METABOLISMUL LIPIDELOR (vezi slide)

Triacilgliceroli = forme majore de stocare a energiei metabolice la animale

Colesterolul
Ac arahidonic
Complexele glicolipidice si fosfolipidice
Vitamine liposolubile
Unii hormoni

Dupa natura chimica, lipidele se impart in:

 saponificabile (esteri si amide): gliceride, fosfogliceride, sfingolipide,
ceruri
 nesaponificabile: aldehide superioare, alcooli superiori, acizi grasi,
terpene, carotenoizi
Triacilglicerolii functioneaza ca lipide de rezerva .
TG pot fi de natura:
 exogena
 endogena.
Prin ardere degaja cantitati mari de energie. Cantitatea de energie furnizata la
arderea lipidelor = de 2 ori mai mare decat cea obtinuta la arderea glucidelor /
proteinelor.

Sub oral:
1. care este dif dintre cant de energie furnizata la arderea unui zaharid cu 12
at de C fata de arderea unui ac gras cu 12 at de C.
CH3-(CH2)12-COOH +O2=> CO2+ H2O
C6H12O6 + C6H12O6=> C12H22O11 + H2O
C12H22O11 + O2=> CO2 + H20

Gradul de ox la ac gras e mai mic, la zaharid = mai mare.

Q1>Q2

2. Cant de grasime inmagazinata de aprox 6 ori mai multa energie decat

aceeasi cant de glicogen hidratat.
 Lipidele nu sunt polare nu au capacitatea de hidratare, lipsa de leg de H cu
apa.

Forma de vehiculare a lipidelor este in general de particule lipoproteice.

Prin acizi grasi care=transp prin interm albuminelor=proteine solubile, multe,
mici.

Digestia lipidelor
Necesita emulsionare prin formare de micele in prezenta unor structuri amfifile:
acizi biliari, saruri biliare. La nivelul stomacului, lipidele nu sunt emulsionate,
digestia are loc f redus, grasimile din lapte = cele modificate aici. Lipazele=imp
in alimentarea sugarilor.
Sediul central al digestiei lipidelor = IS
Sucul intestinal = dotat in esteraze, care catalizeaza hidroliza esterilor.
Sucul pancreatic contine lipaza.
Bila determina neutralizarea aciditatii chimului alimentar si emulsionarea
lipidelor.
(vezi slide)
In urma digestiei TG se obtin mono-, digliceride si acizi grasi care au capacitatea
de a strabate bariera intestinala.
Obs: se pot realiza si recombinari, resinteze ale acizilor grasi obtinuti anterior cu
glicerina/gliceridele.
Esterii colesterolului pot fi hidrolizati cu formarea componentelor de baza. Acizii
grasi inferiori obtinuti pot traversa bariera intestinala si pot fi absorbiti ca atare.
Acizii grasi se leaga de albumina serica in vederea transportarii la ficat/tesuturile
adipoase.
Pt lipide exogene – CM
Pt particule endogene – VLDL
Procesul de hidroliza al TG este activat de catecolamine, glucagon, ACTH.
Glicerina obtinuta participa la procese de gluconeogeneza/ glicoliza. (vezi slide)
Lipoproteinlipaza = enzima care catalizeaza hidroliza TG-urilor de CM si
VLDL. Se discuta despre hiperlipemie esentiala in cazul in care apare un deficit
genetic de lipoproteinlipaza. (vezi slide)

Catabolismul lipidelor
La nivelul ficatului au loc procese de catabolizare si anabolizare. Aici au loc
procese de transformare preferentiala a acizilor grasi saturati in acizi grasi
nesaturati.
Sub posibile: beta-ox ac stearic, oleic...
Ac linoleic si linolenicul nu sunt biosintetizati in organism = esentiali
Ac arahidonic sunt biosint din acid linoleic, precursori PL.

