Disciplina:”Interschimbabilitate”

l. s.Balan Mihail

CNVVC 2014
Toleranţe şi Control Dimensional 2

Capitolul 1. NOŢIUNI FUNDAMENTALE ÎN

DOMENIUL TOLERANŢELOR ŞI
CONTROLULUI DIMENSIONAL
• Disciplina Interschimbabilitate este legată, corelată
cu o serie de cunoştinţe ce fac obiectul unor
discipline fundamentale şi de specialitate ale
profilului mecanic.
• În proiectarea constructivă se folosesc, în
special, cunoştinţele de toleranţe, la stabilirea
ajustajelor îmbinărilor (asamblărilor), precum şi a
toleranţelor, rugozităţilor şi ondulaţiilor
suprafeţelor pieselor componente ale produselor.
Toleranţe şi Control Dimensional 3

• În execuţie (fabricaţie), cunoştinţele de

toleranţe se utilizează la identificarea ajustajelor,
toleranţelor, rugozităţilor pe documentaţia
constructivă şi tehnologică. Cunoştinţele de
control dimensional se aplică la alegerea
metodelor şi mijloacelor de măsurare şi control,
precum şi la efectuarea măsurării (controlului).
• În exploatare se folosesc, în special,
cunoştinţele de control dimensional la controlul
periodic al preciziei pieselor.
• În învăţământ, cunoştinţele de toleranţe şi
control dimensional servesc la predarea, la toate
nivelele, a cunoştinţelor respective.
Toleranţe şi Control Dimensional 4

Capitolul 2. INTERSCHIMBABILITATEA
ÎN CONSTRUCŢIA DE MAŞINI
• Interschimbabilitatea este un principiu tehnico-
economic; pentru a fi interschimbabil, un produs
industrial trebuie să satisfacă unele cerinţe
impuse de condiţiile de fabricare şi de cele de
exploatare. Astfel, dacă un material este deficitar
şi s-a găsit soluţia de înlocuire cu altul, uşor de
procurat şi, eventual, cu un preţ de cost mai mic,
piesele (produsele) executate din cele două
materiale sunt interschimbabile; deci, în
anumite situaţii, materialul nu este parametrul
de bază, exemplele putând continua.
Toleranţe şi Control Dimensional 5

• Interschimbabilitatea a apărut ca o necesitate, în

paralel cu fabricarea unor produse în regim de
serie mare şi foarte mare, ca impunând o bună
organizare, respectarea strictă a tehnologiei de
fabricare şi a cerinţelor ce ţin de exploatarea şi
întreţinerea utilajelor, toate acestea în scopul
asigurării unei fiabilităţi ridicate.
• Pentru a se putea discuta despre
interschimbabilitatea unui produs, acesta trebuie
fabricat, fapt ce necesită o documentaţie, elaborată
din faza de concepţie şi din cea de proiectare,
constructivă şi tehnologică; abia după
definitivarea acesteia se parcurg etapele
procesului tehnologic, materializându-se, astfel,
practic, piesa dorită.
Toleranţe şi Control Dimensional 6

• Aplicarea principiului interschimbabilităţii, la

unul sau mai multe produse fabricate într-o
întreprindere, impune schimbări foarte mari în
domeniul organizării producţiei, mai ales dacă,
anterior, producţia era de unicate sau de serie
mică. La producţia de serie mare şi foarte mare
(de masă), bazată pe interschimbabilitate, se
impune folosirea maşinilor-unelte automate, a
sculelor normalizate etc.
• Concluzionând, se poate arăta că
interschimbabilitatea este necesară şi obligatorie
în producţia de serie mare şi foarte mare,
asigurând o mare eficienţă economică, dar numai
dacă procesul tehnologic este corespunzător şi
stabil.
Toleranţe şi Control Dimensional 7

