Studiu Individual

Pe tema “Curba liniei

zimbetului”

Realizat : Ojovan Nicu

Zimbetul
Zâmbetul- este o
manifestare
eminamente umană,
este expresia unei
trăiri interioare şi
reprezintă o formă
primitivă de
comunicare între
oameni.
„Zâmbetul, când
este plăcut şi atractiv,
îmbogăţeşte nu
numai individul care
zâmbeşte, dar şi pe
cei care privesc"
(Bratu).
COMPONENTE FACIALE
ALE ZAMBETULUI
Cele 7 forme de bază ale

feţei:
a - ovală, b - rotundă, c -

pătrată, d - drept-unghiulară,
e - formă de pară, f - formă de
 Elementele faciale inimă, g - romboidală (după
care intervin în dezvoltarea Dale).
unui surâs estetic sunt:
forma feţei, proportiile
feţei, simetria ei şi
aspectul profilului.

 Forma fetei
Fără a urmări o analiză
amănunţitâ a
componentelor faciale,
care asigură o înfâţişare de
ansamblu estetică sau
inestetică, plăcută sau
neplăcută, trebuie să
amintim că aspectul de
ansamblu este influenţat
considerabil de forma feţei.
 COMPONENTE DENTO-FACIALE ALE ZÂMBETULUI

Aspectul buzelor, al interrelaţiilor existente între acestea şi dinţi, precum

şi gradul de expunere al dinţilor, când buzele sunt în poziţie de repaus
(poziţie analoagă celei de postură), sunt factori deosebit de importanţi m
aprecierea frumuseţii faciale, cu atât mai mult cu cât, ei intervin hotărâtor şi
în timpul surâsului, generând manifestări variate la nivelul componentelor
dento-faciale ale zâmbetului. Aprecierea acestor aspecte trebuie să se facă
prin prisma conceptelor estetice.
Buzele
În repaus, privite frontal,
buzele prezintă anumite
particularitâţi: grosime,
lărgime, înăltime; buzele
pot să fie groase sau subtiri,
largi sau strâmte, înalte
saujoase.
Pe lîngă aceste
caracteristici, pentru a fi
considerate frumoase şi a
întări aspectul armonios al
înfâţişării feţei, buzele
trebuie să prezinte o
dezvoltare echilibrată
(ambele buze să fie
aproximativ la fel de
groase), să aibă un contur
simetric faţă de filtrul buzei,
iar acesta, la rândul lui, să
se situeze pe linia mediană
a feţei.
 a - Dezvoltarea
echilibrată a
buzelor, b
-dezvoltare
dezechilibrată
a celor două
Buze de diferite forme: a- groase, b hemibuze (în
plan
- subţiri, c-strâmte, d- largi.
transversal).

Aspectul liniei labiale de repaus

(LLR): a - LLR dreaptă, b - LLR
concavă

Din punct de vedere al percepţiei estetice, se pare câ femeile (conform

modei actuale) preferâ buzele mai cămoase şi bine conturate, care le
conferă un aer mai senzual.
 Linia labială a surâsului

O clasificare arbitrară a zâmbetului, din punct de vedere al esteticii

dento-faciale, se referă la poziţionarea buzei superioare faţă de
conturul gingival al dinţilor în regiunea frontală a arcadelor dentare.
Se descriu trei pozitii de bază: linie labială înaltă, joasă şi medie.

Linia labială înaltă - dezvâluie dinţii frontali superiori în

întregime şi o parte (mai mare sau mai mică) din ţesutul gingival, este
caracteristică persoanelor cu protruzie maxilară sau cu tonicitate
musculară crescută. Este perceputâ ca reflectând agresivitate, fiind mai
puţin esteticâ, mai ales atunci când există o discrepanţă între mărimea
dinţilor şi înălţimea gingiei ataşate care se expune în timpul
zâmbetului. Modalităţile de tratament sunt limitate, iar rezultatele
sunt, de cele mai multe ori, nesatisfacătoare.

Surâs cu linie labială înaltă. Surâs cu linie labială medie.

 Linia labială medie - este consideratâ idealâ din punct de vedere
estetic, fîind prezentă la un număr mare de indivizi; în timpul surâsului,
buza superioară acoperă parţial incisivii maxilari, atingând vârful papilelor
interdentare.
Linia labială joasă - acoperă dintii frontali superiori pe 1/3 sau chiar
mai mult din înălţimea lor, constituind uneori o situaţie favorabilă care
maschează eventualele aspecte inestetice de la acest nivel: carii, discromii,
restaurări defectuoase. Această poziţionare a liniei labiale poate fi
determinată de o inserţie joasâ a frenului buzei superioare.

Surâs cu linie labială joasă.

În afara celor trei tipuri descrise, există o varietate de situaţii clinice
hibride, care pot fi, la rândul lor, mai mult sau mai puţin estetice: linie
labialăjoasă în porţiunea centrală şi înaltă în regiunile laterale, sau
linie labială joasă şi asimetrică la nivelul celor două hemiarcade, etc.

