu cel putin 60% emisiile de gaze cu efect de sera in 2050 pentru a evita o prabusire economica si ecologica. Astfel, cu mult inainte de epuizarea reala a surselor, sistemul mondial de aprovizionare cu energie primara este intr-o stare precara si dezastruoasa. De aceea sau luat initiative la Summitul G-8 de la Sankt Petersburg din iulie 2006. Eforturi iluzorii: renasterea energiei nucleare in lumea intreaga si promovarea "carbunelui curat" pentru productia de electricitate pleaca de la postulatul ca sistemul energetic mondial ar putea ramane neschimbat daca nu ar avea impact asupra emisiilor de gaze cu efect de sera si asupra schimbarii climatice. Din acest motiv, cereri presante sunt facute pe langa tarile producatoare pentru a-si mari cotele si pentru ca retele internationale de aprovizionare sa fie intarite, chiar daca acest lucru intra in contradictie cu obiectivele de protectie a climei. Prezentate si
8

ele inainte de a se dezvolta, energiile regenerabile nu joaca decat un rol marginal in acest gen de initiative. Cu toate acestea, de mult timp ar fi trebuit sa facem din ele o prioritate strategica absoluta. S-a pretins ca potentialul "regenerabilelor" nu este suficient pentru a inlocui energiile nucleare si fosile si ca este prea costisitor sa fie dezvoltate la scara mare. Ceea ce inseamna sa sustinem ca ele constituie o povara economica si sociala inacceptabila. In plus, unii afirma ca aceasta mutatie ar lua prea mult timp, acest lucru insemnand ca, pentru deceniile care vin, accentul trebuie sa ramana asupra centralelor conventionale. Fara a uita acest argument: problema stocarii energiilor regenerabile tot nu a fost rezolvata. Daca privim de aproape, nici unul din argumentele mentionate nu este convingator. Utilizarea directa sau indirecta a energiei solare, a vantului, a apei, a biomasei si a valurilor furnizeaza planetei noastre in fiecare zi - sub forma de vant necaptat, de caldura solara nerecuperata etc. - de 15.000 de ori mai multa energie decat consuma omenirea. O centrala eoliana poate fi instalata intr-o saptamana, pe cand o centrala termica clasica cere intre cinci si cincisprezece ani. Solutii exista deja pentru a remedia intermitenta unor filiere precum cea solara si cea eoliana. Posibilitatile de a dezvolta rapid locul energiilor regenerabile in buchetul energetic, cu scopul de a ne indrepta spre un sistem bazat numai pe aceste filiere, au fost puse in evidenta cu diverse ocazii: astfel, din 1978, grupul din Bellevue a dezvoltat un asemenea scenariu pentru Franta si, un an mai tarziu, Union of Concerned Scientists (Grupul Oamenilor de Stiinta Responsabili) facea acelasi lucru pentru Statele Unite. Singurele costuri direct legate de productia de energii regenerabile sunt cele ale dezvoltarii tehnologiei. Costul combustibililor nu mai trebuie atunci platit - biomasa constituind singura exceptie, caci munca agricola si forestiera trebuie remunerata. Costurile legate de echipament se vor diminua o data cu dezvoltarea productiei la scara mare si ameliorarea continua a tehnologiilor. Aceasta pe cand energia conventionala va creste constant ca pret. Daca aceasta dezvoltare se desfasoara in acelasi ritm, productia de electricitate de origine nucleara si fosila urmeaza sa fie inlocuita in aproximativ patruzeci de ani. Cat priveste supracosturile, ele se vor diminua din cauza cresterii pretului energiilor conventionale. Acest lucru inseamna ca, inainte chiar de 2020, pretul electricitatii regenerabile va fi mai mic decat cel al electricitatii generate in noi centrale nucleare si termice, accelerand si mai mult tranzitia energetica. Un potential de substitutie similar poate fi realizat si in domeniul caldurii si al carburantilor. Exista deja case individuale si in curand zgarie-nori care raspund propriilor lor nevoi datorita energiilor regenerabile. Totalul suprainvestitiilor este compensat in zece sau douazeci de ani de economiile de combustibili astfel obtinute. Dezvoltarea masinilor hibride trebuie sa permita si inlocuirea carburantilor fosili cu biocarburanti si motorizari electrice utilizand noi tehnologii ale bateriilor. Posibilitatea de a merge spre o lume post-fosila si post-nucleara nu este intotdeauna perceputa ca atare; de fapt, existenta acestei oportunitati este chiar negata
9

in continuare. Sistemul nostru depasit, cu structurile sale de intreprinderi asociate, este perceput ca gravat in marmura. Consideram demonstrat faptul ca este tehnologic neutru fata de alte surse de energie ale caror costuri sunt privite in mod izolat, pe cand ar trebui sa se compare sistemele energetice in globalitatea lor. Aceasta viziune tradeaza o lipsa completa de cunostinte de baza in tehnologii si sociologie, legate de energie. Una dintre posibilitatile energetice evidentiate de Hermann Scheer in pledoaria sa, este energia eoliana.

