Tratamente stomatologice

la bolnavii cu afectiuni
cardiovasculare

Ce inseamna pacient cu afectiuni

cardiovasculare
Pacient

cu risc
Pacient anxios
Reactii vegetative accentuate
Necesita atentie deosebita

Anamneza
Datele ce sugereaza o afectiune
CV:

Dispneea
Durerea toracica
Palpitatiile
Tusea
Sincope
Edeme vesperale
Astenie, slabiciune
musculara
Cefalee, vertij
Dureri in membre,
raceala extremitatilor

Fond patologic
Obezitate,

HTA, DZ-risc
ateroscleroza, cardiopatie ischemica
Obezitate, DZ, hiperlipoproteinemieHTA esentiala
Sindrom febril, persoana cu suflu
cardiac endocardita infectioasa

Date asupra obiceiurilor alimentare

Dieta hipercalorica/
hiperlipidica
Ingestie excesiva
de sare

Date asupra
profesiei

 AHC

Investigarea

anamnestica a
tratamentelor efectuate

Endocardita Infectioasa
reprezinta infectia suprafetei endoteliale a inimii
(include sistemul valvular)
-afectiune relativ rara, care pune viata
pacientului in pericol.

Infectia de la nivelul endocardului se

dezvolta doar la persoanele cu defecte
preexistente la nivelul sistemului cardiac.
-poate aparea dupa o bacteremie cu
microorganismele implicate in etiologia
endocarditei;
bacterermia poate fi produsa prin simplul periaj /
masticatie, sau poate sa apara ca o consecinta a
unui proces periapical infectios, infectia tractului
urinar sau pneumonie
Procedurile de chirurgie orala sau simplele
tratamente stomatologice (mai ales cele in care
se actioneaza asupra mucoasei orale sau a altor
tesuturi contaminate) pot provoca bacteremii
care dureaza doar cateva minute

Pentru aparitia endocarditei sunt

necesare conditii independente:

-zona

de endoteliu lezata
-bacteremie produsa de
microorganisme aderente

 Multe

manopere invazive determina

bacteremia dar doar anumite bacterii
pot produce endocardite.

 Consecutiv

unei
bacteriemi se pot
dezvolta vegetatii
fibrina, plachete,
celulele liniei rosii
sangvine, cateva celule
din linia alba, si
microorganismele
infectante

 Bacteriile

care determina aparitia

endocarditei vegetatii fibroaseimpiedica deschiderea/inchiderea,
ruperea valvelor, abcese
perivalvulare-interferand cu
hemodinamica

Endocardita este rara la pacienti cu

afectiuni cardiace conform AHAindicatia
de antibioprofilaxie trebuie sa tina cont de
Riscul pentru endocardita a pacientului
Riscul de a produce bacteremie a unei
proceduri
Posibilele efecte adverse a agentului
antimicrobian soc anafilactic, decesul din
aceasta cauza este de 5-6 ori mai frecvent
decat de la EB
Aspecte legate de cost-beneficiu a
regimului profilactic indicat

Se impune
Informarea/

discutia cu pacientul
Consult cardiologic
In tarile cu ghiduri nationale legate
de profilaxia antimicrobianaadministarea ATB este obligatorie

 1992

The British Society for

Antimicrobial Chemotherapy (BSAC)
ATB pt toate procedurile sangerande
2006- BSAC recomanda ATB
1. Antecedente de EB
2. Valve artificiale
3. Shunturi chirurgicale pulmonare

2007-ADA recomandarile legate

de profilaxia ATB in
circumstante cu risc
Antecedente

de EB
Valve cardiace artificiale
Afectiuni cardiace congenitale :
defect cardiac cianogen nereparat
defect cardiac congenital reparat prin
protezare- primele 6 luni dupa
interventie
defect cardiac congenital reparat cu

 Pacient

cu transplant cardiac care au

dezvoltat disfunctii valvulare ulterior

Interventie chirurgicala
|
Atg patogeni in circulatia generala
|
bacteriemie
|
endocardul lezat
conglomerate microbiene

