PSIHOSOCIOLOGIA

FAMILEI

Prof.dr. Georgeta Iordache

SCHIMBĂRI ÎN INTERIORUL
SOCIETĂȚII
• Funcțiile familiei schimbări funcție de schimările socio-economice
• La nivel individual - crește gradul de satisfacție al partenerilor și al
independenței acestora
- noile modele de familie familii sărăcite sau grad
ridicat financiar

• Familia - adaptare la cerințele unei societăți post- moderne

- loc central în pentru suport afectiv, valoric, normativ, securizat și
individualizat
• Familia în țările dezvoltate : -puțini copii, creșterea numărului de divorțuri,
- bunăstare materială / independență
financiară
• Familia în țările în curs de dezvoltare : -populație în creștere, copii mulți
care muncesc de la vârste mici
-nivel scăzut de educație
SCHIMBĂRI ÎN INTERIORUL SOCIETĂȚII

 proces vizibil de emancipare, de democratizare, laicizare și liberalizare a

vieții de familie.
 apariția unor disfuncții familiale determinate de schimbările economice și
sociale ale lumii moderne (Ec. Vrăsmaș,2007)

Este necesar să admitem ideea complexității relațiilor din interiorul și

exteriorul familiei precum și faptul că situația familiei este în interdependență

cu sițuatia economică, socială, culturală şi politică a lumii moderne.

(,,Familia.

Coordonatele şi nevoile/cerintele ei contemporane”,E.Vrăsmaș)

 
 Realtiile dintre familie şi
societate

 Familia este sursa proceselor demografice care, din punct de vedere

cantitativ, determină reproducerea şi dezvoltarea forței de muncă și a masei de
consumatori ;
 Prin intermediul socializării interne, familia exercită, din punct de vedere
calitativ, o influență puternică (dar nu autonomă)asupra nivelului de dezvoltare
fizică, intelectuală și morală a copiilor și tinerilor, din generațiile respective, ceea
ce le face mai bune, egale sau mai rele cu generațiile precedente. ( creșterea
calitativă a populației) ;
 Familia este unul din principalii factori care asigură menținerea identiății
culturale naționale ;
 Inegalitatile la nivelul moral, educațional și cultural al familiilor au
repercursiuni directe asupra fixării și reproducerii, chiar asupra inegalitățiilor
sociale, asupra apariției de noi pături sociale. Familia permanetizează
Inegalitățile, ceea ce este contrar premiselor de justiție socială

(Ioan MIHAILESCU ,,Familia în societatile europene”, Ed.Universitatii Bucuresti, 1999 p.8-9)

 Roluri în cadrul familiei
• Rol conjugal (cunoașterea,modelarea vieții de
cuplu)
• Rol parental (părinte autoritar, democratic,
permisiv, neimplicat)
• Rol fratern

Cauzele necunoașterii rolurilor în familie

Lipsa informării
Modelul familial
Părinți posesivi
 STILURI PARENTALE
• PĂRINTELE AUTORITAR (Caracteristici: control absolut , reguli rigide, stricte ,
părintele centrat pe greşelile copilului, restricţionarea, interzicerea liberului arbitru)
• PARINTELE ABSENT/NEIMPLICAT/DEZANGAJAT (Caracteristici: copiilor nu li
se impun limite, dar nici nu li se acordă afecţiune; părinţii nu petrec timpul
împreună cu copiii, nu sunt interesaţi de activităţile acestora, nu comunică şi sunt
aproape în totalitate absenţi din viaţa copiilor lor, atât fizic, cât şi emoţional;)
• PARINTELE PERMISIV (Caracteristici: lipsa graniţelor, limitelor, poate genera un
Eu slab; de asemenea, vor putea exista probleme de intimitate, nefiind în stare să
respecte nevoile, dorinţele şi intimitatea celorlalţi; adultul va putea avea o nevoie
permanentă de a deţine controlul în orice situaţie şi asupra tuturor; există
posibilitatea ca un astfel de copil să fie considerat obraznic, problematic, devenind
un adult cu tulburări majore de comportament;)
• PARINTELE DEMOCRATIC (Caracteristici: părintele pune pe primul plan binele
copilului, respectându-i întotdeauna drepturile; modul de gândire şi
comportamentul părintelui democratic: drepturi egale în familie, aceleaşi reguli
pentru toţi, pe bază de comunicare, afecţiune şi flexibilitate;)
 INFLUENȚA STILULUI PARENTAL ÎN
ACTIVITATEA COPILULUI

INFLUENȚE POZITIVE INFLUENȚE NEGATIVE

• Interes pentru activitate • Violență verbală
școlară optimă • Indiferență
• Comunicare • Randament școlar scăzut
• Responsabilizare • Atitudine indiferentă față de
• Rezistența la efort diferite probleme
• Sociabilitate • Abandon școlar
• Implicare • Comunicare deficitară
 Sprijin şi responsabilizare

• Nevoia de sprijin/suport
• Nevoia de autonomie şi de responsabilizare
socială.
 
 FAMILIA ÎN CONTEXT ACTUAL
• PROGRES SOCIAL AL FAMILIEI

●
MEDII
STUDII ●
SUPERIOARE , POSTUNIVERSITARE,
DOCTORATE

●
FOND SALARII
FINANCIAR
CONFORT
●

TEHNOLOGIC ●
IT
 NEVOI DE BAZĂ ALE
FAMILIEI
* informationale,
* afective,
* educative.
* culturale
* economice,
*de sănatate și medicale,
* de orientare (în sfera socială, individuală și interrelațională).
NEVOILE FAMILIEI
• Nevoile inițiale (cerința/nevoie de informare,
pentru buna funcționare a relațiilor)

• Nevoile permanente au ca obiect:

- Susținerea economică, culturală şi
emoţională;
- Unitatea şi coeziunea grupului;
- Păstrarea şi funcţionarea sa;
- Creșterea şi educarea tinerei generaţii.

