INGRIJIREA PACIENTULUI

IN BOLI DERMATOLOGICE
Madalina Florea
Anul IIC AMG
COMPETENTE SPECIFICE
1. Analizează semnele şi simptomele specifice din afecţiunile
dermatologice;

2. Identifică problemele de dependenţă şi stabileşte

diagnosticul de îngrijire la pacienţii cu afecţiuni dermatologice;

3. Elaboreză planul de îngrijire-nursing;

4. Aplică intervenţii proprii şi delegate;

5. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate.

ELEMENTE DE ANATOMIE
Pielea:
înveliş membranos conjunctivo-vascular;
la adulţi are o suprafaţă de 1,5-2 m2,iar masa se ridică,
luând în considerare şi hipodermul, la 18-20 kg.
Pielea se compune din trei straturi:
hipodermul (ţesutul subcutanat) (subcutis);
dermul (pielea propriu-zisă) (corium);
epidermul (epidermidis)
ELEMENTE DE ANATOMIE
Grosimea pielii variază în funcţie de:
 regiunea cutanată: 4 mm la palme şi plante, şi între 0,2-0,5
mm la pleoape, prepuţ şi gland;
 sexul şi vârsta, mai subţire la femei, copii şi bătrâni.
Culoarea este dată de pigmentul melanic, vascularizaţie
şi variază în funcţie de regiune şi vârstă.
CULEGEREA DATELOR
Informaţii amănunţite despre:

manifestări de dependenţă;
starea generală,
sistemul nervos
condiţiile de viaţă şi de muncă.

Prin interviul cu pacientul se vor aduna date despre:


afecţiune;

antecedentele fiziologice şi patologice;

mediul în care trăieşte şi îşi exercită profesia;
CULEGEREA DATELOR
Anamneza va cuprinde:
 date generale despre pacient:
vârsta şi sexul bolnavului;
profesia;
condiţiile de muncă;
igiena locuinţei;
alimentaţia;
viaţa sexuală
CULEGEREA DATELOR
 date despre boală:
circumstanţele în care a apărut;
dacă membrii familiei lui, atât pe ramura ascendentă,
cât şi descendentă au (avut) aceleaşi manifestari;
dacă la locul de muncă există şi alţii care suferă de
aceeaşi boala.
evoluţia (sezonieră);
eventuale analize de laborator;
tratamentele făcute şi efectul acestora.
CULEGEREA DATELOR
Examenul obiectiv:
precizează particularităţile leziunilor elementare;
inspecţia vizuală permite identificarea formei şi a
culorii;
palparea oferă date despre consistenţă, profunzimea
în straturile pielii şi existenţa tulburărilor senzitive şi
termice.
Examenul clinic este completat de:
examenul de laborator,
examenul citologic si histopatologic,
reactivitatea cutanată
CULEGEREA DATELOR
Distribuţia leziunilor elementare poate fi:
 generalizată (pe toata suprafata corpului),
 localizată pe anumite regiuni:
- simetrică (psoriazis) sau
 asimetrica
Leziunile cutanate pot fi expresia manifestărilor morbide
produse de suferinţa:
 organelor digestive,
 sistemului circulator,
 organelor respiratorii,
aparatului uro- genital,
sistemului neurovegetativ si endocrin.
CIRCUMSTANTELE APARITIEI AFECTIUNILOR
DERMATOLOGICE
Infecţii virale (ex: herpes) cu transmitere prin contact
direct cu leziunea sau cu secreţii infectate;
Infecţii bacteriene cutanate (ex: piodermita,
impetigo, erizipel) produse frecvent de stafilococ şi
streptococ;
Infecţii fungice (dermatofiţii, sau dermatomicoze)
favorizate de mediul aerob, umed, şi temperaturi de
20-30 grade;
CIRCUMSTANTELE APARITIEI AFECTIUNILOR
DERMATOLOGICE
Pot determina urticaria:
 tratamente medicamentoase (antibiotice,etc);
 Prezenţa paraziţilor (scabia, pediculoza);
 consumul de alimente (ouă, lapte, căpşuni);
 alergeni inhalaţi (polen, praf );
 contactul cu: plante, medicamente, păr de animale,
cosmetice (dermatita de contact);
Expunerea la factori care induc sau întreţin unele leziuni
( soare, frig, vânt, în cazul unui bolnav cu lupus eritematos);
Infecţii TBC;
Alţi factori (ex. alcoolul, fumatul pot agrava psoriazisul).
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
a. Leziuni dermatologice (elementare):
distribuţia anatomică a erupţiei;
forma, consistenţa, conţinutul;
data debutulului;
evoluţia leziunilor în timp;
caracterul acut, cronic, sau recidivant;
tratamente anterioare;
b. Durerea:
intensitatea (variabilă);
localizarea (frecvent în aria afectată);
c. Pruritul:
localizat sau generalizat;
exacerbat nocturn (scabie);
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
d. Leziuni de grataj (scabie,pediculoză);
e. Febra;
f. Frison (debutul erizipelului);
g. Leziuni ungheale;
i. Paraziţi adulţi sau ouă (pediculoză);
j. Alte manifestări:
 greaţă;
 vărsături;
 cefalee;
 edeme
HIDROSADENITA PSORIAZIS
ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR
Probleme:
Alterarea integrităţii pielii;
Risc crescut de suprainfectare a pielii;
Disconfort;
Risc crescut de alterare a imaginii de sine şi a imaginii
corporale;
Deficit de igienă
PLANIFICAREA INGRIJIRILOR
Obiective:
Ameliorarea durerii;
Prevenirea extinderii leziunilor;
Prevenirea complicaţiilor,
Redobandirea unei imagini de sine pozitivă;
Reintegrarea socio-profesională
REALIZAREA INTERVENTIILOR
delegate:
 recoltarea de analize prescrise de medic;
 aplicarea tratamentul prescris de medic:
aplicarea de pudre (rol absorbant);
mixturi cu acţiune antiinflamatorie;
creme cu acţiune emolientă;
băi pentru îndepărtarea crustelor, scuamelor şi pentru hidratare cutanată.
Autonome:
asigurarea igienei tegumentelor;
igiena unghiilor, tăierea scurt, eventual manuşi sterile;
schimbarea lenjeriei de pat şi de corp ori de câte ori este nevoie;
monitorizarea funcţiilor vitale;
bazinete si urinare sterile în cazul leziunilor din zonele genitală, perianală şi
fesiera;
respectarea dietei;
prevenirea suprainfecţiilor leziunilor;
efectuarea de educaţie pentru sănătate.
EVALUARE
Se evaluează:
- rezultatul obţinut în
urma aplicării
îngrijirilor
autonome şi
delegate;
- satisfacţia
pacientului
EDUCATIA PENTRU SANATATE IN PREVENIREA
AFECTIUNILOR DERMATOLOGICE
Identificarea şi eliminarea factorilor favorizanţi
leziuni contagioase;
agenţi iritanţi;
microorganisme;
traumatisme;
expunerea prelungită la soare;
înţepăturile de insecte;
alimentaţie echilibrată, evitând alimentele alergice;
EDUCATIA PENTRU SANATATE IN PREVENIREA
AFECTIUNILOR DERMATOLOGICE
Măsuri de igienă:
tegumentelor şi mucoaselor;
a anexelor pielii;
lenjeriei de corp;
a locuinţei
Măsuri de prevenire a transmiterii infecţiei:
prezentarea la medic imediat ce se observă o leziune;
evitarea autotratării;
prevenirea leziunilor de grataj prin tăierea scurtă a
unghiilor