2.5.Introducere in studiul eolienelor

Moara de vant este strmosul generatoarelor eoliene (Fig.1). Ea a aprut in Evul Mediu in Europa. Ea a functionat la inceput cu ax vertical. Mai tarziu, morile se orientau dupa directia vantului si au fost puse panze pentru a capta mai bine energia vantului(Fig.2).

Fig.1 Fig.2. Prima moara de vant cu pale profilate a aparut in secolul doisprezece. Chiar daca era foarte simpla, este totusi vorba de prima cercetare aerodinamica a palelor. Acestea au fost utilizate in principal pentru pomparea apei sau pentru macinarea graului. In perioada Renasterii, inventatori celebrii ca Leonardo da Vinci s-au interesat foarte intens de morile de vant, ceea ce a condus la numeroase inovatii, uneori inutile. De atunci, morile s-au inmultit considerabil in Europa. Revolutia industrial a oferit un nou inceput pentru morile de vant, prin aparitia de noi materiale. In consecinta, utilizarea metalului a permis modificare formei turnului si cresterea considerabila a masinilor pe care le numim pe scurt 'eoliene'(Fig.3). Evolutia electricitatii in secolul XX a determinat aparitia primelor eoliene moderne (Fig.4). Este studiat profilul palelor, iar inginerii se inspira dupa profilul aripilor de avion. In prezent, eolienele sunt, aproape in totalitate cu ax orizontal, cu exceptia modelelor cu ax vertical ca cele cu rotor Savonius si Darrieus, care sunt inca utilizate, dar sunt pe cale de disparitie. Ultimele inovatii permit functionarea eolienelor cu viteza variabila, respectiv reglarea vitezei turbinei eoliene in functie de viteza vantului.

10

Fig.3.

Fig.4

11

2.6.Principiul de func ionare

Energia de origine eoliana face parte din energiile regenerabile. Aero-generatorul utilizeaza energia cinetica a vantului pentru a antrena arborele rotorului sau: aceasta este transformat in energie mecanica, care la randul ei este transformata in energie electrica de catre generatorul cuplat mecanic la turbina eoliana. Acest cuplaj mecanic se poate face fie direct, daca turbina si generatorul au viteze de acelasi ordin de marime, fie se poate realiza prin intermediul unui multiplicator de viteza. In sfarsit, exista mai multe posibilitati de a utiliza energia electrica produsa: fie este stocata in acumulatori, fie este distribuita prin intermediul unei retele electrice, fie sunt alimentate sarcini izolate. Sistemele eoliene de conversie au si pierderi. Astfel, se poate mentiona un randament de ordinul a 59 % pentru rotorul eolienei, 96% al multiplicatorului. Trebuie luate in considerare, de asemenea, pierderile generatorului si ale eventualelor sisteme de conversie.

2.7.Particularitati:
Tipuri de instalari O eoliana ocupa o suprafata mica pe sol. Acesta este un foarte mare avantaj, deoarece perturba putin locatia unde este instalata, permitand mentinerea activitailor industriale sau agricole din apropiere. Se pot intalni eoliene numite individuale, instalate in locatii izolate. Eoliana nu este racordata la retea, nu este conectata cu alte eoliene, energia produsa este trimisa la un consumator individual.In caz contrar, eolienele sunt grupate sub forma unor ferme eoliene (fig.5). Instalarile se pot face pe
12

sol, sau, din ce in ce mai mult, in largul marilor (fig.6), sub forma unor ferme eoliene offshore, in cazul carora prezenta vantului este mai regulata. Acest tip de instalare reduce dezavantajul sonor si amelioreaz estetica.

fig.5

fig.