Agentii patogeni implicati:

Streptococul

viridans
Stafilococul aureu hemolitic
Stafilococul alb
Streptococul beta hemolitic
Bacili gram negativi: piocianic,
enterobacter
Fuzospirili
Candida

Afectiuni implicate in etiologia

endocarditei
Afectiuni

odonto-parodontale
Faringo-amigdalite
Sinuzite
Otite
Afectiuni ale tractului uro-genital
Afectiuni ale tubului digestiv

Afectiuni odonto-parodontale:
Dinti

incorect tratati endodontic

Pulpite netratate sau incorect tratate
Stomatite / gingivite
Pericoronarite
Parodontopatii cronice marginale
Supuratii periosoase
Osteite

Tratamente stomatologice
Atat incidenta cat si gravitatea
bacteriemiei cu origine la nivelul cavitatii
orale sunt proportionale cu gradul
inflamatiei si infectiei orale.
Pacientii cu risc de endocardita trebuie sa
isi mentina o igiena orala
corespunzatoare.
-periaj dentar corect
-dental floss
-controale regulate la medicul
stomatolog

Tratamente stomatologic care

necesita proflaxie antibiotica

- extractii dentare
- proceduri de parodontologie-chiuretaj
parodontal, planare radiculara, parodontometria
-inserarea implantelor
-reimplantarea dintilor avulsionati
-tratamente endodontice cu depasirea apexului
-anestezie intraligamentara
-igienizarea profilactica a dintilor, implantelor
daca credem ca se va produce sangerare

Profilaxia endocarditei nu este

recomandata:
-stomatologie restaurativa (protetica,
odontologie)- se impune administrarea de ATB
pentru cazuri cu sangerare abundenta
-anestezie locala (NU intraligamentara)
-tratament endodontic intraradicular (cimentare
pivot)
-pozitionare diga
-suprimare fire
-aplicare lucrare protetica mobilizabila sau lucrare
ortodontica mobilizabila
-amprente intraorale
-tratamente de fluorizare
-radiografii dentare

Masuri specifice pentru efectuarea

extractiei dentare
Aseptizare

/ igienizare a cavitatii

orale
Tratamentul leziunilor carioase
Extractia propriu-zisa fara delabrari
de mucoasa, fara rezectii de os

Masuri specifice in chirurgia

parodontala
Aseptizarea

cavitatii orale
Preoperator cu 5-7 se initiaza
antibioterapia
Postoperator 4 zile (7 zile daca se
sutureaza plaga)
Parodontopatiile juvenile
(Actinobacilului actinomicetem
comitans) Tetraciclina preop 250 mg
*4

Dinti parodontotici cu pungi gingivo-osoase,

mobilitate grad 2 -extractie

Incluzia dentara
Dinti

inclusi in totalitate fara semne

inflamatorii nu se face
odontectomia
Dinti semiinclusi - cu leziuni ale
mucoasei se face odontectomia,
NU decapusonarea

Lucrari protetice la bolnavii cu risc

de endocardita bacteriana
Slefuirea

fara lezarea parodontiului

marginal
Lucrarile protetice mobilizabile - sa
nu lezeze mucoasa prin crosete

Afectiuni odontale
Carii

simple superficiale tratament

asemanator cu pacientul sanatos
Cariile medii regim de urgenta
Cariile profunde coafaj indirect /
coafaj direct
Pulpotomia NU la bolnavii cu risc
major
Pulpectomia deschide vase de
sange

 Necroza

pulpara extractia
Reactiile periapicale pac cu risc
major / slab - extractia

Afectiuni cardiace cu risc pentru

endocardita

I.

Afectiuni cu risc major

Proteze valvulare, mecanice,
bioproteze sau valve
homogrefa

 Endocardita

bacteriana in

antecedente
Cardiopatie congenitala cianogena
(tetralogia Fallot)
Reconstructia chirurgicala a
sunturilor sistemice-pulmonare

 II.

