FACTORII

GEOECOLOGICI.
ASPECTE GENERALE
DE BADIU ANDRU, CAPLAN BOGDAN, BRATEI BOGDAN,
SANDU CALIN, CONSTANTIN MIRCEA, ZINCENCO PETRU
 MEDIUL INCONJURATOR
 ASPECTE GENERALE
 Geografia este o stiinta complexa care are ca obiect
de studiu mediul geografic, pe care il cerceteaza din
punctul de vederea al alcatuirii, structurii, genezei,
evolutiei, functionarii si organizarii ierarhice (la nivel
local,regional,zonal,global)

 MEDIUL GEOGRAFIC
 Mediul geografic reprezinta un macrosistem alcatuit din relief, apa,
aer, sol, vietuitoare, inclusiv omul cu activitatile sale intre care s-au
statornicit relatii multiple de natura spatiala, temporata, cauzala,
evolutiva si care se ofera observatiei prin peisaje.
 In limitele sale se produc procese fizice, chimice, mecanice, biotice,
antropice etc. care dau nastere,pe de o parte, la forme, structuri specifice
componentilor (tipuri de relief, soluri, formatiuni vegetale, ecosisteme,
asezari si diferite constructii antropice etc.), iar pe de alta parte, la
complexe naturale si antropice individualizate pe teritorii mai mult sau mai
putin extinse. In acest sens se poate vorbi mai intai de un mediu geografic
global, la scara intregii planete, care alcatuieste un invelis specific (invelis
geografic) cu baza in litosfera, la diferite adancimi(unde exista si energii
generatoare de relief),si cu partea superioara in stratosfera,la nivelul
stratului de ozon. In cadrul sau se separa medii geografice cu intindere
diferita.
 O situatie aparte prezinta, in cadrul mediului geografic global, mediile la
nivelul componentelor, care se ierarhizeaza dupa gradul de complexitate
al relatiilor dintre elementele lor .De exemplu, sunt: medii acvatice-
oceanice si marine (pe verticala au medii pelagice, abisale), medii pe
continente (lacustre, fluviale, mlastinoase etc.) sau medii cu dezvoltari
zonale, regionale, locale etc. (medii biotice, edafice, antropice etc.)
 Mediul geografic

