Asamblari Mecanice

Descărcați ca pptx, pdf sau txt
Descărcați ca pptx, pdf sau txt
Sunteți pe pagina 1din 15

PRECIZIA PRELUCRĂRII ŞI A ASAMBLĂRII

PIESELOR

Precizia dimensională
Precizia formei geometrice a suprafeţelor
PRECIZIA DIMENSIONALĂ

• Prin dimensiune se înţelege mărimea care exprimă valoarea


numerică a unei lungimi, în unitatea de măsură aleasă.
Cota este dimensiunea înscrisă pe desenul de execuţie.
Dimensiunile, în general, pot fi de mai multe tipuri:
• 1. Dimensiunea nominală notată cu N, este stabilită prin calcul şi
are aceeaşi valoare pentru arbore şi alezaj în asamblarea
considerată .
• ► Arbore - denumire convenţională a oricărei suprafeţe
exterioare, chiar dacă nu este cilindrică (la montaj, piesa cuprinsă).
• ► Alezaj - denumire convenţională a oricărei suprafeţe
interioare a unei piese, chiar dacă
nu este cilindrică (la montaj, piesa cuprinzătoare).
FIG. 1. REPREZENTAREA DIMENSIUNILOR,
ABATERILOR ŞI TOLERANŢELOR:
A– CAZUL ALEZAJELOR; B - CAZUL ARBORILOR
•2. Dimensiunea limită admisibilă maximă sau minimă - reprezintă
dimensiunile care au rolul de a asigura funcţionarea în condiţii bune a
pieselor.
•3. Dimensiunea medie este semisuma dimensiunilor limită.
•4. Dimensiunea efectivă este valoarea obţinută prin prelucrare şi pusă în
evidenţă prin măsurare.
Convenţional, se folosesc următoarele notaţii:
► - litere mari pentru dimensiunile alezajelor;
► - litere mici pentru dimensiunile arborilor.
Pentru reprezentarea din figura 1., piesele sunt considerate bune, dacă:
dmin ˂ def ˂dmax
Dmin ˂ Def ˂ Dmax
În situaţia în care :
a) def < dmin sau Def > Dmax, piesa este rebut irecuperabil;
b) def > dmin sau Def < Dmin, piesa este rebut recuperabil;
c) def = dmed sau Def = Dmed, atunci precizia este optimă.
Abaterea reprezintă diferenţa algebrică dintre dimensiunea
considerată (dmin, dmax, def )
Şi dimensiunea nominală corespunzătoare şi se notează cu A,
respectiv a.
Abaterile sunt de două feluri:
1. Abatere limită (as- abatere superioară, ai - abatere inferioară) este
diferenţa algebricădintre dimensiunile limită şi dimensiunea
nominală.
Aplicând relaţiile de calcul pentru arbori în situaţia din figura 1 se
obţin următoarele relaţii:
1) pentru alezaje: As= Dmax - N; Dmax= N + As
Ai = Dmin - N; Dmax=N + Ai
2) pentru arbori: as = dmax - N; dmax = N + As
ai = dmin- N; dmin=N + ai
2. Abatere efectivă este diferenţa algebrică dintre dimensiunea
efectivă şi dimensiunea nominală.
Aef = Def -N; Def = N + Aef
După măsurare, putem ajunge la următoarele situaţii:
- când aef > as şi Aef < Ai, piesa este rebut recuperabil;
- când aef > ai, şi Aef > As, piesa este rebut irecuperabil.
Abaterile se reprezintă în raport cu linia zero (linie de referinţă,
care reprezintă dimensiunea nominală,N).
Abaterile pot avea valori pozitive, negative sau zero.

Toleranţa este diferenţa dintre dimensiunea maximă şi dimensiunea


minimă (diferenţa dintre abaterea superioară şi abaterea inferioară).
Toleranţa are totdeauna valori pozitive.
1) pentru alezaje: T = Dmax - Dmin = (N + As) - (N + Ai) =As-Ai
2) pentru arbori: t=dmax-dmin=as-ai
PRECIZIA FORMEI GEOMETRICE A

SUPRAFEŢELOR
Precizia formei geometrice a unui produs industrial (piesă) reflectă
gradul de conformitate a acestuia cu modelul său geometric prevăzut
de proiectant în documentaţia tehnică.
Abaterile de la forma geometrică pot fi: abateri de ordinul I
(abaterile macrogeometrice), abateri de ordinul II (ondulaţiile),
abateri de ordinul III şi IV, ce reprezintă rugozitatea suprafeţelor
(abateri microgeometrice).
Suprafaţa reală a piesei - suprafaţa care limitează piesa şi o separă
de mediul înconjurător.

Suprafaţa geometrică (nominală) - este suprafaţa ideală a cărei


formă nominală (desen) este definită în documentaţia tehnică.
Suprafaţa adiacentă - suprafaţa de aceeaşi formă cu suprafaţa
geometrică, tangentă exterior la suprafaţa reală şi aşezată astfel
încât distanţa între aceasta şi suprafaţa reală să aibă valoare
minimă.
Suprafaţa efectivă a piesei - suprafaţa obţinută prin măsurare,
apropiată de suprafaţa reală.
Suprafaţa de referinţă - suprafaţa în raport cu care se determină
abaterea de formă. Ea poate fi egală cu o parte sau cu toată suprafaţa
piesei.
Dreapta adiacentă - dreapta tangentă la profilul real şi aşezată astfel
încât distana maximă între profilul real şi aceasta să aibă valoarea
cea mai mică posibilă.

ABATERI ŞI TOLERANŢE DE FORMĂ

Abaterea de la rectilinitate

Abaterea de la planitate

Abaterea de la circularitate

Abaterea de la cilindricitate
PRECIZIA FORMEI GEOMETRICE A SUPRAFEŢELOR

• Precizia prelucrării reprezintă gradul de asemănare a piesei


sau a produsului realizat, faţă de piesa sau produsul proiectat.
• Din punct de vedere geometric, precizia prelucrării
pieselor şi precizia asamblării iau în considerare următoarele
aspecte:
• ► precizia dimensiunilor (liniare şi unghiulare);
• ► precizia formei geometrice a suprafeţelor;
• ► rugozitatea suprafeţelor (libere sau în contact).
• Abateri de la forma geometrică
• Abaterile de la forma geometrică pot fi:
• ► abateri referitoare la forma cilindrică a piesei;
• ► abateri care provin din diferenţa dintre razele de curbură din
acelaşi plan.
Aceste diferenţe determină o formă ovală (fig.1.) sau poligonală(fig.2.)
în locul formei cilindrice dorite

Fig.1 Fig.2
Abateri de la forma ovală Abateri de la forma poligonală

• Ovalitatea se poate constata prin intermediul micrometrului.


• Forma poligonală se poate verifica cu ajutorul unui ceas
comparator, fixând piesa între vârfuri sau pe o placă de trasat.
• Erorile privind rectilinitatea generatoarei cilindrului fac ca piesa
cilindrică să apară sub forma:
• ► convexă (butoi) (fig. 3);
• ► concavă (mosor) (fig. 4);
• ► cu axa curbă (fig. 5); Fig.3 Fig.4
• ► cu forma conică (fig.6)

Fig. 5 Fig.6
Micrometre de exterior
Micrometre de interior
Comparatorul

mecanic

Comparatorul de exterior(masurarea)
Comparator de
interior

S-ar putea să vă placă și