Afectiuni cu risc moderat

-Malformatii congenitale cardiace
-Disfunctii valvulare (reumatism
cardiac)
-Cardiomiopatie hipertrofica
-Prolaps de valva mitrala

In functie de riscul pentru

endocardita
Bolnav

cu risc major - igiena,

deficitara- dinte tratat endodontic
incorect extractia
-dinte cu proces periapical
-extractia
Bolnav cu risc minor , igiena orala
buna dinte cu proces periapical- RA

UN dinte fara risc de focar infectios

pentru endocardita
Dinte integru
Obturatie corespunzatoare, intr-o leziiune
carioasa superficiala /medie
Dinte insensibil la percutie axiala / laterala
Nu exista modificari de culoare a
mucoasei din dreptul apexului
Nu exista sensibulitate dureroasa la
palpare in dreptul apexului
Dinte perfect tratat endodontic

Profilaxia endocarditei nu este

recomandata

Pacienti cu risc neglijabil

-defect de sept atrial izolat
-defect de sept atrial operat, defect de sept
ventricular
- bypass pe artera coronara in antecedente
-prolaps de valva mitrala fara regurgitare
valvulara
-suflu cardiac fiziologic, functional
-Boala Kawasaki in antecedente fara disfunctie
valvulara
- febra reumatica in antecedente fara disfunctie
valvulara
-pacemaker cardiac cu defibrilator implantat

Profilaxia standard generala

Adulti: Amoxicillin: 2 g
Copil: 50 mg per kg
-adm oral cu 1 ora preop
Pacient nu poate lua medicatie orala
Adult Ampicillin: 2 g
Copil: 50 mg per kg
administrate IM or IV cu 30 minute
inainte de procedura

Pacient alergic la penicilina

1.Adult Clindamycin : 600 mg
Copil: 20 mg per kg
administrare orala cu o ora preop
2. Cefadroxil (Duricef) sau Cefalexin
(Biocef, Keflex)
Adult: 2 g
Copil: 50 mg per kg
administrate pe cale orala cu o ora inainte
de interventia chirurgicala
3. Azithromycin (Zithromax)
sau clarithromycin (Biaxin )
Adult: 500 mg
Copil: 15 mg per kg
administrate pe cale orala cu o ora preop

Esecurile profilaxiei antibiotice

Cresterea

rezistentei bacteriene

Simptomele endocarditei
Pseudogripa
Debut la doua-sase saptamani de la
manopera sangeranda (bacteremie
puternica debut < 2 sapt)
Febra, oboseala
Scadere in greutate
Transpiratii nocturne
Dureri articulare, musculare
Tuse persistenta
Cefalee

Semne clinice
Hemoragiile subunghiale
Aspectul cafea cu lapte
Aparitia petesiilor
Edeme la nivelul membrelor inferioare
Hematurie
Noduli Osler, leziunile Janeway
Petesii nedureroase

Complicatiile endocarditei
Insuficienta

cardiaca

Aritmii
Infarct
Glomerulonefrita

Diagnosticul endocarditei
Anamneza
Examen clinic
-sufluri cardiace preexistente
modificate sau nou aparute
-insuficienta cardiaca
-splenomegalie
-skin rashes
-sangerari la nivelul patului unghial

 Hemoculturi

efectuate pentru a
pune in evidenta prezenta bacteriilor
in curentul sangvin
Ecocardiograma vizualizarea
vegetatiilor

Tratamentul endocarditei
ATB

I.V. -6 saptamani
Valve afectate de infectie/ valve
artificiale interventia chirurgicala

Tulburarile de ritm
cardiac si implicatiile
lor in practica
stomatologica

Aritmiile cardiace
In

conditii normale cavitatiile inimii

(A, V) se contracta intr-o maniera
coordonata initiata de un semnal
electric de la nivelul nodului
sinoatrial (perete A drept)->semnal
electric transmis la niv A->contractia
A-> nod atrioventricular->unde are
loc intarzierea transmiterii impulsului
catre V (timp in care A se contracta
si golesc sangele in V)= unda p

 ->

sept interventricular prin

fasciculul His si ajunge la nivelul
fibrelor Purkinje-determinand
contractia V= complexul QRS pe ECG