13

Orientarea axului Exist mai multe tipuri de eoliene. Se disting insa doua mari familii: eoliene cu ax vertical si eoliene cu ax orizontal. Indiferent de orientarea axului, rolul lor este de a genera un cuplu motor pentru a antrena generatorul. Eoliene cu ax vertical Pilonii eolienelor cu ax vertical sunt de talie mica, avand inaltimea de 0,1 - 0,5 din inaltimea rotorului. Aceasta permite amplasarea intregului echipament de conversie a energiei (multiplicator, generator) la piciorul eolienei, facilitand astfel operatiunile de intretinere. In plus, nu este necesar utilizarea unui dispozitiv de orientare a rotorului, ca in cazul eolienelor cu ax orizontal. Totusi, vantul are intensitate redus la nivelul solului, ceea ce determina un randament redus al eolienei, aceasta fiind supusa si turbulentelor de vant. In plus, aceste eoliene trebuiesc antrenate pentru a porni, pilonul este supus unor solicitari mecanice importante. Din acest motive, in prezent, constructorii de eoliene s-au orientat cu precadere catre eolienele cu ax orizontal. Cele mai raspandite doua structuri de eoliene cu ax vertical se bazeaz pe principiul tractiunii diferentiale sau a variatiei periodice a incidentei: Rotorul lui Savonius in cazul caruia, functionarea se bazeaz pe principiul tractiunii diferentiale. Eforturile exercitate de vant asupra fiecareia din fetele unui corp curbat au intensitati diferite. Rezulta un cuplu care determin rotirea ansamblului.

14

Rotorul lui Darrieus se bazeaza pe principiul variatiei periodice a incidentei. Un profil plasat intr-un curent de aer, in functie de diferitele unghiuri, este supus unor forte ale caror intensitate si directie sunt diferite. Rezultanta acestor forte determina aparitia unui cuplu motor care roteste dispozitivul.

Eoliene cu ax orizontal Functionarea eolienelor cu ax orizontal se bazeaza pe principiul morilor de vant. Cel mai adesea, rotorul acestor eoliene are trei pale cu un anumit profil aerodinamic, deoarece astfel se obtine un bun compromis intre coeficientul de putere, cost si viteza de rotatie a captorului eolian, ca si o ameliorare a aspectului estetic, fata de rotorul cu doua pale (fig.7). Eolienele cu ax orizontal sunt cele mai utilizate, deoarece randamentul lor aerodinamic este superior celui al eolienelor cu ax vertical, sunt mai putin supuse unor solicitari mecanice importante si au un cost mai scazut.

15

fig.7 Exista doua categorii de eoliene cu ax orizontal: Amonte: vantul sufla pe fata palelor, fata de directia nacelei. Palele sunt rigide, iar rotorul este orientat, cu ajutorul unui dispozitiv, dupa directia vantului (fig.8) Aval: vantul sufla pe spatele palelor, fata de nacela. Rotorul este flexibil si se autoorienteaza (fig.9)

fig.8

fig.9

Dispunerea amonte a turbinei este cea mai utilizata, deoarece este mai simpla si da cele mai bune rezultate la puteri mari: nu are suprafete de directionare, eforturile de manevrare sunt mai reduse si are o stabilitate mai bun. Palele eolienelor cu ax
16

orizontal trebuiesc totdeauna, orientate in functie de directia si forta vantului. Pentru aceasta, exista dispozitive de orientare a nacelei pe directia vantului si de orientare a palelor, in functie de intensitatea acestuia. In prezent, eolienele cu ax orizontal cu rotorul de tip elice, prezinta cel mai ridicat interes pentru producerea de energie electrica la scara industriala.

2.8.Componentele clasice ale unei eoliene

Butucul este prevzut cu un sistem pasiv (aerodinamic), activ (hidraulic) sau mixt (active stall) care permite orientarea palelor pentru controlul vitezei de rotaie a turbinei eoliene (priza de vnt). Controlul activ, prin motoare hidraulice, numit i "pitch control". Acest sistem asigur modificarea unghiului de inciden a palelor pentru a valorifica la maximum vntul instantaneu i pentru a limita puterea n cazul n care vntul depete viteza
17