Capitolul 3. PRECIZIA PRELUCRĂRII ŞI

ASAMBLĂRII PIESELOR ÎN
CONSTRUCŢIA DE MAŞINI
• Fiecare piesă are o formă anumită. Forma piesei
este determinată de diferite suprafeţe, care, din
punct de vedere funcţional, pot fi plane, cilindrice,
conice, elicoidale, în evolventă etc. În afară de sferă
şi elipsoid, toate piesele sunt formate din, cel
puţin, două suprafeţe. De exemplu, în figura 3.1, a,
b sunt prezentate două piese. Piesa 1 este formată
din două suprafeţe cilindrice (A, B) şi două
suprafeţe plane frontale C, E), iar piesa 2 este
compusă dintr-o suprafaţă cilindrică (F) şi două
suprafeţe plane frontale (G, K).
Toleranţe şi Control Dimensional 8
Toleranţe şi Control Dimensional 9

• Două piese, care sunt unite sau legate între ele,

mobil sau fix, se numesc piese asamblate.
Suprafeţele pieselor pe care se face asamblarea
sunt suprafeţe de îmbinare. Celelalte suprafeţe
sunt suprafeţe libere.
• Totalitatea suprafeţelor îmbinate se numeşte
îmbinare de piese. De exemplu, în figura 3.1, c
este prezentată o îmbinare de piese cu suprafeţe
cilindrice. Suprafaţa de îmbinare B a piesei 1 este
cuprinzătoare, iar diametrul acesteia poartă
denumirea de alezaj; suprafaţa de îmbinare F a
piesei 2 este cuprinsă, iar diametrul acesteia se
numeşte arbore.
Toleranţe şi Control Dimensional 10

În cazul în care piesele îmbinate sunt cilindrice, iar suprafeţele lor

netede, se spune că este o îmbinare (asamblare) cilindrică netedă.
D • În acest caz, suprafeţele
d îmbinate ale penei sunt plane
2
paralele, iar îmbinarea se
numeşte îmbinare plană de
3
piese. Noţiunile de alezaj şi
arbore pot fi folosite şi în acest
caz, adică lăţimile canalelor din
arbore şi din bucşă pot fi
numite alezaje, iar lăţimea
1 peneiarbore.
• În ambele exemple, s-a notat
• Fig.3.2. Îmbinare prin litera mare D  alezajul, iar
plana de piese prin litera mică d  arborele
Toleranţe şi Control Dimensional 11

Dimensiuni care determină forma şi mărimea

suprafeţelor şi dimensiuni de coordonare.
• În procesul de prelucrare a pieselor, trebuie să se ţină
seamă de toate dimensiunile indicate pe desenele de
execuţie. De regulă, o parte din dimensiuni sunt
dimensiuni care determină mărimea şi forma
suprafeţelor piesei, iar altă parte de dimensiuni sunt
dimensiuni de coordonare, care stabilesc poziţia
reciprocă a suprafeţelor piesei. Dimensiunile care
determină forma şi mărimea sunt indicate pe desen
într-o singură variantă, pe când dimensiunile de
coordonare pot fi indicate în diferite variante, în
dependenţă de suprafeţele de referinţă, care au fost
alese ca sisteme de coordonate.
Toleranţe şi Control Dimensional 12
A B C D E F

• De exemplu, pentru arborele

prezentat în figura 3.3,
dimensiunile care determină
d3
d1

d5
forma şi mărimea sunt
d2

d4
diametrele d1, d2, d3, d4 şi
1
2
d5 ale celor cinci trepte, iar
dimensiunile de coordonare,
unu