 Mediul geografic este alcătuit din șase

componente (relieful, apa, aerul, solul,
viețuitoarele, omul și rezultatele activității sale).
 Datorită multiplicării relațiilor dintre componente
(diferite de la un loc la altul al Terrei), s-a ajuns la
individualizarea de medii zonale, regionale, din
care au derivat cele care au dobândit
apelativul de ,,mediu înconjurător”. Ele se
reflectă în tipuri de peisaje.
 Componenta relief. Relieful este suportul natural al
mediului înconjurător și are importanță pentru acesta
prin:
 Altitudini care au un rol favorizant sau nu; cele joase
permit dezvoltarea așezarilor și a exploatării agricole,
spre deosebire de cele înalte;
 Pantele mici, larg desfășurate, favorizante față de cele
mari;
 Fragmentarea terenurilor, din cauza căreia, cu atât este
mai ridicată, cu atât potențialul pentru locuire este mai
restrâns;
 Expunerea diferită a suprafețelor de teren la incidența radiației
solare, care creează potențiale energetice deosebite;
 Tipul formelor majore de relief – câmpiile asigură condiții pentru
dezvoltarea așezărilor și a unor activități diversificate;
potențialul de habitat scade mult spre regiunile montane,
reducându-se în masivele înalte și dispărând, practic, în etajul
alpin;
 Formele secundare de relief, care diversifică habitatul; astfel,
culoarele de văi cu terase, depresiunile, fâșiile litorale joase
sunt spații optime pentru locuire în așezări mari, compacte, și
pentru un mod de viață variat, pe când în chei, defilee,
canioane, pe țărmurile înalte, stâncoase, habitatul lipsește sau
este extrem de redus;
 Alcătuirea petrgrafică a reliefului și conținutului în resurse
de subsol, care impun un grad divers de favorabilitate
activităților economice;
 astfel, în regiunile montane și deluroase, prezența
resurselor minerale și de combustibili a facilitat
concentrări de populație, dezvoltarea de așezări, dar și
creșterea suprafețelor cu terenuri degradate ; diversele
tipuri de roci constituie materiale folosite de om pentru
construcții, dar și pentru creații artistice;
 Procesele de versant și de albie, care, în majoritatea
situațiilor (alunecări de teren, torente, șiroiri, revărsări
etc.), provoacă degradări de teren și restricționează
activitățile omului;
 Componenta aer. Constituie învelișul superior al mediului
înconjurător, cu rol vital pentru om prin faptul că:
 Potențialul energetic al mediului este asigurat predominant de
radiația solară pe care suprafața terestră o primește diferențiat (
de la 180-200 kcal/cm2/an în zona caldă la sub 80 kcal/cm2/an
în zonele reci), datorită formei Pământului și filtrării prin
atmosferă; conduce la deosebiri zonale de climat, soluri, habitat
etc.;
 Regimul termic este un indicator al posibilităților de viață și
locuire reflectat de temperaturile lunare, dar mai ales prin
numărul de zile și valorile temperaturilor care creează disconfort,
obligă la măsuri speciale pentru a se asigura locuirea (de
exemplu, în regiunile polare).
Regimul precipitațiilor :
 Regimul precipitaților impune gradul de umezeală a solurilor , scurgerea râurilor ,
alimentarea pânzelor de apă și , de aici , condiții diferite de viață și de folosire a
terenurilor (ploile foarte rare au caracter restrictiv pentru desfășurarea normală a vieții ,
spre deosebire de cele care asigură o cantitate de apă mai mare , repartizată în toate
anotimpurile anului ) .
 Importantă este cunoaștere frecvenței diferitelor tipuri de precipitați , mai ales a ploilor
torențiale (produc adesea inundații și eroziuni puternice), a ninsorilor abundente (asigură
un strat gros de zăpadă ) , etc .
 Precipitațiile din România sunt moderate media precipitațiilor anuale căzute pe teritoriul
țării fiind de 637 mm anual. Precipitațiile anuale medii din zona de câmpie variază între
400 mm în Dobrogea, 500 mm în Câmpia Română și până la 600 mm în Câmpia de Vest.
Regimul de manifestare a unor fenomene meteorologice:

• Regimul de manifestare a unor fenomene meteorologice poate avea rol stimulativ (roua , ceața ,
brizele în regiunile secetoase sau în semideșerturi , unde există o creștere a umidității din aer și
la suprafața solului , favorizând o oarecare vegetație) sau restrictiv (tornadele, grindina , viscolul
, poleiul și chiciura etc.)
GRINDINA
TORNADA
 Componenta apă
 Este învelișul cu extindere mare la contactul cu aerul și relieful , fiind vital pentru
viețuitoare , om și activitățile sale , de unde necesitatea de a cunoaște :
• Regimul scurgerii râurilor
• În special a intervalelor de timp în care debitele mari produc revărsări și
inundații , sau , invers , în care debitele mici determină fenomenul de secare a
albiilor .
• În funcție de acestea se ajunge la stabilirea modului de utilizare a terenurilor
vecine cu albiile râurilor , la calcularea potențialului hidroenergetic și a
posibilităților reale de valorificare a acestuia , la aplicarea măsurilor de
îndiguire pentru a feri localitățile de inundații , la stabilirea programelor de
efectuare a irigațiilor și , îndeosebi , a utilizării apei în alimentație și în
activitațile economice .
• Lacurile reprezintă resurse pentru așezări , navigație , alimentarea cu apă a localităților și a
instalațiilor industriale și agricole .
OCEAN
• Pânzele de apă subterană:
• Întrucât apa izovoarelor este utilizată diferențiat (apa pentru consumul popula’iei ,
apa minerală și termală pentru tratament balnear)
• O parte din apele subterane este nepotabilă și doar o parte restrânsă este folosită în
industrie.
• Mările și oceanele :
Acestea , prin dimensiune și desfășurare , asigură :
• Medii diferențiate de viață pentru un număr mare de organisme , multe cu
valoare economica pentru om (peștii , algele , unele mamifere etc.)
• Resurse minerale și combustibili, acumulate în structurile reliefului , din
regiunile de platformă
• Potențial energetic puțin folosit , creeat de valuri , curenți , maree
• Efecte de natură termică asupra regiunior litorale , induse de curenții oceanici
fie ei calzi ori reci
• Căi de navigație diverse , concentrate în regiunile cu resurse și mari așezări
urbane .
 Componenta Biotica
Se desfasoara ,mai ales la nivelul superior
al marilor si oceanelor(aprox200m adancime)pe suprafata uscatului ,dar si la partea superioara a scoartei si baza atmosf
erei.importanta rezida din faptul ca:
-reprezinta principalul rezervor de hrana pentru om,se extrag materiale de constructie dar si o
mare parte din ce folosim drept combustibil ;
-vegetatia are
un rol esential in oxigenarea atmosferei,in fixarea carbonului si in realizarea materiei organice ,in menitnerea unei anumi
te stari de umiditate a aerului.
-
distributia plantelor si a animalelor ,impusa de conditiiile climatice si continutul in saruri din apa, este diferita in alcatuir
e si structura unitatilor de mediu reflectandu-se in activitatile umane.