nominal. n general, sistemul rotete palele n jurul propriilor axe (micare de pivotare), cu cteva grade, n funcie de viteza vntului, astfel nct palele s fie poziionate n permanen sub un unghi optim n raport cu viteza vntului, astfel nct s se obin n orice moment puterea maxim. Sistemul permite limitarea puterii n cazul unui vnt puternic (la limit, n caz de furtun, trecerea palelor n "drapel"). Controlul aerodinamic pasiv, numit i "stall control". Palele eolienei sunt fixe n raport cu butucul turbinei. Ele sunt concepute special pentru a permite deblocarea n cazul unui vnt puternic. Deblocarea este progresiv, pn cnd vntul atinge viteza critic. Acest tip de control este utilizat de cea mai mare parte a eolienelor, deoarece are avantajul c nu necesit piese mobile i sisteme de comand n rotorul turbinei. Ultimul tip de control, vizeaz utilizarea avantajelor controlului pasiv i al celui activ, pentru a controla mai precis conversia n energie electric. Acest sistem este numit control activ cu deblocare aerodinamic, sau "active stall". El este utilizat pentru eolienele de foarte mare putere.

Palele sau captorul de energie sunt realizate dintr-un amestec de fibr de sticl i materiale compozite. Ele au rolul de a capta energia vntului i de a transfera rotorului turbinei. Profilul lor este rodul unor studii aerodinamice complexe, de el depinznd randamentul turbinei. Astfel: Diametrul palelor (sau suprafaa acoperit de acestea) este n funcie de puterea dorit:

18

Limea palelor determin cuplul de pornire, care va fi cu att mai mare cu ct palele sunt mai late; Profilul depinde de cuplul dorit n funcionare;

Exemplu de profil al extremitii unei pale a unei eoliene (Sursa: Societatea Laborelec- Belgia)

Numrul de pale depinde de eolian. n prezent, sistemul cu trei pale este cel mai utilizat, deoarece asigur limitarea vibraiilor, a zgomotului i a oboselii rotorului, fa de sistemele mono-pal sau bi-pal. Coeficientul de putere este cu 10 % mai mare pentru sistemul bi-pal fa de cel mono-pal, iar creterea este de 3% ntre sistemul cu trei pale fa de dou pale. n plus, este un compromis bun ntre cost i viteza de rotaie a captorului eolian i avantaje din punct de vedere estetic pentru sistemul cu trei pale, fa de cel cu dou pale.

19

Schema eolienelor mono-pal, bi-pal i cu trei pale (Sursa: Societatea Laborelec- Belgia)

Arborele primar: este arborele rotorului turbinei eoliene. Se mai numete arborele lent, deoarece el se rotete cu viteze de ordinul a 20 - 40 rot/min. Prin intermediul multiplicatorului, el transmite micarea, arborelui secundar. Multiplicatorul mecanic de vitez permite transformarea puterii mecanice, caracterizat de cuplu mare i vitez mic specific turbinei eoliene, n putere de vitez mai ridicat, dar cuplu mai mic. Aceasta deoarece viteza turbinei eoliene este prea mic, iar cuplul prea mare, pentru a fi aplicate direct generatorului. Multiplicatorul asigur conexiunea ntre arborele primar (al turbinei eoliene) i arborele secundar (al generatorului). Exist mai multe tipuri de multiplicatoare, cum ar fi: Multiplicatorul cu una sau mai multe trepte de roi dinate, care permite transformarea micrii mecanice de la 19-30 rot/min la 1500 rot/min. Axele de rotaie ale roilor dinate sunt fixe n raport cu carcasa. Multiplicatorul cu sistem planetar, care permite obinerea unor rapoarte de transmisie mari, ntr-un volum mic. n cazul acestora, axele roilor numite satelii nu sunt fixe fa de carcas, ci se rotesc fa de celelalte roi. Exist i posibilitatea antrenrii directe a generatorului, fr utilizarea unui multiplicator.

20

Imagine din interiorul unei nacele: n prim-plan multiplicatorul, n planul secund generatorul.(Sursa: Societatea Laborelec-Belgia)