3
4
5
notate prin cifrele 1, 2, 3, 4 şi
5  sunt prezentate în cinci
1 2 3 4
doi

5
Varianta

1 2 3
5
4 variante. În prima variantă,
trei

1 2
dimensiunile sunt indicate în
3
scară de la o singură bază,
patru

4
5
care este suprafaţa frontală A
din stânga piesei.
1
2
cinci

4 3
5

Fig. 3.3
Toleranţe şi Control Dimensional 13

• Dimensiuni tehnologice, de montare şi de

gabarit. În afară de dimensiunile indicate, mai
deosebim dimensiuni tehnologice, care servesc la
prelucrarea şi controlul pieselor, dimensiuni de
montare, care determină poziţia pieselor la
asamblare, dimensiuni de gabarit etc.
• Din punct de vedere funcţional şi tehnologic, se
deosebesc dimensiuni nominale, dimensiuni
efective şi dimensiuni limită .
• Dimensiunile nominale se notează prin literele
N  în cazul general, D  pentru alezaj şi d  pentru
arbore şi reprezintă valoarea dimensiunii, care
rezultă: din calculele de durabilitate, rigiditate etc.
Toleranţe şi Control Dimensional 14

• Valoarea dimensiunii nominale pentru o îmbinare de

piese este unică pentru alezaj şi arbore (D=d) şi, de
regulă, se indică pe desen. Această dimensiune
trebuie să fie rotunjită (mărită sau micşorată), astfel
încât să corespundă unei valori din şirurile de
dimensiuni liniare stabilite de standard (GOST
8032-84, STAS 75-90). Standardul prevede patru
şiruri principale de dimensiuni (R5, R10, R20, R40)
şi două şiruri suplimentare (R80, R160).
• Dimensiunile fiecărui şir alcătuiesc progresii
geometrice cu raţia:

• în care R este numărul de dimensiuni al progresiei

geometrice într-un interval zecimal şi este egal cu 5,
10, 20, 40, 80 şi 160.
Toleranţe şi Control Dimensional 15

• Cu alte cuvinte, raţia progresiei geometrice va fi

egală cu:
Toleranţe şi Control Dimensional 16

• Termenii progresiei, incluşi în intervalul 1…10

alcătuiesc şirul de bază (tabelul 3.1). Dimensiunile
mai mici de 1 şi mai mari de 10 se pot obţine prin
împărţirea sau înmulţirea dimensiunilor de bază la
10, 100, 1000 ş.a.m.d. De exemplu, pentru şirul de
dimensiuni R5 putem obţine şirul de dimensiuni: …
0,1; 0,16; 0,25; 0,4; 0,63; 1; 1,6; 2,5; 4; 6,3; 10; 16; 25;
40; 63; 100 ... cu raţia progresiei geometrice . În
tabelul 3.1 sunt prezentate valorile şirurilor de bază
R5, R10, şi R20. La alegerea dimensiunilor nominale,
trebuie să se respecte principiul preferenţialităţii,
conform căruia dimensiunile nominale se aleg, mai
întâi, din şirul R5, apoi din şirul R10 etc.
Toleranţe şi Control Dimensional 17
Toleranţe şi Control Dimensional 18

• Dimensiunile efective se notează prin def şi Def,

respectiv, pentru arbore şi alezaj. Aceste dimensiuni
nu sunt cunoscute niciodată şi pot fi înlocuite cu
dimensiunile obţinute în urma măsurărilor,
ţinându-se cont de erorile de măsurare admisibile.
Dimensiunea efectivă nu trebuie să fie neapărat
egală cu dimensiunea nominală (acest caz se admite
ca fiind particular). De cele mai multe ori,
dimensiunea efectivă diferă de dimensiunea
nominală din cauza erorilor. Din cele menţionate,
rezultă că dimensiunea nominală are o singură
valoare, iar dimensiunea efectivă este variabilă.
Toleranţe şi Control Dimensional 19

