Pesta Porcină Africană

Prof. Univ. Dr. Doina DANEȘ

 Asfarviridae – Asfar – African
swine fever și virusurile inrudite
• Propietățile Asfar-virusurilor:
• Virion mare, sferic, cu anvelopă
• Capsida icozaedrală
• Genom linear, ds DNA
• Replicare intracitoplasmatică –
maturarea virionilor prin înmugurire
prin membranara cycitoplatică
• Efect incluziogen: incluzii acidofile
intracitoplasmatice
• Termolabil și sensibil la solvenții
lipielor (alcooli, eter)
 PESTA PORCINA AFRICANA - (ASF) boală de mare contagiozitate, boală
mortală pentru membrii familiei Suideae.

Pestis Africana Suum, Peste Porcine Africaine, Peste Porcina Africana, Maladie
de Montgomery, Warthog Disease, Afrikaanse Varkpes, Afrikanische
Schweinepest
Etiologie
• Virusul ASF – genul Asfivirus, familia Asfarviridae
• Anterior încadrat în familia Iridoviridae
• Virus mare, structură icosaedrală, DNA virus (see References: Wilkinson 1992)
• Inactivat la pH < 3.9 și pH > 11.5 sau mai mare în medii cu ser
• Își păstreză infecțiozitatea min. 7 zile la pH 13.4 în mediu cu 25% ser
• Viabilitate/infecțiozitate

 15 SĂPTĂMÂNI în sânge în putrefacție

 70 zile în sânge pe suport de lemn
 11 zile în fecale la temperatura camerei
 3 ore at 50°C
 18 luni în sânge la 4°C
 150 zile în carcasă 39°C
 140 zile în cărnuri conservate prin sărare(Referință: Kleiboeker 2008)
 PESTA PORCINA AFRICANA - ASF
Agent Etiologic – gen Asfivirus, fam Asfarviridae

• Au fost identificate 5 genotipuri distincte prin DNA – RFLP

• Toate izolatele Europene şi Americane aparţin aceluiaşi genogrup, tulpinile Africane

prezentand o mai mare variabilitate.

• Variaţiile de virulenţă: unele tulpini determină boală severă cu mortalitate de cca. 100%,
alte tulpini determină boală tranzitorie sau chiar infecţie inaparenta

• Virus cu mare stabilitate genetică

• Se cultivă pe culturi celulare, dar replicarea virusului se realizează exclusiv în celule de

origine suină

• Efectul citopatic – sinciţial. Excepţie unele tulpini

• Efect incluziogen intracitoplasmatic

• Virusul nu aglutinează hematiile, dar celulele din concentratul leucocitar (buffy coat cells)
adsorb pe suprafaţa lor hematiile de porc (proprietatea de hemadsorbtie)

• Pe membrana plasmatică a celulelor infectate, în fazele târzii ale infecţiei, se exprima o

proteină virală specifică
PESTA PORCINA AFRICANA - ASF

• Prima semnalare în 1921 in- Kenya

• Evoluție clinică de la acut la cronic
• Hipertermie severă
• Congestie cutanată
• Edeme
• Hemoragii în organele interne– ln.
• Avorturi
• Diaree sangvinolentă
• Prevalență pe mapamond – Africa
Sub-Sahariană, Europa, Republica
Dominicană, Haiti, Cuba, Brazilia
• Endemică în Africa și Sudul Europei
• Endemicizată în CSI după 2007
Georgia
Rezumatul evenimentelor în Rusia

• Debut 11/09/2009
• Confirmare 16/09/2009
• Raportare 25/09/2009
• Declarare 25/09/2009
• Evolutie : zonală
• Numar focare 209
• Data stingerii În evoluție
• Comentarii: Rusia a notificat și raportează ritmic
• In perioada 2007-2014 în federaţia rusă au fost raportate cel putin
656 focare şi cazuri de ASF, dintre care 87 în 2014
(source: OIE, Rossielchoznadzor, 21.IV.2014)
ASF în Europa 11/6/2012