Pot sa participe la procese de α, β, ω - oxidare dependent de structura. Cea mai

imp: β-oxidarea la nivel mitocondrial. Se obtin ca intermediari: α, β, ω
hidroxiacizi.
In α–oxidare scurtarea catenei acizilor grasi se realizeaza cu un at de C eliminat
sub forma de CO2.
In β-oxidare se elimina la un ciclu 2 at de C sub forma de acid acetic, acetil CoA.
ω-oxidarea se aplica in general atunci cand oxidarile au loc la catena scurta a
acizilor grasi (in special in plante), rezultand acizi dicarboxilici.
Procesul de oxidare consta in 3 etape:
1. de α, β, ω - oxidarea cu formarea preponderent a acetil-CoA
2. degradarea acetil-CoA prin participare la TCA cu formare de CO2 si
coenzime reduse NADH, FADH2..
3. oxidarea coenzimelor reduse in lantul respirator cuplata cu participarea la
fosforilarea oxidativa (determina formarea si inmagazinarea energiei sub
forma de ATP).
Catabolismul acizilor grasi prin β-oxidare (ciclul Lynen)
1. Etapa necesita activarea acizilor grasi la nivel citoplasmatic sub influenta
CoA.
Procesul necesita consum energetic (pe baza hidrolizei ATP-ului) si determina
formarea tioesterilor coresp acizilor grasi (=compusi macroergici). (vezi slide)
PPi (pirofosfatul) obtinut poate participa la procese hidrolitice cu obtinerea unei
energii suplimentare. PPi+ H2O=> 2H3PO4 + Q
Activarea acidului gras se realizeaza in afara mitocondriei, deoarece esterul nu
poate traversa ca atare bariera membranara interna. Astfel este necesara
implicarea carnitinei = betainei cand se formeaza acil-carnitina. (vezi slide)
Sunt importante pt pasajul membranar carnitinaciltransferazele I si II. Dupa
reformarea carnitinei in mitosol, aceasta trece inapoi prin membrana
mitocondriala cu ajutorul translocazei. Procesul = endergonic cu consum de
ATP.
2. Dehidrogenarea acil-CoA in prezenta coenzimelor FAD. Se formeaza enoil-
CoA coresp.
3. Se aditioneaza apa la enoil-CoA in prezenta unei hidrataze. Se obtine β-
hidroxiacil-CoA (vezi slide)
4. Are loc dehidrogenarea de β-hidroxiacidului, obtinandu-se β-cetoacidul
coresp in prezenta coenzimelor NAD. (vezi slide)
β-cetoacidul in prezenta CoA reduse se transforma in acetil-CoA si acil-CoA
coresp cu 2 atomi de C mai putin.
Acetil-CoA obtinuta participa la TCA impr cu oxaloacetatul, iar acil-CoA
obtinuta participa la alte cicluri de degradare. Procesul se continua pt ale cicluri
de degradare, dar sarind peste etapa 1 pt ca enzima este deja activata si in interior.
Acidul acetic nu exista liber ca atare ci sub forma de acetil-CoA.
Acizii organici cu nr impar de at C sunt degradati pana la acid propionic. Acesta
capteaza o molecula de CO2 care det formarea ac metil-malonic. Acesta poate sa
sufere procese de transformare in acid succinic, care fie intra in ciclul TCA, fie
prin transformarea in succinil-CoA participa la biosinteza porfirinelor/in
gluconeogeneza. (vezi slide)

Bilantul energetic la catabolizarea acizilor grasi

La transf prin oxidare a unui mol de acid cu n atomi de C, bilantul energetic este
17n/2 – 7.
Ac palmitic CH3-(CH2)14-COOH
n=16 17n/2-7=17*16/2-7
Daca acidul gras = mononesaturat, bilantul energetic este 17n/2 – 9 (ex. ac oleic)

Eficienta de conservare a energiei la oxidarea acizilor grasi

Se are in vedere pt oxidarea acizilor grasi nesaturati participarea la procese
normale de β-oxidare pana langa legatura dubla, transformarea structurii din cis
in trans si continuarea proceselor de β-oxidare (cu lipsa unui proces de
dehidrogenare in prezenta FAD).

Catabolizarea acizilor grasi α-ramificati

 Are loc prin procese de β-oxidare cu formarea unui rest de propionil-CoA, care
participa la sinteza porfirinelor, gluconeogeneza. (vezi slide)
Propionil-CoA se transforma in metilmalonil-CoA prin acceptarea unui mol de
CO2, aceasta se transforma mai departe in succinil-CoA in prezenta
metilmalonilmutazei (enzima este activata de vit B12). Succinil-CoA participa
la TCA in vederea degradarii finale.