VN

60-100 batai/ min la adulti

Frecventa crescuta copii

 Anomalii

ale ritmului cardiac derivate

din tulburari ale emiterii / conducerii
stimulului electric initiator al
activitatii cardiace

Date generale asupra tulburarilor

de ritm si conducere

Aritmiile

cardiace:
tahiaritmii/bradiaritmii
15% din populatie

Cauzele aritmiilor cardiace

Stres
Catecolamine
Consum alcool, tutun alte toxice
Hipoxia
Ischemia coronariana
Tulburari electrolitice
Miocardite infectioase
Disfunctii endocrine
Tulburari neurovegetative si psihice
Medicamentoase: digitalice, betablocante,
simpaticomimetice (adrenalina,
dopamina),vagolitice (atropina)

 Anomalii

mecanice: cresterea
presiunii in atrii ori in ventriculi,
rupturi de sept interventricular
Anomalii hemodinamice
Tulburari degenerative
Anomalii congenitale

Tahicardia

Bradicardia

Alte aritmii

Alcoolul

Beta-blocante

Alcool

Atropina

Blocante canal Ca

Amfetamine

Cofeina

Digitalice

Atropina

Epinefrina (adr)

morfina

Cocaina

nicotina

Digitalice, adr,

 Diagnosticul

aritmie-medic

cardiolog
Pregatirea preanestezica-medic
cardiolog
Medic stomatolog efectele aritmiei
asupra pacientului

 Sfera

OMF : inervatie vegetativa PS

manopere stomatologice ->
stimulare PS
- bradicardie agravare
-tahiaritmie- ameliorare

 Tahicardia

> 100 batai/min

Tahicardia paroxistica
supraventriculara
Etiologie: -idiopatica apare in absenta
unei cardiopatii organice
-in contextul unei cardiopatii
organice (IMA)
Clinic:
-aritmie de frecventa inalta 140-200
batai /minut
-crizele de palpitatie se instaleaza brusc,
dureaza timp variabil, se termina brusc

Tratamentul in criza :

Manopere de stimulare vagala,

CI: pacienti >75 ani, bolnavi cu
ateroscleroza, leziuni vasculare
cerebrale, tromboza sinusului
carotidian

Fibrilatie atriala
Aritmie cardiaca completa
Cauzele Fi.A. paroxistice
boli pulmonare
-subiecti sanatosi
Cauzele Fi.A. cronice
- valvulopatii mitrale
- cardiopatia ischemica
- cardiopatia hipertiroidiana

Pentru a reduce riscul de AVC la acest grup de

pacienti
se administreaza tratament anticoagulant cu
antagonisti de vitamina K warfarina
-tratament cu aspirina agent antiplachetar

TRATAMENTELE STOMATOLOGICE SE POT

EFECTUA DOAR DUPA INTRERUPEREA
TRATAMENTULUI ANTICOAGULANT DE
CATRE MEDICUL CARDIOLOG

Flutterul si fibrilatia ventriculara

Oprire

cardiaca -> moarte clinica

Bradiaritmiile
Bradiaritmiile sinusale

Scaderea numarului de
batai cardiace < 60 min
Reducerea frecventei de
emisie a stimulilor, de
catre nodul sinoatrial, are
drept origine alterarea
morfofunctionala a
acestui nodul, sau
alterarea reglari sale
vegetative

Clinic
Sindroame

de debit cardiac mic

oboseala, fatigabilitate
Insuficienta cardiaca congestiva
Insuficienta circulatorie cerebrala
Pauze lungi de activitate cardiaca
ameteli -> sincopa

Tratamentul bradicardiei

Atropina

Beta

adrenergice: Efedrina

Pacienti purtatori de pace-maker

cardiac
Aparat

utilizat in
unele boli care se
caracterizeaza prin
deficiente ale sist
excito -conductor,
avand rolul de a
stimula o activitate
regulata a inimii