• În cazul în care dimensiunea efectivă capătă valori

mari, piesa poate să îşi piardă rolul ei funcţional, iar
ca aceasta să nu aibă loc, dimensiunea efectivă trebuie
să fie limitată. Pentru limitarea dimensiunilor
efective, se folosesc dimensiunile limită: dimensiunea
limită maximă şi dimensiunea limită minimă.
• Dimensiunile limită se notează cu:
• Dmax, Dmin  dimensiunea limită maximă şi dimen-
siunea limită minimă pentru alezaj (în continuare, în
text, se vor folosi denumirile prescurtate: dimensiune
maximă şi dimensiune minimă);
• dmax, dmin  dimensiunea limită maximă şi dimen-
siunea limită minimă pentru arbore.
Toleranţe şi Control Dimensional 20

• Piesele se consideră bune şi îşi îndeplinesc rolul

funcţional, dacă se respectă condiţiile:
• pentru arbore dmin  def  dmax ; (3.2)
• şi pentru alezajDmin  Def  Dmax . (3.3)
• În celelalte cazuri, piesele se consideră rebut.
Rebutul poate fi recuperabil dacă pentru arbore
def  dmax şi dacă pentru alezaj Def  Dmin.
Dimensiunile limită
pentru alezaj şi
arbore sunt
max

max
min
min

prezentate în
figura 3.4.
Fig. 3.4. Dimensiuni limită
pentru alezaj şi arbore
Toleranţe şi Control Dimensional 21

• Dimensiuni medii. Pe baza dimensiunilor limită,

pot fi calculate dimensiunile medii, folosind relaţiile:

• De obicei, dimensiunile limită (Dmax, Dmin, dmax, dmin)

sunt exprimate prin două abateri limită . Aceste
abateri sunt: abaterea limită superioară notată prin
“ES” pentru alezaj şi prin “es”  pentru arbore şi
abaterea limită inferioară notată prin “EI ” pentru
alezaj şi prin “ei”  pentru arbore.
Toleranţe şi Control Dimensional 22

• Abaterile superioare (ES, es) pot fi calculate cu diferenţa

algebrică dintre dimensiunile maximă şi nominală:
• ES = Dmax  D; (3.6)
• es = dmax  d. (3.7)
• Pentru calculul abaterilor inferioare se iau în considerare
dimensiunile minime şi dimensiunile nominale.
• EI = Dmin  D; (3.8)
• ei = dmin  d. (3.9)
• Diferenţa dintre dimensiunile efective şi cea nominală
reprezintă abaterea efectivă a dimensiunii, care se notează cu
eef pentru arbore şi cu Eef  pentru alezaj şi pot fi calculate
cu relaţiile:
• pentru arbore eef = def  d; (3.10)
• pentru alezaj Eef =Def  D. (3.11)
Toleranţe şi Control Dimensional 23

• În intervalul de la “EI” până la “ES” şi de la “ei” până la “es”

trebuie să se găsească abaterea efectivă Eef a alezajului şi eef a
arborelui, adică:
• EI  Eef  ES; ei  eef  es.
• Cu ajutorul abaterilor limită pot fi calculate abaterile medii şi
dimensiunile limită ale alezajului şi ale arborelui, folosind
relaţiile:
• Em=(ES+EI)/2; (3.12)
• em=(es+ei)/2; (3.13)
• Dmax = D + ES; (3.14)
• Dmin = D + EI; (3.15)
• dmax = d + es; (3.16)
• dmin = d + ei. (3.17)
• Folosind relaţiile 3.10, 3.11, se pot calcula dimensiunile efective:
• def = d + eef ; (3.18)
• Def = D + Eef . (3.19)
Toleranţe şi Control Dimensional 24

• Definirea toleranţelor dimensionale.

