Monozaharide - Proprieti chimice

Reducere: aldoze => alditoli

H2 /cat; electrochimic; cu amalgam de sodiu sau de aluminiu

HC O H2 C OH
Emulgatori, umectanti,
H C OH [H] H C OH indulcitori, organogelifianti
HO C H HO C H
H C OH H C OH
H C OH H C OH
CH2 OH CH2 OH
D-glucoza D-sorbitol
(D-glucitol)

In guma de mestecat
(previne aparitia cariilor si
favorizeaza remineralizarea
dintilor)
 Oxidare
oxidare blnd (la grupa aldehidica)- cu ap de clor sau brom, oxid umed
de argint Ag2O, reactiv Fehling, sau ap oxigenat acizi aldonici

Glucoza se oxideaza, reducand agentul oxidant.

Se spune ca glucoza este REDUCATOARE
Reactia de oxidare nu poate avea loc decat daca OH-ul glicozidic este liber (ne-
eterificat) astfel incat forma ciclica sa se poata deschide, regenerand grupa CHO
care sa fie oxidata
OH glicozidic blocat prin metilare

Aceasta metilglicozida NU este

REDUCATORE
 oxidare energic (la ambele grupe terminale)- cu acid azotic concentrat =>
acizi zaharici
Lactonizare (ciclizare prin
esterificare intramoleculara)
CHO COOH
H C OH H C OH
HO C H HO C H
HNO3
H C OH H C OH
H C OH H C OH
CH2OH COOH
D-Glucoza Acid zaharic
(Acid glucaric)

Acidul glucaric, sarurile sale de Ca2+ si lactonele sale incep a fi folositi pe scara
industriala ca inlocuitori ai fosfatilor in detergenti, pentru polimeri biodegradabili (de
ex. in industria scutecelor), ca inlocuitor al acidului adipic, pentru obtinerea
Nylonului 6,6 hidroxilat (biodegradabil) sau in polimeri de conditionare a
fertilizantilor (pentru eliberarea controlata si lenta a substantei active), la adezivi, la
inhibitori de coroziune, in industria alimentara ca gelifiant.
 oxidare enzimatica (la grupaCH2OH) => acizi uronici
CHO CHO

Ac. glucuronic are rol major H C OH H C OH

in detoxifierea organismului HO C H [O] HO C H
(in metabolizarea toxicelor). H C OH H C OH
ox. C6
Cu toxicele, formeaza
H C OH H C OH
glucuronoconjugati,
combinatii solubile in apa CH2OH COOH
care se elimina prin urina D-Glucoza Acid D-glucuronic

Ca metoda de obtinere: reducerea 1,4-lactonei acidului zaharic cu amalgam

de sodiu

COOH CHO
CO
H C OH H C OH
H C OH O
HO C H 2[H] HO C H
HO C H
H C OH -H2O
H C H C OH
H C OH H C OH H C OH
COOH COOH COOH
Acid zaharic -Lactona Acid D-glucuronic
 Aciunea acizilor asupra monozaharidelor

Acizii minerali, la cald

Aceasta reactie face diferenta intre pentoze si hexoze

CHOH CHOH HCl

Pentozele dau furfurol CH2OH CHOH -3H2O
O CHO
CHO Furfurol

Hexozele dau acid levulic,

trecand prin 5-hidroximetilfurfurol

CHOH CHOH
HCl
CHOH CHOH -3H2O HOCH2 O CHO
HOCH2 CHO 5-hidroximetilfurfurol (se descompune)
H3C CO CH2 CH2 COOH + HCOOH
Acid levulic
 Reaciile monozaharidelor cu fenilhidrazina

CHO CH=N-NH-C6H5 CH=N-NH-C6H5

H C OH H C OH C6H5-NH-NH2 C O
HO C H C6H5-NH-NH2 (exces)
HO C H HO C H
- H2O - C6H5-NH2
H C OH H C OH - NH3 H C OH
H C OH H C OH H C OH
CH2OH CH2OH CH2OH
D-Glucoza Fenilhidrazona D-Glucozei