 Avizul

cardiologului
pentru orice manopera
stomatologica
Nu necesita ATB
profilaxie

Proceduri care nu interfereaza Proceduri care interfereaza

Amalgator

Unit de diatermie

Lampa de fotopolimerizare

Proceduri de electro analgezie in

cab stomatologic

Scaun stomatologic

Litotripsia

Piesa de mana

RMN

Radiologia

TENS

Periuta de dinti electrica

Bai cu US de instrumentar

Apex locator
Testare electrica a vitalitatii
pulpare
Aparat cu microunde
Scaler piezoelectric

 Singura

modalitate de a evita acc

evitam utilizarea echipamentului
piezosurgery, ultrasonic scaler-riscul
fiecarui pacient e greu de evaluataparatura electrica la 30 cm distanta,
pacient in pozitie de supinatie
Utilizam cu precautie vasoconstrictori

Defectare pace-maker
Neregularitati

Bradicardie

de puls

Tratamentul in caz de urgenta

Intreruperea

sursei de perturbare
Oxigenoterapie activa
Absenta pulsului -> reanimare cardio
respiratorie

Profilaxia aritmiilor cardiace

Programarea pacientilor cu afectiuni
cardiace la primele ore
Psihoterapie, buna colaborare medicpacient
Monitorizare puls / TA in timpul
manoperelor stomatologice

Boala ischemica a inimii

Suferinta

miocardului datorata
scaderii aportului de oxigen

 Cauza

cea mai
frecventa a cardiopatiei
ischemice
ateroscleroza
coronariana

Factori de risc
Factori ireversibili
de risc
Varsta inaintata
Sex masculin
Antecedente de
aterom

Factori de risc
reversibili
Fumatul
Lipide in sange
HTA
DZ
Obezitate
Sindrom
metabolic

Etiopatogeneza si fiziopatologia
cardiopatiei ischemice
Ereditatea
Hipercolesterolemia
HTA
DZ
fumatul

Aterogeneza
Placa

de aterom - varietate de
prezentari clinice
Ruptura ateromului =>vindecare
spontana
Formare tromb de fibrina si placheteporneste in circulatie-trombembolism

 Miocardul

este irigat
de arterele coronare,
dreapta si stanga
Circulatia coronariana
caracter terminal =>
leziuni ischemice
coronariene
segmentare

Nivelul oxigenarii
miocardului
echilibru cerereoferta de oxigen
miocardic (cererea
> oferta =>
ischemia
miocardului)

 Nu

se administeaza adr in exces la

pac cu trat cu beta-blocante,
interactiunea poate provoca HTA si
compl. Cardiovasculare
Fir de retractie subgingival cu adrevitat

 Cresterea

contractilitatii miocardice
crestere consum oxigen miocardic
se produce in excesul de
catecolamine (hipersimpaticotonie,
anxietate, manie, durere)

Masuri speciale pentru

efectuarea tratamentelor
stomatologice
Stresul,

anxietatea, durerea pot

provoca criza de angina pectorala
Sedinte de tratament de scurta
durata, cu minim stres, dimineata
tarziu
Anestezie lcr asigura absenta
durerii-aspirare-inj IV det cresterea
tens arteriale, poate provoca aritmii

 Sedarea

este indicata la pacienti cu

episoade recente de angina
stabila/instabila- in cond de
spitalizare

Angina pectorala

= durere coronariana cu durata de

regula scurta, produsa de ischemie
miocardica ce inceteaza inainte de a
determina leziuni celulare
- angina pectorala de efort stabila
- angina pectorala instabila

Angina pectorala stabila

Durerea

coronariana este localizata

retrosternal si iradiaza in membrul
superior stang, pe marginea
cubitala,pana in ultimele doua
degete
Caracter de gheara
Dureri atipice care iradiaza baza
gat, dintii hemimandibulei stangi

 Declansata

de un efort de o anumita
intensitate, stres- determinad
eliberare de catecolamine
(adr/epinefrina), folosirea de
vasoconstrictori locali, fumatul
excesiv, surescitarea psihica,
pranzuri copioase
Durata 15 min

