CURS 5

Metabolismul lipidelor
Digestie, absorbţie.
Catabolism: lipoliza, catabolismul glicerolului.
Catabolismul acizilor graşi (-oxidarea acizilor graşi, Spira Lynen, Bilanţ energetic).
Formarea corpilor cetonici, cetoza.
Catabolismul steridelor (catabolismul colesterolului).
Catabolismul ceridelor, catabolismul glicerofosfolipidelor.
Catabolismul sfingolipidelor.
Anabolism: biosinteza acizilor graşi (calea citoplasmatică, calea mitocondrială).
Lipogeneza. Biosinteza steridelor (biosinteza colesterolului). Biosinteza ceridelor.
Biosinteza glicerofosfolipidelor. Biosinteza sfingolipidelor. Reglarea
metabolismului lipidic. Noţiuni de patogenie a metabolismului lipidic / 6 ore
 
 Mobilizarea, transportul și
utilizarea lipidelor
• Grăsimile sunt utilizate ca materiale
energetice de către majoritatea țesuturilor.
• Acizii grași sunt arși preferențial de miocard,
mușchi scheletici, rinichi
• Triacilglicerolii (TAG) sunt depozitați în
citoplasma celulelor din țesutul adipos.
Țesutul adipos are o distribuție preferențial
subcutanată și periviscerală.
 Celulele adipoase (adipocite):
- sunt locul de sinteză și depozitare a acizilor grași (AG) sub
formă de TAG, când organismul dispune de resurse
energetice
- mobilizează AG din TAG de depozit, care sunt
transportanți prin sânge la țesuturi și folosiți ca sursă de
energie.
• Acizii grași depozitați ca TAG (lipide neutre), reprezintă 90%
din greutatea TAG.
• Ficatul și țesutul adipos îndeplinesc funcții speciale în
stocarea rezervelor energetice și punerea lor în circulație
atunci când este nevoie
 Digestia și absorbția lipidelor

• Aportul de lipide în organism se face pe cale:

- exogenă – din alimente
- endogenă – sinteza lipidelor din proteine și glucide
Digestia lipidelor
Triacilglicerolii (TAG) sau trigliceridele ajunse în duoden se
emulsionează cu sărurile biliare și devin apte de atacul lipazelor
pancreatice obținându-se în final, grăsimi nehidrolizate, grăsimi
parțial hidrolizate (digliceride, monogliceride), acizi grași și
glicerol.
Glicerofosfatidele sub acțiunea fosfolipazelor eliberează acizii grași
și restul moleculei
Steridele sub acțiunea esterazelor formează acizi grași și colesterol
Rolul acizilor biliari în digestia lipidelor

Este foarte important deoarece în lipsa lor digestia lipidelor nu

se produce, iar lipidele sunt eliminate prin materiile fecale

Acizii biliari au rol în:

- emulsionarea grăsimilor
- activarea lipoproteinelor
- solubilizarea colesterolului liber
- facilitarea absorbției vitaminelor liposolubile
 Absorbția lipidelor

• Are loc la nivelul vilozităților intestinale

• Glicerolul străbate mucoasa intestinală și ajunge în circulația
portală sau se combină cu acizii grași, la nivelul mucoasei,
formând TAG și alte lipide
• Acizii grași absorbiți sunt liberi sau se combină cu glicerolul
rezultând trigliceridele
• Trigliceridele nehidrolizate sunt absorbite în vasele limfatice
intestinale
• Fosfolipidele sunt absorbite ca atare sau transformate
enzimatic
• Steridele sunt absorbite ca atare sub formă de colesterol
esterificat sau hidrolizate cu formare de colesterol liber
 Lipoliza

• Reprezintă hidroliza TAG din țesutul adipos cu formare de AG

• Pentru eliberarea AG din TAG sunt necesare 3 enzime diferite –
lipaze – TAG-lipaza hormon sensibilă, DAG-lipaza și MAG-
lipaza
• Etapa limitantă de viteză a lipolizei în adipocite este reacția
catalizată de TAG lipaza hormon sensibilă. După ce este
activată TAG lipaza, celelalte enzime aflându-se în exces,
realizează hidroliza completă a TAG
• Lipoliza este activată și controlată de glucagon, adrenalină,
noradrenalină, ACTH (hormonul adrenocorticotrop), TSH
(tireotropina-hormonul stimulator al tiroidei), GH
(somatotropina sau hormonul de creștere), vasopresina,
fiecare având receptori proprii.
 Triacilglicerol
H2O Triacilglicerol-lipază
Enzimă reglatoare
R1-COOH

