RECUPERAREA ACIDULUI

TARTRIC DIN DEȘEURILE

A elaborat: Moraru
Ana, Masterand, an.IM
CEPM
Tehnologia vinului reprezintă un
process destul de costisitor deoarece
se foloseşte doar 70% din materia
primă, 30% fiind pierderile, numite
“deşeuri”.
În ceea ce priveşte industria vinului,
rezultă anumite reziduri vinicole, cum
ar fi:
Tescovina obţinută prin presarea
strugurilor,
Ciorchinii ce sunt separaţi înainte de
operaţia de presare,
tirighia şi borhotul rezultat în urma
distilării vinului.
 ACIDUL TARTRIC
• De rînd cu alcoolul etilic, compuşii
acidului tartric sînt cele mai importante
substanţe, extrase din deşeurile
vinificaţiei, care se utilizează pe larg în
industrie, în special, cea alimentară,
farmaceutică, electronică.
• Cristalele acidului tartric au proprietăţi
piezoelectrice puternic pronunţate, ce
determină proprietatea lui de a forma
sarcini electrice la încălzire, compresiune
sau alungire sau de a-şi schimba
dimensiunile sub acţiunea curentului
electric
 UTILIZĂRI
• Industria alimentară: ca adaos în gemuri şi marmelade (3g/kg), în
pudra de cacao (5 g/kg), în maioneză (5g/kg), în concentrate de tomate
pentru menţinerea ph -ului la valoarea de 4,3, în conserve de pere,
căpşune etc; la acidularea vinului tânăr sau lichiorului etc;
• Industria electrotehnică -se utilizează sărurile AT. Datorită
proprietăţilor piro-şi piezoelectrice, proprietăţi de a forma câmp
electroacustic şi a fonurilor de ecou
• Industria chimică: la vopsirea ţesăturilor pentru menţinerea
îndelungată a culorii; la depunerea vopselei pe metal; în calitate de
reactiv la diferite analize chimice;
• Industria farmaceutică;
• Industria de panificaţie;
Cea mai mare parte din compuşii acidului
tartric se conţine în
• boştina dulce (cca 1%),
• în tartru, piatra de vin (PV) ce se
sedimentează pe pereţii sau pe fundul
vaselor, cu un conţinut de 42-95% de
acid tartric,
• în borhot după distilarea alcoolului
pentru coniac din vin (0,2-0,5%),
• în sedimentele de drojdii şi alte
deşeuri.
Tehnologia principală de extracţie a
acidului tartric este bazată pe
REACȚII CHIMICE DE OBȚINERE A ACIDULUI
TARTRIC
• Reacţiile chimice de bază pentru obţinerea tartratului de
calciu , ca produs intermediar, se reduc la prelucrarea
tartraţilor din deşeuri cu laptele de var în rezultatul
cărora tartratul de calciu cade în precipitat.
С4Н4O6 2- + Са(ОН)2 = СаС4Н4O6 + 2OH-
Acidul tartric se extrage din tartratul de calciu în urma
descompunerii tartraților cu acid sufuric
СаС4Н4O6+ H2SO4= CaSO4+ H2С4Н4O6
 METODELE DE OBŢINERE A TARTRAŢILOR
DIN BOŞTINA DULCE
• METODA ÎN FLUX. Această metodă este bazată pe extracţia
compuşilor tartrici din zeama fierbinte difuzionată din
extractor cu neutralizarea lor imediată şi separarea sub formă
de tartrat de var. Răcirea soluţiei duce la micşorarea
randamentului de obţinere a tartratului de var, deoarece
reacţia de neutralizare nu mai decurge complet şi o mare parte
din compuşii tartrici rămân în soluţie.
• METODA DE DECANTARE. După neutralizare, tartratul de var
este limpezit timp de 4-5 ore. După ce soluţia s-a limpezit şi
lichidul este decantat, asupra sedimentului de tartrat de var
este turnată o nouă porţie de zeamă de difuziune, destinată
• METODA CONTINUĂ. Pentru a neutraliza
zeama de difuziune şi a obţine tartratul de
var în calitate de neutralizator pot fi utilizate
defectoare cu acţiune continuă. Defectorul
reprezintă un rezervor cilindric vertical cu un
fund conic, în interiorul căruia se află un
agitator cu palete, care se roteşte cu o
frecvenţă de 75 rot/min. Zeama de difuziune
şi laptele de var prin racordul de alimentare
sînt admise în partea de jos a aparatului până Figura 1.
la umplere, după ce sînt agitate. După Hidrociclonul
încheierea procesului de neutralizare, are loc 1,7 – racordul de
alimentare; 2 - capacul; 3 –
scurgerea lichidului prin robinetul din partea partea cilindrică; 4 – gura
de jos a aparatului, sedimentul este evacuat de evacuare inferioară; 5 –
racordul de golire;6 – gura
în colectorul intermediar, centrifugat şi uscat. de evacuare superioară.
 