Diferenţa dintre dimensiunile maximă şi minimă
determină intervalul de variaţie al dimensiunilor
efective. Acest interval se numeşte toleranţă şi se
notează prin Td pentru arbore şi prin TD  pentru
alezaj. Valorile toleranţelor pot fi calculate prin
intermediul dimensiunilor limită cu relaţiile:
• pentru arbore Td = dmax  dmin; (3.20)
• pentru alezaj TD = Dmax  Dmin. (3.21)
• sau prin intermediul abaterilor limită:
• pentru arbore Td=es ei; (3.22)
• pentru alezaj TD=ES EI. (3.23)
Toleranţe şi Control Dimensional 25

• Câmpurile de toleranţă. Zona cuprinsă între

liniile dimensiunilor limită sau între abaterile limită
se numeşte câmp de toleranţă. Pentru orice alezaj
sau arbore, câmpul de toleranţă poate fi situat
deasupra liniei zero, sub linia zero sau poate chiar
întretăia această linie. În ultimul caz, dimensiunea
maximă este mai mare decât dimensiunea
nominală, iar dimensiunea minimă  mai mică.
Cazurile de repartizare grafică a câmpurilor de
toleranţă pentru arbori şi alezaje sunt reprezentate
în figurile 3.5 şi 3.6, în care cu 1 s-a notat linia zero,
cu 2  câmpul de toleranţă.
Toleranţe şi Control Dimensional 26

2 1 2 Td 1 1 2 1 2

es
ei

es
es=0 0
0 0 0 0 0 0 0
Td

es
Td
d max
d min

ei
ei

d
d=d max

ei
Td
d min

d max
d min
d

d max

d min
d
Fig. 3.5. Poziţii posibile ale câmpurilor de toleranţă pentru arbori
1  linia “zero”; 2  câmp de toleranţă pentru arbore;
es; ei  abaterile limită (superioară şi inferioară) ale arborelui
Toleranţe şi Control Dimensional 27

2 TD 1 2 1 1 2 1 2

ES
TD

ES
EI

ES
0 0 0 0 0 0 0 0
EI=0 TD

ES
D=D min
Dmax
Dmin

EI
Dmax
D

EI
TD

Dmax
Dmin
D

Dmax

Dmin
D
Fig. 3.6. Poziţii posibile ale câmpurilor de toleranţă pentru alezaje:
1  linia “zero”; 2  câmp de toleranţă al alezajului;
ES; EI  abaterile limită (superioară şi inferioară) ale alezajului.
Toleranţe şi Control Dimensional 28

• Îmbinări. În construcţia de maşini se întâlneşte o

mulţime de piese cu suprafeţe cuprinse şi cuprinzătoare,
care sunt conjugate între ele, formând îmbinări fixe
nedemontabile, îmbinări fixe demontabile sau îmbinări
mobile.
• Ajustaje. Ajustajul caracterizează libertatea mişcărilor
unei piese faţă de altă piesă, sau gradul de rezistenţă la
mişcarea lor reciprocă.
• Caracterul ajustajului se determină prin diferenţa
valorilor alezajului şi ale arborelui.
• În funcţie de valorile numerice ale alezajului şi ale
arborelui, ajustajul poate fi cu joc, cu strângere sau
intermediar.
• Ajustajele cu joc apar la asamblare în cazul în care
valoarea efectivă (Def) a alezajului este mai mare decât
valoarea efectivă (def) a arborelui.
Toleranţe şi Control Dimensional 29

În acest caz, piesa de tip arbore se introduce uşor în piesa de tip

alezaj (fig. 3.7, a), iar în reprezentarea grafică (fig. 3.7, b) câmpul de
toleranţă al alezajului este întotdeauna situat deasupra câmpului de
toleranţă al arborelui.
Toleranţe şi Control Dimensional 30

• Jocul maxim (Jmax) se obţine în cazul în care

valoarea alezajului este maximă, iar valoarea
arborelui  minimă şi se calculează cu relaţiile:
• Jmax=Dmax dmin (3.24)
• sau: Jmax=ES ei. (3.25)
• Jocul minim (Jmin) se obţine în cazul în care
valoarea alezajului este minimă, iar valoarea
arborelui  maximă, adică:
• Jmin=Dmin dmax (3.26)
• sau: Jmin=EI es. (3.27)
• Toleranţa jocului (TJ) se determină ca diferenţa
dintre jocul maxim (Jmax) şi jocul minim (Jmin):
• Taj=TJ=Jmax  Jmin. (3.28)
Toleranţe şi Control Dimensional 31