Sistemul de rcire Sunt prevzute sisteme de rcire, att pentru multiplicatorul de vitez ce transmite eforturile mecanice ntre cei doi arbori, ct i pentru generator. Ele sunt constituite din radiatoare de ap sau ulei i ventilatoare. Rcirea cu ulei este utilizat pentru multiplicatoare. Arborele generatorului sau arborele secundar antreneaz generatorul electric, sincron sau asincron, ce are una sau dou perechi de poli. El este echipat cu o frn mecanic cu disc (dispozitiv de securitate), care limiteaz viteza de rotaie n cazul unui vnt violent. Pot exista i alte dispozitive de securitate. Generatorul electric asigur producerea energiei electrice. Puterea sa atinge 4,5 MW pentru cele mai mari eoliene. n prezent se desfoar cercetri pentru realizarea unor eoliene de putere mai mare (5 MW). Generatorul poate fi de curent continuu sau de curent alternativ. Datorit preului i randamentului, se utilizeaz, aproape n totalitate, generatoare de curent alternativ. Generatoarele de curent alternativ pot fi sincrone sau asincrone, funcionnd la vitez fix sau variabil. Generatorul sincron: Generatorul sincron sau maina sincron (MS) se poate utiliza n cazul antrenrii directe, respectiv legtura mecanic dintre arborele turbinei eoliene i cel al generatorului se realizeaz direct, fr utilizarea unui multiplicator. n consecin, generatorul este conectat la reea prin intermediul unui convertor static. Dac generatorul este cu magnei permaneni, el poate funciona n mod autonom, neavnd nevoie de excitaie. Excitaie electric. Bobinele circuitului de excitaie (situate pe rotor) sunt alimentate n curent continuu, prin intermediul unui sistem de perii i inele colectoare fixate pe arborele generatorului. Alimentarea se poate face prin intermediul unui redresor, ce
21

transform energia de curent alternativ a reelei, n curent continuu. Exist ns mai multe metode de realizare a excitaiei. Generatoarele sincrone cu excitaie electric sunt cele mai utilizate n prezent. Cu magnei permaneni (MSMP). Sursa cmpului de excitaie o constituie magneii permaneni situai pe rotor, fiind astfel independent de reea. Acest tip de main are tendina de a fi din ce n ce mai utilizat de ctre constructorii de eoliene, deoarece ea funcioneaz autonom, iar construcia n ansamblu, este mai simpl. Generatorul asincron: Maina asincron (MAS) este frecvent utilizat, deoarece ea poate suporta uoare variaii de vitez, ceea ce constituie un avantaj major pentru aplicaiile eoliene, n cazul crora viteza vntului poate evolua rapid, mai ales pe durata rafalelor. Acestea determin solicitri mecanice importante, care sunt mai reduse n cazul utilizrii unui generator asincron, dect n cazul generatorului sincron, care funcioneaz n mod normal, la vitez fix. Maina asincron este ns puin utilizat pentru eoliene izolate, deoarece necesit baterii de condensatoare care s asigure energia reactiv necesar magnetizrii. Cu rotor bobinat. nfurrile rotorice, conectate n stea, sunt legate la un sistem de inele i perii ce asigur accesul la nfurri, pentru conectarea unui convertor static n cazul comenzii prin rotor (maina asincron dublu alimentat MADA). n scurt-circuit. Rotorul este construit din bare ce sunt scurtcircuitate la capete prin intermediul unor inele. nfurrile rotorice nu sunt accesibile.

Imagine din interiorul unei nacele (Sursa: Societatea Laborelec-Belgia)

Sistemul electronic de control a funcionrii generale a eolienei i a mecanismului de orientare. El asigur pornirea eolienei, reglarea nclinrii palelor, frnarea, ca i orientarea nacelei n raport cu vntul Sistemul de rcire Sunt prevzute sisteme de rcire, att pentru multiplicatorul de vitez ce transmite eforturile mecanice ntre cei doi arbori, ct i pentru generator. Ele sunt constituite din
22

radiatoare de ap sau ulei i ventilatoare. Rcirea cu ulei este utilizat pentru multiplicatoare. Dispozitivele de msurare a vntului sunt de dou tipuri: o giruet pentru evaluarea direciei i un anemometru pentru msurare vitezei. Informaiile sunt transmise sistemului numeric de comand, care realizeaz reglajele n mod automat.

Imagine a dispozitivelor de msurare a vntului (Sursa: Societatea Laborelec-Belgia)

Sistemul de orientare a nacelei este constituit dintr-o coroan dinat (cremalier) echipat cu un motor. El asigur orientare eolienei i "blocarea" acesteia pe axa vntului, cu ajutorul unei frne. Pilonul Pilonul este, n general, un tub de oel i un turn metalic. El susine turbina eolian i nacela. Alegerea nlimii este important, deoarece trebuie realizat un bun compromis ntre preul de construcie i expunerea dorit la vnt. n consecin, odat cu creterea nlimii, crete viteza vntului, dar i preul. n general, nlimea pilonului este puin mai mare dect diametrul palelor. nlimea eolienelor este cuprins ntre 40 i 80 de metri. Prin interiorul pilonului trec cablurile care asigur conectarea la reeaua electric.