 In

vederea efectuarii trat stoma

sedare
Sedinta de trat min stresanta,
control saturatie oxigen, TA,puls

Tratamentul crizei
Repaus,

intrerupere manopera
stomatologica
Nitroglicerina administrata sublingual
Actiune 2-5 min de la adminstrare
dureaza pana la 20-30 min
Daca durerea nu cedeaza in
3min,suspicionam IM

Angina pectorala instabila

Forma

grava de angina pectorala,

risc de a se termina prin infarct
miocardic
Tablou clinic:
- durere intensa, indelungata
- se amelioreaza mai greu, incomplet
si temporar la repaus / nitroglicerina

 Trat

stomatologice doar cu avizul

medicului cardiolog, in spital

 Pac

post-angioplastie-trat amanate 6
luni,exceptie urgentele
Pac cu bypass coronar-nu se
administreza adr/epinefrina-pot
declansa aritmii
Pac cu stent vascular- ATB daca se
impune trat stoma in primele6 sapt
post op

Infarctul miocardic acut

Consta din necroza ischemica

a unei zone de miocard,
aparuta ca urmare a scaderii
bruste a fluxului sangvin
coronarian sau a unei cresteri
bruste, peste posibilitatile de
aport coronarian, a cererii
miocardice de oxigen

Tablou clinic

Durerea element dominant

- caracter coronarian
- localizari atipice
(epigastrice, in umeri,
interscapulovertebral)
- atroce-strivire, constrictie,
lovitura, presiune, arsura
- > 30 min
- nitratii / repaus nu elimina
durerea

 Pacient

anxios, agitat
Senzatia de slabiciune, sfarseala
Ameteli, transpiratii, senzatia de
confuzie
Greturi , varsaturi (semne de
hipertonie vagala)
Pulsul: accelerat sau rar

Profilaxia urgentelor determinate

de boala ischemica a inimii
Minimalizarea

stersului emotional a
pacientului cu maladii coronariene
premedicatie cu sedative
Atmosfera calma si relaxanta pentru
pacient in sala de asteptare si in
cabinet
Se evita zgomotul, agitatia,
manoperele brutale, dureroase,
traumatizante

 Evitarea

utilizarii anestezicelor cu
adaos de substante
vasoconstrictoare -> spasme
coronariene cresterea cantitatii de
catecolamine exo- endogene

 Medicul

cardiolog este solicitat sa isi

dea acordul pentru efectuarea
tratamentelor stomatologice
Medicul stomatolog verifica pacient
are asupra sa medicatia
vasodilatatoare (Nitroglicerina)

 INFARCTUL

MIOCARDIC IN
ANTECEDENTE DE 6 LUNI
CONSTITUE CONTRAINDICATIE
PENTRU ORICE TRATAMENT
STOMATOLOGIC

Hipertensiunea Arteriala
= cresterea presiunii arteriale sistolice si / sau
diastolice, la valori care determina cresterea
riscului pentru evenimente cardiovasculare.
VN: < 130 mm Hg presiunea arteriala sistolica
< 85 mm Hg presiunea arteriala diastolica

Categorie

sistolica

diastolica

optima

< 120

<80

normala

120-129

80-84

Normal inalta 130-139

85-89

HTA grad 1

140-159

90-99

HTA grad 2

160-179

100-109

HTA grad 3

>180

>110

HTA sistolica
isolata

>140

<90

Compendium of Cardiology 2008

 Cu

cat valorile presiunii arteriale sunt

mai ridicate, riscul pentru
evenimente cardio-vasculare este
mai mare

HTA sistolica si diastolica

1. HTA esentiala (idiopatica)
2. HTA secundara
- renala
- endocrina
- coarctatia de aorta
- HTA indusa de sarcina
- boli neurologice
- stressul acut: HTA psihogena,
hipoglicemia, sevrajul de alcool,
postoperator
- etilismul

Criza hipertensiva
-cresterea

brusca, marcata >

180/120 mmHg
- anxietate, transpiratii
-cefalee puternica, tulburari de
vedere, ameteli, voma, obnubilare->
coma, convulsii