Lina Mur Gil & José Manuel Sánchez-Vizcaíno

SUAT-UCM
Pesta Porcina Africana – focare 01.01. 2013 – 01.07.2013
(http://www.oie.int/wahis_2/public/wahid.php/countrymapinteractive)
Pesta Porcina Africana – focare 01.01. 2014 –
01.07.2014
(http://www.oie.int/wahis_2/public/wahid.php/countrymapinteractive)
Pesta Porcina Africana – focare 01.01. 2015 – 01.07.2015
(http://www.oie.int/wahis_2/public/wahid.php/countrymapinteractive)
Pesta Porcina Africana – focare 01.01. 2016 – 01.06.2016
(http://www.oie.int/wahis_2/public/wahid.php/countrymapinteractive)
 Specii susceptibile la infecție

• Exclusiv suinele – porcul domestic susceptibilitate

maxima (de obicei evolutie letală).
• Gazde consacrate: porcii, porcul alergător, porcul
de tufiș, mistrețul European, mistrețul American
mistrețul uriaș de pădure (Referință: Kleiboeker
2008; OIE: Technical disease cards database).
• Omul NU este receptiv (Referință : FAO).
• Infectia are caracter persistent la prcii sălbatici
africani (alergtor si de tufiș), considerați rezervor
natural (Referință : Vallee 2001).
 PESTA PORCINA AFRICANA
Epidemiologie
Ciclul silvatic

• Virusul este menţinut intr-un ciclu alcatuit din

capuşe şi porci sălbatici cu infecţie asimptomatică Ciclul domestic
• Consecutiv infectiei primare porcii alergatori
(warthogs)-tineretul, realizeaza viremie la titruri • Odată intodus virusul in populaţia de porci
foarte mari, suficiente sa asigure infectia capusilor. domestici, porcii infectaţi devin cea mai
importantă sursă de infecţie pentru porcii
susceptibili
• Porcii alergători (warthogs)- adulţi, se infectează,
dar sunt rezistenţi si nu dezvoltă viremie .

• Capusele din genul Ornithodoros sunt vector • Virusul este eliminat prin toate secreţiile
biologic si rezervor de virus

• Virusul ASF se replica in capuse si astfel se • Răspândirea rapidă se realizează prin contact
realizeaza transmiterea lui trans-stadial, dar şi prin aerosoli (intre adăposturile fermei)
transovarian si sexual

• Durata de viata a capuselor este de cîţiva ani şi pot • Focarele de boala izbucnesc, fie:
transmite virusul la porc la fiecare priză de sânge. - prin inocularea virusului de catre capuşe
infectate
• Asfivirus este SINGURUL ARBOVIRUS INTRE - prin consum de resturi alimentare neprocesate
VIRUSURILE ADN termic sau consumul de ţesuturi de la porcii cu
infecţie acută
 BOALA AFECTEAZĂ EXCLUSIV SUINELE – DOMESTICE
ȘI SĂLBATICE.
- Porcii domestici și cei sălbatici europeni sunt susceptibili
la infecție;
Animalele care au supraviețuit infecției pot deveni purtători
asimptomatici
- Speciile de Suideae sălbatice din Africa pot fi infectate pe
o perioadă îndelungată, fără a manifesta semne clinice;
- Căpușele din specia Ornithodoros - O.erraticus (Europa)
și O.moubata (Africa) reprezintă rezervoare virale și vectori
pentru transmiterea virusului.
ASF - modalități de transmitere

Aceasta este principala cale de introducere-

răspândire a bolii dintr-o țară în alta

• Direct
– Contact between sick and healthy animals
• Indirect
– Ingestion of garbage containing infected meat (this is the primary means by which the virus spreads from
country to country)
– Biological vectors: soft ticks of the genus Ornithodoros
– Fomites: premises, vehicles, implements, clothing
Ornithodorus
 PESTA PORCINA AFRICANA (ASF)
Patogeneza
• Asfivirusul se replică în cateva din celulele SRE şi determină leucopenie severă

• Virusul ASF nu infectează celulele epiteliale

• În perioada de viremie virionul se replică în hematii, în celulele endoteliale şi în

leucocite

• Virusul NU se replică în celulele epiteliului intestinal

• Leziunile macroscopice majore interesează sistemul limfatic şi cel vascular

• Alterările vasculare precum degenerarea endoteliului vascular, perturbarea coagulării,

trombocitopenia şi tromboza, generează edeme şi hemoragii în numeroase ţesuturi şi
organe

• Edem pulmonar, splina marită şi turgescentă, peteşii şi echimoze

 PESTA PORCINA AFRICANA (ASF)
Patogeneza/ Răspuns imun
• Fetușii avortați sunt liberi de virus

• Adesea mumifiaţi – din cauza

deshidratării – peste 5 zile
• Raspunsul imun umoral nu pare să
• Similar cu BVD-MD, B. abortus protejeze deoarece serul hiperimun nu
neutralizează virusul
• Scroafele mor adesea dupa 3-6 zile de la
avort • Vaccinarea – fără succes !!! Incă!