• Nevoile în situațiile de criză

 Dezvoltarea copilului în mediul
familial
Funcție de :
Tipul familiei și structura acesteia
Starea materială
Starea educațională
Starea socială
 FACTORI DE RISC CE DUC LA SITUAȚII
DE STRES
• Comunicare insuficientă
• Tensiune și conflict
• Alcool,tutun,
• Stare materială
• Stare educațională
• Stare de sănătate
Statisticile ANPDCA din luna martie 2017, indicau că aproape 33%
 dintre copii erau complet lipsiţi de grija părintească: 18.846 aveau
ambii părinţi plecaţi, iar 12.941 proveneau din familii în care părintele unic
susţinător era plecat.  Îngrijorător este şi numărul copiilor aflaţi singuri
acasă care au ajuns în sistemul de protecţie specială: 4.117 (din care,
855 în centre de plasament şi 546 în grija asistenţilor maternali).
Efectele conflictelor asupra copiilor

• Copiii pot deveni mai anxiosi, fricoși, temători, neîncrezători, încordați,

nervoși, iritabili, triști, depresivi chiar, apatici, neatenți, uituci, dezinteresați
de lucrurile care le făceau plăcere până nu demult, pot suferi de coșmaruri
și de insomnii, plâng din senin, se concentrează mai greu la teme și la
activitățile școlare, le scade randamentul școlar, prezintă agitație motorie
(nu stau locului), se îmbolnavesc de cinci-sase ori mai mult decât ceilalți
copii, scad în greutate, cresc mai greu.
• In familiile unde copiii asistă la violența domestică (certuri aprinse,
scandaluri și bătai), ei pot deveni foarte iritabili, impulsivi, agresivi,
manifestă tulburări grave de comportament (inclusiv comportament
antisocial) și pot sa ajung să aibă mari probleme de disciplină la școală.
 TRAUME ÎN
DIFERITE SITUAȚII
Trauma centrală este acea traumă care afectează cel mai puternic persoana,
deci rana psihologică cea mai adâncă şi mai perturbatoare
1. Ameninţarea la adresa vieţii persoanei şi a patternurilor de trai (Totuşi,
trauma centrală este perceperea unei ameninţări la adresa vie ţii şi la adresa
integrităţii pattern-urilor de trai).
2. Pierderea unei relaţii semnificative (Poate apărea şi în situaţiile în care un
membru al familiei părăseşte casa familială pentru a se stabili în alt ă parte.
Pentru unii, acesta este un fapt normal de via ţă, dar al ţii îl percep ca pe o
rupere majoră a legăturilor emoţionale.)
3. Pierderea viziunii asupra vieţii. (Când oamenilor li se distruge atât de mult
viziunea asupra vieţii)

Evenimentele traumatizante, deci şi cele care se petrec în sistemele

familiale, produc reacţii care afecteaz ă urm ătoarele niveluri ale psihicului
uman:
-Nivelul de funcţionare (pe plan fizic, psihic şi social)
-Viaţa afectivă
- Imaginea de sine
-Viziunea asupra viitorului
-Sentimentul de împlinire
( Chernichevici ,, Psihosociologia Familiei”)
 PARTENERIATUL ȘCOALĂ FAMILIE

Necesitate actuală și oportunitate

Existența unui plan de intervenții sau a unei
planificări anuale pentru consiliere
Existența unui plan managerial pentru
extracurriculare
 IMPORTANȚA ȘI NECESITATEA SRIJINULUI OFERIT
DE CADRELE DIDACTICE, FAMILIEI

Pentru copil - comunicare eficientă

- sprijin științific
- sprijin emoțional

 Pentru părinți : -comunicare eficientă

părinte-copil
-sprijin emoțional
- sprijin științific
EDUCAȚIA- COPILUL -FAMILIA

Interes, sprijin, valorizare

Consilierea acordată familiei
EDUCAȚIA - singura soluţie împotriva sărăciei

https://www.viata-libera.ro/societate
 În loc de final.....

 ,,Învaţă de la greier, când singur eşti, să cânţi,

Învaţă de la lună să nu te înspăimânţi,
Învaţă de la vulturi, când umerii ţi-s grei,
Şi du-te la furnică şi vezi povara ei.
Învaţă de la floare să fii gingaş ca ea,
Învaţă de la oaie să ai blândeţea sa,
Învaţă de la păsări să fii mai mult în zbor,
Învaţă de la toate că totu-i trecător…”
   
«Învață de la toate», de Joseph Rudyard Kipling
 BIBLIOGRAFIE

• Cojocaru Șt., Bunea O, & colab.(2015) : Abordarea pozitivă a

comportamentelor copiilor , UNICEF, Iași , Ed. Expert Project
• Ionescu M,& Negreanu E. (2006) Educația în familie , IȘE,
București, Ed. Carta Universitară
• Popescu R, (2009) : Introducerea în sociologia familiei: familia
românească în societate, Iași , ED. Polirom
• Stănculescu E. ( 1998) : Sociologie , Iași, ED. Polirom
• Stănculescu E. ( 1997) : Sociologie educației familiei –volumul
I , Iași, ED. Polirom
• Voinea M. ( 2005) : Familia contemporană, București, ED. Focus
• Vrasmas, A., (2002) : Consilierea şi educaţia părinţilor ,
București, Ed. Aramis
• https://www.scribd.com