Profilaxia crizelor de HTA

Depistarea persoanelor cu HTA
anamneza, masurarea TA persoane > 45
ani
Echilibrarea medicamentoasa a pacientilor
cu HTA - > ingrijiri stomatologice
Cunoasterea medicatiei pacientului
- evaluarea gravitatii bolii HTA
- medicatia nu trebuie intrerupta (exceptie
medicatia anticoagulanta)

 Evitarea

durerii, stressului,
manopere traumatizante, brutale
Evitarea vasoconstrictorilor din
substantele anestezice
Folosirea unor tehnici de anestezie
loco-regionala corecta (aspirarea)

 Monitorizarea

TA, puls pe toata

durata tratamentelor stomatologice

Insuficienta cardiaca

starea in care cordul nu mai este

capabil sa asigure irigatia
satisfacatoare cu sange a organelor
si tesuturilor, fara a recurge pentru
aceasta la cresterea presiunii de la
nivelul ventricului stang

 Apare

datorita
dezechilibrului intre
starea structurilor
cardiace solicitarile
la care este supus
cordul

 In

insuficienta miocardica-defectul
generator al insuficientei cardiace
disfunctia miocardica
Insuficienta cardiaca-defectele altor
structuri (embolia
pulmonara,pericardita constrictiva,
endocardita infectioasa)

Etiologia insuficientei cardiace

-in

evolutia unei cardiopatii

(valvulopatii, cardiopatie ischemica,
cardiomiopatie)

Tabloul clinic
Dispneea

cardiaca
Tusea cardiaca
Hipoperfuzia / staza in organele
digestive (inapetenta,balonare)
Ficatul de staza
Manifestarile sindromului hidropigenedemele cardiace

 La

nivelul tegumentelor paloare,

cianoza
Tahicardie
Jugulare turgescente
Presiunea arteriala scazuta

Clasificarea functionala NYHA

Clasa

I: activitatea fizica obisnuita

nu produce oboseala, dispnee,
palpitatii

Clasa

II: usoara limitare a activitatii

fizice. Bolnav asimptomatic in repaus
activitatea fizica obisnuita
determina oboseala, palpitatii,
dispnee

 Clasa

III : marcata limitare a

activitatii fizice. Bolnav asimptomatic
in repaus, activitatea fizica mai
usoara decat cea obisnuita ->dispnee

Clasa

IV: incapacitatea de a face

orice fel de activitate fara disconfort

Tratamentul
Regimul

alimentar
Cardiotonicele
(digitalicele,simpaticomimeticele,
nedigitalice-nesimpaticomimetice)
Diuretice
Vasodilatatoare

Tratamentele stomatologice
Pozitia

bolnavului:sezanda,
semisezanda
Folosirea de anestezice fara
adrenalina
Lipotimie-administrarea de oxigen pe
masca
ATB terapie

Alegerea substantei anestezice

pentru pacienti cu afectiuni cardio
vasculare
Inainte de efectuarea
anesteziei - medicul
trebuie sa stabileasca
daca pacientul poate
tolera fizic si psihic
tratamentul
stomatologic
-preanestezie medicul
trebuie sa stabileasaca
riscul relativ al fiecarui
pacient in parte

Influentele substantelor anestezice

asupra aparatului cardio-vascular

Actiune directa
miocard
vascularizatiei
periferice
SNC

Actiunea asupra miocardului

Modificarea

evenimentelor
electrofiziologice
Depresia miocardului-concentratia
substantei anestezice in sange

 Substantele

anestezice locale
- reducerea excitabilitatii electrice a
miocardului
- scade conductibilitatea
- scade forta de contractie

 In

cazul unui miocard hiperexcitabil

aritmie- actiunea substantelor
anestezice-avantaje terapeutice

 Concentratia

plasmatica a substantei
anestezice > valorile terapeutice
=>scaderea contractilitatii
miocardului
= > scaderea outputului