• Mortalitate 95-100% la prima expunere

• Scade la 20-40%

• Infecții subacute/ cronice – în zone

endemice
• Necroze cutanate, artrite, pneumonie,
retard de creștere
 PESTA PORCINA AFRICANA (ASF)
tabloul clinic (1)

ASF este asemănătoare clinic si lezional cu pesta porcină clasica (hog

cholera) și cu PDNS (circovirus)
Referinta: Pig Disease Information Centre
Confirmarea laboratorului este necesară pentru diferențierea între acestea.

ASF se manifesta clinic in una din următoarele forme

( Referinta: OIE: Technical disease cards database; FAO).

Supraacut — Moarte subită, fără semne prodromale

— Decubitul și hipertermia severă preced exitusul
 PESTA PORCINA AFRICANA (ASF)
tabloul clinic (2)
— Hipertermie (40.5°-42°C)
— Trombocitopenie și leucopenie timpuriu (48-72 h p.i)
— Animalele se aglomerează, caută întuneric și uneori apă
— Animalele se miscă cu greutate
— Semne de durere abdominală: coloana arcuită, mișcări anormale și decubit lateral
Acută — Congestie cutanata la marginile urechilor, coadă, extremitatea membrelor, fața
ventrală a abdomenului și toracelui.
(virus inalt — Anorexie, apatie, cianoza, și incoordonări cu 24-48 h înaintea exitusului
patogen) — Frecventa respiratorie și puls mărite
— Vomă, diaree (uneori cu sânge), secreție conjunctivală și jetaj mucopurulent
— Constipatie cu fecale dure, mici, acoperite cu sânge și mucus
— Dispnee, cu secreții nazale și bucale spumoase cu striuri de sânge
— Durata manifestărilor clinice scurtă : 2 – 7 zile în medie; pot fi şi evoluții mai lungi, cu
remitere aparentă urmată de recădere și exitus
— Exitus după 6-13 zile (până la 20 zile)
— Avort la scroafele gestante
— Mortalitatea la porcii domestici atinge 100% frecvent
— Animalele recuperate nu prezintă sechele, dar supreviețuitori sunt purtători pe viață
DUBLU CLICK
PESTA PORCINA AFRICANA (ASF)
tabloul clinic (3)
— mai frecvent în Europa
— semne clinice mai puțin intense
— febră fluctuantă
— pierdere în greutate
— dispnee și tuse umedă (pneumonie interstițialăş infecții bacteriene
Subacută secundare)
(tulpini virale de — articulații tumefiate și dureroase
patogenitate — durata bolii 5-30 zile
moderată) — moarte prin insuficiență cardiacă, consecința leziunilor cardiace
— avort
— exitus în 15-45 zile
— rata mortalității scăzută (30%-70%, variaza în limite largi)
— porcii se pot recupera sau progreseaza spre forma cronică a boli
DUBLU CLICK
PESTA PORCINA AFRICANA (ASF)
tabloul clinic (4)
— mai frecventă în Europa și Angola
— diferite semne clinice: pierdere în greutate, variații de temperatură
corporala, semne respiratorii, necroze cutanate, ulcere cronice, artrite,
Cronică — expus infecțiilor bacteriene secundare
— evoluează 2-15 luni
— mortalitate scăzută
— remitere improbabilă
 PESTA PORCINA AFRICANA (ASF)
tabloul lezional
• Tipul leziunilor este corelat cu patogenitatea tulpinii si respectiv forma clinica
evolutiva, astfel: (Referinta: Kleiboeker 2008):
• Consecutiv evolutiilor acute
– Hemoragie severa in limfonodul gastrohepatic si cel renal
– Petesii in corticala, medulara si bazinetul renal
– Congestie splenica si splenomegalie (cf. Gray Book figure 2B, p 439)
– Cianoze si edeme cutanate in zonele glabre
– Echimoze pe pielea membrelor si abdomenului
– Lichid sero-sangvinolent in cavitatea pleurala, pericardica si peritoneala
– Petesii pe mucoasa laringiana si a vezicii urinare, precum si pe fata viscerala a
organelor .
– Edem al mezenterului, in zona adiacenta vezicii biliare si in peretele vezicii biliare
– Coloratie rosu intens a pielii in zona extremitatilor (cf. Gray Book figure 2A, p 439)
• Consecutiv evolutiilor cronice
– Focare cazeo-necrotice si mineralizari pulmonare (pot exista)
– Marirea in volum a limfonodurilor (cf. Referinta: OIE: Technical disease cards
database)
– Pericardita si aderente pleurale
 PESTA PORCINA AFRICANA (ASF)
Diagnostic diferential