Diacilglicerol
H2O
Diacilglicerol-lipază
R2-COOH

Monoacilglicerol
H2O
Monoacilglicerol-lipază
R3-COOH

Glicerol
 Metabolizarea acizilor grași
• Acizii grași rezultați din lipoliză pot fi:
- oxidați total, în proporție mică, pentru a furniza energie
metabolică în țesutul adipos
- reconvertiți în țesutul adipos la acil-SCoA de către acil-SCoA
sintetază și reesterificați cu glicerol-3-fosfat (format prin
glicoliză din glucoză adusă în țesut de către insulină), cu
formarea TAG – astfel în țesutul adipos are loc un ciclu
continuu de lipoliză și reesterificare
- când viteza lipolizei depășește pe cea a esterificării, acizii
grași liberi difuzează în plasmă, unde se leagă de albumine
constituind o sursă de energie importantă pentru țesuturi
 Oxidarea acizilor grași
• Acizii grași fiind puternic reduși constituie o sursă importantă
de energie
• Din oxidare se formează:
– NADH și FADH2 care vor fi oxidate în lanțul respirator
– Acetil-CoA care este substrat pentru ciclul Krebs

Degradarea oxidativă completă a unui acid gras până la CO2 și

H2O se desfășoară în 3 etape:
- β-oxidarea
- Ciclul Krebs
- Lanțul respirator
 Etapele β-oxidării

• Presupune clivarea succesivă a unităților

formate din câte 2 atomi de carbon (acetil-
CoA), începând de la capătul carboxi terminal
al moleculelor de acil-CoA.

• Clivarea se produce între atomii de carbon2 (α)

și C3 (β) de unde și numele de β-oxidare
 Corpii cetonici
• Se sintetizează în mitocondriile hepatocitelor când
concentrația acizilor grași din sânge este mare (inaniție, dietă
bogată în grăsimi, diabet insulino-dependent)
• Acetil CoA, obținută în procesul de β-oxidare, în mitocondriile
hepatocitelor, este utilizată:
– În ciclul Krebs
– Transformată în mitocondriile hepatocitelor în acetoacetat sau D-β-
hidroxibutirat. Acești compuși împreună cu acetona formează corpii
cetonici
Corpii cetonici sunt substrate energetice preferate de inimă,
mușchi scheletici, rinichi.
Corpii cetonici sunt echivalenții solubili în apă ai acizilor grași
 STRUCTURA CORPILOR CETONICI

CH3 C CH2 COOH CH3 HC CH2 COOH

O OH
Acid acetoacetic Acid D-β-hidroxibutiric

C
CH3 CH3

Acetonă
 GLUCOZĂ Mitocondrie
Mitocondrie
ACIZI GRAȘI β-hidroxibutirat Citosol
AMINOACIZI β-hidroxibutirat
Acetoacetat
Acetoacetat
HMG-CoA
HMG-CoA
Acetoacetil-CoA
Acetoacetil-CoA
ACETIL-CoA
ACETIL-CoA Ciclul
Ciclul
Krebs
Krebs
ATP
ATP

Relația dintre sinteza corpilor Acetil CoA

cetonici și metabolizarea
acizilor grași, hidraților de Acetoacetil-CoA Malonil-CoA
carbon și aminoacizilor în
hepatocit (Mohora, 2008) HMG-CoA ACIZI GRAȘI

COLESTEROL HMG-CoA : β-hidroxi-β-

metilglutaril-CoA
 Reglarea cetogenezei
• Aport alimentar normal
– Producția hepatică de acetoacetat și β-hidroxibutirat este minimă iar
concentrația acestor compuși în sânge este foarte mică (≤0,2 mM).
– Concentrațiile normale ale corpilor cetonici în sânge nu depășesc
1mg/24h
– Creșterea corpilor cetonici în sânge peste valorile normale duce la
hipercetonemie și cetonurie
• În inaniție
– Sinteza corpilor cetonici este accelerată, concentrația sanguină crește
până la 3-5 mM. Acesta este un răspuns normal al organismului la
scăderea aportului de glucide cuplată cu mobilizarea acizilor grași
– Prioritatea metabolică a organismului este asigurarea glucozei
necesare pentru creier și alte țesuturi (eritrocite), care sunt
dependente de această sursă de energie
 Reglarea cetogenezei