Imaginea pilonului unei eoliene(Sursa: Societatea Laborelec-Belg)

23

2.9.Importanta eolienelor
Situatia actuala Noile cerinte in domeniul dezvoltrii durabile au determinat statele lumii sa isi puna problema metodelor de producere a energiei si sa creasca cota de energie produsa pe baza energiilor regenerabile. Protocolul de la Kyoto angajeaza statele semnatare sa reduca emisiile de gaze cu efect de sera. Acest acord a determinat adoptarea unor politici nationale de dezvoltare a eolienelor si a altor surse ce nu degaja bioxid ce carbon. Trei factori au determinat ca solutia eolienelor sa devina mai competitiva: . noile cunostinte si dezvoltarea electronicii de putere; . ameliorarea performantelor aerodinamice in conceperea turbinelor eoliene; . finantarea nationala pentru implantarea de noi eoliene.

In prezent, pe plan mondial, ponderea energiilor regenerabile in producerea energiei electrice, este scazut. Se poate spune ca potentialul diferitelor filiere de energii regenerabile, este sub-exploatat. Totusi, ameliorarile tehnologice au favorizat instalarea de generatoare eoliene, intr-un ritm permanent cresctor in ultimii ani, cu o evolutie exponentiala, avand o rata de crestere de 25% in 2003.

Filiera eoliana este destul de dezvoltata in Europa, detinand pozitia de lider in topul energiilor regenerabile. Acest tip de energie regenerabila asigura necesarul de energie electrica pentru 10 milioane de locuitori. Dealtfel, 90 % din productorii de eoliene de medie si mare putere, se afla in Europa.
24

Repartitia in Europa a energiei electrice produse pe baza eolienelor, arata diferente intre state. Germania este liderul pe piata europeana, in ciuda unei incetiniri in 2003 a instalarilor. Spania, pe pozitia a doua, continua sa instaleze intensiv parcuri eoliene. Danemarca este pe a treia pozitie, avand dezvoltate eoliene offshore si trecand la modernizarea eolienelor mai vechi de 10 ani. Costurile si eficienta unui proiect eolian trebuie sa tina seama atat de pretul eolienei, cat de cele ale instalrii si intretinerii acesteia, precum si de cel al vanzarii energiei. O eoliana este scumpa. Trebuiesc realizate inca progrese economice pentru a se putea asigura resursele dezvoltrii eolienelor. Se estimeaza ca instalarea unui kW
25

eolian, cost aproximativ 1000 Euro. Progresele tehnologice si productia in crestere de eoliene din ultimii ani, permit reducerea constanta a pretului estimat. Pretul unui kWh depinde de pretul instalarii eolienei, cat si de cantitatea de energie produsa anual. Acest pret variaza in functie de locatie si scade pe masura dezvoltarii tehnologice. In Germania si Danemarca, investitorii sunt fie mari grupuri industriale, fie particulari sau agricultori. Aceasta particularitate tinde sa implice populatia in dezvoltarea eolienelor. Energia eoliana este perceputa ca o cale de diversificare a productiei agricole. In Danemarca, 100000 de familii detin actiuni in energia eoliana. Filiera eoliana a permis, de asemenea, crearea de locuri de munca in diverse sectoare, ca cele de producere a eolienelor si a componentelor acestora, instalarii eolienelor, exploatarii si intretinerii, precum si in domeniul cercetarii si dezvoltarii. Se inregistreaza peste 15000 de angajati in Danemarca si 30000 in Germania, direct sau indirect implicati in filiera eoliana.

Avantaje n contextul actual, caracterizat de creterea alarmant a polurii cauzate de producerea energiei din arderea combustibililor fosili, devine dince n ce mai important reducerea dependenei de aceti combustibili. Energia eolian s-a dovedit deja a fi o soluie foarte bun la problema energetic global. Utilizarea resurselor regenerabile se adreseaza nu numai producerii de energie, dar prin modul particular de generare reformuleaza si modelul de dezvoltare, prin descentralizarea surselor. Energia eoliana in special este printre formele de energie regenerabila care se presteaza aplicatiilor la scara redusa.