Surâs cu linie labială joasă în Surâs cu linie labială

porţiunea centrală şi înaltă, joasă şi asimetrică.
lateral.
 Linia incizală a surâsului sau planul incisiv

Aceastâ linie pare să contribuie în cea mai mare măsură la

conotaţia plăcută a zâmbetului. Ea poate fi definită ca o linie curbă
ipotetică, trasată de-a lungul marginilor incizale ale frontalilor
superiori, care trebuie să coincidă sau să fie paralelă cu curbura
marginii superioare a buzei inferioare. Această situaţie are întotdeauna
un efect estetic favorabil şi confirmă rolul pe care îl au forţele coezive
în cadrul unei compoziţii.

0 dispoziţie corectă a marginilor incizale ale centralilor, lateralilor

şi caninilor superiori trebuie să respecte următoarea aliniere: marginea
incizală a centralilor se situează în acelaşi plan cu vârful caninilor, faţă
de care marginea incizală a lateralilor se află pe o poziţie mai ridicată.
Studiul siluetelor incizale devine astfel obligatoriu în cadrul oricărui
examen clinic obiectiv.

Linia incizală a surâsului este paralelă cu Poziţionarea corectă a marginilor

incizale ale dinţilor frontali superiori
marginea superioară a buzei inferioare. (după Rufenacht).
 Silueta incizalâ, sau marginea incizală a frontalilor superiori, poate
să fie, la rândul ei, uşor concavă spre superior, dreaptă, sau uşor
convexă (inversată).

Linia incizală inversată reprezintă o situaţie defavorabilâ din punct

de vedere estetic, care antrenează o postură anormală a buzei,
reprezentând o forţâ segregativă ce alterează aspectul zâmbetului.

Lipsa paralelismului între conturul incizal şi marginea superioară a

buzei inferioare, pe lângă aspectul inestetic, denotâ şi o activitate
musculară viciată. Observaţiile clinice au evidentiat faptul că gradul de
curbură al liniei surâsului este mai pronunţat la femei decât la bârbati.

Lipsa paralelismului între conturul incizal şi

marginea superioară a buzei inferioare
 Curbura buzei superioare

S-a menţionat că poziţia buzei superioare faţă de dinţii frontali

superiori, în timpul surâsului, este un factor determinant al esteticii
zâmbetului; ideal, în timpul surâsului, buza superioară atinge marginea
gingivală de la nivelul incisivilor centrali maxilari. Faţă de aceastâ
poziţionare, cele două comisuri se pot situa pe trei poziţii:
- comisuri situate pe aceeaşi linie cu marginea inferioară a buzei
superioare şi atunci buza superioară nu prezintă nici un fel de curbură,
fiind dreaptă;
- comisuri poziţionate mai sus decât marginea inferioară a buzei
superioare, situaţie în care buza superioară are curburâ ascendentă;
-comisuri situate mai jos de marginea inferioară a buzei superioare,
când buza are o curbură descendentă.

În plus, există situaţii particulare, în care marginile celor două

jumătăţi ale buzei superioare (stângă şi dreaptă) descriu două curburi
concave, cu concavitatea în jos. Aceste aspecte sunt determinate de
gradul şi secvenţialitatea contracţiilor fasciculdor musculare faciale.
implicate în dezvoltarea zâmbetului.
 Buza superioară dreaptă. Buza superioară are curbură
ascendentă în timpul surâsului.

Buză superioară cu curbură Buză superioară care prezintă două

descendentă. curburi descendente, corespunzătoare
celor două jumătăţi (stângă şi dreaptă)
ale buzei.

Dintre categoriile amintite, primele două sunt considerate favorabile

din punct de vedere estetic, în timp ce ultimele sunt considerate mai
puţin atrăgătoare, având conotaţii pesimiste.
 Linia ocluzală a surâsului sau planul estetic

Linia ocluzală a surâsului reprezintă o linie ipoteticâ, paralelă cu

linia incizală a surâsului, ce intersectează comisurile labiale în dreptul
premolarilor superiori; paralelismul acestor două linii, precum şi al
acestora cu linia sau planul bipupilar, conferă o armonie perfectă în
timpul zâmbetului.

Planul estetic se situează, faţă de buza superioară, la o distanţă de 5

mm m regiunea incisivilor şi 2 mm în regiunea comisurilor.

Un plan estetic, situat preajos, va conferi zâmbetului un aspect

artifîcial, în timp ce unul situat prea înalt, nu va permite expunerea
dinţilor în timpul zâmbetului, frustrându-1 de strălucire.

Poziţionarea planului estetic nu

Linia ocluzală este paralelă cu linia permite expunerea dinţilor în
incizală a surâsului (după Rufenacht). timpul surâ-sului (după
Perelmuter).