Aplicatie - transformarea unei aldoze in cetoza epimera

C1H N-NHPh
C1HO C1H2OH
C2 N-NHPh C2 O Osazona
C2 O
Aldoza HO C H H2O 2 [H]
HO C H HO C H
(Na amalg.
sau NaBH4)
Osazona Osona Cetoza
 Eterificarea grupelor hidroxil din monozaharide

Hidroxilul glicozidic : cu CH3OH n prezen de HCl uscat => metilglicozide

Grupe hidroxil poz. 2-6 : cu iodur de metil n prezen de oxid de argint, sau
cu sulfat de metil i hidroxid de sodiu

H C OH H C OCH3 H C OCH3

H C OH H C OH H C OCH3
CH3OH 4CH3I O
HO C H O + HO C H O H3CO C H H2O, H+
H Ag2O
H C OH H C OH H C OCH3

H C H C H C

CH2OH CH2OH CH2OCH3 H C OH

1,2,3,4,6-pentametil-
Metilglucozida H C OCH3
-D-Glucoza
H3CO C H O
Hidroxilul glicozidic este cel mai reactiv, se eterifica
H C OCH3
primul, iar la tratare cu apa, hidrolizeaza primul
H C
Compusii in care H din OH glicozidic este inlocuit cu un CH2OCH3
rest organic, se numesc glicozide 2,3,4,6-tetrametil-
D-glucoza
 Cetalizarea grupelor hidroxil - Reactie de protejare

H C O CH3
H C OH
C
H3C H C O CH3
H C OH C O
O H3C H3C O C H O
HO C H
C
HO C H H3C O C H

H C H C
CH2OH CH2OH
Galactopiranoza 1,2,3,4-Diizopropilidengalactopiranoza

CH2OH
CH2OH H3C
C O O O
OH O H3C H3C
C O
OH H3C O
OH CH3
OH O C
CH3
 Esterificarea grupelor hidroxil din monozaharide

Acetilare - reactie stereoselectiva

CH2OH CH2OAc
O O OAc
Ac2O / Py
OH OAc
T
OH OH
OAc
OH OAc
-D-Glucoza -D-pentaacetilglucoza

ZnCl2 ,0o C
 OLIGOZAHARIDE
Sunt alctuite din 2-10 resturi de monozaharide : D-glucoza, D-
galactoza i D-fructoza (cele mai frecvent intalnite)

Dizaharide

Alctuite din dou monozaharide identice sau diferite unite

*fie prin OH-ul glicozidic al unei molecule i un OH alcoolic al
celeilalte => legtur monocarbonilic (monoglicozidic), dizaharida
este reductoare (ex. maltoza, celobioza, lactoza)
*fie prin grupele OH glicozidice ale ambelor molecule =>
legatur dicarbonilic, dizaharida este nereductoare (ex. zaharoza)
 Maltoza
*Se obine la hidroliza amidonului (reacie enzimatic catalizat de amilaze)
*Alctuit din 2 molecule de D-glucoz unite printr-o legtur -1,4-
monocarbonilic => Dizaharid reductoare
*n stare cristalizat - anomer , n soluie trece n amestecul de anomeri.
*Prin hidroliza enzimatic n prezena enzimei maltaz rezult glucoza
(maltaza este o -glucozidaz)
 Celobioza

*Se obine prin hidroliza celulozei (reacie

enzimatic catalizat de celulaz)
*Alctuit din 2 molecule de D-glucoz
unite printr-o legtur -1,4-
monocarbonilic (fiecare rest de glucoz
este rotit cu 180 fa de restul vecin ) =>
Dizaharid reductoare
*Prin hidroliza enzimatic n prezena
enzimei emulsin rezult glucoza (emulsina
este o -glucozidaz)
 HOCH2 HOCH2
HC OH C H O O
O H H
O
H C OH H C OH H H H, OH ()
OH H 1 O 4 OH H
HO C H O HO C H HO H