• Soarta produselor metabolismului acizilor graşi depinde de

fiziologia fiecărui individ. Cetogeneza se produce în ficat şi poate fi
afectată de anumiți factori:
• Controlul eliberării acizilor graşi din ţesutul adipos afectează în mod
direct cetogeneza din ficat. Aceasta este reglarea prin concentraţia
de substrat.
• Din momentul în care grăsimile intră în ficat au două posibilități de
acțiune: oxidarea sau reesterificarea. Pot fi activate ca acil-CoA şi
oxidate sau esterificate cu glicerol pentru a forma triacilglicerolii.
Dacă ficatul are suficient glicerol-3-fosfat, majoritatea grasimilor vor
fi direcţionate în producţia de triacilgliceroli.
• Acetil-CoA obţinută prin oxidarea grăsimilor poate fi complet
oxidată în Ciclul KREBS. Aşadar, dacă cererea de ATP este mare
atunci acetil-CoA este oxidată până la CO2.
 Biosinteza acizilor grași
• GENERALITĂȚI
• Se realizează prin condensarea unităților de câte doi atomi de
carbon, proces reversibil β-oxidării.
• Precursorul reacției de condensare este acetil-CoA
• Acizii grași (AG), sursa preferată de energie pentru miocard, pot
fi sintetizați din glucoza din dietă și anumiți aminoacizi.
• Enzimele care catalizează sinteza AG sunt localizate în citosol și
sunt complet diferite de enzimele mitocondriale care catalizează
degradarea acizilor grași
• Este un proces puternic reductiv ce consumă NADPH+H+ rezultat
din oxidarea glucozei pe calea pentozofosfaților
• Energia necesară sintezei AG (ATP) rezultă din arderea resturilor
de acetil-SCoA provenită de la glucoză
 COMPARAȚIE ÎNTRE SINTEZA ACIZILOR GRAȘI ȘI
β-OXIDAREA ACESTORA
Biosinteza acizilor grași β-oxidarea
LOCALIZARE
CITOSOL MITOCONDRIE
BILANȚ ENERGETIC
ENDERGONIC, REDUCTIV EXERGONIC, OXIDATIV
ENZIME
COMPLEX MULTIENZIMATIC Enzime individuale
Acid gras sintaza
COENZIME
NADPH NAD+
TRANSPORTUL INTERMEDIARILOR
LEGAȚI COVALENT DE GRUPĂRILE SH Coenzima A
ALE Proteinei transportoare de acil
(PTA)
ATOMII DE CARBON utilizați pentru PRODUS FINAL
SINTEZA AG
Acetil-CoA din glicoliză Acetil-CoA
• Sinteza AG se desfășoară în citosol
• Este un proces endergonic și reductiv
• Enzimele pentru sinteza AG în organismele superioare sunt
reunite sub forma unui complex multienzimatic numit acid gras
sintaza
• Atomii de carbon utilizați la sinteza AG sunt furnizați de acetil-
CoA provenită din glucoză pe calea glicolizei până la acid piruvic
urmată de decarboxilarea oxidativă a acestuia
• Donorul unităților de câte doi atomi de carbon în etapa de
elongare este malonil-PTA. În reacția de elongare se eliberează
CO2
• Elongarea se oprește la acidul palmitic (C16)
• Elongarea acidului palmitic nou format, sau a unor AG endogeni
sau exogeni și introducerea de legături duble în AG este realizată
de alte sisteme enzimatice
 Sinteza TAG

În ficat
• Capacitatea ficatului de a sintetiza TAG este mare
• Ficatul nu este organ de depozitare a TAG
• După sinteză, TAG sunt încorporați, împreună cu alte lipide și
proteine, în VLDL și apoi secretați în plasmă, fiind sursă de AG
pentru țesuturile extrahepatice

În țesutul adipos
• Sinteza TAG în țesutul adipos (lipogeneza) reprezintă
modalitatea de stocare a excesului caloric, lipidic sau glucidic
al organismului
• Lipogeneza este dependentă de glicemie și insulinemie
 Metabolismul colesterolului

• Colesterolul este principalul steroid din organismele animale

• Intră în constituția membranelor celulare și al lipoproteinelor
plasmatice
• Se găsește în creier, ficat, gonade, lipoproteinele plasmatice
• Organismul uman conține aprox. 140 g colesterol din care 8 g
este prezent în plasmă (în principal LDL)
• Balanța colesterolului arată că aprox. 1-2 g sunt sintetizate
zilnic, din care 1g prin sinteză endogenă și restul prin aport
alimentar (dietă obișnuită – 0,6 g colesterol zilnic)
 Biosinteza colesterolului
• Aproape toate țesuturile sunt dotate cu echipament enzimatic necesar sintezei
de colesterol
• Cantitatea cea mai mare se produce în citoplasma celulelor hepatice și
intestinale
• Materia primă pentru sinteza colesterolului este acetil-CoA
• Calea pentru sinteza colesterolului poate fi sintetizată astfel:

Acetil-CoA → Mevalonat → Izopentenil-PP → Scualen → COLESTEROL

C2 C6 C5 C30 C27

1. Formarea β-hidroxi-β-metil-glutaril-CoA din acetil-CoA și formarea de

mevalonat
2. Transformarea mevalonatului în izopren biologic activ
3. Condensarea a 6 unități izoprenice cu formarea unei hidrocarburi – scualen
4. Ciclizarea scualenului cu formarea lanosterolului
5. Transformarea lanosterolului în colesterol
 Catabolismul colesterolului

• Nucleul tetraciclic al colesterolului nu poate fi degradat de

organism, el fiind eliminat ca atare.
• Transformarea colesterolului în acizi biliari este calea cea mai
importantă de catabolizare a colesterolului.
• Sistemul enzimatic implicat în sinteza acizilor biliari primari –
colic și chenodezoxicolic – este localizat în hepatocite
• Viteza de sinteză a acizilor biliari depinde de activitatea enzimei
colesterol-7α-hidroxilază care catalizează reacția de formare a
compusului intermediar 7α-hidroxicolesterol
• Acizii biliari pot forma săruri cu diverși cationi, în anumite
condiții de pH și în funcție de constanta lor de ionizare
• Deoarece bila este un lichid alcalin acești compuși se găsesc sub
formă de săruri (săruri biliare).
• Acizi biliari = săruri biliare