• Introducând expresiile (3.24) şi (3.26) în relaţia (3.28) şi

luând în considerare relaţiile (3.20) şi (3.21), se obţine:
• TJ=TD+Td, (3.29)
• ceea ce înseamnă că toleranţa jocului este egală cu suma
toleranţelor celor două dimensiuni ale suprafeţelor
îmbinate.
• Jocul mediu (Jm), într-un ajustaj cu joc, se determină cu
media aritmetică a jocurilor maxim şi minim, adică:
• Jm=(Jmax+Jmin)/2. (3.30)
• Din schema ajustajului cu joc, prezentată în figura 3.7, b,
se poate constata că jocul mediu poate fi exprimat prin
relaţiile:
• Jm=Jmin +(TD+Td)/2 (3.31)
• sau: Jm=Jmax -(TD+Td)/2 . (3.32)
Toleranţe şi Control Dimensional 32

• Ajustajele cu strângere. Dacă până la asamblare,

valoarea efectivă a arborelui este mai mare decât
valoarea efectivă a alezajului, atunci arborele poate fi
asamblat cu alezajul numai în urma aplicării unei
forţe axiale şi, în acest caz, se obţine un ajustaj cu
strângere, iar diferenţa pozitivă (sau egală cu zero)
dintre valorile arborelui şi alezajului se numeşte
strângere (fig. 3.8, a).
• Ajustajele cu strângere se utilizează la îmbinările fixe
greu demontabile, atunci când, la anumite solicitări
şi temperaturi de lucru, este necesar să se împiedice
deplasarea unei piese asamblate faţă de piesa
pereche, fără a mai folosi elemente suplimentare de
fixare (şuruburi, pene etc.).
Toleranţe şi Control Dimensional 33

• În ajustajele cu strângere deosebim strângere maximă

(Smax), strângere minimă (Smin), toleranţa ajustajului Taj
(în cazul ajustajului cu strângere se notează TS  toleranţa
strângerii) şi strângerea medie Sm.
Toleranţe şi Control Dimensional 34

Care pot fi calculate cu relaţiile:

• Smax=dmax  Dmin (3.33)
• sau: Smax=es EI; (3.34)
• Smin=dmin  Dmax (3.35)
• sau: Smin=ei ES; (3.36)
• Taj=TS=Smax  Smin (3.37)
• sau: Taj=TS=TD+Td; (3.38)
• Sm=(Smax+Smin)/2 (3.39)
• sau: Sm=Smin +(TD+Td)/2 (3.40)
• Sm=Smax -(TD+Td)/2 (3.41)
• Ajustajele intermediare (de trecere) se utilizează la
îmbinările fixe demontabile, în general, în următoarele cazuri:
•  când este necesară asigurarea unei centrări precise a pieselor
îmbinării;
•  când este necesară obţinerea de îmbinări suficient de etanşe;
•  când este necesar ca montarea şi demontarea pieselor
asamblate să se facă uşor, fără a se deteriora suprafeţele în
contact.
Toleranţe şi Control Dimensional 35

• Ajustajele intermediare pot fi obţinute atunci când valoarea

efectivă a alezajului poate fi mai mare decât diametrul efectiv
al arborelui, dar poate fi şi mai mică, ceea ce înseamnă că, în
reprezentarea grafică, câmpurile de toleranţă ale alezajului şi
arborelui trebuie să se suprapună parţial sau total (fig. 3.9).
Arbore
Alezaj

Td

S max
J max

es
ES

TD
ei
0 0
EI=0
d min
Dmin
d=D

d max
Dmax

Fig. 3.9. Poziţia câmpurilor de toleranţă într-un ajustaj intermediar

Toleranţe şi Control Dimensional 36

ÎNTREBĂRI