26

Principalul avantaj al energiei eoliene este emisia zero de substane poluante i gaze cu efect de ser, datorit faptului c nu se ard combustibili. Nu se produc deeuri. Producerea de energie eolian nu implic producerea nici a unui fel de deeuri. Costuri reduse pe unitate de energie produs. Costul energiei electrice produse n centralele eoliene moderne a sczut substanial n ultimii ani, ajungnd n S.U.A. s fie chiar mai mici dect n cazul energiei generate din combustibili, chiar dac nu se iau n considerare externalitile negative inerente utilizrii combustibililor clasici. n 2004, preul energiei eoliene ajunsese deja la o cincime fa de cel din anii 80, iar previziunile sunt de continuare a scderii acestora, deoarece se pun n funciune tot mai multe uniti eoliene cu putere instalat de mai muli megawai. Costuri reduse de scoatere din funciune. Spre deosebire de centralele nucleare, de exemplu, unde costurile de scoatere din funciune pot fi de cteva ori mai mari dect costurile centralei, n cazul generatoarelor eoliene,costurile de scoatere din funciune, la captul perioadei normale de funcionare, sunt minime, acestea putnd fi integral reciclate. Dezavantaje La nceput, un important dezavantaj al produciei de energie eolian a fost preul destul de mare de producere a energiei i fiabilitatea relativ redus a turbinelor. n ultimii ani, ns, preul de producie pe unitate de energie electric a sczut drastic, ajungnd pn la cifre de ordinul 3-4 euroceni pe kilowatt or, prin mbuntirea parametrilor tehnici ai turbinelor. Un alt dezavantaj este i "poluarea vizual" - adic, au o apariie neplcut - i de asemenea produc "poluare sonor" (sunt prea glgioase). Alii susin c turbinele afecteaz mediul i ecosistemele din mprejurimi, omornd psri i necesitnd terenuri mari virane pentru instalarea lor. Argumente mpotriva acestora sunt c turbinele moderne de vnt au o apariie atractiv stilizat, c mainile omoar mai multe psri pe an dect turbinele i c alte surse de energie, precum generarea de electricitate folosind crbunele, sunt cu mult mai duntoare pentru mediu, deoarece creeaz poluare i duc la efectul de ser. Un dezavantaj practic este variaia n viteza vntului. Multe locuri pe Pmnt nu pot produce destul electricitate folosind puterea eolian, i din aceast cauz energia eolian nu este viabil n orice locaie. Perspective Energia eoliana este considerata ca una din optiunile cele mai durabile dintre variantele viitorului, resursele vantului fiind imense. Se estimeaza ca energia eoliana recuperabila la nivel mondial se situeaz la aproximativ 53 000 TWh (TerraWattor), ceea ce reprezinta de 4 ori mai mult decat consumul mondial actual de electricitate. In Europa, potentialul este suficient pentru asigurarea a cel putin 20% din necesarul de energie electric pana in 2020, mai ales daca se ia in considerare noul potential offshore.
27

Zgomotul

Scara zgomotelor(Sursa: Revue Sciences et Avenir, iulie 2004)

Chiar dac eolienele de prim generaie erau deranjante din punct de vedere sonor, se pare c n prezent, dezvoltrile tehnologice au permis reducerea considerabil a zgomotului produs de astfel de instalaii. Astfel, pe scara surselor de zgomot, eolienele se situeaz undeva ntre zgomotul produs de un vnt slab i zgomotul din interiorul unei locuine, respectiv la aproximativ 45 dB. Evoluia nivelului sonor n funcie de numrul de eoliene este logaritmic, respectiv instalarea unei a doua eoliene determin creterea nivelului sonor cu 3 dB i nu dublarea acestuia. Pentru diminuarea polurii sonore exist mai multe ci: - multiplicatoarele sunt special concepute pentru eoliene. n plus, se ncearc favorizarea acionrilor directe, fr utilizarea multiplicatoarelor. - profilul palelor face obiectul unor cercetri intense pentru reducerea polurii sonore determinat de scurgerea vntului n jurul palelor sau a emisiilor datorate nacelei sau pilonului. Arborii de transmisie sunt prevzui cu amortizoare pentru limitarea vibraiilor. - antifonarea nacelei permite, de asemenea, reducerea zgomotelor.