• ASF frecvent confundata cu pesta porcina clasica

In afara PPC se impune discriminarea fata de:

• Rujet
• Septicemia salmonelica
• Pasteureloza
• Infectia cu Streptococcus suis
• Infectia cu Circovirus tip 2 – PDNS (Porcine dermatitis and
nephropathy syndrome)
• PRRS (Porcine reproductive and respiratory syndrome) mai ales in
formele “atipice”
• Boala Aujeszky
• Pleuropneumonia contagioasa ( Actinobacillus suis)
• Toate starile septicemice
• Intoxicatia cu cumarinice
• Intoxicatia cu sare
 PESTA PORCINA AFRICANA
(ASF)
Diagnosticul de confirmare
Trebuiesc recoltate si trimise laboratorului (la cat mai scazuta temperatura, fara congelare)
urmatoarele probe (specimene)):
• Sange pe anticoagulant
• Splina
• Amigdale
• Rinichi
• limfonoduri

Pentru identificarea virusului se utilizeaza:

• Testul de hemadsorbtie (HAD)

• Polymerase chain reaction (PCR)
• bioproba (eliminata in prezent)

Detectia anticorpilor poate fi utilizata in cazul subiectilor ce se remit dar nu mai devreme de 8, optim 21
zile dupa infectie. :
ELISA (recomandata pentru comertul international)
• Imunofluorescenta indirecta pentru detectie de anticorpi (FAT)
• Imunoblott-ul
• Contraimunelectroforeza (imunoelectroosmoforeza)
Cf. References: OIE: Manual of standards for diagnostic tests and vaccines.
CONTROLUL PESTEI PORCINE AFRICANE: PUNCTE - CHEIE

NU există disponibil un vaccin ANTICORPI = INFECŢIE

NU induce anticorpi neutralizanţi.

PPAv – anticorpii specifici nu neutralizează virusul în
sensul clasic de neutralizare=inactivare,
fiind demonstrată doar o neutralizare parţială in vitro.

VIREMIA SE MENŢINE O PERIOADĂ ÎNDELUNGATĂ.

Prezenţa anticorpilor persistă luni, uneori chiar ani de zile. Anticorpii = markeri de
infecţie !!
(de la 7-12 zile post infecţie).

. Formarea complexului imunologic Ac-Ag

Sensibilitate scăzută a tehnicilor de detecţie a antigenului.

 PESTA PORCINĂ AFRICANĂ
DETECŢIE ANTICORPI:
CE SE UTILIZEAZĂ ÎN EUROPA?
RING TRIAL 2005/06 19 din cele 25 de ţări (17 din UE) fac testul Ring

TEHNICI DE DETECŢIE ANTICORPI 80% în 2004

ELISA: 5 laboratoare practică tehnica “in house” sau teste OIE

Restul utilizează kit-uri comerciale.

Tehnici de confirmare: 66% în 2004/05

IB: 90% NRLs, 40% failed in the limits

IIF 1, IIP 1.