H C H C OH H OH H OH

H C H C
CH2OH CH2OH

Celobioza
 Lactoza

*Se gsete n lapte (cca 5% din greutatea laptelui) - singurul glucid produs
de ctre organismul animal
*Alctuit din D-galactoz i D-glucoz unite printr-o legtur -1,4-
monocarbonilic => Dizaharid reductoare
*n stare cristalizat - anomer , anomerul se separ la evaporarea zerului
*Hidroliza enzimatic in prezenta enzimei lactaz conduce la glucoz i -
galactoz
Lactoza
 Zaharoza
*Cea mai rspndit oligozaharid; se gsete n majoritatea plantelor, in special
n sfecla i trestia de zahr
*Alctuit din -D-glucoz i -D-fructoz unite printr-o legtur dicarbonilic
=> dizaharid nereductoare
* Amestecul de reacie obinut la hidroliza acid a zaharozei = zahr invertit sau
miere artificial
*La hidroliza enzimatic a zaharozei rezult amestec de glucoz i fructoz
-n mediu acid: catalizat de invertaz - scindeaz legtura a fructozei
- n mediu neutru catalizat de maltaz - scindeaz legtura a glucozei
HOCH2

H O H
H maltaza
CH2OH OH H
H C O C HO
H C OH HO C H O
H OH
HO C H O H C OH O HO CH2 O invertaza
H C OH H C
H OH
H C CH2OH H CH2OH
CH2OH
OH H
 1
5
Zaharoza
1
(glucoza si 5
2
fructoza
2

1 4
4 1
 Glicogenul
forma de depozitare a glucozei n celulele animale
(polizaharid de rezerv).
polimer ramificat (mas molecular mare) al
glucozei n care majoritatea unitilor de glucoz sunt
legate prin legturi -1,4-mono-carbonilice,
ramificaiile (una la zece uniti de glucoz) sunt
realizate prin legturi -1,6-mono-carbonilice.
 Amidonul

*rezerva nutritiv din plante; reprezinta mai mult de jumtate din totalul
glucidelor ingerate de ctre om
*aspect granular, granulele avnd forme i mrimi caractersitice fiecrei specii
vegetale
* actuit dintr-un amestec de dou polizaharide: amiloza (solubil, n interiorul
granulei) i amilopectina (parial solubil)

Amiloza - alctuit dintr-un numr mare de molecule de D-glucoz (500 - 20.000)

unite prin legturi -1,4-monocarbonilice; configuraia a legturii monocarbonilice
conduce la o conformaie de elice, compact, ideal pentru stocare.

Amilopectina - mas molecular mult mai mare (conine 1 - 2 milioane uniti de

glucoz); structur ramificat: la fiecare 24-30 resturi de glucoz exist cte o
ramificaie realizat prin legtur -1,6-monocarbonilic (amilopectina este
asemntoare glicogenului, ns mai puin ramificat)
 Amiloz

Uniti de glucoz legate 1,4

Uniti de glucoz legate 1,6 Amilopectin
 Celuloza
*Cel mai abundent compus organc din biosfer - in principal are rol
structural (se gsete n plante intrnd n constituia pereilor celulozici)
* Insolubil n ap

*polimer neramificat al
D-glucozei, cele peste 15.000
de uniti de glucoz fiind
unite prin legturi -1,4-
monocarbonilice
*fiecare rest de glucoz
este rotit cu 180 fa de
restul vecin iar atomul de
oxigen din ciclul piranozic
este legat prin legturi de
hidrogen cu hidroxilul de la
C3 din molecula urmtoare
 OH OH
H2C O HO OH CH2 O
O O
O O
HO OH H2C O HO OH
OH

Configuraia a legturii monocarbonilice permite formarea unor catene

drepte, lungi; mai multe astfel de catene alctuiesc fibrele celulozice, cu
elasticitate i rezisten mecanic. Lanurile celulozice sunt stabilizate prin
legturi de hidrogen intra- i inter-catenare ceea ce le confer duritate i
insolubilitate n ap
 Asemntoare celulozei (tot un polizaharid de structur) este chitina,
alctuit din resturi de N-acetilglucozamin legate -1,4. Este coninut n
scheletul exterior al insectelor i crustaceelor