=> COLAPS

Cardio vascular
0,5-2.0 ug/ml fara manif CV
1,8-5.0 ug/ml actiune antidisritmica
5.0-10.00ug/ml
Depresia miocardului
Vasodilatatie periferica
>10.00ug/ml
Vasodilatatie, depresia miocardului

SNC
05-4 ug/ml actiune anticonvulsivanta

4.5-7.0 ug/ml depresia SNC excitabilitate

7.5-10.0 ug/ml convulsii tonico clonice
> 10.0 ug/ml depresia masiva SNC

Actiunea asupra vascularizatiei

periferice
Cocaina

vasoconstrictie
Majoritatea substantelor anestezice relaxarea musculaturii netede de la
nivelul peretilor vaselor de sange =>
vasodilatatie periferica

vasodilatatie periferica => creseterea

fluxului sangvin inspre/ si de la nivelul
zonei de punctie anestezica => creste
rata absorbtie substantei anestezice
- scurtarea duratei de actiune
- sangerare in timpul tratamentului
- cresterea concentratiei in sange a
substantei anestezice

Actiunea substantelor anestezice

asupra tensiunii arteriale
Hipotensiune

prima faza (depresia

miocardului, relaxarea musc vaselor
periferice)

SNC- semne , simptome

Vertigo,

tinnitus, fasciculatiile musc

fetei
Anxietate, crampe
Reducerea nr de resp/ min stop
resp, pierderea c=> coma

Evluarea statusului fizic si psihic a

pacientului chestionar

University of Southern California School of

Dentistry
ASA(American Society Anestesiology)

ASA I-pacient sanatos

ASA II- pacient cu afectiuni sistemice
usoare, controlate, neinvalidante;
relationate sau nu cu afectiunea pentru care
se intervine
ASA III afectiuni sistemice grave, nu
invalidante
-cardiopatie severa
-angina pectorala stabila
-IM > 6 luni

ASA IV afectiuni sistemice grave,

invalidante, care ameninta viata pacientului
-insuficienta cardiaca severa
-angina pectorala instabila
-miocardita activa
!!! Tratamentul de urgenta noninvaziv,
pentru tratamente invazive spitale
ASA V pacient muribund, durata de viata
< 24 h
-ruptura de anevrism aortic
!!! TRtament stomatologic paleativ

Suferiti de o boala cardio-vasculara ?

-pacienti cu ICC ASA II, III, IV

-pacienti dispnee, oboseala marcata >
ASA IV
---- prezinta scaderea perfuziei hepatice
cresterea timpului de injumatatire a
amidelor
- Pacienti ASA III, IV sunt mai putini
toleranti la stres

 Ati

avut infarct miocardic in

antecedente?
- Risc crescut pentru pacienti cu IM in
antecedente de 6 luni (ASA IV) sau
cu repetate IM

 Angina

pectorala !

-Angina pectorala stabila ASA III- se

pot administra substante anestezice
cu vasoconstrictori
-Angina pectorala instabila ASA IV

 HTA

!
Inregistrarea TA la fiecare sedinta de
tratament stomatologic

 Febra
-

reumatica, afectiuni
congenitale ale inimii !
Evaluarea in vederea stabiliri
necesitati ATB profilaxiei

Proteza valvulara !
ATB profilaxie

 Pacienti

cu pacemaker !
Se poate administra anestezia cu
substante vasoconstrictoare
Se evita tratamente cu aparatura
care poate perturba pacemaker-ul

Trebuie indrumati in
serviciile de cardiologieechilibrare
Pacienti

cu valori ale TA sistolice >

200 mm Hg sau TA diastolica >115
mm Hg
Pacienti cu afectiuni cardio vasculare
severe (ASA IV cu risc) IMA, crize
zilnice de angina pectorala, pacient
cu aritmii sub tratament antiaritmic

Epinefrine sau alti vasoconstrictori pot fi

administrati in doze moderate la pacienti
cu afectiuni cardiovasculare controlate
(ASA II sau III)
Felipresina are efect minim de stimulare
pe aparatul cardiovascular si nu are nici
actiune disritmogena-anestezicul de
electie pentru pacienti din grupul ASA III
si IV