Catabolizarea acizilor grasi β-ramificati

Procesele de degradare se realizeaza pe o cale ocolita, obtinandu-se un β-cetoacid
alaturi de acetil-CoA.(vezi slide)

Catabolizarea acizilor grasi prin α-oxidare (peroxizomi)

Se desfasoara preponderent in plante; oxidarea se realiz la poz α fata de gruparea
tio-ester. Etapele de lucru sunt asemanatoare cu obtinerea unui mol de CO2 + a
unui acid gras cu 1 atom de C mai putin decat cel initial.
Procesul se desfasoara in absenta CoA in peroxizomi. Exista posibilitatea
combinarii proceselor de α-oxidare cu β-oxidare.
Nu este necesara prezenta carnitinei.
Fitolul= ac gras prezent in plante, poate fi preluat de rumegatoare si ulterior de
om. Daca procesul de degradare nu este continuat, acidul fitinic obtinut ca
intermediar se poate acumula, determinand probleme neurologice. (vezi slide)

ω-oxidarea acizilor grasi

Se bazeaza pe transformarea acizilor grasi in acizi dicarboxilici prin oxidarea
ultimului atom de C.
Procesele de degradare ulterioare se pot realiza de la ambele grupari carboxilice,
procesul fiind f rapid. Necesita pt transformare in acid dicarboxilic prezenta
oxigenului molecular. (vezi slide)
Porcesul are loc in microzom.

Cetogeneza si cetoliza
Ex de corpi cetonici:
ac acetoacetic, acetona, ac β-hidroxibutiric.
Corpii cetonici reprez echivalentii solubili ai acizilor grasi.
Se pot obtine din acetil-CoA sau prin transf din ac ceto-butiric in ac β-
hidroxibutiric (in prezenta coenz reduse NADH).

Acidul acetic activat

= degradat in cea mai mare parte prin TCA. Se obtine usor β-hidroxibutiratul.
Acetil-CoA participa la acetilarea colinei cu formarea acetilcolinei / a
glucozaminei cu formarea acetilglucozaminei.

Acetoacetatul
Se poate reduce in β-hidroxibutirat in mitocondrie in prezenta hidrogenazei/
dehidrogenazei NAD dependente. Dupa un proces de condensare aldolica cu 1
mol de acetil-CoA au loc procese de degradare cu refacerea acetil – CoA si a
acetoacetatului.

β-hidroxibutiratul
Poate sa participe la procese de β-oxidare si formare de acetil-CoA.
Poate sa participe la procese de decarboxilare cand din forma cetonica a acidului
se obtine acetona.
Corpii cetonici prezinta solubilitate in apa fiind eliminati si prin urina.
Transportarea corpilor cetonici din ficat in circuitul exterior se realizeaza in
vederea utilizarii acestora in procese de ardere. Ficatul nu poseda echipament
enzimatic necesar activarii corpilor cetonici. De aceea ei sunt folositi cu rol
energetic in mm scheletici, miocard, creier, rinichi.

Cetogeneza
Se desf in ficat, = un proces normal.
= crescuta, f crescuta in infometare (deficienta celulara glucidica) sau in diabet
(apare cetogeneza patologica cetoza).
Intr-un regim alimentar bogat in glucide se obtine o cantitate mare de CO2 si
cantitati de coenzime reduse NADH si FADH2. Se observa accentuarea
proceselor de degradare a corpilor cetonici, impiedicand acumularea acestora.
Intr-un regim alimentar sarac in glucide, corpii cetonici obtinuti in ficat sunt putin
utilizati iar excedentul apare in circulatie.
Cetogeneza patologica
= un proces de adaptare la variatiile de concentratie de glucide. Glucoza nu poate
intra in celule pt degradare, iar organismul va utiliza grasimile stocate pt furnizare
de energie.
Utilizarea excesiva a lipidelor si protidelor/proteinelor endogene pt o obtinere de
energie si compensarea deficientei de glucide conduce la cetoza.
Astfel sunt eliberate cantitati mari de acizi grasi liberi.
Acilul activat hepatic poate participa la obtinere de TG sau β-oxidare.
Atunci cand concentratia de citrat = mica, au loc scaderi ale concentratiei de
malonil-CoA, care determina defavorizarea sintezei de TG.