Componenta edafica
Solurile au un caracter discontinuu,fiind legate de regiunile de uscat unde materia organica s-
a putut acumula in depozitele de pe pante.In functie de cantitatea de
humus acumulat,ele prezinta o anumita fertilitate de care depinde productia de biomasa agricolo si silvica, in care
se manifetsa influenta dinspre toate celelate componetne ale mediului.
 Componenta antropica
Omul este creatorul unui mediu specific
,prin imbinarea ,sau ,in unele cazuri ,inlaturarea unor elemente ale componentelor mediului nat
ural.In acest mediu ,importante sunt asezarile umane,cu caracteristic in concordanta cu conditiil
e pe care le ofera cadrul natural.Se distrug asezaari rurale in care presiunea exercitata de un
om asupra mediului natural prin activitatile de crestere a animalelor,diverse culturi este redusa.
Asezarile urbane, de la orasele mici insotite de unele schimbari in structura mediului natural.
Argricultura,practica in forme multiple,in functie de contiile climatice,dar mai ales
in functie de nivelul de dezvoltare economica-
social,are consecinte in modificarea mediului natural. In ultimele secole s-au impus:
-agricultura extenisca ,care
a solicitat defrisari masive, destelenirea stepei si a silvostepti,introducerea de culturi;
agricultura intensiva determinata de necesitea cresterii productiei agricole(accentul se pune
pe mecanizare)
Situatii similare intalnim si in cresterea animalelor.Exista regiuni pe Glob in care
se practica pastoritul nomad si de transhumanta conditionate climatice.In schim cresterea intesi
va practicata in statele dezvoltate economic,presupun ferme moderne.
se practica pastoritul nomad si de transhumanta conditionate climatice.In schim cresterea intesiva
practicata in statele dezvoltate economic,presupun ferme moderne.
 Diversele ramuri industriale au impus ,in ultimele doua secole
,modificari insemnate in mediu, atat datorita excavatiilor create
prin exploatarea zacamintelor minerale si a prelucrarii lor ,prin
extractia petrolului (campuri de sonde sau platforme marine),prin
realizarea de baraje si lacuri hidroenergetice ,prin crearea de
platforme industrial ,diguri ,bazine portuare etc. ,cat si prin
introducerea in mediu a unui volum insemnat de noxe ,deseuri
lichide si solide sau constructii abandonate dupa pierderea
importantei economice.
 Cele mai inseminate transformari pe arealele existente s-au realizat
in regiunile de campie (inlaturarea aproape complete a vegetatiei
spontane ,introducerea speciilor de cultura ,diverse lucrari de
imbunatatiri funciare ,vanatul abuziv ,braconajul si pescuitul intensiv
,care au dus la diminuarea numarului de animale) sau in regiunile
litorale.
 Barajul Vidraru
 Platforme marine pentru
extractia petrolului
 Campuri de sonde pentru extractia petrolului