28

2.10.Doua parcuri eoliene, inaugurate in 2012, la Constanta si Galati

Furnizorul si distribuitorul de electricitate Electrica SA estimeaza ca la sfarsitul anului 2012 va pune in functiune cele doua parcuri eoliene pe care le construieste la Chirnogeni (judet Constanta) si Frumusita (judet-Galati). "In prezent se deruleaza procedura de achizitie a turbinelor eoliene pentru parcul eolian Frumusita, de 45 MW. In cursul lunii septembrie, urmeaza sa fie publicat anuntul de intentie pentru licitatia de turbine eoliene al parcului eolian Chirnogeni. Licitatia va fi demarata dupa obtinerea autorizatiei de constructie", se arata in datele transmise de Electrica SA, la solicitareaNewsIn. Parcul eolian de la Frumusita detine autorizatie de infiintare si are contractul de racordare semnat. Pentru parcul eolian Chirnogeni, se afla in curs de depunere documentatia pentru autorizatia de constructie, Electrica SA avand deja obtinut avizul tehnic de racordare. In cursul lunii august, urmeaza sa fie semnat constractul de racordare, spun oficialii companiei. Electrica SA este investitor unic la cele doua proiecte. Investitia totala in cele doua ferme eoliene s-ar putea ridica la circa 200 milioane euro. Oficialii societatii spuneau anul trecut ca parcul eolian de la Chirnogeni urma sa fie primul pus in functiune undeva la jumatatea lui 2011, astfel proiectele vor avea o intarziere de cel putin un an. O energie eolian diferit Aproape toi dintre noi au vzut turbinele eoliene - dispozitive care genereaz energia cu ajutorul lamelor, ce se nvrtesc de la fora vntului, acionnd asupra lor. Dar ideiile ingineriei moderne au depit morile de vnt clasice obinuite i s-au dezvoltat mai departe, crend o serie de variante, uneori, destul de neobinuite, pentru a obine energie electric din vnt. V prezentam o imagine n ansamblu a doar o duzin de aceste inovaii inginereti, concepute pentru a dezvolta energia "verde". Un zgrie-nori din vnt S-ar prea c Dumnezeu nsui a poruncit instalarea turbinelor eoliene pe zgrie-nori. ntr-adevr, la nlime, dup cum se tie, vntul sufl mai puternic, dect la suprafaa pmntului. Arhitecii britanici David Arnold si Alexa Ratzlaff propun s fie construite zgrie-nori speciale, scopul principal al crora ar fi doar generarea energiei eoliene. O astfel de cldire este n msur s furnizeze energie electric pentru dou mii de case particulare.

29

Turbinele eoliene la marginea drumului Maina, care circul pe drum cu o vitez mare, creeaz n jurul su o anumit turbulen. i designerul Pedro Gomes propune s-o foloseasc pentru a dezvolta energie "verde". Pentru aceasta trebuie doar de instalat de-a lungul traseului turbinele eoliene speciale, care prind acest flux de vnt, lsat n urma mainii.

Lanterne de strad Designerul industrial Arttu-Matti Immonen a creat conceptul de lmpi de strad, combinate cu turbinele eoliene. Aceste mori de vnt vor genera energia necesar pentru iluminatul strzilor. Iar surplusul va fi direcionat n reele oreneti.

30

Insula eolian Proiectul profesorului japonez Yuji Ohya de la Universitatea Kyushu presupune crearea unei mori de vnt familiare pentru noi. Numai c acestea vor fi (112 de metri n diametru) instalate n mas ntr-un singur loc. Deci, va fi o insul, creat de om, pentru dezvoltarea energiei eoliene.

Turbinele pe piloni electrice Stlpi electrice pot fi gsite n orice col al lumii, chiar i n cel mai ndeprtat. Pornind de la acest fapt, designerii francezi Nicolas Delon, Julien Choppin i Raphael Menard propun ca acetia s fie folosite ca suporturi pentru turbinele eoliene. Atunci
31

nu va fi nevoie nici de centrale electrice! Doar suporturi vor dezvolta i vor transporta energia electric n toat ara.

32

IV.Bibliografie
Bienvenu Cl.(1982),Ce este energia?,Edit.Tehnica, Bucuresti; Herbst C.,Letea I.(1974),Resursele energetice ale Pamantului, Edit.Stiintifica, Bucuresti; Vlad I.(1982), Energia vantului,Edit. Tehnica, Bucuresti; http ://www.sizilien-sicily-sicilia.de/Energie-uk.htm Departament Gnie Electrique, HEI http://valromeysolidaire.free.fr http://muextension.missouri.edu http://www.em.ucv.ro/eLEE/RO Wind energy barometer-EuroObserv'ER 2004 Revue Sciences et Avenir, iulie 2004

33

V.Anexe

Retea de eoliene

34

Darrieus Vertical-Axis Wind Turbine

35

Turbina de vnt conectata la generatoare de electricitate.

Turbine, generatoare eoliene

36