 OBŢINEREA TARTRATULUI DE VAR DIN
BORHOT
• PRELUCRAREA CU ACIZI MINERALI. Borhotul fierbinte după distilare este
admis în reactoarele cu agitatoare, unde are loc prelucrarea lui cu acizi
minerali .
• PRELUCRAREA CU SODĂ CALCINATĂ. La prelucrarea cu sodă, borhotul este
admis în reactor până la o treime din volum. Borhotul este prelucrat prin
agitarea neîntreruptă cu soluţie de sodă calcinată de 20%. Alimentarea
soluţiei de borhot se efectuează până în momentul când hârtia de turnesol
sau cu indicator universal nu va indica, că mediul reactant are o reacţie
slab bazică. Peste o jumătate de oră mediul reactant este din nou
controlat. Dacă reacţia mediului rămâne bazică, atunci rezervorul este
umplut cu apă până sus şi soluţia se omogenizează. Soluţia obţinută se
filtrează şi se decantează timp de 8-12 ore, după ce lichidul decantat este
îndreptat în neutralizator pentru prelucrarea în tartrat de var.
 SEPARAREA SEDIMENTULUI DE TARTRAT DE
VAR
• Sedimentul de tartrat de var obţinut în urma
procesului de neutralizare a soluţiei de tartrat,
este îndepărtat parţial în hidrocicloane. De aceea
suspensia este separată suplimentar în
centrifugele de decantare de diferite tipuri. Cele
mai bune rezultate sînt obţinute la separarea şi
neutralizarea tartratului de var în centrifugile de
decantare continuă cu descărcarea elicoidală a
sedimentului rotorul centrifugii reprezintă un
tambur conic, în interiorul căruia se află un tambur Figura 2. Centrifuga de decantare
de tipul НОГШ – 325 cu acţiune
cilindric cu şnec. Suspensia tartratului de var este în flux neîntrerupt cu descărcarea
admisă neîntrerupt în interiorul tamburului elicoidală a sedimentului: 
1  –  rotorul;  2  –  tamburul  exterior 
cilindric, de unde sub acţiunea forţei centrifuge (conic);  3  –  şnecul;  4  –  tamburul 
ajunge prin orificiul 8 în tamburul conic, iar apoi în interior (cilindric);  5  –  ferestrele  de 
racordul de golire. descărcare; 6 – racordul de golire; 7 
– ţeava; 8 – orificiile de golire.
 COLECTAREA ŞI EXTRACŢIA TARTRATULUI
DE VAR DIN TARTRU
• Metoda mecanică este bazată pe colectarea tartrului de pe
pereţii vaselor la îndepărtarea fundului lor şi baterea
cristalelor de pe pereţi cu ciocane ascuţite sau cu cioplitoare
arcuite bonderizate. Din rezervoare şi cisterne el poate fi
înlăturat prin încălzirea cu lampa de sudare. Tartrul brut
colectat este spălat cu apă rece, decantat, apoi uscat.
• La metoda extracţiei chimice a tartrului butoaiele, cisternele şi
rezervoarele din beton armat sînt spălate cu o soluţie de sodă
sau acid mineral. Din soluţia fierbinte pentru sedimentare
tartratul de var se tratează cu clorură de calciu, introdusă sub
formă de soluţie de 20% sau în bucăţi.
 OBŢINEREA ŞI EPURAREA ACIDULUI
TARTRIC DEXTROGIR
Tartraţii şi tartratul de var obţinut în condiţii de fabrică de
obicei conţin impurităţi: coloranţi şi alte substanţe organice,
compuşi ai fierului, aluminiului, impurităţi insolubile.
Procesul tehnologic de prelucrare a tartratului de var
include prelucrarea lui cu acid sulfuric concentrat prin
agitare. Drept rezultat are loc formarea precipitatului de
CaSO4 şi soluţia impurificată de acid tartric.
Filtrarea sedimentului se efectuează la filtrul Nutsche sau la
centrifugă. După aceasta filtratul se separă, iar sedimentul
este spălat de 5-6 ori cu apă. Filtratul se evaporă în mai
multe trepte.
1,8 – reactoare,
2 – filtrul Nutsche,
3,5,10 – aparate de
evaporare,
4 – decantator,
6,11– cristalizatoare,
7 - centrifugă, presă
cu filtru;
9 – uscător;
12 – pompă.
• Preţul de cost al acidului tartric în prezent este
destul de mare (100 g de acid tartric (99,9%),
utilizat în industria farmaceutică costă 80 -100$,
sau 1 kg de acid tartric natural utilizat în
industria alimentară costă 30 - 40$.
 CONCLUZII
1. De rînd cu alcoolul etilic, compuşii acidului tartric sînt cele
mai importante substanţe, extrase din deşeurile vinificaţiei,
care se utilizează pe larg în industrie, în special, cea
alimentară, farmaceutică, electronică.
2. Cea mai mare parte din compuşii acidului tartric se conţine
în boştina, în tartru, piatra de vin, în borhot, în sedimentele
de drojdii şi alte deşeuri. Tehnologia principală de extracţie
a acidului tartric este bazată pe transformarea compuşilor
săi în tartrați insolubili
3. Procesul de obţinere a acidului tartric ca produs preţios
include două etape: separarea tartraţilor sub formă de
tartrat de var la etapa iniţială şi obţinerea şi epurarea
acidului tartric.