DIAGNOSTIC DE CONFIRMARE
TEHNICI DE DETECŢIE VIRALĂ 80% în 2004
- Izolare virală la 48% NRLs 33% în 2004/05 - Identificarea agentului cauzal:
- PCR la 76% NRLs 60% în 2004/05 – 4 noi NRLs - Izolare pe culturi celulare: HA cu leucocite din sângele periferic al
animalelor infectate.
- Kit-uri comerciale ELISA la 23% NRLs
(la 3 din 5 nu a putut fi aplicat PCR-ul)

- Imunofluorescenţă directă
(sensibilitate redusă în forme subacute şi cronice)

-Ag ELISA
(sensibilitate mare datorită formării complexului Ag-Ac. Nu se
recomandă la analiza probelor de ser sau ţesuturi omogenizate,
Detectarea virusului prin PCR, Real time King et al, 2003 după prima săpt. post infecţie, datorită unor rezultate fals negative.
 NU EXISTĂ VACCIN ÎMPOTRIVA VIRUSULUI !
DIFICULTĂŢI ÎN INDUCEREA IMUNITĂŢII DATORATE: DE CE?
- Variabilităţii mari observată în toate izolatele virale;
- Faptului că virusul se replică chiar în celulele Agentul cauzal nu este un virus “unic”;
responsabile cu răspunsul imun. se poate vorbi de o adevărată “familie”
(familii multigenice)

-Se cunosc puţine informaţii despre răspunsul imun şi mecanismul de protecţie.

-Rolul imunităţii mediate umoral sau celular este insuficient elucidat.
-Experimental, animalele trecute prin boală au un nivel normal de anticorpi neutralizanţi ASF.
- Au fost evidenţiaţi anticorpi specifici pestei porcine africane ce întârzie apariţia semnelor
clinice, reduc nivelul viremiei şi preîntâmpină moartea.
NU OFERĂ PROTECŢIE
STRATEGIILE ANTERIOARE, BAZATE PE:

Imunizare cu vaccinuri vii atenuate Experimental, unele animale se imunizează

împotriva unor tulpini virale omoloage, dar
devin purtători şi exprimă leziuni cronice.
Vaccinuri inactivate şi imunizare cu
-Ac împotriva p73 şi p54 neutralizează capsida virală (in
proteinele virale p54, p30, şi HA –
vitro);
omolog CD2
- Ac împotriva p30 inhibă pătrunderea virusului în celulă (in
vitro);
Mutanţi prin deleţie
- HA virală poate induce un răspuns puternic al celulelor T.
PESTA PORCINA AFRICANA (ASF)
Prevenire si Control
Tari indemne ASF
• Prohibirea importurilor din tari contaminate
• Monitorizarea stricta a neutralizarii
deseurilor alimentare ce provin de pe nave
si aeronave de circulatie internationala
• Eradicarea eventualelor focare ASF
PESTA PORCINA AFRICANA (ASF)
Controlul
Masuri de aplicat in cazul izbucnirii unui focar:

• Uciderea rapida a tuturor porcilor din focar si neutralizarea carcaselor si a surselor secundare
de infectie
• Curatenia si decontaminarea adaposturilor si inventarului
• Delimitarea zonei infectate ( de focar) si a zonei de protectie pentru miscarea animalelor
• Ancheta epidemiologica detaliata, pentru identificarea sursei(originii) infectiei si pentru
identificarea posibilelor directii de diseminare a infectiei
• Supravegherea zonei de protectie si in zona de supraveghere

In teritoriile in care ASF este endemica se recomanda:

• Evitarea contactului porcilor cu vectori (Africa) ( Referinta: OIE: Technical disease cards
database).
• Evitarea contactului porcilor salbatici cu cei domestici.
• Interzicerea utilizarii resturilor de la procesarea alimentelor netratate termic
• Separarea incintelor cu pereti dublii pt. a impiedica accesul vectorilor
 ///F:/ASF%20EPIZONE%2025%20sept%202014.pdf
- 8th Annual EPIZONE meeting
23-25 September 2014, Copenhagen, Denmark

Targeted research effort on African swine fever

Carlos Martins, Faculdade de Medicina Veterinária, Universidade de Lisboa, Portugal

“ Development of protection tools against ASF (Theme 4)”

• Cercetari pentru obtinerea unui vaccin folosind doua strategii:

• 1) deletia genelor de patogenitate pentru a obtine o tulpina atenuata si

incapabila de replicare ca si tulpina vaccinala ASFV;

• 2) identificarea antigenelor de protectie si clonarea determinantilor lor

genomici intr-un genom vector

Ambele strategii urmate de:

- testarea efectului protector fata de infectia cu tulpini patogene,
- testarea capacitatii de a induce instalarea portajului
- Realizarea unor produse de diagnostic pt.detectie de antigen si anticorpi cu
performante superioare